“- Cu cât dai mamaie cartofii?

-          Cu 1 leu 50 mamă

-          Vreau şi eu 3 kilograme

-          Să fie de 5 lei?”

Probabil ai fost şi tu în situaţia asta de nenumărate când făceai piaţa. De cele mai multe ori cred că ai spus DA. Fie că este vorba de legume, fructe sau brânză, aproape de fiecare dată scoţi din buzunar ceva mai mult decât ai plănuit. Nu mult, dar tot să fie  10-20%.

Este o tactică rudimentară, dar totodată cea mai eficientă de a face upselling.

Un mod oarecum surprinzător, dar cu siguranţă eficient, de a vinde mai mult decat eşti pregătit să cumperi, de data asta fără costuri suplimentare, am văzut într-un hotel din Viena unde, pentru câţiva Euro în plus, poţi să predai cheia camerei la ora 2 PM în loc de ora 12.

Upselling înseamnă să vinzi mai mult acolo unde deja vinzi sau ai vândut.

De ce? Pentru că cel care cumpără de la tine este deja  intr-o stare favorabilă achiziţiilor (ca cea de după salariu sau de sărbători). Portofelul este deja deschis. Toate barierele de „anti-cumpărare” sunt dărâmate. Ai deja în mână o victimă, în sensul bun al cuvântului. De ce să nu încerci cel puţin să îi propui să cumpere mai mult?  Ceva care oferă valoare, desigur.

Modurile de a face upselling sunt infinite. Ţin doar de imaginaţie.

Poţi fi direct şi întreba clientul dacă nu cumva doreşte să cumpere mai mult. Simplu, nu?  Daca vii şi cu o ofertă de discount de volum, atunci este şi mai bine.  Poţi întreba clientul dacă nu cumva doreşte un sortiment mai scump. Mulţi cedează tentaţiei.

Poţi imbina „upselling” cu „cross selling” şi poţi prezenta produse sau servicii complementare aducând în acest fel valoare adăugată şi făcând o nouă vânzare. Mulţi chiar caută soluţii complete, însă nu ştiu exact ce poţi să le oferi. Îţi vor mulţumi chiar pentru sfatul dat şi vor fi bucuroşi că au tot ce le trebuie.

Mai poţi oferi extra-garanţii plătite, abonamente, alte produse din aceeaşi gamă, servicii complementare produselor sau produse complementare serviciilor.

Oferi mai multe servicii sau produse? Nu pleca de la ideea că cei care te cunosc se informează şi ştiu exact ce le poţi oferi.

Poţi face upselling în momentul vânzării (poate cel mai eficient), însă la fel de bine poţi să faci la un anumit interval de timp. Revin-o, ori de câte ori ai ocazia, fără a deveni agasant, către lista de clienţi existenţi. Un client mulţumit va cumpăra de la tine, de multe ori în detrimentul altor oferte mai atractive de pe piaţă. În cel mai rău caz, eşti întâmpinat cu un refuz sau dai peste un client nemulţumit, caz în care ai şanse să îndrepţi lucrurile sau să te informezi pentru a-ţi îmbunătăţi oferta.

Niciodată nu rata şansa de a vinde mai mult. Pierzi o ocazie fantastică şi în loc de a vinde uşor vei cheltui sume mari de bani pentru a atrage clienţi noi, care uneori nici nu cumpără la fel de mult ca cei pe care îi ai deja şi pe care i-ai convins ca faci o treabă bună.

Spor la vânzari!

Dacă ai contact cu clienţii tăi şi nu eşti “pe piaţă” de ieri, de alaltăieri, cu siguranţă ai remarcat un lucru: tot mai multe cereri vin cu un apendix care uneori îţi place, alteori îţi dă fiori: “Urgent”. Nu peste o săptămână, nu mâine, nu mai diseară. Daca se poate ieri sau acum câteva zile.

Sigur, sunt destul de multe situaţii în care poţi trimite oferta propriu-zisă şi ceva mai încolo, dar primul feedback, respectiv să răspunzi dacă poţi sau nu să oferi serviciul dorit, trebuie să fie ACUM. Instantaneu. Dacă nu, BANG!!! Clientul a dispărut. A găsit pe altcineva care i-a răspuns Urgent, aşa cum îşi dorea.

Cu siguranţă lucrurile nu stăteau chiar aşa acum câteva decenii şi nici măcar acum câţiva ani. Ce s-a schimbat?

Internetul a impus reguli noi. Google le-a rescris. Social media a dat cu ele de pământ şi le-a scris din nou.

Aceste medii noi de comunicare au indus o febră a răspunsului instant. A răspunsului “la click” (nu la plic, la click). Iar în mintea noastră, click-ul a făcut declic: dacă sunt informaţii pe care le putem obţine în câteva secunde, atunci vrem ca totul să se întâmple la aceeaşi viteză. Inclusiv să primim o ofertă sau să primim produsul de care avem nevoie cât mai repede.

Concurenţa acerbă pe unele pieţe a accentuat acest lucru. La preţuri aproape egale, promptitudinea poate face diferenţa.

Poţi să răspunzi unui email măcar cu “am primit, vă răspundem”?

Poţi să răspunzi la telefon, în primele 10 secunde, cu o voce evident umană şi nu cu apăsări de taste?

Poţi răspunde unui comment de pe blog în momentul în care subiectul este încă fierbinte şi nu s-a impregnat negativismul în mintea cititorilor?

Ar trebui să poţi dacă vrei “să stai în faţă”, vorba românului.

Nu eşti pregătit pentru această lume a vitezei? Înainte de a trece pe la departamentul de proiectare unde pui la cale un produs bombă, înainte de a investi milionul de euro în marketing pentru a face super reclame şi înainte de a te gândi că site-ul nu-ţi funcţionează pentru că nu ţi-au crescut vânzările, testează cât de repede răspunde compania ta cererilor venite din partea clienţilor.

S-ar putea să fii chiar tu dezamăgit.

Churnalism – un mod călduţ, confortabil de a crea ştiri din faţa calculatorului. Urmăreşti cele mai importante agenţii de presă, dai drumul la CNN, NBC sau BBC, asculţi câteva talk show-uri. Traduci dacă este cazul. Construieşti un titlu care incită, dar care uneori nu reflectă conţinutul. Construieşti un flux de ştiri şi gata ediţia electronică de după-amiază.

Suntem inundaţi de fluxuri de ştiri însă sunt doar câţiva – procentual vorbind – care creează într-adevăr ştiri. Câţiva care sunt generatori de conţinut real. Care merg în zona de conflict sau în inima cartierului rău famat pentru a transmite, live, pe sticlă sau pentru a pune pe hârtie întâmplările de la faţa locului.

Consumatorii ocazionali de ştiri se mulţumesc cu puţin. O ştire este “nouă” şi  după câteva săptămâni. “Profesioniştii” însă te taxează imediat. Caută sursa originală şi schimbă canalul. Sau ziarul. Sau feed-ul RSS. Asta dacă nu reuşeşti să aduci un plus de valoare. Pentru că poţi crea content interesant şi de calitate şi fără să ai oameni în prima linie a frontului. Dar trebuie măcar să pui peste ştirea preluată ceva în plus. O opinie, un comentariu, o statistică, o analiză. Chiar şi un re-design, un alt mod de prezentare. Poţi crea valoare şi stând doar în spatele calculatorului, deşi e preferabil să ieşi pe teren. Însă nu reuşeşti dacă te limitezi doar la copy and paste.

Când construieşti un canal de comunicare pentru clienţii tăi, “churnalismul” este cel mai mare pericol. Pagina de web, blogul, pagina de Facebook trebuie să ofere plus-valoare.

Este imposibil să fii 100% original pentru că este imposibil să redescoperi de fiecare dată o “altă roată” într-o anumită industrie. Poţi însă face de fiecare dată o roată, dacă nu “mai bună”, cel puţin cu personalitate.

Ideile se preiau şi se transformă. Creierul nostru este un fel de cutie neagră. Ca la avioane, înregistrează totul. Este imposibil să “emitem” ceva dacă nu am “introdus” materie primă. Însă cutia neagră trebuie să îşi pună amprenta. O idee să aibă şi o părere proprie. O observaţie. O bucăţică din experienţa personală. Un unghi diferit de abordare.

“Content” înseamnă originalitate sau cel puţin plus-valoare. Trebuie să oferi celui care te citeşte ceva în plus. Altfel, va face uz de telecomandă sau de mouse şi te va şterge de pe lista de “preferinţe”. Vei rămâne cu un auditoriu care nu detectează “churnalismul” pentru că pur şi simplu nu este atât de interesat de subiect, deci cu atât mai puţin de tine.

Proverbul era cu ouăle care nu ar trebui să fie lăsate în acelaşi coş, dar poate că dacă puneam cuvântul “ouă” în titlu, pe blog ajungeau toţi cei care căutau cel mai mic preţ la ouă, ouă ecologice sau cine ştie ce.

În felul acesta adaptăm orice publicăm pe net, gândind totul în termeni SEO, cuvinte cheie, taguri şi metataguri pentru ca Măria Sa Google să ne vadă. Pe bună dreptate. Multe afaceri s-au dezvoltat enorm pentru că apăreau primele la o simplă căutare Google. Pentru şi mai multe este singurul mod de promovare.

Este totuşi sănătos?

Cu siguranţă nu ai fi surprins să afli că mulţi dintre clienţii tăi tastează în Google numele companiei şi de acolo, printr-un link plătit sau neplătit, ajung la site-ul tău.

Google, a devenit atât de prezent în mintea noastră încât apelăm la el ori de câte ori vrem să găsim informaţii, chiar şi pe acelea pe care ştim unde să le găsim într-un alt mod, poate la fel de simplu.

Sigur, acest lucru nu face decât să te ajute, dar ce s-ar întâmpla dacă mâine Google nu ar mai fi? Sau dacă ar modifica algoritmii de căutare (ceea ce a făcut de curând pentru a ataca content farm-urile) atât de tare încât tot ceea ce este corect acum (dpdv SEO) să nu mai fie valabil? Sau dacă Google ar deveni de mâine un serviciu 100% plătit?

Ar supravieţui afacerea ta fără clienţii veniţi de pe Google?

Cel mai bine este să iţi iei măsuri de siguranţă:

• Învaţă-ti clienţii să te găsească pe internet direct, fără Google sau alt motor de căutare.
• Pune pagina ta de internet oriunde este posibil – în antet, în semnătura oricărui email, a oricărui newsletter sau pe orice material tipărit. Poate chiar şi în magazin, pe orice etichetă sau bon de casă.
• Adu aminte cât mai des clienţilor ce pot găsi la tine pe site.
• Alege un nume de site uşor de reţinut iar daca ai blog încurajează cititorii să se aboneze la newsletter sau RSS. Un studiu recent arată ca un blog atrage în medie cu 73% mai mulţi vizitatori pe site.
• Actualizează site-ul pentru a rămâne mereu “proaspăt” şi up-to-date, generând astfel interes. Dacă produsele sau serviciile tale nu se schimba foarte des, un blog este cu atât mai important pentru a face vizitatorii să te adauge in Favorites.
• Generează conţinut unic, care să ofere valoare şi să genereze trafic pe termen lung. Nu te baza doar pe valurile de trafic aduse de o campanie Adwords.
• Fii prezent pe social media (Facebook, Twitter).
• Optimizează site-ul şi pentru alte motoare de căutare.
• Promovează-ti afacerea şi offline, nu numai pe internet.

Şi nu uita că nu este bine să pui toate ouăle în acelaşi coş sau traficul doar în mâna şi buzunarul gigantului din Mountain View.

Da, beculeţele acelea mici din radiouri şi casetofoane care între timp au crescut, s-au făcut mari şi au cucerit toate industriile.

Ce am învăţat?

Tehnologia s-a dezvoltat puternic în ultimii ani. LED-urile sunt folosite acum pe străzi, chiar şi pentru iluminatul public, sprijină la greu industria auto (faruri cu led-uri? Cine se gandea acum câteva zeci de ani?) sau iluminează clădiri de birouri.

Sunt foarte rentabile. Pe termen scurt implică o investiţie mai mare decât cea pentru becurile incandescente, dar pe termen lung sunt cu siguranţă rentabile:

• pentru buzunar; Consumul scade şi cu 90% faţă de consumul unui bec incandescent şi costurile de mentenanţă sunt drastic reduse. Schimbi mai rar, mult mai rar, un bec. Altfel spus, bancurile cu cei 5 poliţişti care schimbă un bec trebuie revizuite radical.
• pentru mediu; Un LED funcţionează zeci de ani şi este 98% reciclabil –  nu glumim, şi nouă ni s-a părut mult dar aşa este –  prin urmare, mai puţine becuri aruncate, mai puţină poluare ca să nu mai vorbim de emisiile de CO2 reduse drastic printr-un consum mai mic de energie.

Lista de avantaje este ceva mai lungă şi evident, am învăţat şi multe “tehnicalităţi” dar nu este cazul sa vă plictisim aici cu ele.

Ce ne-a plăcut însă cel mai mult:  cât de fain poţi integra LED-urile într-un anumit design interior.

Totul e la alegere: forma spoturilor, tipurile de lumină (caldă, rece, culori variate), intensitatea becurilor. Becul cu LED nu mai este un simplu LED (mic şi roşu sau verde), este un element de design. Arhitecţii probabil vor iubi această tehnologie. Câteva idei găsiţi pe greenlight-concept.ro.

Mai multe despre tehnologia LED puteţi găsi aici.

Asa că, înainte de a schimba becul, înainte de a proiecta iluminatul în noua locuinţă sau cu ocazia următoarei renovări, luaţi în calcul şi tehnologia LED. Cu siguranţă veţi fi invidiaţi.

Iar pentru birou, luaţi în calcul schimbarea întregii instalaţii de lumină. În câteva luni veţi amortiza investiţia iar apoi factura va fi cu mult mai puţine cifre. Pentru o soluţie completă, vă recomandăm cu drag greenlight-concept.ro.

Este suficient? Mai ai nevoie de un copywriter?

Poate că nu. Însă noi spunem că da. De ce? Iată câteva motive:

Timpul tău este limitat

Dacă scrisul nu este profesia ta, crearea de texte pentru un flyer, o scrisoare sau pentru site nu va prinde foarte uşor primele locuri în lista ta de priorităţi. Conduci o firmă, un departament sau o echipă de zeci de oameni. Ai 1000 de lucruri de rezolvat şi mereu ceva va fi mai important decât să termini textele alea pentru site pe care ţi le cere webdesignerul de câteva săptămâni încoace sau cele pentru campania ce vrei să înceapă peste câteva săptămâni.

Poate că 1 lună, 3 luni sau 6 luni nu ţi se par foarte mult pentru a termina un text în comparaţie cu celelalte zeci de lucruri folositoare pe care reuşeşti să le faci în acest timp. Dar cât pierzi – vânzări, imagine – pentru că nu ai dat drumul paginii web, nu ai trimis un mailing la timp sau emailul trimis de cei din departamentul de vânzări arată ca naiba?

Ceea ce pentru tine durează săptămâni, luni sau ani întregi, pentru un copywriter este treabă de câteva zile.

Tu vei vedea mereu lucrurile din interior

Cât de obiectiv poţi fi cu produsul tău? Cât de mult poţi să îi vezi punctele slabe? Poţi să îi vezi toate punctele forte aşa cum le vede un potenţial client?

Cu siguranţă, tu îţi cunoşti cel mai bine produsul însă de multe ori, atunci când trebuie să îl “vinzi” prin cuvinte, este util să ceri şi o a doua opinie. Un copywriter cu experienţă poate să pună într-o lumină nouă calităţi pe care tu le consideri minore sau  care crezi că nu merită menţionate (de multe ori chiar acestea conving).  Poate găsi argumente noi pentru ca produsul tău să fie ales în faţa celui promovat de concurenţă. Poate uneori să transforme punctele slabe în oportunităţi. Poate veni cu idei noi de promovare. Iar tu ai mereu posibilitatea să testezi aceste idei, să vezi dacă se dovedesc a fi cu adevărat mai bune.

Cineva trebuie să fie “the bad guy”

Good guy, bad guy. O ştiţi din filme. Cine este “the good guy” când vine vorbe de texte? Teoretic, cel care le scrie.

Când tu eşti cel implicat în procesul de creaţie, cine va mai critica ceea ce ai făcut tu? Sau mai bine spus, cine va mai critica obiectiv ceea ce ai spus tu?

Încearcă şi cealaltă variantă: apelează la serviciile unui copywriter şi fii tu cel care analizează, critică, schimbă, îşi dă cu părerea. Vei vedea cu siguranţă mult mai uşor liniile fine care ţin într-adevăr de tine dar pe care, în calitate de “copywriter” le poţi omite, absorbit fiind de focul creaţiei. De multe ori, “the bad guy” aduce sarea şi piperul unui text. Sau cel puţin, discuţiile aprinse dintre tine şi copywriter nu pot avea decât un rezultat mult mai bun decât atunci când scrii singur textele.

Limbaj

“Trebuie să vorbeşti pe limba consumatorului”. Probabil ai auzit-o de atâtea ori. Dacă produsul tău este destinat mai multor tipuri de consumatori (bărbaţi/femei/copii, B2B sau B2C, tineri/bătrâni, etc), este greu să ieşi din stilul tău şi să comunici în atât de multe feluri, adaptând limbajul pentru fiecare segment în parte. Soluţia: să apelezi la serviciile unui copywriter sau şi mai bine, al unei agenţii de copywriting unde poţi găsi mult mai uşor un stil care să se potrivească cu ceea ce ai tu nevoie.

Test

O variantă, două…trei. Câte variante de text ai răbdare să scrii pe acelaşi subiect? Cu siguranţă, nici un copywriter nu îţi garantează că îţi livrează de prima dată cel mai potrivit text. Însă el are timpul şi răbdarea să vină cu 2, 3 sau mai multe variante ce pot fi testate. Din aceste variante, vei găsi cu siguranţă, ceva care să meargă “cel mai bine”. Însă “cel mai bine” nu înseamnă “cel mai bun”. Întotdeauna este loc de mai mult, şi mai bine şi chiar mai multe texte de scris.

Dacă în plus, o coală albă de hârtie te sperie, iar tastatura nu este prietena ta cea mai bună atunci când deschizi un document nou, cu siguranţă ai nevoie de un copywriter.

De Crăciun, Paşte sau Anul Nou primim o mulţime de “Cuvinte Magice”: “Fie ca…” “Lumina” şi “Steaua” să îţi aducă “un an mai bogat”.  Vin valuri, valuri pe SMS, email şi mai nou pe Twitter sau Facebook încât au devenit automatisme, nu le mai citeşte nimeni şi sunt trimise de multe ori doar pentru a bifa pe o listă nevăzută încă un “task” devenit anost şi fără vlagă. Ba mai mult, “Magia” este uneori înlocuită cu texte stufoase, cu sau fără rimă, parodice sau cu un umor răsuflat. O încercare, uneori disperată, de originalitate.

Aceste cuvinte “magice” şi-au pierdut din putere şi începem să iubim, din nou, cuvintele oneste, calde şi, de ce nu, la obiect. Parcă sună mai frumos şi apreciem mai mult un simplu “Crăciun Fericit!” sau “La Mulţi Ani”.

Cuvintele simple sunt de multe ori cuvintele magice pe care nu trebuie să le trecem cu vederea.

Sărbători Fericite!

Căutam zilele trecute un anumit produs pe net şi am ajuns pe site-ul unei companii cu multă “viziune“, “misiune” şi ceva “obiective“. Cam atât.

Ah da, mai era o pagină ”despre noi” şi foarte, foaaarte puţin despre produse şi servicii, încât nu am înţeles foarte bine dacă firma  respectivă vindea sau nu ceea ce căutam eu.

De obicei nu intru pe paginile acestea cu viziune, valori, etc. (oare câţi intră şi le şi citesc ?) dar pe acest site, negăsind informaţii concludente, m-am întors şi am încercat să aflu care este misiunea companiei. În speranţa că acolo găsesc esenţa comunicării. Nimic.  Cuvinte pompoase. Idei încâlcite. Fraze încleiate. La fel de încleiată era şi “viziunea”.

Nimic despre ceea ce vinde firma. Nimic despre ceea ce m-ar face pe mine să pun mâna pe telefon sau degetele pe tastatura pentru a cere o ofertă.

Oare de ce ţin oamenii neapărat să aibă rubricile astea pe site? Nu prea am putut să înţeleg niciodată. Cred că nici 1% din vizitatori nu le citesc.

De ce să nu scrii mai bine ce face produsul pe care îl vinzi. De exemplu la ce este bun, cum poate fi folosit, ce alte servicii oferi şi multe alte lucruri utile pentru cel care poate că ar vrea să cumpere, dar nu prea ştie dacă a nimerit unde trebuie.

Dacă ai o misiune şi o viziune eşti oare mai interesant, mai atractiv, convingi mai uşor clienţii să cumpere?

Îmi şi imaginez un domn care intră într-un magazin de televizoare şi vrea să ştie dacă să îşi ia Plasmă sau LCD:
-      Bună ziua. Aş vrea să îmi iau şi eu un televizor!
-      Bună ziua€! Stimate client, misiunea noastră este să vă oferim cele mai bune produse.
-      …şi care ar fi cel mai bun televizor pe care îl găsesc la dumneavoastră?
-      Stimate domn, viziunea noastră este să vindem produse care să vă ajute cel mai bine în ceea ce vreţi să obţineţi!
-      Domnişoară, eu vreau un televizor!
-      Desigur, vă putem oferi o gamă largă de produse concepute pentru a atinge obiectivele companiei noastre€!

Oare o astfel de abordare l-ar ţine pe acest potenţial client mai mult de două minute în magazin? Cu siguranţă nu.

Cu siguranţă, un om de vânzări bun şi de succes nu aduce niciodată în discuţie valorile companiei ci ale produsului. Nu vorbeşte despre viziunea managementului ci despre beneficiile produsului. Ştie foarte bine că obiectivul este acela de a vinde cât mai mult (lucru de altfel cunoscut şi de cumpărător, fără a fi însă deranjat de acest lucru, de altfel firesc).

Ce este diferit între magazin şi pagina de web?

Pagina web trebuie concepută pentru a vinde. Ba nu. Mai mult. Trebuie sa fie cel mai bun vânzător. Atunci, de ce să nu folosim un limbaj normal, uman, inteligibil?  Un limbaj care să explice ceea ce poţi oferi tu mai  bun şi mai bine.  Prezintă-ţi produsul astfel încât clientul să ştie pe ce dă bani, de ce şi mai ales de ce să nu îi dea concurenţei. Şi fă-o în aşa fel încât să găsească informaţiile de care are nevoie repede, cât mai simplu.

Dacă este obligatoriu să fie şi pagini cu  “misiune  şi viziune”  în site ( poate aşa cere corporate-ul), ar trebui măcar să fie în minoritate iar paginile cu avantaje, descrierea produsului, explicaţii, utilizări să fie din abundenţă. Pentru că nu  cumpărăm viziune. Cumpărăm beneficii.

Aceeaşi informaţie citită într-o carte de specialitate plină de termini ştiinţifici ar fi greu de digerat.

Motivul?

Contextul, forma de prezentare, ancorele întinse către alte informaţii bine întipărite în mintea noastră, contează enorm. Iar cea mai familiară formă este o poveste.

Ne atrag showurile care spun povestea unei vieţi mai mult decât cele seci cu explicaţii laborioase. Reţinem un spot care are o poveste mai uşor decat un spot care ne vorbeşte doar despre produs. Citim cu uşurinţă un text care construieşte o poveste.

De ce?

Cel mai frumos răspuns poate fi citit  aici. Merită să îţi pierzi câteva minute. De fapt nu le pierzi. Vei descoperi povestea poveştilor adânc întipărită în genele noastre. Probabil vei primi nişte răspunsuri.

Există afaceri cu potenţial enorm, dar care nu se mişcă din stadiul de afacere de familie sau mică întreprindere cu 2-3 angajaţi pentru că pur şi simplu nu îşi fac publicitate. Se bazează de cele mai multe ori pe cunoştinţele personale sau pe o vitrină care dă într-o stradă mai mult sau mai puţin umblată. De ce? De multe ori pentru că proprietarii unor astfel de afaceri nu ştiu că publicitatea se poate face şi pe bani puţini. Pe bani foarte puţini uneori.

Este adevărat, fiecare ar vrea să îşi vadă numele pe TV sau în presă. Se ştie totuşi că aceste canale de promovare în masă sunt scumpe. Nu sunt “de nasul” celor care nu deţin zeci de mii sau sute de mii de euro, zice lumea.

Înseamnă că trebuie să te predai?

Nu, dragă mic investitor. Se poate şi cu bani puţini. Se poate chiar şi gratis. Gratis. Adică fără să scoţi bani din buzunar. Trebuie să investeşti totuşi ceva timp. Se poate şi cu câţiva zeci de lei iar dacă funcţionează, nivelul următor nu este la sute de mii de euro ci la câteva sute de lei.

• Un site simplu poate face la fel de mult ca un site complicat.

• O bază de date de emailuri ale clienţilor este aur curat.

• Un email de mulţumire face mai mult decât un discount.

• Un SMS de “La mulţi ani” către un client vechi poate face mai mult decât un agent de vânzări plătit scump.

• Un cont pe Facebook sau Twitter îţi poate face cunoscută afacerea mai mult decât o reclamă în ziar.

• O carte de vizită poate fi mai utilă decât o mapă de prezentare.

• O campanie Adwords poate aduce mai mulţi clienţi decât o reclamă radio prost făcută.

• Un mic cadou pentru copiii clienţilor tăi valorează mai mult decât un spot TV.

Dacă eşti mic, trebuie doar să gândeşti altfel. Ai însă avantajul că te poţi mişca repede şi te poţi mişca aşa cum vrei tu. Poţi să simţi mai repede piaţa şi să acţionezi în consecinţă.

Dacă nu ştii cum, cere sfaturi, cere păreri, uită-te la ce fac alţii. Cum spune un mare om de marketing: ”Until you know better, copy”.

Nu este nevoie să îţi faci reclamă de zeci sau sute de mii de euro. Este important ca leul pe care îl poţi investi să îl investeşti acolo unde crezi că poţi obţine cel mai mult.

Cu cât încerci mai multe, cu atât ai mai multe şanse să reuşeşti.

Ţie teamă că o să greşeşti? Ce crezi,  cei care au campanii de milioane de euro nu greşesc?  Ba da, cu siguranţă. O fac chiar “în stil mare”.

Un singur lucru este important: publicitatea nu este doar pentru cei bogaţi. Reclamă iţi poţi face şi tu, oricât de puţini bani ai avea. Important este să faci ceva.