2010-10-03T05:40:00.004-07:00

Judetul Suceava

Informaţii Generale

Aşezare

În partea de nord a României, în nord-vestul Moldovei, se suprapune unui ţinut în care relieful se îmbină într-o întocmire armonioasă şi o desăvârşită împlinire.

Vecini

La est: Judeţele Botoşani şi Iaşi, la sud: Judeţele Neamţ, Harghita şi Mureş, la vest: Judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la nord: Ucraina.

Suprafaţă

8.553 km2 (respectiv 3,6 % din teritoriul ţării).

Populaţie

710.000 locuitori.

Oraşe

Suceava, reşedinţă de judeţ, cu 117.000 locuitori, pe malul drept al râului cu acelaşi nume, pe calea unor importante drumuri comerciale care legau Europa Centrală şi de Nord cu Marea Neagră, cu aspect plăcut şi interesant, un important obiectiv turistic prin vechile monumente ce amintesc de glorioasa cetate de scaun a domnilor Moldovei, cu frumuseţi naturale calme şi subtile, în ţinuturi pline defarmec şi tradiţii - Ţara Dornelor -în zonele de pescuit şi vânătoare - Valea Putnei, Valea Moldovei, în masivele Rarău şi Giumalău, un uriaş muzeu de istorie, cu minunate mănăstiri în Bucovina, adevărate bijuterii de arhitectură feudală moldovenească-Voroneţ,Humor, Moldoviţa. Alte oraşe: Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Gura Humorului, Rădăuţi, Siret, Solca, Vatra Dornei.

Relieful

Este de o neasemuită frumuseţe, se desfăşoară întrepte largi ce scad de la vest la est, purtând fiecare darurile naturii. Aparţine prin excelenţă regiunii de munte - mai mult de jumătate din teritoriul judeţului(grupa nordică şi parţial centrală a Carpaţilor Orientali, reprezentaţi de Obcinele Bucovine (cu altitudinide 1.483 m, fermecătoare prelungiri ale munţilor ce închid între culmile lor domoale depresiuni pitoreşti-“Ţara Dornelor“, cu izvoare de ape carbogazoase şi mofete utilizate terapeutic, cu sate frumoasece deţin un valoros fond etnografic şi agroturistic),Rarău, Giumalău (cu altitudini de 1.653 m şi 1.887 m, zvâcniri de stânci semeţe stând de veghe unui peisaj liniştit), Stânişoara (flancurile nordice, roci sedimentare), Bistriţei (roci cristaline), Bârgăului, Tibăului, Căliman (cu vf. Pietrosu de 2.100 m, roci vulcanice), şi de deal, la est, între Obcine şi văile Moldovei şi Siretului - Podişul Sucevei (cu altitudinide 460 m, cu caracter de poduri largi, structurale, pe care se produc alunecări şi surpări de teren, Subcarpaţii Neamţului fiind reprezentaţi prin Culmea Pleşu), intercalată apărând Depresiunea intracarpatică Vatra Dornei, drenată de râul Bistriţa.

Clima

Are un caracter continental, cu variaţii mari ale elementelor climatice, în funcţie de relief, cu precipitaţii neuniforme şi vânturi din direcţia predominantă vest,nord-vest.

Cursurile de apă

Cuprind Siretul, la graniţa cu Botoşani, Suceava, Moldova(jumătatea superioară a cursului), Bistriţa (cursul superior).

Obiective turistice

Munţi

Munţii Rarău şi Giumalău, masive muntoase apropiate între ele, la nord de valea Bistriţei, acolo unde acest râu face primul mare cot tăind în curmeziş zona cristalină a Carpaţilor Răsăriteni. Înălţimea moderată pe care o au (1.653 m în Rarău şi 1.857 m în Giumalău), atractivitatea peisajelor (relief carstic,rezervaţii geologice şi forestiere), mulţimea potecilor cu pante line şi a plaiurilor domoale sunt condiţii care au favorizat dezvoltarea drumeţiilor de munte. Rarăul est un fel de simbol turistic al Bucovinei despre care Geo Bogza scria: „În alte locuri pot fi munţi mult mai mari sau fluvii mai puternice, marea sau oceanul, aici Rarăul reprezintă dimensiunea fundamentală a lumii, latura cosmică a vietii şi a istoriei“. Munţii Călimani, cel mai grandios complex vulcanic din Carpaţii Româneşti (cu vf. Petrosul Călimanilor, de 2.102 m) şi cei mai tineri munţi din ţara noastră. În cadrul lor s-a înfiinţat o rezervaţie complexă care are ca scop ocrotirea peisajului, a florei şi a faunei apline, reprezentate prin numeroase specii rare (floarea de colţ, zimbrul, cocoşul de munte, urs, râs, lup, cerbul carpatic).

Văi şi chei

Valea şi Cheile Bistriţei, avându-şi izvoarele în Munţii Rodnei, această nestemată a Carpaţilor româneşti formează o vale cu adevarat pitorească. În cuprinsul zonei montane se remarca sectorul cel mai impresionant, atăt prin îngustimea văii (de la 150 m la20 m), cât şi prin adăncimea văii faţă de munţii înconjurători (de la 900 m la peste 1.100 m faţă de Munţii Giumalău sau Rarău). Acest sector îngust, mumit Cheile Zugrenilor (sau Bistriţei) se află la 20km distanţă de Vatra Dornei şi formează o rezervaţie geologico-geomorfologică (160 ha). Spectacolul oferit de natură în aceste locuri (stânci cu forme bizare,„simfonia“ apelor în lupta cu duritatea rocilor) justifică numeroasele legende legate de străvechiul drum al plutelor. Valea Superioară a Moldovei străbate Obcinele Bucovinei longitudinal. În aval de Breaza, râul capătă adesea înfăţişarea de chei. Cheile Moara Dracului, rezervaţie geologico - morfologică din Munţii Rarău, impresionante prin înălţimea pereţilor. Cheile Lucavei, în Munţii Călimani, cu izvoare sulfuroase şi floare de colţ.

Rezervaţii şi monumente ale naturii

Pietrele Doamnei (la 14 km de Câmpulung Moldovenesc), în mijlocul frumoaselor privelişti ale Rarăului se înalţă spectaculos şi enigmatic aceste „turnuri gotice“ formate din calcare apline. Peisajul sălbatic, formele bizare ale stâncilor au învăluit aceste locuri în aburul misterios al legendelor. Înalte de 70 m, Pietrele Doamnei se află la 1634 m altitudine,la mică distanţă de cabana Rarău. Împreună cu zona înconjurătoare formează o rezervaţie complexă (890ha) care atrage an de an numeroşi iubitori ai naturii: Codrul secular de la Slăţioara, rezervaţie forestieră pe versantul de est al Masivului Rarău (între 800 şi1320 m altitudine), unul dintre cei mai vechi din Romania şi din Europa, unele exemplare atingând o vechime de 350 - 400 ani. Principalele specii arborescente sunt molidul, bradul, fagul. Poiana Stampei (la 18 km sud-vest de Vatra Dornei), rezervaţie floristică reprezentată printr-un complex de tinoave dezvoltate pe traseele şi lunca râului Dorna. Pe lângă o floră intereasantă (turiştii pot întâlni o plantă carnivoră, monument al naturii, (denumită „Roua cerului“). Nămolul de aici este cunoscut pentru eficacitatea terapeutică. Fâneţele seculare de la Bosanci Frumoasa (la 9km de Suceava), revervaţie floristică în care se păstrează o vegetaţie complexă, de stepă uscată şi umedă de mlaştină. Aici cresc numeroase plante originare din Asia, neîntâlnite în altă parte a Europei. Pădurea Valea Putnei (la 26 km de Vatra Dornei), rezervaţie forestieră, sub varful Giumalău, cu faună bogată. Poiana Tibăului, rezervaţie geologică, la confluenţa Văii Tibăului cu Valea Bistriţei Aurii, formată din pereţi abrupţi de circa 75 m înălţime, cu aspect impunător, care imprimă peisajului un farmec deosebit. Todirescu, rezervaţie floristică, lângă Codrul Secular de la Slătioara, unde vara, pajiştile înflorite formează un splendid covor natural. Doisprezece Apostoli (la 14 km de Vatra Dornei), rezervaţie geologică în partea de nord-vest a Munţilor Călimani; „Apostolii“ sunt stânci înalte de 8- 12 m, o adevarată galerie de „figuri“.

Staţiuni

Vatra Dornei (la 112 km distanta de Suceava la 42km de Câmpulung Moldovenesc), una dintre cele mai pitoreşti staţiuni balneare din România,(la o altitudinede 800 m, la confluenţa Bistriţei Aurii cu Dorna), într-o frumoasă depresiune tectono-vulvanică din Carpaţii Orientali, denumită şi „Ţara Dornelor“. Este înconjurată de munţi acoperiţi cu bogate păduri de conifere şi foioase: Giumalău şi Rarău, Bistriţa (la est), zidul vulcanic al munţilor Călimani (la sud) şi Culmea Suhardului (în nord). Această amplasare impune un climat sub alpin blând, tonic şi stimulent. Este ferită de vânturi puternice, atmosfera fiind bogată în aerosoli şi esenţe volatile de brad. Temperatura medie anuală este de 5,2C (media lunii iulie fiind de 15C, iar a lunii ianuarie de -6C). Numărul zilelor cu zăpada se ridică la peste 120 pe an, fapt deosebit de important pentru practicarea sporturilor de iarnă, Vatra Dornei fiind un centru de însemnătate naţională din acest punct de vedere. Aşezare veche (legenda spune ca numele i l-a dat Dragoş Vodă în amintirea unei frumoase păstoriţe întâlnite pe aceste meleaguri). Vatra Dornei este menţionată ca aşezare la finele sec. XVI şi ca stabiliment balnear din 1845. În cadrul staţiunii se efectuează numeroase proceduri terapeutice, având la dispoziţie o gamă diversă de instalaţii: pentru băi cu apă minerală încălzită, pentru împachetări cu nămol, pentru fizioterapie, pneumoterapie, mofete, buvete cu apă minerală, saună, săli de gimnastică medicală. Această „Perlă a Bucovinei“ oferă un cadru propice drumeţiei, fiind un punct de plecare în excursii în Munţii Ouşoru, Călimani, Pietrosu Bistriţei,Giumalău. Împrejurimile oferă condiţii şi pentru vânătoare. Căile de acces sunt: feroviare - gara Vatra Dornei Băi, pe liniile Bucureşti - Suceava - Vatra Dornei sau Cluj Napoca - Ilva Mică - Suceava, rutiere- DN 17 de la Suceava, DN 17 A de la Rădăuţi, DN18 de la Sighetu Marmaţiei. Câmpulung Moldovenesc (la 69 km sud-vest de Suceava), staţiune climaterică (la 630 m altitudine),într-un splendid decor, bioclimat stimulator demunte, şi punct de plecare în excursii în Masivul Rarău. Dorna Cândrenilor, centru turistic şi localitate cu izvoare minerale.

Vestigii istorice

Cetatea de scaun de la Suceava, situată în partea de răsărit a oraşului, pe un platou înalt, având opoziţie dominantă. Cetatea a fost construită în sec. XIV de Petru Muşat, dezvoltată şi întărită de Alexandru cel Bun şi mai târziu de Ştefan cel Mare, care a transformat-o într-un bastion de apărare a ţării împotriva atacurilor duşmane. Astăzi pot fi admirate masivele ziduri, o parte din turnuri şi ruinele construcţiilor interioare. Hanul Domnesc de la Suceava, una dintre cele mai vechi clădiri laice din Moldova, construită pe la începutul sec. XVII. Numele de „Han Domnesc“ provine de la faptul că, vreme îndelungată, clădirea a servit drept loc de întâlnire şi de petrecere a fiilor de domni întorşi de la vânătoare făcute în codri deşi ai Sucevei. Astăzi găzduieşte Muzeul de artă populară a Bucovinei.

Edificii religioase

Mănăstirile din Bucovina - Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Suceviţa şi Arbore - cu zidurile exterioare ale bisericilor pictate în culori vii, naturale, picturi care par paginile unei cărţi deschise. Valoarea artistică a acestora este comparată de istoricii de artă cu operele murale ale bisericilor San Marco din Veneţia sau ale celei din Orvietto. Caracterul uman, puterea de expresie şi nobleţea figurilor atrag admiraţia unanimă, fiecare turist venit aici fiind fermecat de prospeţimea originală a culorilor frescelor care au străbătut intemperiile aproape o jumatăte de mileniu. Secretul vechilor maeştri moldoveni ce preparau culorile şi procedele care au asigurat picturilor o rezistenţă incredibilă, a rămas până astăzi necunoscut. Un adevarat pelerinaj de turişti, arhitecţi, critici de artă şi fotografi din toată lumea se îndreaptă spre aceste capodopere, a căror valoare artistică este unică în lume. Mănăstirea Voroneţ (la 39 km de Suceava la 47 km de Gura Humorului), denumită şi „Capela Sixtină a Estului“ este o lume de poveşti, pictată pe un petec de cer. Ctitorie din 1488 a voievodului Moldovei, Ştefan cel Mare, biserica mănăstirii, acest „juvaer al Bucovinei“ a fost construit în stil moldovenesc de epoca, picturile datând din timpul lui Petru Rareş(1547). Lumina zilei dă culorilor şi mai ales celebrului „albastru de Voroneţ“ o transparenţă unică, ce a devenit astăzi o expresie care defineşte o culoare specific românească. „S-a mai coborât cerul şi pe alţi pereţi pictaţi ai lumii, dar numai Voroneţul a rămas atât de proaspăt şi de strălucitor, împrăştiind în jurul lui acea vrajă din care nu te poţi desprinde“. Arta bizantină a primit aici fantezia pictorilor moldoveni: îngerii au chipul frumos al moldovencelor, arhanghelii vestesc din bucium, nu din trâmbiţe, cei purtaţi în rai sunt înfăşuraţi în ştergare moldoveneşti. Mănăstirea Moldoviţa (la 94 km de Suceava la 36 km de Gura Humorului), ctitorie a lui Petru Rareş din 1532, cu pictură murală din 1537. Este cea mai mare dintre bisericile ridicate în perioada de înflorire a stilului moldovenesc. Alături de cea a Voroneţului, pictura Moldoviţei reprezintă cel mai valoros ansamblu rămas din vremea lui Petru Rareş. Mai bine păstrată decât oriunde, scena „Asediul Constantinopolului“ impresionează prin forţă şi dramatism, exprimând patriotismul şi grija pentru soarta ţării. În „Casa domnească“ din interiorul mănăstirii este amenajat un mic muzeu de artă feudală îngrijit de maicile de la mănăstire. Mănăstirea Humor (la 41 km de Suceava şi la 6 km de Gura Humorului), construită în 1530 de marele logofăt Teodor Bubuiog, cu ajutorul lui Petru Rareş. Spre deosebire de celelalte biserici, cea de azi nu are turlă, iar pridvorul este deschis. Pictura datează din 1535. Mănăstirea Arbore (la 32 km nord-vest de Suceava la 37 km de Gura Humorului), construită în 1503 de dregătorul Luca Arbore, înmormântat aici. Pictura a fost realizată în 1541 de Dragoş Coman, predominând verdele, un verde proaspat, luminos şi bogat în nuanţe. Mănăstirea Suceviţa (la 52 km de Suceava şi la 6 km de Gura Humorului), ridicată între 1582 - 1584 de fraţii Gheorghe şi Ieremia Movilă, încheie seria marilor realizări arhitectonice cu picturi exterioare construite în sec. XVI. Este o mănăstire fortificată, înconjurată de un zid înalt, străjuit de turnuri de apărare. A fost zugravită de meşterii moldoveni Ion şi Sofronie care şi-au dovedit talentul lor inegalabil. Culoarea predominantă este verde, în diversele lui nuanţe. Fiecare turist care ajunge în Bucovina are impresia că s-au desfundat si petele cu nestemate ale Orientului şi au trecut în pensula zugravului, iar de acolo în lumea vie a nordului Moldovei. Mănăstirea Putna, ridicată între 1466 - 1469,într-o perioadă de glorie şi linişte, este prima ctitorie fortificată a lui Ştefan cel Mare, destinată a fi necropolă a familiei domnitorului şi a urmaşilor săi, până la Petru Rareş. Putna a traversat, timp de peste 5 veacuri, cutremure, incendii şi devastări, singura construcţie care se păstrează din sec. XV fiind „Turnul tezaurului“. În incinta mănăstirii se află mormântul lui Ştefan cel Mare. De asemenea, mănăstirea este renumită pentru tezaurul său de broderii, ţesături, manuscrise, argintărie şi obiecte de cult. Mănăstirea Dragomirna, ctitorie a mitropolitului Anastasie Crimca, din 1602, cu incinta fortificată, care acoperă în întregime turla. Astăzi este un valoros muzeu. Mănăstirea Bogdana din Rădăuţi, cea mai veche biserică din Moldova, ctitorie a voievodului Bogdan I din 1365. Aici se află mormintele primilor domitori ai Moldovei. Mănăstirea Zamca din Suceava, cel mai important edificiu religios construit de armenii din Suceava în 1606, sub forma unei mănăstiri-cetate. Mănăstirea Probota de la Dolhasca (la 64 km de Suceava la 31 km de Fălticeni), construită de Petru Rareş, care este înmormântat aici, împreună cu soţia sa, în 1530. Azi mai păstrează fresce originale din 1532. Mănăstirea Râşca (la 18 km de Fălticeni), ridicată în 1542 de Petru Rareş. Aici a fost surghiunit în 1840 Mihail Kogalniceanu de domitorul Mihail Sturza. Mănăstirea Slatina (la 25 km de Fălticeni), ctitoried in 1561 a lui Alexandru Lăpuşneanu. Biserica Mirăuţi din Suceava, cea mai veche biserică din oraş (1375 - 1391), primul sediu al mitropoliei Moldovei. Aici a fost uns ca domn Ştefan cel Mare. Forma de azi se datoreşte construcţiei dintre 1898 - 1901, care urmează însă planurile vechii biserici. Biserica „Sfântu Gheorghe“ din Suceava, important monument de arhitectură moldovenească medievală, ctitorie a voievozilor Bogdan cel Orb şi Ştefăniţă (1514 - 1522). Construcţia, zvelta şi suplă, are valoroase fresce interioare şi interesante ornamentaţii exterioare. Biserica din lemn de la Putna (la 33 km deRădăuţi), ctitorie a lui Dragoş Vodă din 1346, cu refaceri în 1468. Biserica „Sfântu Dumitru“ din Suceava, ctitorie a lui Petru Rareş din 1535, lângă care se află un turn zidit în 1561 de Alexandru Lăpuşneanu. Are sculptată stema Moldovei: capul de bour. Biserica din Reuşeni de la Udreşti (la 15 km sud estde Suceava), construcţie începută în timpul lui Ştefan cel Mare în 1503. Biserica Albă din Baia (la 9 km sud-vest de Fălticeni),ridicată de Ştefan cel Mare în urma victoriei reputate aici asupra lui Matei Corvin în 1467. Biserica romano catolică Baia, zidită în 1410 prin grija soţiei lui Alexandru cel Bun, Doamna Margareta, astăzi doar ruine. Chilia lui Daniil Sihastru (la 1,5 km de Putna),sec. XV. Legenda spune că domnitorul Ştefan cel Mare se sfătuia adesea cu sihastrul Daniil.

Edificii culturale

Muzeul lemnului din Câmpulung Moldovenesc, înfiinţat în 1936 deţine peste 15.000 de exponate din lemn, artistic executate, care ne întorc în universul vechilor ocupaţii ale locuitorilor din zonă, Muzeul Naţional al Bucovinei din Suceava, cu arheologie, istorie, artă, etnografie, ştiinţele naturii. Alte edificii culturale: Muzeul etnografic de la Solca, Galeria oamenilor de seamă din Fălticeni, Muzeul apelor din Fălticeni, Casa memorială „Ciprian Porumbescu“ din satul care îi poarta numele(la 25 km de Suceava, pe DN 17), în amintirea marelui muzician, autor al primei operete româneşti, Casa memorială „Nicolae Labiş“ de la Mălini (la 10 km de Fălticeni).

Etnografie

Fondul etnografic şi folcloric al judeţului Suceava pune în evidenţă talentul şi sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestei zone. Bogăţia elementelor etnografice este evidentă în Ţara Dornelor unde se mai păstrează şi astăzi vechile ocupaţii şi obiceiuri, precum şi un port popular autentic,lucrat cu o neîntrecută măiestrie artistică, exprimată în alcătuirea modelelor şi îmbinarea culorilor. Câteva dintre aşezările cele mai vestite din acest punct de vedere sunt: Marginea (la 10 km de Rădăuţi)renumit centru de ceramică neagră, lustruită cu piatra, tehnică preluată de la geto-daci şi care dovedeşte continuitatea populaţiei autohtone în regiune, Dorna,cu arhitectură specific bucovineană cu frumoase decoraţii exterioare, având motive florale sau geometrice, Ciocăneşti (la 22 km de la Vatra Dornei), renumit prin covoarele care se fac aici, Cacica, un important centru ceramic, Vama (confecţionarea cojoacelor,pieptarelor), Fundu Moldovei (centru de construcţie a instrumentelor populare şi de prelucrare artistică a lemnului), Cârlibaba (port popular şi ţesături de interior),Arbore (scoarţe şi ştergare).

Suceava