Memoriu individual adresat Presedintelui Comisiei juridice, de numiri, disciplina si validari

2010-02-21T07:47:00.000-08:00

CATRE: nr. XIX/138 .
PRESEDINTELE COMISIEI JURIDICE,
DE NUMIRI, DISCIPLINĂ, IMUNITĂŢI ŞI VALIDĂRI

DOMNULE PRESEDINTE

Am onoarea să vă comunic următoarele observaţii şi propuneri referitoare la Proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice:

1. În articolul 51 se enumeră categoriile de pensii ce se acordă în sistemul public, fără să se prevadă şi pensia de serviciu.

Apreciez, că se impune menţinerea pensiei de serviciu pentru militari si politisti, aşa cum este reglementată în prezent de legii speciale, împrejurare justificată de statutul acestei categorii profesionale, statut recunoscut şi reglementat similar în ţările europene

Statutul diferit al militarilor este determinat de importanţa socială a acestei categorii profesionale, de specificul activităţii având un rol esenţial în apărarea tarii, a intereselor militare ale statului roman in diferite zone ale lumii, a valorilor statului de drept, riscul pe care îl implică exercitarea profesiei asupra sănătăţii şi nu în ultimul rând, de incompatibilităţile şi interdicţiile pe care le presupune această profesie, legiuitorul interzicând exercitarea unor activităţi producătoare de venituri.

Aşadar, având în vedere că dispoziţiile constituţionale şi ale legilor speciale impun militarilor obligaţii şi interdicţii severe, iar exercitarea profesiei atrage riscuri sporite, se justifică în mod obiectiv o diferenţiere a regimului juridic de pensionare faţă de alţi asiguraţi care nu sunt supuşi aceloraşi exigenţe, restricţii şi riscuri, chiar în cadrul unei legi unice a pensiilor.

În acest sens am în vedere următoarele dispoziţii :

• Directiva nr. 86/378/CCE privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în schemele ocupaţionale de securitate socială, modificate de Directiva nr. 96/97/CE, care stabileşte pilonul al II-lea şi priveşte schemele ocupaţionale (profesionale), reglementate prin legi speciale aplicabile militarilor, poliţiştilor, magistraţilor, etc.

• Dispoziţiile art. 148 alin. (2) din Constituţia României, republicată, potrivit cărora „ca urmare a aderării, prevederile tratatelor Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare” ce se coroborează cu cele ale articolului 249 din Tratatul de constituire a Comunităţilor europene conform cărora statele sunt obligate să aducă la îndeplinire prevederile tuturor directivelor europene.

• Decizia nr. 20/2000 a Curţii Constituţionale referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 198 din Legea nr. 19/2000, privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, articol care abroga dispoziţiile referitoare la pensia de serviciu a magistraţilor din Legea nr. 92/1992, republicată, în care Curtea reţine că instituirea pensiei de serviciu pentru magistraţi si militari nu reprezintă un privilegiu ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună judecătorii, procurorii si militarii.

• Decizia nr. 1007/2008 a Curţii Constituţionale prin care se reţine faptul că principiul egalităţii de tratament nu presupune omogenitate, astfel că, în funcţie de situaţiile avute în vedere, legiuitorul poate să instituie reglementări separate, vizând sistemele de pensii europene.

• Jurisprudenţa Curţii Constituţionale, în deplin acord cu jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, a statuat că principiul constituţional al egalităţii în drepturi se traduce prin reglementarea şi aplicarea unui tratament juridic similar unor subiecte de drept aflate în situaţii juridice similare, precum şi că acest principiu nu este sinonim cu uniformitatea şi că pentru situaţii diferite poate exista un tratament juridic diferit, recunoscându-se astfel dreptul la diferenţe.

• Carta Socială Europeană, revizuită şi ratificată de România prin Legea nr. 74/1999, stabileşte că „o diferenţă de tratament pe motiv obiectiv şi rezonabil nu este considerată ca discriminatorie”.

Ca urmare, existenţa unor sisteme de pensii speciale aplicabile unor categorii sociale diferite, este nu numai legală, dar şi în deplină concordanţă cu prevederile internaţionale, inclusiv cele europene din această materie. Motivul pentru care aceste sisteme diferite sunt acceptare la nivelul Uniunii Europene este determinat de faptul că anumite categorii, printre care cele mai reprezentative sunt magistraţii, militarii şi poliţiştii, au restrânsă exercitarea anumitor drepturi fundamentale, astfel încât se impune asigurarea unei compensaţii echitabile.

Astfel, reglementarea specială nu constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, principiu prevăzut de art. 16 din Constituţie şi art. 2 lit. d din proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice, în acest sens fiind, aşa cum am arătat anterior, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la aplicabilitatea acestui principiu.

De asemenea, regimul juridic diferenţiat al pensiilor nu contravine nici principiului unicităţii reglementat în art. 2 lit. a al aceluiaşi proiect de act normativ, întrucât unicitatea, în opinia noastră, nu presupune o reglementare unitară care să-i includă pe toţi asiguraţii, fără deosebire de importanţa socială a activităţii desfăşurată de aceştia, de incompatibilităţile şi interdicţiile la care sunt supuşi, de riscurile şi solicitarea neuropsihică, de cuantumul contribuţiei de asigurări sociale pe care o plătesc lunar sau de privaţiunile la care sunt supuşi în timpul sau pe durata exercitării funcţiei.

Apreciem că principiul unicităţii trebuie interpretat în sensul aplicării sistemului public de pensii pe întreg teritoriul ţării, a unităţii administrării fondurilor obţinute de către o singură instituţie şi nu în ultimul rând a dreptului de a avea o singură pensie.

În ceea ce priveşte principiul solidarităţii sociale, consacrat în art. 2 lit. f al proiectului de Lege şi care presupune ca anumite persoane fizice (asiguraţi) ce sunt ameninţate de aceleaşi riscuri, să plătească sume de bani în scopul constituirii unui fond comun – fondul de risc este de menţionat că nu toate persoanele încadrate în muncă sunt ameninţate de aceleaşi riscuri, atât din punct de vedere al cantităţii lor, dar mai ales al efectelor pe care le au asupra celor asiguraţi. Astfel spus, nu toate categoriile de asiguraţi sunt solicitate de profesia pe care o desfăşoară în aceeaşi măsură şi nu au aceleaşi riscuri ca un militar.

Prin urmare, argumentele anterior dezvoltare conduc la necesitatea menţinerii pensiei de serviciu, motiv pentru care considerăm că trebuie avute în vedere atunci când se va aviza si apoi vota legea pensiilor.

2. Măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, nu se poate face decât cu încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, se arată în avizul Consiliului Legislativ asupra proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, transmis Parlamentului încă de la începutul lunii noiembrie a anului trecut.

Dispoziţiile tranzitorii reglementează în art. 175 instituţia recalculării pensiilor prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii cu respectarea prevederilor Legii privind sistemul unitar de pensii publice.Considerăm că aceste dispoziţii contravin jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, întrucât legea ulterioară nu poate aduce atingere dreptului născut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar însemna ca legea nouă să fie aplicată retroactiv, contrar prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, precum şi cerinţelor legale de asigurare a stabilităţii raporturilor juridice (principiul securităţii raporturilor civile).

Altfel spus, noua lege nu poate afecta cuantumul pensiilor aflate în plată, chiar şi atunci când modul de calcul al pensiilor se modifică prin noua reglementare.

În acest sens, s-a pronunţat în mod constant Curtea Constituţională.

Astfel, prin Decizia nr. 4612/2002, Curtea a reţinut, analizând constituţionalitatea ordonanţei ce prevedea suspendarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, că: „deşi prin noua lege se reglementează un nou mod de calcul şi de stabilire a pensiilor militare de stat, evident, acest nou mod de calcul se poate aplica doar pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a legii.”

În aceeaşi ordine de idei, prin Decizia nr. 375/2005 Curtea a statuat că: „Noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv, în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare.”

De asemenea, în Decizia nr. 120/2007 a Curţii se menţionează: „Operaţiunea de recalculare priveşte în mod inevitabil trecutul, pentru că stagiul de cotizare a fost realizat în trecut, dar se efectuează doar după data intrării în vigoare a ordonanţei şi are efecte numai pentru viitor, pensia recalculată intrând în plată numai de la data emiterii deciziei. În cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti aceasta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior.”

În acelaşi sens sunt şi Deciziile nr. 57/2006 şi 82/2009 ale Curţii Constituţionale.

Instituţiile citează ca exemple, în sprijinul afirmaţiilor mele, şi câteva mostre de jurisprudenţă a Curţii Constituţionale în materie de pensii. Astfel, în decizia Curţii nr. 120/2007, se spune că „în cazurile în care, din recalculare, rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”.

Acesta este si punctul de vedere al Parchetului de pe langa ICCJ referitor la proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice( 8 Februarie 2010)

În concluzie, pensiile aflate în plată constituie drepturi legal câştigate şi nu pot fi afectate prin recalculare, orice nouă reglementare aplicându-se numai pe viitor, adică pensiilor stabilite după intrarea în vigoare a acesteia, conchide si Consiliul Legislativ.

3. Prin continut Proiectul încălcă şi dispoziţiile art. 21 privind raportul cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale, care arată că soluţiile legislative preconizate prin noua reglementare trebuie să aibă în vedere reglementările în materie al Uniunii Europene, asigurând compatibilitatea cu acestea.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza Buchen contra Cehiei, cauza Pravednaya contra Rusiei, cauza Andrejeva contra Letoniei) a reţinut că noţiunea de bun (garantat de art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţie) înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economică, astfel că dreptul la pensie este asimilat dreptului de proprietate.

Referitor la raportul dintre reglementările interne şi cele internaţionale, am constat că principiul egalităţii în drepturi îşi găseşte expresia în numeroase acte internaţionale la care România este parte, printre care unul dintre cele mai recente este Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996 şi ratificată de România prin Legea nr.74 din 3 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.193 din 4 mai 1999. Astfel această cartă, care prin art.12 al părţii a II-a reglementează între altele “Dreptul la securitate socială”, prevede, de asemenea, la art.E al părţii a V-a, denumit “Nediscriminarea”, că “Respectarea drepturilor recunoscute în prezenta cartă trebuie asigurată fără deosebire de rasă, sex, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, sănătate, apartenenţă la o minoritate naţională, naştere sau orice altă situaţie”. În vederea interpretării acestui text anexa (intitulată “Câmpul de aplicare a Cartei sociale europene revizuite în privinţa persoanelor protejate”), care face parte integrantă din cartă, dispune cu aceeaşi forţă juridică în sensul că “O diferenţă de tratament pe un motiv obiectiv şi rezonabil nu este considerată ca discriminatorie”.

Jurisprudenţa Curţii Constituţionale, referitoare la aplicarea principiului egalităţii în faţa legii şi al nediscriminării, a stabilit constant, în deplin acord cu jurisprudenţa în materie, şi ea constantă, a Curţii Europene a Drepturilor Omului, că principiul egalităţii nu este sinonim cu uniformitatea şi că pentru situaţii diferite poate exista un tratament juridic diferit, recunoscându-se dreptul la diferenţă.

În consecinţă, proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice nu poate prevedea o dispoziţie care să conducă la desfiinţarea unui drept câştigat, atâta vreme cât dreptul la pensie este un drept garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţia României.

Astfel, dreptul la pensie al fiecărui cetăţean presupune ca toate categoriile sociale să beneficieze de acest drept fundamental în funcţie de sistemul în care a activat, iar după dobândirea lui, nimeni să nu mai poată fi deposedat de exerciţiul acestuia.

Am in vedere la modul concret posibilitatea ca fiind afectat de recalcularea pensiei să ma adresez instanţelor de judecată, naţionale şi internaţionale, pentru contesarea diminuării unui drept câştigat, cu şanse de a obţine câştig de cauză în procesele respective, ocazie cu care voi solicita si daune .

Faceti dovada ca reprezentati o componenta a statului de drept!

Cu deosebita consideratie

Col(rz.) Stefan Ionescu

SECTORUL 2 BUCURESTI - SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE, IN REZERVA SI IN RETRAGERE

Memoriu individual adresat Presedintelui Comisiei juridice, de numiri, disciplina si validari