DESIGN IS PAYING ATTENTION TO DETAILS

Publicitate

2012-02-04T14:22:00.000-08:00

Vrei sa pleci in vacanta si nu sti unde ? Poate gasesti destinatia pe www.voyagerturism.ro !

Stilul arhitectural Brâncovenesc

2011-02-18T07:32:00.000-08:00

Stilul brâncovenesc este rezultatul firesc al evoluţiei artistice şi culturale din prima jumătate a secolului XVII. Construit pe o bază românească cu o tradiţie nu foarte solid conturată, specificitatea stilului brâncovenesc din perspectiva unui stil original/specific românesc este îndoielnică. Gustul barochizant al vremii şi influenţa elegantei renaşteri târzii, suprapuse elementului naţional au dus la construirea unui stil ecletic cu statut derizoriu. “În definitiv, ce este “stilul” brâncovenesc? Un grup de lăcaşuri de cult făcute mai mult sau mai puţin de aceleaşi echipe de meşteri (sau în maniera primelor echipe, care au scris pagina fondatoare a “stilului”), după indicaţiile sau opţiunile voievodului, pe un teritoriu limitat şi într-o perioadă relativ scurtă de timp. Prestigiul peste timp al acestui stil, ceea ce îl pozitivează, îi dă un aer de seriozitate funciară, rezultată din savanta, alchimica premeditare a componentelor aduse laolaltă şi a reţetei împreunării de renaştere italiană, materiale locale şi tehnică combinatorie a meşterilor se datorează în mare măsură redescoperirii sale ca “stil naţional”. Ori, nici unul din termenii sintagmei nu este aplicabil – dintre ei, cel mai puţin cel de “naţional. Cât despre naţiune, ea va mai avea de aşteptat două secole ca să fie conceptualizată, necum să mai aibă şi influenţe atât de drastice asupra artelor şi a artiştilor cutărei naţiuni”.

Constantin Brâncoveanu (1654 – 15 august 1714) adus la tron de marea boierime, a fost domnitor al Ţării Româneşti între 1688 şi 1714 şi nepot al domnitorului Şerban Cantacuzino. Domnia lui Constantin Brâncoveanu marchează un punct important în evoluţia culturii şi artelor pe teritoriul Ţării Româneşti. În ciuda condiţiilor vitrege de politică internă, domnia lui Brâncoveanu a fost mai lungă şi mult mai stabilă. În plus, o bună parte din imensele sume încasate dintr-o fiscalitate fără precedent au fost investite în cultură şi artă. Stilul brâncovenesc, asociat din inerţie cu numele acestui domnitor îi este doar parţial tributar. Acest stil, s-a născut dintr-o evoluţie firească a artelor din ultimele decenii cărora li s-au suprapus diferite influenţe externe.

Predecesorii lui Brâncoveanu, Matei Basarab (1632-1654) şi Şerban Cantacuzino (1678-1688) au reuşit să contureze un caracter unitar, românesc, în artă. „Epoca” lui Matei Basarab a fost o epocă de „sinteză deplină în forme de-a-ntregul munteneşti, a tuturor elementelor moştenite de la secolele precedente”. În cei 40 de ani, dintre domniile lui Matei Basarab şi Şerban Cantacuzino, instabilitatea politică a dus inevitabil la o stagnare culturală (cu excepţia literaturii istorice). Şerban Cantacuzino, în ciuda diversităţii elementelor culturale a încercat să continue dezvoltarea unui stil românesc, al cărui apogeu de dezvoltare a fost atins abia în vremea domniei lui Brâncoveanu.

De aceea, asocierea stilului muntenesc sau brâncovenesc cu numele lui Brâncoveanu – până la confundarea cu un „stil personal” al domnitorului – este puţin sintetică şi forţată. Rădăcinile româneşti ale acestui stil sunt cu aproape o jumătate de secol mai vechi. Conturarea definitivă a stilului, prin asimilarea unor elemente occidentale se face în timpul lui Brâncoveanu, ca evoluţie firească a viziunii arhitecturale. Bineînţeles, această evoluţie nu este fortuită. Apariţia unui stil unitar, atât laic cât şi ecleziastic era în acel moment o necesitate, pe care Brâncoveanu a facilitat-o şi a susţinut-o prin ideile sale culturale reformatoare, şi, mai ales financiar. “Trebuind să ducă politica pe care a dus-o şi simţind nevoia de reprezentare la nivel corespunzător aspiraţiilor şi ambiţiilor sale, Brâncoveanu n-a avut de ales. El a încurajat prin toate mijloacele formele care răspundeau cel mai adecvat programelor sale,iar aceste forme, în pas cu gustul barocizant al vremii, puneau un accent apăsat tocmai pe decoraţia sculpturală. Aşadar, promovând cele câteva tipuri tradiţionale de structuri arhitectonice, meşterii lui Brâncoveanu şi-au concentrat atenţia, ca inovatori exclusiv asupra aparatului ornamental care dobândeşte o puternică expresivitate.”

Stilul brâncovenesc a salvat arhitectura muntenească de monotonia rutinei. „Nevoia unei înnoiri în acest domeniu se manifestase încă de timpuriu: activitatea pietrarilor, din vremea lui Matei Basarab, nu constituise decât o încercare de a îndeplini această cerinţă de noutate, prin reintroducerea în decoraţia monumentelor, a sculpturii, din ce în ce mai rar folosită, în cea de-a doua jumătate a secolului XVII”

Una dintre trăsăturile fundamentale stilului brâncovenesc este importanţa deosebită pe care o acordă ornamentului. Ornamentul pare a fi orientat: spre deosebire de celelalte elemente ale operei arhitectură, el este/trebuie să fie distribuit mai ales în zonele de vizibilitate maximă, acolo unde poate fi perceput şi decodat, tinzând aşadar spre exterior. Opera de arhitectură brâncovenească este decorată şi în zonele cu vizibilitate redusă, ba chiar şi în zonele practic inaccesibile privirii curente. Nevoia de ornament vine din nevoia de aliniere cu alte culturi, din predispoziția generală spre baroc. Toate culturile foloseau ornamentul în arhitectură, marea lor majoritate nu în ipostaza de accesoriu, de surplus, ci chiar ca element constitutiv, indispensabil al operei, de aceeaşi natură ontologică cu toţi ceilalţi “atomi” ai acesteia.

Decorul poate fi sculptat în piatră (decoruri florale) sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc (motive de inspiraţie orientală). Ornamentul, conferă construcţiilor în stil brâncovenesc expresivitate şi eleganţă barocă. Evoluţia planurilor, atât în arhitectura civilă, cât şi în cea religioasă trece de la ceva cât se poate de simplu (aproape banal) la ceva cât se poate de încărcat. Această schimbare este specifică în primul rând arhitecturii baroce, care renunţă la simplitatea Renaşterii în favoarea unor decoraţii somptuoase, uneori excesive. Stilul brâncovenesc păstrează totuşi un echilibru între simplitate şi ornamentare excesivă. „Ca un fapt important, s-a constat că în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, mult mai bogat împodobite decât ctitoriile domneşti erau cele ale Cantacuzinilor – familie înrudită cu voievodul. Mai diverse ca repertoriu de forme, incluzând cu mult curaj motive occidentale, mai abundente ca suprafaţă contaminată, ornamentele în piatră de la ctitoriile cantacuzineşti sunt în acelaşi timp executate într-un relief înalt.”

O altă caracteristică a arhitecturii brâncoveneşti este predispoziţia pentru logii, foişoare, galerii şi pridvoare - idee preluată de la arhitectura Renaşterii sau de la reşedinţele princiare de la Constantinopol. Acestea contribuie la monumentalitatea formelor, sub o înfăţişare sofisticată şi bine-ordonată, care să se impună de la distanţă. Atât construirea spaţiului sacru, cât şi cea a spaţiului privat se fundamentează pe aceleaşi idei estetice. Interesant este că, apare un foarte mare interes pentru spațiul privat. Arhitectura răspundea cerinţelor de viaţă ale boierimii şi domniei, care trebuia permanent să-şi etaleze statutul social; bogăţia. “Haina făcea omul, mai ales în lumea medievală, pentru că ea era un simbol al statutului său social,era o uniformă. De altfel, în Evul Mediu, fiecare stare, fiecare meserie, îşi avea uniforma ei. Ca şi haina, locuinţa, casa, prin confortul pe care îl confere şi aspectul agreabil pe care-l deţinea, a devenit un simbol al poziţiei sociale înalte, posibilităţilor şi puterii economice a posesorului său.”

Nici sculptura în lemn nu rămâne străină de înnoiri. Invazia de flori şi de frunze, de lujeri şi de rozete se face simţită la uşile palatelor şi ale bisericilor, la scaunele şi jilţurile domneşti, la iconostase şi sfetnice. Cine vizitează in ziua de azi muzeul de la Mogoşoaia sau Mănăstirea Sâmbăta de lângă Făgăraş le descoperă repede şi este trimis imediat cu gândul la sculptura în piatră. Aceleaşi motive,acelaşi stil, aceeaşi amprentă a epocii chiar dacă uneori – şi în cel mai fericit caz – nu ne-a rămas consemnat decât anul în care au ieşit din mâinile meşterilor, ei rămânând pentru totdeauna necunoscuţi.

Amprenta înnoitoare, suflul artistic revoluţionând canoanele şi drumurile de până aici, se pot observa în toată vigoarea lor, în mai toate domeniile creației. Aceasta demonstra cum avea să se vadă timp de mai multe decenii de la ivirea sa, că noua epocă artistică răspundea unei nevoi de schimbare, de renaştere, de primenire a formelor de expresie în arhitectură, în sculptură, în artele plastice etc. Brâncoveanu le-a ascultat sfaturile cărturarilor, cunoscătorilor (români sau străini) în ale artelor plastice, în tainele tiparului, în ale arhitecturii şi aşa s-a putut bucura de arcuirea coloanelor de la bisericile ctitoriilor. La aceste arcuiri, italienii le spuneau “Loggia” iar românii foloseau termenul popular “Cerdac”. Această denumire vine de la străvechea prispă ţărănească pe care boierii înstăriţi au schimbat-o punându-i stâlpi de lemn sau de piatră şi un brâu gros. Dacă ar fi să studiem în amănunt istoria şi evoluţia arhitecturii româneşti, cerdacul pe care Brâncoveanu îl pune palatelor sale de la Potlogi, Mogoşoaia, Palatul voievodal din Bucureşti sau pridvoarele pe care le adăuga bisericilor, putem observa că acestea constituie unele dintre cele mai interesante momente de referinţă pentru ulterioarele etape străbătute de arta si tehnica meşterilor români. Este adevărat că au existat unele influenţe străine, dar chiar şi aşa nu se poate contesta originalitatea stilului brâncovenesc şi doar aşa s-a putut naște o concepţie, un gust, un stil şi anume cu ajutorul influenţelor occidentale si cu geniul meşterilor români.

Istoricii de artă şi arhitecții din toate timpurile au căzut de acord în a recunoaşte stilul brâncovenesc ca pe unul dintre cele mai originale şi mai temeinice stiluri ale arhitecturii româneşti. Caracteristicile stilului sunt pridvorul deschis, sprijinit pe coloane de piatră (de la 6 până la 10) răsucite sau decorate cu sculpturi mai simple, întâlnit la toate mănăstirile şi bisericile. La palatele şi conacele boiereşti le corespunde loggia, bogat ornamentată şi ea. Peste capiteluri vin arcadele, simple sau trilobate. În biserici, trecerea de la pronaos în naos se face pe sub trei arcade specifice – ceea ce, din câte se cunoaşte, nu se mai întâlnește decât la doua biserici, una în Moldova (Aroneanu din Iaşi - 1594) şi alta în Ţara Românească (Miai Vodă din Bucureşti - 1591). Faţadele sunt acoperite, în mod deosebit la arcade şi cornişe, cu zugrăveli policrome, iar piatra folosită e un adevărat tezaur de sculptură; la coloanele uşilor şi ferestrelor, la brâul clădirilor, la balcoane, la inscripţiile florale de la intrare şi la steme , pretutindeni întâlnim o adevărată invazie vegetală în piatră. Motivele florale (viţa de vie cu struguri, rozete, flori de acant, garoafe, trandafiri, ştiuletele de porumb), zoomorfe (păsări, şerpi, dragoni) sau antropomorfe (sfinţi, îngeri, arhangheli, heruvimi, serafimi) din cadrul cărora nu lipsesc aproape niciodată vulturul cu crucea în cioc (stema brâncovenească) sau vulturul bicefal (stema Cantacuzinilor) dispuse în forme, poziţii şi cadre diverse şi originale dau o notă de neconfundat stilului brâncovenesc.

Cercetările ultimelor decenii au dus, pe baza unor serioase argumente, la concluzia că apetitul pentru formele, motivele şi decoraţia ce dau particularităţi şi personalitate stilului, existau cu mult înainte şi că cel mai mare merit al voievodului cărturar este acela de a fi creat cadrul necesar şi aşteptat pentru dezvoltarea şi impunerea noului stil.

Aşadar, noul stil, ce avea sa pătrundă curând, făcând şcoală, în toate artele, înseamnă o revoluţie faţă de concepţiile şi formele anterioare. Ferestrelor şi uşilor înguste le sunt preferate acum cadrele lungi şi intrările generoase, încadrate de o decoraţie bogată şi variată; stâlpii din cărămidă greoi sunt schimbaţi cu coloanele răsucite sau drepte şi sculptate; clădirile masive amintind de cetăţi şi fortăreţe medievale sunt înlocuite atât în arhitectura laică, cât şi în cea religioasă, pe rând cu palate, biserici, case ori conace zvelte şi suple, cu pridvoare luminoase, cu balcoane şi foişoare înalte peste care se arcuiesc bolţi largi.

În spaţiul destinat înainte sfinţilor hieratici, cu figuri reci şi fără personalitate, Pîrvu Mutu din Câmpulungul Muscelului şi ucenicii lui aştern portrete de o blândă şi plăcută naturaleţe, care lasă să se întrevadă trăsături psihologice distincte de la chip la chip. Ramele şi spaţiile altădată goale, de pe pereţii bisericilor se schimbă acum în grădini de frunze şi flori, culorile dau armonii şi căldură, creând o intimitate inexistentă înainte.

Nici decorarea şi baterea într-un anume fel a potirelor, sfeşnicelor şi ferecăturilor de cărţi nu par un capriciu al voievodului, căci meşterii argintari braşoveni ştiu sigur că lucrul pe care-l fac zugravii cu pensulele şi vopselele lor, ei trebuie să-l meşteşugească în metal cu dalta şi ciocanul şi că întreaga vegetaţie din picturi, din sculpturile în piatră sau în lemn trebuie să o treacă şi ei în argint sau aramă.

Solidaritatea, personalitatea şi perenitatea noului stil ce se prefigura încă înainte de 1688, de pe vremea lui Şerban Vodă, ce capătă cel mai strălucit avânt în timpul lui Brâncoveanu şi care se continuă multe decenii după sfârşitul tragic al voievodului, se vădesc cu prisosinţă în întreaga istorie ulterioară a arhitecturii Ţării Româneşti.

Exemple de ornamente:

Coloana cu capitel sculptat.

Bujor stilizat.

Rozetă.

Lujeri cu floare de dovleac.

Lujeri cu floare de crin.

Vulturul bicefal (Emblema Cantacuzinilor)

Vulturul cu crucea în cioc (Emblema Brâncovenilor)

Lujeri cu frunze de viță și struguri.

Bibliografie:

Protos Brebăn Daniel, Ghe. Mitran - Monastirea Brâncoveanu-valori ale patrimoniului cultural național, arta și arhitectura religioasă, icoane romanești, tezaur iconografic; Ed. C2design, 2008;

Florentin Popescu - Ctitorii Brâncovenești; Ed. Sport-turism, București 1976;

Stefan Ionescu, Panait I. Panait - Constantin Vodă Brâncoveanu; Ed. Științifică București 1969;

Va urma...

Manele Creator Light Edition

2010-08-24T12:00:00.001-07:00

Manele Creator Light Edition acum disponibil si pentru DOWNLOAD.

Când mai are timp studentul să înveţe..

2010-07-27T08:30:00.000-07:00

Duminici – 52 duminici într-un an, care sunt zile (sfinte) de odihnă.

Mai rămân 313 zile.

Zile de vară ( toridă ) – 50, când vremea este foarte caldă şi foarte greu de studiat.

Mai rămân 263 zile.

8 ore zilnic de somn înseamnă 122 zile.

Mai rămân 141 zile.

1 oră zilnic de sport (bun pentru sănătate) înseamnă 15 zile.

Mai rămân 126 zile.

2 ore zilnic pentru mâncare şi alte delicatese (mestecate corespunzător) înseamnă 30 de zile.

Mai rămân 96 zile.

1 oră de taclale (omul este o fiinţă socială) înseamnă 15 zile.

Mai rămân 81 zile.

Zile de teze – 8.

Mai rămân 73 zile.

Zile dedicate hobby-urilor – 15.

Mai rămân 58 zile.

Sărbători şi zile libere – 40 de zile.

Mai rămân 18 zile.

Filme şi distracţii – 12. (Trebuie să te mai şi distrezi!!!)

Mai rămân 6 zile.

Zile în care boleşti – vreo 5.

Mai rămân o singura zi!

Această ultimă zi este ziua de naştere a studentului !!!

2010-06-04T10:52:00.000-07:00

DE CE SUNT BĂRBAŢII MAI FERICIŢI !

PORECLE

Daca Laura, Kate si Sarah iau pranzul in oras, ele se vor apela una pe cealalta: Laura, Kate si Sarah.

Daca Mike, John si Dave merg in oras, ei se vor apela , intr-un mod foarte “afectiv” prin “bai grasule”, “Godzilla”…sau “aragaz cu patru ochi” .

IN ORAS

Cand soseste nota de plata, Mike, Dave si John vor da fiecare cate 50RON, chiar daca totalul este de 130RON. Niciunul dintre ei nu va avea bancnote mai mici si niciunul nu va admite ca vrea restul.

Cand fetele primesc nota lor de plata, acestea scot calculatoarele de buzunar.

BANI

Un barbat va plati 20RON pentru un articol care ar costa in mod normal 10RON, insa de care are nevoie.

O femeie va plati 10RON pentru un articol de 20RON, de care nu are nevoie, dar este la reducere.

BAIE

Un barbat are 6 articole in baie: pasta de dinti si periuta, crema de ras, aparat de ras, sapun si prosop.

In mare, numarul produselor din baia unei femei obisnuite este de 337. Un barbat n-ar putea identifica mai mult de 20 dintre acestea.

CERTURI

O femeie are ultimul cuvant de spus intr-o cearta.

Orice va spune un barbat dupa aceea, este inceputul unei certi noi.

VIITOR

O femeie isi face griji pentru viitor pana isi gaseste un sot.

Un barbat niciodata nu se va gandi la viitor pana nu-si gaseste o sotie.

SUCCES

Un barbat de succes este acela care poate produce mai multi bani decat poate cheltui sotia sa.

O femeie de succes este aceea care poate gasi un astfel de barbat.

CASATORIE

O femeie se marita cu un barbat sperand ca se va schimba, insa acesta nu se schimba.

Un barbat se insoara cu o femeie sperand ca nu se va schimba, insa aceasta se schimba.

PREGATIRI

O femeie se va aranja pentru a merge la cumparaturi, pentru a uda florile, pentru a duce gunoiul, pentru a raspunde la telefon, pentru a citi o carte si pentru a ridica plicurile din posta.

Un barbat se va aranja doar pentru nunti si inmormantari.

NATURAL

Barbatii sunt la fel de frumosi dimineata ca si atunci cand s-au dus la somn.

Intr-un fel sau altul, femeile se deterioreaza peste noapte.

COPII

Ahh, copiii. O femeie stie totul despre copiii sai. Stie despre programarile la dentist, despre aventurile lor amoroase, despre cei mai buni prieteni, despre mancarea favorite, despre sperantele, visele si temerile lor.

Un barbat este oarecum la curent cu faptul ca niste creaturi mici traiesc in aceeasi casa cu el.

DE MEDITAT IN ACEST WEEKEND

Un barbat insurat ar trebui sa isi uite greselile. E inutil ca 2 persoane sa-si aminteasca acelasi lucru.

2010-05-14T02:18:00.000-07:00

Pentru moment, Blogul este în stand-by. O sa revin după ce o să-mi dau licenţa.

Scrisoarea a III-a,varianta moderna :)

2010-03-15T14:07:00.000-07:00

Iata vine-un Jeep pe strada, cu un girofar pe el,
Baiazid statea in dreapta si rosti catre sofer:
Sper ca Mircea sa ajunga, sa nu-ntarzie din nou.
Ia vezi daca-a tras masina, langa gura de metrou...
-N-a venit Maria Ta, zise el privind in jur....
-Si mi-a zis ca fix la 12 ne vedem langa Carrefour.

Asteptand vreo 5 minute , isi pierdu orice rabdare,
Si trimite bodiguarzii sa se uite prin parcare
La un semn (curba la dreapta), se opreste un X5.

Si din el coboara Mircea, in bermube si opinci.
Printre turci porni agale, si privindu-i cu nesat,
Le-arata un "Sony Vaio", care-l tine la subrat.
Agitat, la el in Jeep, si-mbracat tot in civil,
Baiazid nu mai rezista si il suna pe mobil:

-Tu esti Mircea?
...-Da-mparate, am uitat sa iti dau bip,
Dar am stat mult la Rovine, era coada la Agip.
Nici n-am nimerit din prima, ca nu vin aici prea des,
Si-am luat-o ... pe centura, indrumat de GPS!
Acum am parcat masina. Unde esti?, ca vin la tine...

-Sunt la mine in masina si te vad, te-ndrepti spre mine.
Si de-ndata ajunse Mircea si urca la turc in jeep.
Si-ncepu sa ii explice ca nu vrea, cu nici un chip
Sa isi stranga intreaga oaste la Rovine in campii,
Si sa lupte pan' la moarte cu ai turcului spahii.

-Baiazide, sti ca-i criza, si-acum viata-i foarte grea,
Ma gandeam ca sa ne batem,... dar la "Heroes" in retea.
Sau in loc sa cuceresti, cu armate-al meu popor,
Nu ai vrea , daca ai wireless , sa jucam "conQUIZtador"?

-Cum cand turcii-mi sunt in vama , si-am venit din Istambul,
Tu nu vrei ca sa ne batem, ca nu ti se pare "cool"?
Eu nu-s disperat ca tine sa stau nopti intregi pe net,
Eu traiesc in realitate, si nu e nici un secret
Ca am fost in multe lupte : Varna , Bilist sau Oituz...

-Pai eu sunt online tot timpul, nu puteai sa dai un "buzz"??"
-Mircea!!! Vin c-o intreaga oaste, iar tu faci misto de noi..,
Maine sunt aici cu turcii si-ti declar de-acum razboi.

-Cum vrei tu, marite rege, eu speram sa ma-ntelegi,
Caci de-ajungem la cutite, voi nu mai plecati intregi.
N-as vrea sa pun pe "YouTube", cu-ai tai morti, videoclipuri,
Nici ca Dunarea sa-nnece spumegand a tale jeep-uri.
Dar, de asta ti-e dorinta, maine ne vedem la lupta,
Si-ti promit ca pleci d-aici cel putin c-o mana rupta.
Si zicand acestea Mircea, il lasa pe Baiazid.
Si trantindu-i portiera el pleca la pas grabit.
Cand ajunse la masina, gasi-n geam , pe-un bilet scris:
Scuze.V-am blocat o roata, c-ati parcat pe interzis...

Si da Mircea multe mailuri, sms-uri, mii de "bip"-uri,
Ca sa-si stranga toti ostenii si sa ii indese-n "Jeep"-uri.
Demarand in mare tromba, se-ndreptara spre Rovine,
Dar aici gasira turcii, toti cu pantalonii-n vine!
Toti vaitandu-se de moarte, ghemuiti prin iarba scurta
Rezemati de cate-un ciot, si tinandu-se de burta.

-Baiazid , hai sa ne batem....!! , Unde esti, de ce nu vii?

-Mi-am scos in oras ostenii, si i-am dus la KFC..
Si-am mancat cu poft-aseara, tot ce ni s-a pus pe masa...
Raspunse-ncordat sultanul dintro tufa mai retrasa.
-N-am stiut ca la "fast-food"-uri nu e bine sa mananci,
Mai ales in Romania , fiindca risti sa pleci pe "branci"...
Nu mai vreau ca sa ne batem, iarta-ma a fost o farsa.
Da-ne niste "triferment" si-o sa facem cale-ntoarsa...

Si asa a scapat Mircea de o lupta la Rovine.
Deci se vede pan-la urma ca "fast-food"-ul face bine.
Asta-i tot...Dar fiti voi siguri ca Istoria o sa zica:
Turcii l-au vazut de Mircea si-au facut pe ei de frica...

Si-am incalecat pe-o sa,si v-am spus povestea asa :D

Tehnologia viitorului..

2010-03-15T04:11:00.000-07:00

Scaunul care se asambleaza singur :)

Eu personal n-as avea rabdare sa stau sa mai uit la el pana se asambleaza..Oricum,la cat de lenesi au devenit oamenii in ultima vreme nu ma mira faptul ca au inceput sa se gandeasca si la asa ceva.

Salvatorul de degete (cei din domeniu stiu:))

Toti patronii de fabrici de mobila sau de prelucrarea lemnului(la fabricile mari ma refer) ar trebui sa se gandeasca la binele muncitorilor,ca doar de,pe pielea lor fac ei o caruta de bani,si ar trebui sa achizitioneze astfel de produse care te pot salva de la un accident de munca nasol(ca doar nimianui nu i-ar placea sa-si piarda vreun deget sau mai rau,vre-o mana)..

O masa şmecheră rău :D

Cui nu i-ar placea o astfel de masa :) Pacat ca sunt scumpe,ca doar de,sunt facute pentru iahturi si vase de croaziera..

Masuta de cafea interactiva

Vreti ceva mai altfel la voi in sufragerie?Masuta asta sigur iti va da pe spate toti musafirii :)

Ferestrele inteligente

Smart Energy Glass from Peerplus on Vimeo.

Foarte ingenios gandite,aceste ferestre se pare ca au la baza combinarea unei ferestre normale,obisnuite,cu tehnologia panourilor solare.Ele pot controla cantitatea de lumina naturala care patrunde in camera si in acelasi timp o pot si inmagazina.Mai multe detalii aici.

Salutare natiune !

2010-03-14T14:30:00.000-07:00

Astazi e prima zi in care scriu intr-un blog,asa ca sper sa imi iasa cat de cat bine. Nu stiu cum de mi-a venit ideea sa-mi fac si eu unul,probabil din cauza ca am citit tot felul de chestii interesante pe blogurile prietenilor dar si ale necunoscutilor.Nu stiu cat de mult timp o sa am la dispozitie sa actualizez informatiile deoarece acum sunt in ultimul semestru de facultate si nu prea mai am timp nici sa respir,dar o sa fac cumva sa fie bine.Cam atat pentru moment,dar o sa revin.

Va doresc o zi frumoasa.