trandafir de Bucovina

Milișăuțiul de altă dată și milișăuțenii lui- povestiri fascinante

2012-03-07T00:00:00.000-08:00

Alai de nunta in Bucovina 1965

Alai de nunta in Bucovina. Aceasta poza dateaza din toamna anului 1965, mirele este din Milisauti si mireasa din Volovat; ei sunt inconjurati de druste si vatajai .Toti sunt imbracati in costume nationale ,vatajai si mirele poarta itari , camasi , bundite , strinsi la mijloc cu brie tesute din lana la razboi sau confectionate din piele ,pe cap poarta palarii din plus de culoare verde inchis sau maro culoare specifica satului ,sunt incaltati in pantofi sau in cizme de piele care se pastrau pe "sane" pentru a fi totdeauna intinse. La mire se observa ca are legat la briu o batista care este cusuta de mireasa si daruita acestuia .Vatajaii flutura in maini " palaciche " , niste bastoane din fier impodobite de druste cu flori si pamblici de diferite culori, ei chiuiau tot felul de strigaturi despre miri , nasi , socri, druste si nuntasi. Drustele si mireasa poarta camasi cusute cu margele sau cu ata de diferite culori si diferite motive florale sau geometrice, au fuste de catifea sau din tergal plisate de culoare visinie , verde, maro , albastru ,sunt legate la briu cu baiere tesute din lina, unele dintre druste au bundite , pe cap peste parul prins in " top " au baticuri foarte pretioase astazi. Mireasa este impletita in doua cozi prinse cu pamblici si capul este acoperit cu " slaer ", in mina tine un buchet de flori si pe brat are un batic primit de la mire ,care i- a mai dat si o batista din pinza cusuta de soacra mare , acea batista este prinsa la fel ca la mire la briu .La vornicei se pune in piept de catre druste batiste cusute de mireasa si impodobite cu muscate si verdeata ,iar drustele au doar florile fara batiste . Acest alai aici in poza se vede ca se intoarce de la biserica pentru ca mirii merg alaturi unul de celalalt. Cind se merge la biserica ,mireasa merge in fata insotita de doi vatajai(care sunt rude ) apoi mirele la brat cu drustele,nasii in numar mare adica si chiar zece perechi depinde de cit de bogati sunt socrii .Nasii duc lumanarile mari si impodobite cu prosoape tesute ,cu flori naturale si cu multa verdeata .dupa ei sunt restul de nuntasi si lautarii care cinta pina la biserica si acolo gasesc undeva in apropiere o ulicioara si cintau iar vatajaii si drustele jucau atat cit in biserica se tinea cununia .Vatajaii erau datori se le joace pe drustele de la care au primit batista cu floare . De multe ori nu erau multumiti de fata respectiva ca se intimpla sa fie mai urita dar smechera si sa prinda momentul ca sa puna floarea in piept ca stia ea ca are sa joace apoi in sat si ce mandra si faloasa era mama ei care privea de undeva de laturi daca va fi luata si fata ei in joc . Pentru cele frumoase se iscau si batai intre flacai , trebuiau sa fie iuti ca acestea erau asaltate primele . Ei si dupa ce se termina slujba de cununie in biserica mirii impreuna cu nasii ies afara si cinstesc nuntasii cu rachiu , colac si prajituri; dupa care se indreapta spre casa la fel cum sunt mirii nostri din poza . Ce mai veselie si chiuituri si strigaturi stiau pe atunci flacaii si fetele. "Haida ,haida sa mergem ca-i sara si n-ajungem,

Haida ,haida si ne-om duce ca-i sara si n-om ajunge!

Ce stai mire suparat de trei zile nemancat

Ca miresa-i tinerica si ti-a face mincarica !

Mireasa miresa hai nu te uita la flacai ci te uita la barbat de trei zile nemancat!

Nuna mare cu cheptar,

cu oglinda in buzunar

si se duce dupa sura

sa vada cat de fudula!

Vatajai ca florile ,

drustele ca ciorile

!Soacra mare iesi in prag

ti-am adus ce ti-o fost drag ,

ti-a place nu ti-a place tot cu tine o ramane!

Socrule ,socrutule

rasuce mustetele

si cinste nevestele

si cinste-ma si pe mine

ca ti-am zis asa de bine!"

Acestea sunt doar o mica parte care am mai auzit si acum pe la nunti si sunt foarte bine interpretate de o doamna din sat de la noi Lili Hutuleac . Ar fi foarte frumos sa invete si cei mai tineri si sa le si interpreteze la nunti si sa tina aceste frumoase obiceiuri pentru ca si copiii si nepotii sa stie de acestea.

Ciobani la stana 1938

Aceasta poza este cea mai veche pe care o am ,este din 1938 . Personajele din poza sunt (de la stinga la dreapta ) Pislar Gheorghe, decedat in razboi, Tical Gheorghe, tata profesorului Tical Petru, Voiasciuc , bunicul profesorului Voiasciuc , copilul cel mic este Voiasciuc,socrul lui Semeniuc Viorel secretarul de la primarie, apoi Propst Milea si Peslari Petru ,bunicul lui Loredana. Cred ca era o viata cam destul de dura ca acesti copii sa munceasca alaturi frati , bunici la stina unde nu este de loc usor In spatele lor se vede coliba destul de impunatoare, ceea ce ma face sa cred ca era o stana destul de bogata cu foarte multe oi , organizata destul de bine fiind un baci doi ciobani si copii strungari cei care manau oile la strunga (loc pe unde ieseau oile la muls). De remarcat faptul ca toti sunt imbracati in camasi nationale itari, bundite , in picioare "caracate" (slapi de lemn) sau picioarele goale. Bundita cu cit era mai unsuroasa se vedea ca stana este bogata , si i se spunea "mazanca". Ciobanii cind coborau seara la vreo claca in sat erau mindrii cu astfel de bundite si aveau mare trecere la fete ca nu conta mirosul avutiei. In perioda dinaintea celui de al doilea razboi mondial ocupatia de baza a celor din Milisauti era cresterea animalelor in special oieritul. Fotograful a surprins un moment la stina in timpul amiezii cind ciobanii vin cu oile la muls si copilul mijlociu a venit cu un car tras de boi (se vede doar oistea) dupa cota de brinza fiindca tatal lui are oi la stina . Baciul cel mai batran cu minicile suflecate a iesit din coliba tocmai terminase de strins brinza si de fiert urda . As dori foarte mult sa ma intorc in timp doar pentru a manca branza cea adevarata si nu asta de acum facuta conform reglementarilor europene, pacat de laptele oitelor si rusine bacilor care o "boteaza "cum vor numai a branza sa semene ca la gust e nimic , de s- ar scula acest baci din mormant la cat de sever era nu ar ramane urma de stana si nici de cioban . Stinile erau amplasate pe toloaca, ca de... toloaca era pentru pascut oile si vacile , nu pentru varza si cartofi ca de aia nu se face nimic , ce strabunii, bunicii nu stiau unde este pamantul roditor sa-l cultive si unde nu sa ramana pajiste. Dar la ce ne trebuie pajiste ca la cite animale mai sunt in sat au grija ciobanii sa pasca din griu care deabia rasare din lucerna care isi arata coltul si mai apoi prin varza si toate celelalte ca doar nimeni nu are socoteala de paguba . Ei si asa m-am departat de la stina din imagine unde se vede adevarata fata a ciobanului cu fata batuta de soare si de vint si de ploi , grindina sau mai in toamna lapovita .Era foarte greu la stina , de altfel si in sat era greu ca de aia isi trimiteau parintii copii la stina la pascut oile sau la manat la strunga , acolo cistiga ceva brinza pentru iarna si mai un miel, o oita . Umblau cu picioarele goale si daca prindeau un spin se vindeca rana cu o ciuperca care creste pe toloaca si se numeste "porfauca "(este si astazi dar nu o foloseste nimeni). Pe timp de ploaie puneau in cap un sac prins in colt si asa se uscau cind era iar soare . Treaba la stina nu era numai pascutul oilor si de facut brinza , la stina trebuia de maturat "cosera" (locul unde se adaposteau oile) de adunat lemne si vreascuri din obici (lunca), de taiat lemne, de carat apa pentru spalat , de curatat copitele la oile care se imbolnaveau de picioare , de tuns oile, lina de dus la "darac", de muls oile de trei ori pe zi si apoi nu mai era timp de dormit ca ziua la stina se face la orele 3 ,4 si noaptea la 12(24) si asa locul de dormit un pat pe patru pari cu acoperis din dranita si roata batut cu scinduri inalt atat cat sa se ghemuiasca un om asternut cu piei de la oi si de acoperit cu chilota din pene de gisca , dar ajungeau cele cateva ore de dormit la aer curat si la lumina stelelor. Unii dintre ciobani aveau talentul de a canta la fluier sau caval, sau chiar stiau doine si cintece in limba ucraineana . Stiau ei ciobanii cum sa le fie viata si mai usoara si se multumeau ascultind cintul doinelor amestecat cu ciripitul pasarilor din vazduh . Si asa zi dupa zi vara trecea si coborau in sat la primele ninsori fiindca iarna venea de la Sf. Dumitru , iernau oile acasa cu hrana strinsa de cei ce erau acasa si asteptau sa vina primavara sa fete oile si apoi din nou la stina , poate tot cu aceeasi ciobani sau cu altii dupa cum a iesit cistigul din anul anterior. Era poate foarte greu ca venea peste ei razboiul si aici era front si ei erau evacuati la departare de sat la Calinesti.

Dupa slujba de Duminica ~1966

Liceeni 1980 Liceul Industrial E. Hurmuzachi

Milisautiul de Duminica

2012-02-20T14:30:00.000-08:00

Recunoasteti locurile?

Asa arata Milisautiul in dupa amiaza de Duminica, o zi insorita si destul de calduroasa dupa saptamanile friguroase ale lunii lui Gerar, numai buna pentru o plimbare scurta.

Si fiindca a inceput sa se topeasca zapada, cel putin ziua, ca noaptea ninge cum se intampla acum, voi continua sa postez ”renasterea satului”, caci oamenii incet, incet incep sa se dezmorteasca si sa se gandeasca la noile culturi ce urmeaza sa le creasca.

Sa ne dea Dumnezeu un an frumos si roditor!

Haina tradițională a Milișăuțeanului

2012-02-10T13:12:00.001-08:00

"Mos Ion Roata"al Milisautiului

Tineretul de alta data

anii '60

Costum traditional bucovinean vara

Costum traditional bucovinean iarna

tanara nemaritata

Familie bucovineana

Festivalul Verzei

2012-01-31T14:11:00.001-08:00

In data de 09 septembrie 2006 a avut loc prima editie a ”Festivalului Verzei” in Milișăuți. De ce festivalul verzei? Simplu, pentru ca milișăutenii sunt recunoscuti ca fiind unii dintre cei mai importanti producatori de varza si muraturi din tara si cum spune verisorul meu varza tot varză:).

Ansamblul ”Trandafir de Bucovina”

2012-01-31T13:49:00.000-08:00

Festivalul ”Cerbul de aur”
http://www.youtube.com/watch?v=xQS1O-ouRC4
Nunta
http://www.youtube.com/watch?v=1Qiugsyz92c&feature=related

Trandafir de Bucovina

de Kolea KURELIUK, |23.06.2010|

Foarte multă lume asociază localitatea Milişăuţi, actualmente oraş, cu varza murată de Milişăuţi şi nu numai. Varza murată şi castraveciorii de Milişăuţi au cucerit toată ţara.
De data asta voi relata despre viaţa culturală din oraşul Milişăuţi, la cârma căruia se află primarul Mircea Laurus, dacă memoria nu mă înşală, de 3 legislaturi.

              Iată că, din anul 2008, când pe postul de director al Casei de Cultură a venit dl Valentin Vlîgea, aici s-au petrecut nişte lucruri care merită aduse la cunoştinţa cititorilor. Dar mai întâi câteva cuvinte despre dl V.V. Este de 13 ani dansator la Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava, iar de 8 ani instruieşte trupe de dansuri, organizând şi cursuri de iniţiere în dans liber.
              Venind în oraşul Milişăuţi, la sugestia cadrelor didactice Filica Cârmaci, Brinduşa Peslari şi a directoarei Liliana Brehner, cu susţinerea financiară a primarului Mircea Laurus şi a părinţilor, Valentin V. a purces la constituirea unui ansamblu artistic demn de un tânăr oraş. S-a pus problema denumirii ansamblului artistic. Elevii-artişti au stabilit ca denumirea să fie „Trandafir de Bucovina” şi aşa a şi rămas.
               S-a trecut la confecţionarea costumelor populare şi, prin efortul financiar al părinţilor, precum şi al primarului, s-au procurat costume, asta pe lângă cele străvechi, cămăşi cusute cu mărgele etc.
La ora actuală, ansamblul are 20 de perechi de dansatori mici şi 10 perechi de dansatori mari (adică elevi de liceu), care prezintă dansuri precum „Jocuri din Bucovina”, „Ispravnicul Păcală”, „Dansuri din Banat”, precum şi dansuri ucrainene. În privinţa dansurilor ucrainene, s-au confecţionat costume specifice unor astfel de dansuri. Pentru viitor se au în vedere dansuri din toate zonele ţării.
În cadrul ansamblului activează tinerele soliste Andreea Maruţac, Adina Lavric, Daniela Laurus, Daniela Prichici, Gabriel Şmadici, repertoriul fiind alcătuit din cântece aparţinând zonei Bucovina. Aici trebuie subliniat faptul că soliştii milişăuţeni sunt pregătiţi de soliştii consacraţi Alexandru Dumbravă şi Sorin Filip, şi asta spune mult.
             Repetiţiile au loc în fiecare sâmbătă, câte patru ore pentru fiecare grupă, grupa mare şi grupa mici (adică elevii de la clasele I-VIII şi cei de la liceu).
             Ansamblul a evoluat deja pe scenele din Rădăuţi, Dănila, Iaslovăţ, Dorneşti, Pojorâta, Gura Humorului, iar recent au urcat pe scena oraşului Siret, participând pentru prima dată la Festivalul „Con-vieţuiri” (ediţia a XVII-a). Tinerii artişti au fost prezentaţi şi de posturile de televiziune Favorit, TVR 2, Plus TV.
În perioada 2-6 iunie, Ansamblul „Trandafir de Bucovina” a participat la Festivalul Internaţional „Armonia” de la Cluj, iar pe 31 iulie va evolua în cadrul Festivalului „Cerbul de aur al copiilor” de la Bucureşti.

Sursa:

Cotidianul Crai Nou. Suceava
KOLEA KURELIUK