Sophian este o stea de tip G asemanatoare Soarelui. Totusi este mai mare decat acesta, avand o masa de 2.3 mai mare decat masa solara si o raza de 9.8 mai mare. Eta Herculis se afla la aproximativ 112 ani-lumina de Pamant.

Sistemul face parte din grupul de stele Zeta Herculis. Acesta mai include si pe Delta Trianguli, Phi² Pavonis si Zeta Reticuli.

Stim ca orice curent de meteori are un maxim. Maximul Leonidelor in acest an este de 15-20 de meteori pe ora, producandu-se in noaptea dintre 17 si 18 noiembrie, la ora 05:40 dimineata.

Curentul de meteori Leonide este unul dintre cei mai prolifici curenti de meteori, fiind cunoscut pentru darele extrem de luminoase produse de  meteori. Acesta a fost denumit dupa radiantul sau, care se afla in constelatia Leo.

Acest curent este de asemenea cunoscut si pentru furtunile lor de stele cazatoare. In anul 1833, a avut loc un fenomen astronomic de mari proportii. Maximul curentului din anul 1833 a fost de peste 100.000 de meteori pe ora, avand un impact colosal asupra astronomiei. Datorita acestuia incep sa se studieze meteorii si activitatea lor, pana atunci crezandu-se ca stelele cazatoare sunt doar un fenomen atmosferic.

Acest fenomen este arhicunoscut: o dara de lumina subtire ce ne trece prin fata ochilor timp de o fractiune de secunda. Explicatita stiintifica a acestui fenomen este legata de cometa 109P/Swift-Tuttle. Datorita trecerii cometei Swift-Tuttle pe langa Soare, sublimeaza si lasa in urma mici particule de gheata si praf, care in contact cu atmosfera terestra, ard.

Orice curent de meteori are o perioada in care se desfasoara, dar si un punct maxim. Curentul de meteori Perseide se desfasoara in acest an in perioada 17 iulie-24 august, punctul maxim fiind atins in data de 13 august 2011 la ora 02:30 A.M..

Pentru a observa Perseidele nu aveti nevoie de binoclu sau telescop…Perseidele se observa cu usurinta cu ochiul liber.

Ca de obicei, orice fenomen astronomic se vede cel mai bine intr-o zona ferita de lumina urbana. Este de preferat sa mergeti  intr-o zona de munte sau chiar la tara. Cei ce vor observa acest curent dintr-o zona montana sau dintr-un sat vor avea sanse mai mari de a vedea cat mai multi meteoriti. Maximul acestui curent este de 100 de meteoriti pe ora. Observatorii din oras vor putea sa se bucure de cca. 10-20 de meteori pe ora.

De asemenea, ochii trebuie sa va fie acomodati cu intunericul. Este de ajuns sa priviti o ora cerul si sunteti pregatit pentru “spectacolul ceresc” ce va urma.

Sarin este un sistem stelar complex ce contine cel putin 2 stele si cel mult 5 stele. Steaua principala din acest sistem este o stea de tip A subgiganta de secventa principala. Aceasta subgiganta are si raza si masa de doua ori cat cele ale Soarelui, iar luminozitatea este de 18.5 luminozitati solare. Chiar daca straluceste cu o magnitudine aparenta de 3.12, este a treia stea ca stralucire in Hercules. Delta Herculis se afla la aproximativ 75 ani-lumina de Pamant.

Temperatura la suprafata acestei stele este de 7050 K si este de 92 de ori mai luminoasa decat Soarele. Cu o varsta de circa 500 milioane de ani, fuziunea hidrogenului din miez s-a finalizat, steaua transformandu-se intr-o giganta rosie.

Gamma Herculis are un companion aflat la o distanta de 0.19 UA, ce isi executa orbita in 11,9 zile.

Chiar daca Beta Herculis vazuta cu ochiul liber pare o singura stea, W.W. Campbell a descoperit in iulie 1899 prin masuratori spectroscopice ca viteza radiala fata de Soare variaza. In concluzie, Beta Herculis este o stea binara. Perioada de rotatie a celor doua stele este de 410 zile, prima stea din sistem fiind o stea asemanatoare Soarelui nostru, o stea de tip G.

Diametrul unghiular al gigantei rosii α¹ Herculis a fost masurat cu un interferometru, fiind de 0.034 arcsecunde. La o distanta de 110 parseci, acesta corespunde unei raze de aproximativ 280 milioane km sau 400 R☉ (raze solare) sau 1.87 Unitati Astronomice. Daca Rasalgethi se afla in centrul Sistemului Solar, raza sa s-ar fi extins pana dupa orbita lui Marte, dar nu mai departe de centura de asteroizi.

Vazuta printr-un telescop, Rasalgethi nu este singura, ci mai are inca un companion, denumit α². Aceste doua componente se afla la 500 Unitati Astronomice departare una de cealalta, cu o perioada orbitala de 3600 ani. Alpha² este de fapt un sistem dublu, cu prima componenta – o stea galbena giganta si cealalta – o stea alb-galbuie pitica( acestea fiind denumite Alpha Herculis A si alpha Herculis Ba si Bb).