PATRIMONIU CULTURAL NAŢIONAL

Scenariul ritualic la început de Primăvară

2012-02-15T10:47:00.000+01:00

Pe parcursul ciclului cosmogonic început cu o săptămână înaintea Lăsatului de Sec, numită Săptămâna Albă şi continuând cu Săptămâna Cailor lui Sântoader, se desfăşoară un adevărat scenariu ritual de înnoire a timpului. Ultima săptămână din perioada „de dulce” dinaintea Postului Paştilor este denumită zonal Săptămâna Albă, Săptămâna Brânzei sau Săptămâna Nebunilor şi este perioada în care mai este

Tradiţii în „Făurar”

2012-01-31T13:26:00.005+01:00

„Faur” este denumirea populară a lunii februarie şi vine de la meşterii fauri ai vremurilor străvechi, lucrători ai fierului, care pregătesc uneltele de muncă pentru deschiderea sezonului agrar. Pentru că are 28 de zile, sau 29 în anii bisecţi, Faur este considerat fratele cel mic al lunilor anului. Vremea acestei perioade reflectă capriciile copilului Faur: când acesta râde, vremea e frumoasă,

Sărbători de iarnă în satul românesc - tradiţii, obiceiuri, ritualuri

2011-12-01T18:09:00.001+01:00

Postul Crăciunului – perioadă de rugăciune, meditaţie creştină, perioadă în care aproape că nu este zi fără vreun obicei rămas din vremuri străvechi – începe la jumătatea lunii noiembrie. Odată cu începerea Postului Crăciunului, în satul traditional se instalează o stare de agitaţie. Lucrul la câmp s-a încheiat demult, grânele s-au pus bine la păstrare în fiecare gospodărie, iar acum toată

Credinţe populare în Brumar sau Promorar

2011-10-30T16:30:00.000+01:00

Pentru că în această perioadă se intensifică bruma şi promoroaca, în tradiţia populară, noiembrie este numită „brumar” sau „promorar” şi pentru că acum se limpezeşte vinul în butoaie, se mai numeşte şi „vinar”. Deoarece acum se termină însămânţările de toamnă şi începe aratul miriştilor pentru primăvară, prima săptămână din noiembrie se numeşte Săptămâna Miriştei. A doua săptămână are în centru

Tradiţii în „Brumărel”

2011-09-28T13:50:00.001+02:00

Brumărel este denumirea populară a lunii octombrie şi vine de la faptul că acum începe să cadă bruma. În această perioadă încep pregătirile pentru iarnă, ţăranii fiind preocupaţi, în special, de treburile gospodăriei. Este de asemenea perioada propice însămânţărilor de toamnă, curăţatului grădinilor şi livezilor. Prima săptămână a lui „Brumărel” se cheamă Săptămâna lui Procoavă, după numele

Credinţe populare în Răpciune

2011-09-01T07:34:00.005+02:00

În viaţa satului tradiţional, luna septembrie se află la hotarul dintre moarte şi renaştere, închizând un ciclu şi deschizând drumul pregătirilor pentru o nouă viaţă. În tradiţia românească, pentru că acum se raceşte vremea, septembrie poartă denumirea răpciune, dar şi viniceriu, acum fiind şi vremea vinului. În septembrie începe culesul poamelor, se pregătesc gropile pentru altoi, dar e şi

Tradiţii în Gustar

2011-08-01T19:12:00.000+02:00

<!-- /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-parent:""; margin:0cm; margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-font-family:"Times New Roman";} @page Section1 {size:612.0pt 792.0pt; margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt; mso-header-margin:36.0pt; mso-footer-margin:

Schimbarea la faţă; Probejenia (6 august)

2011-08-01T16:40:00.000+02:00

<!-- /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-parent:""; margin:0cm; margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:RO; mso-fareast-language:RO;} @page Section1 {size:612.0pt 792.0pt; margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt;

Tradiţii în luna lui “Cuptor”

2011-07-01T22:24:00.000+02:00

Această lună îi este dedicată lui Caius Iulius Caesar, împaratul roman care a introdus calendarul iulian. Săptămânile lunii iulie se numesc: „săptămâna secerişului” “săptămâna Panteliilor”, “săptămâna lui Sântilie” şi “săptămâna verii”. În "săptămâna secerişului" se seceră grâul lucrându-se de la răsăritul până la asfinţitul soarelui. Săptămâna a doua este dedicată Panteliilor (Pârliilor),

Tradiţii în Cireşar

2011-06-17T22:34:00.000+02:00

<!-- /* Font Definitions */ @font-face {font-family:"Times New Roman \;"; panose-1:0 0 0 0 0 0 0 0 0 0; mso-font-alt:"Times New Roman"; mso-font-charset:0; mso-generic-font-family:roman; mso-font-format:other; mso-font-pitch:auto; mso-font-signature:0 0 0 0 0 0;} /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-parent:""; margin:0cm;

TRADIŢII DE RUSALII

2011-06-07T07:09:00.000+02:00

Denumirea „Rusalii” vine de la vechea sărbătoare romană Rosalia, când se puneau trandafiri pe morminte. Rusaliile sunt considerate zâne rele care iau minţile oamenilor, sau îi pocesc pe cei care le ies în cale. Se spune că oamenii trebuie să poarte asupra lor frunze de pelin pentru a se apăra de acestea şi că nu e bine să le vorbească dacă le întâlnesc. Se crede despre Rusalii că sunt Zânele

TRADIŢII DE ISPAS

2011-05-30T12:44:00.001+02:00

La patruzeci de zile după Paşte se sărbătoreşte Ispasul - Înălţarea lui Iisus la ceruri. Se spune că Ispas ar fi fost personajul mitic care a asistat la Înălţarea Domnului şi la ridicarea sufletelor morţilor la Cer. Paştele cailor - În calendarul popular, această zi este numită şi Paştele Cailor. Pentru că atunci când Maica Domnului se pregătea să-l nască pe Iisus, animalele care nu i-au

Tradiţii şi credinţe de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

2011-05-20T07:18:00.000+02:00

În această lună, în ziua a douăzeci şi una, pomenirea sfinţilor, măriţilor, de Dumnezeu încoronaţilor şi întocmai cu apostolii, marilor împăraţi Constantin şi mama sa Elena.Acest mare între împäraţi, fericitul şi pururea pomenitul Constantin, a fost fiu al lui Constanţiu, care se

„Armindenul”, simbol al vegetaţiei

2011-04-30T13:46:00.000+02:00

<!-- /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-parent:""; margin:0cm; margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:RO; mso-fareast-language:RO;} p.MsoBodyTextIndent2, li.MsoBodyTextIndent2, div.MsoBodyTextIndent2 {margin:0cm;

PATRIMONIU CULTURAL NAŢIONAL: Tradiţii pascale în arealul transilvan

2011-04-23T13:04:00.000+02:00

PATRIMONIU CULTURAL NAŢIONAL: Tradiţii pascale în arealul transilvan: "Considerată cea mai importantă sărbătoare din calendarul creştin, Paştile se celebrează la o dată variabilă. După primul sinod de la Nicee..."

PATRIMONIU CULTURAL NAŢIONAL: Focul viu şi Sângiorzul în spaţiul transilvan

2011-04-22T10:36:00.000+02:00

PATRIMONIU CULTURAL NAŢIONAL: Focul viu şi Sângiorzul în spaţiul transilvan: "Reprezentant al Soarelui, de-a lungul vremii, focul a fost frecvent folosit în scrierile religioase ca simbol al demiurgului divin. Astfel,..."

Tradiţii pascale în arealul transilvan

2011-04-22T10:32:00.000+02:00

Considerată cea mai importantă sărbătoare din calendarul creştin, Paştile se celebrează la o dată variabilă. După primul sinod de la Niceea din 325, s-a stabilit ca Sărbătorile Pascale să fie celebrate în prima duminică după o lună plină, începând cu data echinocţiului de primăvară. Potrivit cercetătorilor Vaticanului cuvântul „Paşte” derivă din ebraică „pesah” (פסצ), care semnifică trecere. În

Tradiţii în „Prier”

2011-03-31T11:44:00.001+02:00

Numele popular al lunii este moştenit din latinescul aprilis. În această perioadă timpul este prielnic pentru holde şi vite.Dacă în aprilie timpul este friguros şi secetos, se anunţă sărăcie. În această lună continuă semănăturile de primăvară, se închid ţarinele pentru păşunat, se formează turmele, se tund oile înainte de a urca la munte şi se construiesc sau repară oboarele pentru vite.Ca şi în

MĂRŢIŞORUL ÎN CREDINŢELE POPULARE

2011-02-28T22:57:00.000+01:00

Mărtişorul, simbol al primăverii, datează, conform arheologilor, de peste opt mii de ani, are origini latine şi este denumirea populară a lunii martie. Obiceiul mărţişorului este specific poporului român, iar originile lui se află în credinţele şi practicile agrare şi se sărbătoreşte în prima zi a lunii martie. Strămoşii noştri sărbătoreau Anul Nou la 1 martie, luna care purta numele Zeului

Focul viu şi Sângiorzul în spaţiul transilvan

2010-04-23T10:34:00.000+02:00

Reprezentant al Soarelui, de-a lungul vremii, focul a fost frecvent folosit în scrierile religioase ca simbol al demiurgului divin. Astfel, filozofii greci considerau că un nou început ar fi posibil doar cu ajutorul Focului Sfânt care, printr-o ardere totală, să distrugă totul, dând lumii puterea de a se purifica renăscând. Simbol al divinităţii, focul a fost ocrotit şi cinstit în temple,

SÂNTANDREI

2009-11-30T10:01:00.008+01:00

Ajunul Sf. Andrei Această noapte este numită „noaptea strigoilor” şi este considerată una dintre cele mai importante din calendarul popular. Despre strigoi se crede că „joacă la răscruci”, sau în preajma caselor părăsite, că iau coasele şi limbile de meliţă găsite pe-afară şi se bat cu ele la hotare, motiv pentru care gospodarii au grijă de cu seară să nu lase aceste unelte afară. În noaptea Sf.

Tradiţii în Gustar

2009-08-01T22:07:00.006+02:00

Denumirea „Gustar" vine de la faptul că în această perioadă se coc şi se gustă cele mai multe fructe. “Luna august este a şasea în calendarul roman cu început de an la 1 martie şi luna a opta în calendarele iulian şi gregorian cu început de an la 1 ianuarie. Din anul 8 Î. H., când luna a şasea a anului (Sextilis) devine luna a opta, poartă numele împăratului roman Augustus. În graiul românesc

SPIRITUL GRÂULUI ŞI OBICEIUL CUNUNII LA ROMÂNI

2009-07-07T18:05:00.003+02:00

În calendarul muncilor agrare, miezul verii este momentul propice pentru seceriş. În tradiţia populară, această perioadă a consacrat unul dintre cele mai fecunde, simbolic, obiceiuri ale anului: sărbătoarea încheierii secerişului. Înainte, însă, de a-i descifra structura simbolică şi de a vedea în ce constă ceremonialul acesteia în tradiţia autohtonă, trebuie precizat că obiceiul îşi are

Apa şi Focul - elemente fundamentale purificatoare şi apotropaice în cultura tradiţională

2009-05-22T13:10:00.007+02:00

Cu o încărcătură simbolistică semnificativă în mitologia universală, Apa şi Focul figureaza între cele patru elemente cosmogonice fundamentale: foc, aer, apă, pământ. În cultura tradiţională românească există nenumărate credinţe şi superstiţii care plaseaza Focul şi Apa în centrul atenţiei, între acestea fiind evidenţiată chiar o legatură magică. Deşi este considerat mai puternic

Folclor românesc

2009-05-02T14:26:00.002+02:00

Folclorul muzical românesc cuprinde toate creaţiile culturii spirituale populare româneşti din domeniul artei sunetelor. Se face referire la moştenirea muzicală a românilor de la sat dintotdeauna şi a popoarelor din care ei au luat naştere.[1] Articolul de faţă se referă la folclorul de pe teritoriul actual al României (cu puţine excepţii, create de modificarea hotarelor de-a lungul istoriei).