Victor Constantinescu

Cateva intrebari legate de procedura mandatului ad-hoc si a concordatului preventiv

victor@victorc.org (Victor Constantinescu) — Sat, 13 Feb 2010 15:47:00 +0000

Publicata in Monitorul Oficial nr. 870 din 14 decembrie 2009, aceasta lege a intrat in vigoare la jumatatea lunii ianuarie 2010.

Legea vine pe fondul unei cresteri a dosarelor de insolventa in care debitorul nu este capabil, din diverse motive, sa-si reorganizeze activitatea, astfel incat sa redevina profitabila si sa isi achite datoriile fata de creditori. Astfel, procedura insolventei este scurt-circuitata si debitorul intra direct in procedura de faliment. Pentru un prolegomene al acestei legi vedeti opinia dlui. prof. Gheorghe Piperea.

Notiunea de intreprindere in dificultate si debitor:

Astfel, in intelesul prezentei legi, debitorul este persoana juridica “care organizeaza o intreprindere aflata in dificultate financiara, fara a fi in stare de insolventa”. Bineinteles ca bunul-simt juridic ne intreba ce este notiunea de intreprinderea aflata in dificultate financiara:

Art. 3 lit. b - “intreprinderea in dificultate este intreprinderea al carei potential de viabilitate manageriala si economica se afla intr-o dinamica descrescatoare, dar al carei titular executa sau este capabil sa execute obligatiile exigibile”

Asadar, problema viabilitatii manageriale va trebui analizata impreuna cu viabilitatea economica a intreprinderii. Aceaste doua elemente vor trebui verificate cu o a treia conditie, definita alternativ: fie debitorul executa obligatiile exigibile, fie el este capabil sa execute obligatiile exigibile.

Intrebarea care se poate pune este, cum este analizata conditia capacitatii executarii obligatiilor? Va fi suficient ca debitorul sa faca dovada a unui rulaj contabil apreciabil si executarea majoritatii creantelor catre debitori? Va trebui oare debitorul sa aiba toate facturile platite la zi, insa sa prevada o imposibilitate viitoare? Practica judiciara va trebui sa creeze o linie de demarcatie intre debitor aflat in dificultate si cel aflat in imposibilitate de plata. Insa, avand in vedere specificul celor doua proceduri si rolul activ pe care judecatorul trebuie sa il aiba in orice procedura, acesta va prefera intotdeauna ca partile sa isi rezolve problema prin buna intelegere, departe de procedurile judiciare.

Procedura mandatului ad-hoc

– O procedura confidentiala prin care mandatarul (practician in insolventa) are ca obiectiv incheierea unei intelegeri intre creditori si debitori, prin propunerea, esalonare si eventual stergerea unor datorii.

Procedura nu este o procedura judiciara propriu-zisa, desi ea este deschisa de catre presedintele tribunalului, la cerea debitorului. Este, in mare parte, un “gentlemen’s agreement”, partile fiind puse in situatia de a gasi o solutie viabila si evitarea procedurilor de drept comun.

Astfel, debitorul are interesul de a coopta pe toti creditorii in semnarea intelegerii, pentru ca procedura nu suspenda executari silite sau chiar deschiderea unei proceduri de insolventa. Creditorii, pe cealalta parte, au interesul de a obtine de la debitor totaliatea creantelor lor, fara cheltuielile si timpul suplimentar pe care il implica o actiune in pretentii sau in insolventa.

La prima vedere, procedura mandatului ad-hoc pare redundanta, aceasta neprezentand niciun avantaj in fata unei intelegeri propriu-zise semnate de parti. Singura diferenta o face abilitate (sau inabilitatea) practicianului in insolventa care va reusi sau nu sa convinga prin planul sau pe creditori sa nu deschida procedura insolventei. O intrebare legitima este daca bancile (creditorii “uzuali”) vor avea incredere in aceasta procedura?

Procedura concordatului preventiv

In comparatie cu procedura precedenta, concordatul se infatiseaza ca fiind o masura mult mai energica la indemana debitorului. Concordatul preventiv este practic un plan de reorganizare, propus de catre conciliator (practician in insolventa). Se desfasoara in mai multe etape:

Deschiderea procedurii si oferta de concordat preventiv
Incheierea, constatarea si omologarea concordatului preventiv
Inchiderea procedurii

Fara a intra intr-o analiza detaliata, se pot analiza pe scurt momentele principale ale procedurii:

Din momentul deschiderii procedurii si numirii conciliatorului provizoriu, debitorul poate suspenda pe calea ordonantei presedentiale suspendarea provizorie a urmaririlor silite

Intrebarea este, se poate invoca, drept cauza de suspendare a judecatii unei actiuni in insolventa, existenta unei proceduri de concordat?

Procedura concordatul se depune, pentru opozabilitate, la grefa instantei si se face mentiune in Registrul Comertului

Astfel, debitorul nu beneficiaza de publicitatea negativa a BOPI

Proiectul de concordat se considera admis daca a fost aprobat de creditorii care au 2/3 din creantele acceptate si necontestate
Judecatorul sindic constata aprobarea concordatului, si de la data comunicarii hotararii de constatare:

Suspenda de drept urmaririle individuale ale creditorilor semnatari
Suspenda prescriptia dreptului de a cere executarea silita a creantelor
Suspenda curgerea dobanziilor si penalitatiilor

Un moment crucial al procedurii de concordat este omologarea acestuia de catre judecatorul-sindic, care verifica:

dificultatea financiara
valoare creantelor contestate nu depaseste 20% din masa credala
concordatul preventiv a fost aprobat de creditorii care reprezinta cel putin 80% din valoarea totala a creantelor

EFECTELE OMOLOGARII:

Nu se poate deschide procedura insolventei fata de debitor
Se suspenda toate procedurile de executare, inclusiv fata de creditorii nesemnatari

Asadar, legiuitorul a consfitit o procedura de concordat, care tinde la prevenirea falimentului. Pentru succesul acestei proceduri insa, este necesar ca atat debitorul cat si creditorul sa aiba dorinta de a-si indeplini obligatiile. Oportunitatea acestei proceduri este evidenta, insa, cum s-a vazut de multe ori, norma poate fi deturnata de la scopul ei si folosita pentru a servi intereselor de a amana satisfacerea creantelor si eventual, “donarea” de active, in scopuri caritabile, bineinteles.

A fi sau a nu fi online? – Dilema CSM

victor@victorc.org (Victor Constantinescu) — Mon, 11 Jan 2010 22:03:00 +0000

Remarcam la jumatatea anului trecut, portalul jurisprudentei initiat de jud. Adrian Neacsu, numit Jurindex. Dupa ce CSM-ul a fost deacord sa il “patroneze” am spus ca mai e doar un pas de facut pana cand hotarariile vor apararea in timp real pe portalul Jurindex.

Este din ce in ce mai evident insa ca sustinerea CSM-ului a ramas la nivel declarativ. Concludenta in acest sens este sedinta Plenului CSM de pe 17 dec 2009, care subliniaza rezistenta demna de o cauza mai buna a acestei institutii fata de orice initiativa pozitiva.

In cazul in care mai era nevoie, voi face o scurta trecere in revista a inconvenientelor publicarii hotarariilor judecatoresti in buletine de jurisprudenta vs. publicare online:

Lipsa de actualitate – Hotararile publicate in Buletine sunt definitive si irevocabile. Insa, este de notorietate durata necesara pentru o hotarare sa ramana definitiva. Astfel, avem culegeri de decizii din 2007 aparute in 2009, sau in cel mai fericit caz, la sfarsitul anului 2008.
Selectia hotararilor – Hotararile publicate trec printr-un proces de selectie din partea “colegiului de redactie”. Astfel, nu sunt publicate hotararile, nu putine la numar, care tradeaza lipsa de cunostiinte elementare de drept, inconsecvente in rationamentul logic sau chiar cele date impotriva legii.
Costul – Deseori ridicat, in special la culegerile “comentate” face ca aceste carti sa fie cumparate numai de catre juristi.

Toate aceste lipsuri sunt resimtite in special de editurile care publica astfel de Buletine, cum este C.H Beck: “An după an, vânzările acestor culegeri au scăzut, fapt ce a dus la imposibilitatea de a continua publicarea. Cauza vânzărilor slabe este dată, în primul rând, de faptul că cele mai multe soluţii sunt publicate după mai bine de un an şi, de aceea, publicul cumpărător nu le mai consideră suficient de actuale.“

Proiectul Jurindex are ca baza accesul liber al oricarui cetatean la TOATE hotararile judecatoresti. Gratis. Fara restrictii.

Prin simpla dilema pe care o are CSM-ul cu privire la publicarea hotararilor online, ea invedereaza faptul ca institutia a ramas in secolul trecut si nu vrea sa faca progrese, in ciuda indemnurilor chiar din interiorul sistemul judiciar.

Inchei cu o problema: “Jurindex este la inceput, nu are un motor de cautare suficient de bun, este ca un ac in carul cu fan.”

Cautarea in zecile de numere ale Buletinului Jurisprudentei cum este?

Camera Deputatilor adopta propunerea legislativa privind eliminarea suspendarii de drept in cazul invocarii exceptiei de neconstitutionalitate

victor@victorc.org (Victor Constantinescu) — Wed, 23 Dec 2009 20:46:00 +0000

Criticata si in Raportul Comisiei Europene privind mecanismul de cooperare si verificare in domeniul justitiei, exceptia de neconstitutionalitate apare ca fiind cel mai greu de inlaturat obstacol legislativ in calea celeritatii proceselor.

Pe fond, exceptia este fireasca si trebuie sa fie in continuare reglementata. Insa, modul actual de reglementare, in care se suspenda de drept judecata in fata instantei de drept comun pana la solutionarea exceptiei de catre instanta de contencios constitutional, duce la abuzuri. Am mai vorbit de acest subiect cu ocazia unui articol mai vechi.

Camera Deputatilor a initiat un nou proiect in sensul eliminarii suspendarii de drept (primul fiind respins de Senat). In expunerea de motive, a fost invocat un motiv elocvent, si anume faptul ca din totul exceptiilor de neconstitutionalite invocate de la infiintarea Curtii Constitutionale (1992- iunie 2009) numai 2.82% au fost admise. Autorul propunerii pune accent, justificat, pe litigiile care izvorasc din raporturi comerciale unde lipsa de celeritate duce la o reactie in lant de neexecutare a obligatiilor.

Asadar, propunerea legislativa inlatura regimul special al exceptiei de constitutionalitate sub aspectul suspendarii de drept. Puterea de a suspenda sau nu judecata este data magistratului, care va decide motivat. Intrebarea fireasca in acest caz este, ce criterii va folosi magistratul pentru a decide suspendarea cauzei? Este oare vorba de oportunitate? De sanctionarea unui abuz de drept? Cel mai probabil va fi vorba de un calcul pragmatic al sanselor de reusita al acelei exceptii.

In acest context, avocatii vor apela din ce in ce mai putin la aceasta metoda, stiind ca nu vor mai putea sa obtina rezultatul scontat - suspendarea cauzei. Inevitabil, numarul de cauze pe rolul Curtii Constitutionale va scadea, iar rezolvarea exceptiilor va fi mult mai rapida, descurajand si mai mult introducerea exceptiilor care au ca singur scop tergiversarea procesului.

Nedemnitate succesorala. Velcea si Mazare vs. Romania. CEDO 64301/01

victor@victorc.org (Victor Constantinescu) — Sat, 12 Dec 2009 08:24:00 +0000

In fapt, este vorba de un sot care si-a ucis sotia si apoi s-a sinucis. Organele de urmarire penala au retinut, in urma expertizelor dactiloscopice si medico-legale, ca autorul crimei fusese sotul, numitul Aurel A. insa, din cauza ca acesta s-a sinucis, clauza a fost clasata. La deschiderea procedurii succesorale, instanta nu a aplicat art. 655 din C.Civ care reglementeaza nedemnitatea succesorala, pentru ca lipsea una dintre conditiile necesare impuse de text, condamnarea definitiva. Asadar, fratele ucigasului a putut veni la mostenire victimei.

Curtea a apreciat ca instanta nationala a facut o aplicare mecanica a textului si nu a tinut cont de imprejurarile speciale ale cauzei.

Art 655 din actual Cod Civil:

“Sunt nedemni de a succede si prin urmare exclusi de la succesiune:

Condamnatul pentru ca a omorat sau a incercat sa omoare pe defunct
Acela care a facut contra defunctului o acuzatie capitala, declarata de judecata calomnioasa
Mostenitorul major care, avand cunostinta de omorul defunctului, nu a denuntat aceasta justitiei”

Art 958 din noul Cod Civil:

Art.958 – (1) Este de drept nedemnă de a moşteni:
a) persoana condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de
a-l ucide pe cel care lasă moştenirea;
b) persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea
moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil care, dacă
moştenirea ar fi fost deschisă la data săvârşirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns
vocaţia la moştenire a făptuitorului.
(2) În cazul în care condamnarea pentru faptele menţionate la alin. (1) este
împiedicată prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescripţia
răspunderii penale, nedemnitatea operează dacă acele fapte au fost constatate printr-o hotărâre judecătorească civilă definitivă.
(3) Nedemnitatea de drept poate fi constatată oricând, la cererea oricărei
persoane interesate sau din oficiu de către instanţa de judecată ori de către notarul
public, pe baza hotărârii judecătoreşti din care rezultă nedemnitatea.

Asadar, legiuitorul de la 1864 a inteles sa lege nedemnitatea de drept numai de o condamnare penala definitiva. Alta interpretare nici nu ar putea fi data, avand in vedere formularea clara a textului. Jurisprundeta si doctrina sunt constante in acest sens. Pentru a da curs acestei hotarari CEDO, in actualul stadiu al legislatiei, instantele nationale ar trebui sa dea hotarari impotriva legii, ceea ce nu poate fi primit.

In Noul Cod Civil, instantei civile ii este acordata posibilitatea de a constata nedemnitatea chiar si atunci cand nu intervine o hotarare de condamnare definitiva. Astfel, in cazurile prevazute de art 10 lit g CPP: decesului faptuitorului, a amnistiei antecondamnatorii si a prescriptiei raspunderii penale, instanta poate, la cerere sau din oficiu, sa constate nedemnitatea succesorala.

RIL 26/2009 privind aplicarea unitara a dispozitiilor art 184 alin 4(1) CP si art 87 alin 1 din OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

victor@victorc.org (Victor Constantinescu) — Thu, 05 Nov 2009 11:26:00 +0000

Conform unui comunicat de presa al ICCJ, pe data de 12 octombie 2009 au fost solutionate un numar de 8 dosare in care au fost declarate recursuri in interesul legii, dintre care s-au admis 7.

In decizia nr. 26 instanta suprema a fost chemata sa se pronunte asupra aplicarii unitare a dispozitiei din CP privind la vatamarea corporala din culpa in varianta agravata si a infractiunii prevazute in OUG 195/2002 art 86 alin 1. ICCJ s-a mai pronuntat intr-o problematica asemanatoare prin RIL 1/2007 (publicat in MOF nr 81/1 feb 2008).

Astfel, Curtea a dat urmatoarea interpretare obligatorie:

Fapta conducătorului de autovehicul sau tramvai, care a produs o vătămare corporală din culpă constituie, după cum urmează:

1. În cazul în care conducătorul de autovehicul sau tramvai este concomitent, atât în stare de ebrietate, cât şi cu o îmbibaţie alcoolică peste limita legală, se va reţine concurs real între infracţiunea prevăzută de art. 184 alin. 4¹ din Codul penal şi cea prevăzută de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată;

2. În cazul în care conducătorul de autovehicul sau tramvai se află în stare de ebrietate fără însă a avea o îmbibaţie alcoolică peste limita legală, fapta sa constituie infracţiunea unică prevăzută de art. 184 alin. 4¹ din Codul penal.

3. În cazul în care conducătorul de autovehicul sau tramvai nu se află în stare de ebrietate, dar are o îmbibaţie alcoolică peste limita legală, există o pluralitate de infracţiuni sub forma concursului real între infracţiunea prevăzută de art. 184 alin. 3 din Codul penal şi art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 sau între art. 184 alin. 4 din Codul penal şi art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002.

Se observa ca art 184 alin 4¹retine ca subiect activ persoana “care se afla in stare de ebrietate” in timp ce art 87 din OUG 195/2002 vorbeste de persoana “care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange”. Astfel in cazul in care persoana:

se afla atat in stare de ebrietate constatata clinic
are o imbibatie alcoolica de peste 0.80 g/l
savarseste o vatamare corporala din culpa

Se va retine concurs real intre cele doua infractiuni. Consecinta este fireasca datorita faptului ca cele doua situatii sunt retinute de doua articole diferite si nu exista o absorbtie.

Unitatatea infractionala de la pct 2 nu ridica probleme, intrucat am vazut ca art 87 din OUG 195/2002 retine doar depasirea imbibatiei alcoolice, nefiind incident in cazul starii de ebrietate.

In ceea ce priveste punctul 3, faptul ca conducatorul autovehicului sau al tramvaiului are o imbibatie alcoolica in sange ce depaseste limita prevazuta de lege constituie o nerespectare normelor legale edictate pentru respectiva activitate (in speta OUG 195/2002). Astfel, art 87 din OUG va intra tot in concurs real, insa de aceasta data cu alin 3 sau 4 din art 184 diferenta facandu-se dupa numarul zile pentru ingrijirile medicale:

Alin 3 pentru ingrijiri medicale ce depasesc 10 zile
Alin 4 pentru ingrijiri medicale ce depasesc 60 de zile

De remarcat este ca nu subzista argumentele prezentate de RIL 1/2007 in ceea ce priveste uciderea din culpa, pentru ca in cazul uciderii din culpa, art. 178 alin 3 prevede ca subiect activ, persoana “avand in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala” care se suprapune peste art 87 alin 1 din OUG 195/2002 si creand, conform art 41 alin 3, o infractiune complexa.

Propunere legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice

victor@victorc.org (Victor Constantinescu) — Sun, 01 Nov 2009 10:19:00 +0000

Legea Insolventei Persoanei Fizice

Legea privind insolventa persoanei fizice este in dezbatere la Comisia Juridica din cadul Senatului. Puteti urmari procesul legislativ al acestei legi, initiata de profesorul nostru, Gheorghe Piperea, pe pagina Camerei Deputatilor.

Cesare Beccaria – Despre infractiuni si pedepse

victor@victorc.org (Victor Constantinescu) — Sun, 25 Oct 2009 18:18:00 +0000

Citesc in aceasta perioada un tratat de drept care seamana mai mult cu un studiu asupra naturii umane. Se cheama, in titlul lui original, “Dei delitti e delle pene”, sau in editia tradusa in franceza “Des delits et des peines”.

Desi scrisa in anul 1764, principiile acolo expuse sunt in totalitate aplicate si in in zilele noastre. Tocmai de aceea, cititorul nu poate decat sa remarce viziunea extraordinara pe care Beccaria o are in legatura cu puterea de a pedepsi, magistratii, procesul si pedepsele penale. Potrivit cu epoca iluminista, fiinta umana este centru problematicii expuse de autor, care propune, intr-un mod pragmatic si poate irealist la acea vreme, solutii pentru oprirea sau limitarea excesului de putere, in orice forma s-ar exprima el.

Cateva citate din carte:

„Dans le jugement de toute espece de delit, le juge a un syllogisme ou raisonnement a faire, dont la premier proposition ou majeure, est la loi generale, la mineure exprime l’action conforme ou contraire a la loi, la consequence, l’absolution ou la peine de l’accuse.”

„Il n’y a rien plus dangereux que l’axiome commun, „il faut prendre l’esprit de la loi” [...] L’esprit d’une loi seroit donc le resultat le resultat de la bonne ou mauvaise logique du juge. Il dependroit de sa bonne ou mauvaise digestion, de la violence de ses passion, de la foiblesse de l’accuse, des relations du magistrat avec l’offense , et des toutes les petit causes qui changent les apparance des objets dans l’esprit inconstant de l’homme.”

„Heureuse la nation ou la connaisance des lois ne seroit pas une science”

Cartea poate fi descarcata in format electronic de aici.

Renuntarea la programul Microsoft Most Valuable Professional

victor@victorc.org (Victor Constantinescu) — Mon, 05 Oct 2009 15:49:00 +0000

Cei care ati fost curiosi sa va uitati pe profilul meu, ati putut vedea faptul ca faceam parte dintr-un program desfasurat de Microsoft, numit Most Valuable Professional. Este defapt un premiu, o recunoastere din parte Microsoft pentru experti din anumite domenii care se implica intr-o anumita comunitate. Eu am primit aceasta distinctie in domeniul Security (doua dintre pasiunile mele fiind virusii de toate feluri si atacurile informatice)

Stiu, poate e ciudat ca un student la Drept sa aiba asemenea preocupari, insa initial (gimnaziu) dorinta mea era sa lucrez in informatica. Defapt, chiar si intr-un interviu pe care l-am dat destul de curand am spus ca vreau sa lucrez tot in informatica.

Lucrurile se schimba insa si mi-am dat seama treptat ca nu ma vad facand informatica toata viata. O sa ramana tot timpul un hobby, mai dezvoltat sa zicem, dar niciodata cariera.

Asadar, avand in vedere noua schimbare de optica, am decis sa ma pregatesc sustinut pentru examenul de admitere la INM, ceea ce va face aprope imposibil participarea la evenimente, sustinerea de conferinte sau alte activitati din comunitatea IT care sunt de esenta titlului de MVP. Asa ca am ales sa ies din acest program.

Nu regret insa timpul pe care l-am petrecut si lucrurile pe care le-am invatat. Am avut ocazia sa intalnesc oameni deosebiti, fiecare expert in domeniul lui si care si-au rupt din putinul timp liber pentru a ma sfatui, a-mi spune cate ceva ce nu o sa gasesc niciodata in carti.

Si cateva poze:

Arestarea preventiva in noul cod de procedura penala

victor@victorc.org (Victor Constantinescu) — Sun, 27 Sep 2009 09:18:00 +0000

Schimbari sub aspectul conditiilor generale

In actualul Cod de procedura penala (CPP) art 136 defineste scopul general al masurilor preventive in ansamblul lor. Acest articol a fost completat in Noul Cod de Procedura Penala (NCPP) prin aducerea unor conditii speciale la rangul de conditii generale. Astfel, conditia specifica de la art 143 CPP: “daca sunt probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala” devine in NCPP “probe sau indicii temeinice din care rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune”. Insa, acestei conditii ii este atasata o conditie care trebuie indeplinita cumulativ: “daca sunt necesare in scopul asigurarii unei bune desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului sau inculpatului […] ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni”. Asadar judecatorul se va aprecia daca probele genereaza suspiciunea rezonabila si daca avem una dintre cele 3 situatii din citatul precedent.

Masura arestarii preventive a fost explicit definita ca o masura de exceptie, putand fi luata in cazul in care celeltalte masuri nu pot atinge scopul general definit mai sus. Legiuitorul a dat astfel o consfintire legislativa doctrinei, constante in acest sens.

Calitatea de invinuit a fost inlocuita cu cea de suspect, acesta ramanand in afara participantiilor la procesul penal. In CPP este reglementata procedura de arestare prevenitva fata de invinuit pentru 10 zile, fara posibilitatea prelungirii. In NCPP, din art 202 alin 3 rezulta ca fata de suspect nu se poate lua masura arestarii preventive, ci numai fata de inculpat.

Schimbari sub aspectul procedurii

Procedura arestarii preventive este schimbata pentru a reflecta introducerea functiei de judecator de drepturi si libertati si judecatorul de camera preliminara despre care am mai vorbit aici. Reglementarea este insa facuta “in oglinda” procedura si termenele ramanand aproape la fel, indiferent de faza in care se ia masura arestarii preventive.

Astfel, competenta de solutionare revine judecatorului de drepturi si libertati (in timpul urmaririi penale), judecatorului de camera preliminara (in procedura camerei preliminare) sau instantei de judecata (in faza de judecata) de la instanta careia i-ar reveni judecarea cauzei in prima instanta, instanta corespunzatoare in grad de la locul de retinere (in CPP este prevazut termenul de detentie), locul unde s-a constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte procuroul care a intocmit propunerea.

Contestatiile impotriva incheierilor prin care se dispune asupra masurilor preventive pot fi formulate in termen de 48h (fata de 24h in CPP) si se solutioneaza in termen de 5 zile. Se remarca abrogarea dublei limite prezente in CPP : 48 de h pentru invinuit si 3 zile pentru inculpat si instituirea unui singur termen.

150 de ani de Drept

victor@victorc.org (Victor Constantinescu) — Mon, 14 Sep 2009 08:29:00 +0000

“La 25 noiembrie 1859, prin decret princiar, Facultatea de Drept devine instituţie independentă, primul său decan fiind Constantin Boşianu.”

Magistratii joaca sah, nu poker

victor@victorc.org (Victor Constantinescu) — Mon, 07 Sep 2009 18:09:00 +0000

Citeam articolul dl senator Iulian Urban si imediat cum am vazut “In atare conditii, cred ca magistratii sunt aproape de realizarea chintei royale in conflictul lor cu puterea executiva.” m-am gandit ca protestul magistratilor seamana mai mult cu un joc de sah decat cu unul de poker.

Desi nu am mai jucat de ceva vreme, imi aduc aminte cateva principii ale jocului de sah:

Momentul atacului decisiv este tot timpul crucial. Sa ne gandim un pic: ne aflam in ultimul an de monitorizare din partea UE (teoretic) si intr-un an in care au loc alegeri prezidentiale
Ceasul este folosit impotriva adversarului pentru ca puterea executiva este presata de FMI si de alegeri. Nu cred ca isi doreste cineva instante blocate in noiembrie sau, si mai rau, magistrati care refuza sa participe la supravegherea alegerilor (probabil o instituie similara cu “politia instantei”)
Magistratii au ocupat centrul de la deschidere, chiar daca mai greu. Initial, nebagati in seama, s-au prins repede ca oamenii nu inteleg decat atunci cand sunt constransi sa o faca. Declansarea, de o saptamana, a blocarii instantelor a ridicat unele semnale de alarma in randul executivul care a realizat, poate, ce scandal a declansat. Si presa, alteori potrivnica si mailitioasa la adresa magistratilor a inceput sa publice articole si intervieuri care releva greutatile profesiei de magistrat, nu numai salariile “nesimtite”

Ramane de vazut daca e sah mat…

Cand intra in vigoare Noul Cod Civil si Penal?

victor@victorc.org (Victor Constantinescu) — Sun, 06 Sep 2009 19:26:00 +0000

Am vazut din cautarile de pe Google ca multa lume ajunge pe blog-ul meu cu aceasta intrebare.

Atunci cand am vorbit de noile coduri nu am specificat data intrarii lor in vigoare, si asta pentru mai multe motive.

Art. 446 Intrarea în vigoare

(1) Prezentul cod intră în vigoare la data care va fi stabilită în legea pentru
punerea în aplicare a acestuia, cu excepţia dispoziţiilor alin.(2) şi (3), care intră în
vigoare la 4 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a
prezentului cod.
(2) Legea nr. 301/2004 – Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 575 din 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare şi Legea nr.
294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare
în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591
din 1 iulie 2004, cu modificările ulterioare, se abrogă.
(3) În termen de 12 luni de la data publicării prezentului cod, Guvernul va
supune Parlamentului spre adoptare proiectul de lege pentru punerea în aplicare a
Codului Penal.

La o citire neatenta a texului, ai putea crede ca intrarea in vigoare se va petrece in 12 luni. Nimic mai fals. Legea de punerea in aplicare este un act normativ cu caracter tehnic care va trebui creat de aceleasi sub-comisii care au redactat Codurile. Aceasta lege de aplicare va trebui supusa Parlamentului spre adoptare in termen de 12 luni de la promulgarea Codurilor substantiale si in acea lege se va specifica expressis verbis data de intrare in vigoare a codurilor

Codurile penal si civil sunt gandite sa functioneze impreuna cu alte doua coduri, Procedura civila si penala. Modificarile de substanta, defapt, sunt realizate in aceste coduri de procedura, cum am mai spus si cu alta ocazie. Aceste coduri de procedura abia au intrat in dezbaterea sub-comisiilor parlamentare (aceleasi care au facut si codurile substantiale). Deci, nu cred ca vom avea o forma finala pana de Sarbatori si, avand in vedere amplitudinea modificarilor, nu cred ca putem vorbi de o punere in aplicare inainte de 2011. Altii mai avizati decat mine spun cel mai devreme la jumatatea lui 2011.

Asadar, raspunsul la intrebarea din titlu este unul tipic pentru mediul juridic: “Depinde”

Locatia nu-i un loc

victor@victorc.org (Victor Constantinescu) — Mon, 31 Aug 2009 16:50:00 +0000

“In ce locatie esti?” “Cum e locatia?” “Ce locatie frumoasa!” sunt numai cateva din expresiile pe care le puteti auzi de la don’soarele cititoare de pe prompter. E uimitor cum unii oameni incearca sa foloseasca termeni care par pretentiosi numai pentru a parea inteligenti.

Pentru cei care nu stiu, cuvantul locatie inseamna “chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară”.

Cuvantul locatiune inseamna “Contract prin care una dintre părți se obligă să procure și să asigure celeilalte părți folosința unui lucru pentru un timp determinat în schimbul unei sume de bani”

Cuvinetele locator si locatar, desemneaza cele doua parti ale contractului de locatiune, respectiv cel care da bunul spre inchiriere si chiriasul.

Cum e fara Justitie?

victor@victorc.org (Victor Constantinescu) — Sun, 30 Aug 2009 07:58:00 +0000

Cine nu stie raspunsul la intrebare va afla foarte curand.

Va afla cum e sa vrei sa contesti o amenda si sa nu ai unde; va afla cum e sa ti se ia permisul si sa nu ai unde sa te plangi; va afla cum e sa trebuiasca sa iti recuperezi niste bani si sa nu poti; va afla cum e sa fi dat afara abuziv si sa nu ai cui sa faci o contestatie etc.

Cei care spuneau ca magistratii sunt o casta care se duc la munca, stau degeaba, beau cafele si iau salarii “nesimtite”, vor afla de maine ce inseamna ca magistratii CHIAR sa nu faca nimic. Societatea inoculata de media si de oamenii politici, a ajuns sa creada ca justitia independenta este un moft al capitalistilor (ideologie comunista) si ca e a 10 roata la caruta.

Fara sa vreau sa fiu prea grav sau afectat, se poate spune ca de maine se scrie istorie. Ce va iesi, ramane de vazut.

Mai cititi si:

Pulsul Justitiei Romane – de jud. Ana-Maria Puiu

Despre protestul magistratilor – de prof. Gheorghe Piperea

In sprijinul dublului grad de jurisdictie in materie penala

victor@victorc.org (Victor Constantinescu) — Sat, 29 Aug 2009 20:46:00 +0000

In perioada aceasta au loc dezbaterii in subcomisiile parlamentare privind Proiectul Codului de Procedura Penal si Civil. Din proiectul trimis de catre MJLC catre Parlament putem observa ca se pregateste o schimbare fundamentala in arhitectura sistemului judiciar romanesc: trecerea de la trei grade de jurisdictie la doua grade de jurisdictie.

In momentul de fata, procesul penal in faza de judecata trece prin 3 etape: fond, apel si recurs. Asadar, exista 2 cai ordinare de atac la care poate apela justitiabilul atunci cand este nemultumit de hotararea data in prima instanta. Pentru unele sentinte si incheieri este prevazuta numai posibilitatea recursului, in conditii derogatorii dar nu intram in amanunte.

Nimic rau in asta, ati putea crede. Este de observat insa extremele caracteristice politicii generale si in particular, celei penale, in perioadele de “tranzitie”: de la un sistem comunist care obisnuia sa tina oamenii inchisi pentru ani de zile fara nici macar a prezenta o invinuire, am trecut la un sistem in care o hotarare judecatoreasca trebuie confirmata de 5 judecatori (2 in apel si 3 in recurs) pana sa ramana definitiva.

Acest factor, coroborat cu supraincarcarea instantelor si “lipsa de procedura” de la multiple termene, duce la o durata extrem de mare a proceselor penale

In proiect, se propun schimbari de arhitectura. In primul rand, tribunalul va avea competentea generala, judecatoria va judeca numai infractiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau inchisoarea pana la 5 ani. Totodata, judecatoria si tribunalul vor fi numai instante de fond, controlul judiciar (apelul) fiind facut numai de catre Curtea de Apel.

Institutia recursului va fi inlocuita cu institutia recursului in anulare, cale extraordinara de atac, care va fi solutionata de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Termenul de introducere este de 30 de zile. Motivele de recurs au fost sensibil reduse de 21 la 17; acestea cuprind numai probleme de drept, protejand justitiabilul de eventuale erori judiciare dar asigurand celeritatea necesara procesului penal.

Aceste schimbari vor produce modificari in gradul de incarcare a instantelor: Judecatoriile vor fi degrevate de un numar mare de dosare, care vor fi transferate catre Tribunale iar Curtile de Apel vor fi supraincarcate din cauza ca vor deveni instante de control judiciar “comune”.

Aceste modificari trebuiesc gandite coroborat cu institutia Camerei preliminarii de care am vorbit mai demult aici.

Prezumtia de vinovatie

victor@victorc.org (Victor Constantinescu) — Sat, 29 Aug 2009 09:00:00 +0000

“Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata” Constitutia Romaniei Art. 23 alin. 11

“Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia ei va fi legal stabilita” Conventia Europeana a Drepturilor Omunlui Art. 6 alin. 2

In ciuda acestor reglementari fundamentale pe plan national si international, in mintea majoritatii romanilor pare sa functioneze prezumtia de vinovatie, nu cea de nevinovatie. Aceasta prezumtie functioneaza extrem de bine cand vine vorba de anumite categorii socio-profesionale cum ar fi medicii, politistii, profesorii, magistratii sau anumitor etnii, cum ar fi cea roma (conform DOOM2, sunt forme acceptate atat “roma” cat si “rroma”).

Exemplul elocvent este cel al medicilor. In opinia mea, una dintre cele mai nobile profesii existente pe pamant, doctorii sunt cei care se “bucura” cel mai des de prezumtia de vinovatie. Desi lucreaza intr-un domeniu in care orice procedura implica un anumit procent de risc si sunt nevoiti sa stea si cate 24 de ore in garda, orice posibila greseala care este facuta de un doctor echivaleaza cu o condamnare la moarte in ochii opiniei publice.

Nu conteaza ca faci 6 ani de facultate, si cel putin inca 4 de rezidentiat (depinde de specialitate, chirurgia are 6 ani de rezidentiat de ex). Nu conteaza ca dai examene peste examene ca sa ai privilegiul sa fi platit cu 2.000 RON dupa cel putin 10 ani de studiu. Nimic din toate astea nu are nici o importanta daca presa considera ca ai facut o greseala! Trebuie sa fi dat afara si bagat la inchisoare!

In cazul incidentului de la Centrul Medical Unirea, in care copilul era afectat de o paralizie cerebrala numita tetrapareza spastica. A fost nevoie de anestezic pentru a face un RMN, iar in urma administrarii anestezicului copilul nu s-a mai trezit. Care a fost stirea? Ca un copil a murit! Nu conta ca era deja grav bolnav, ceea ce conta este ca putea iesi o telenovela din asta. Si pentru ca telenovela sa faca multe puncte de audienta, trebuia sa spuna ce vroiau ascultatorii sa auda: medicul e un criminal. Daca incepeau cu explicatii teoretice si argumente logice, pierdeau audienta. S-a mers pana acolo incat au spus ca procurorii doresc blocarea anchetei – asta au inteles jurnalistii din declaratia procurorilor care au spus ca trebuie asteptat rezultatul autopsiei pana se pot trage concluzii.

Vroiau capete si vinovati, autopsia e irelevanta. Conteaza ce zice presa, nu ceea ce s-a intamplat in realitate.

Festivalul “George Enescu”

victor@victorc.org (Victor Constantinescu) — Wed, 26 Aug 2009 07:19:00 +0000

Stiu, nu e Madonna, e chiar mai tare. In curand incepe Festivalul “George Enescu”. Mai precis de pe 30 august. Ca de obicei, participanti din toata lumea cu locuri de desfasurare multiple: Opera Nationala, Teatrul National Bucuresti, Ateneul Roman, Sala Palatului.

Biletele sunt aproape pe terminate. Le gasiti in Librariile Carturesti si online la www.eventim.ro

“N-ai sanse, E pe Pile”

victor@victorc.org (Victor Constantinescu) — Tue, 25 Aug 2009 10:21:00 +0000

De cate ori nu am auzit acest lucru. Cam inainte de orice examen, sau etapa noua in viata mea, se gaseau multi oameni sa imi spuna ca nu o sa intru sau ca nu o sa reusesc, pentru ca nu am “relatii”.

Am sesizat asta prima oara inainte de examenul de admitere la facultate. Ca de obicei, la Drept la Universitatea Bucuresti, examenul se anunta foarte complicat si cu o concurenta destul de serioasa. Cu cateva saptamani inainte de examen, am fost la o cafenea cu mai multi prieteni; subiectul, bineinteles, admiterea. Unul: “Ahh, pai acolo nu intra decat fii de magistrati si avocati – te duci degeaba!”. Nu l-am luat in serios, dar altul insista: “Da, bai, asa am auzit si eu, nu intri daca nu cunosti pe cineva”.

Totusi am intrat.

Cand am dat examenul de permis aceeasi poveste: “Te pica la traseu daca nu dai ceva!” sau “Sigur iti intinde vreo capcana si te pica”. O parcare laterala si 3 strazi mai incolo..

Mi-am luat si permisul fara spaga sau pile – dar nu am gresit nimic la traseu :)

Cand am auzit ca am fost nominalizat pentru Microsoft Most Valuable Professional, am intrebat in stanga si in dreapta despre ce si cum. Bineinteles, aceleasi raspunsuri: “Nu sunt alesi decat aia care sunt prieteni cu cei de la Microsoft din Romania, n-are cum sa te ia pe tine”.

Si iata ca mi-au dat premiu asta de doua ori.

In ultima vreme am discutat cu diversi oameni despre admiterea la INM. Exact aceleasi reactii: numai pe pile, spaga de zeci de mii de euro etc etc. La intrebarea fireasca: “Da de unde stii?” Raspuns: “Pai cum vrei sa fie, ma, altfel?”. Ramane de vazut…

Cred ca multi oameni isi cauta motive pentru esecurile personale, pe principiul strugurii sunt acrii: “n-am intrat acolo pentru ca se intra pe pile”. E un adevarat modus vivendi spaga/pilele pentru unii, incat ei nu concep o lume fara asta. Aceeasi oameni, insa, daca ii intrebi, vor dreptate si justitie.

Paradoxal, nu?

Inapoi intre betoane

victor@victorc.org (Victor Constantinescu) — Fri, 21 Aug 2009 07:39:00 +0000

M-am intors din vacanta sa regasesc aceasi stare tumultoasa care caracterizeaza societatea noastra de ceva timp incoace: Udrea, salarizare, greva etc…

Sarbatoresc intoarcerea cu o carte pe care vroiam de mult sa o citesc: Des delits et des peines – Cesare Becarria

In vacanta…

victor@victorc.org (Victor Constantinescu) — Fri, 07 Aug 2009 07:47:00 +0000

Dreptatea si justitia in intelesul gloatei

victor@victorc.org (Victor Constantinescu) — Mon, 03 Aug 2009 18:12:00 +0000

Plata in sange.

Asta intelege omul prin dreptate. Masele vor ca o nedreptate sa fie “reparata” cu o alta nedreptate. Desi demult inlaturata din legislatiile statelor civilizate, legea talionului este in contiuare ceruta si poate ca multi considera ca astfel se face dreptate.

Istoria ne invata ca masurile violente nu au adus cu ele decat si mai multa violenta ca raspuns. De la inchizitia spaniola si pana la comunism, toate regimurile opresive care au desconsiderat orice ratiune si echilibru au sfarsit ori in sinucideri ori in fata plutonului de executie.

Asadar, o pedeapsa violenta pentru o infractiune violenta nu va avea ca efect scaderea infractionalitatii. Chiar invers – infractorii isi vor mari agresivitatea pentru a avea garantia reusitei. Pedeapsa aplicata unui infractor nu este cu titlu de razbunare pentru cel vatamat, in general aceasta “razbunare” nici nu este posibila, pentru ca paguba morala nu este cuantificabila. Nici macar despagubirile morale nu sunt acordate cu titlu de reparatie, ci cu titlu de ajutor pentru depasirea unui moment dificil.

Pedeapsa aplicata are 2 obiective: sa educe si sa sanctioneze. Eficienta unei pedepse se regaseste in absenta recidivei. Benefic pentru societate este pedepsirea infractorului, educarea si eventual calificare lui intr-o meserie, astfel incat sa i se ofere o alternativa vietii criminale. Nu uitati ca sistemul penitenciar este destul de costisitor pentru noi toti – tinta nu ar trebui sa umplem pana la refuz puscariile ci sa scadem numarul de recidivisti.

In incheiere, un citat din Gandhi: “An eye for an eye makes the whole world blind.”

Serviciul public – Competenta si calitate pe bani putini

victor@victorc.org (Victor Constantinescu) — Mon, 27 Jul 2009 08:20:00 +0000

Suntem foarte suparati in general pe calitatea serviciului public si competenta oamenilor care il ofera. Nimeni nu scapa acestei nemultumiri generalizate: medicii pentru ca iau spaga, profesorii pentru ca fac greva, politistii pentru ca iau spaga si bineinteles, magistratii pentru salariile “nesimtite”.

“Eu ii platesc salariu” spune angajatul la privat. De ce trebuie el sa aiba un salariu mai mare ca al meu? Sau apropiat cu al meu? E bugetar, trebuie sa fie la limita decentei.

Ciudat argument! Eu as fi crezut ca platim un serviciu public. Nu cred ca cineva de la privat si-ar putea desfasura nobila activitate fara spitale, scoli, politie etc. Nu cumva cei care ofera aceste servicii publice, presteaza si ei o munca? Fac si ei o facultate, ani de rezidentiat, examene, garzi etc?

“Intai sa ofere calitate si pe urma sa ceara salarii” mai spune cetateanul superior de la privat. E clar, cred eu, calitatea serviciului public este data de calitatea si competenta oamenilor care ofera acel serviciu. Ori nicaieri in lume competenta nu este ieftina. Atragerea oamenilor de calitate si bine pregatiti se face prin (printre altele) nivelul salarizarii. In coditiile in care un medic rezident poate spera la uriasa suma de 1000RON si un profesor debutant la 700RON, e clar ca primul va trebui sa ia spaga iar al doilea sa faca meditatii (daca reuseste).

Deasemenea putem observa ca la examenele de admitere in diversele profesii (medic, profesor,magistrat etc), in ciuda numarului mare de canditatii, majoritatea nu reusesc sa ia nota de trecere si multe locuri raman libere. De unde putem deduce ca cei care se prezinta sunt de o calitate slaba, iar putini sunt cei care sunt cu adevarat pregatiti.

Raportul Comisiei europene privind mecansmul de cooperare si verificare in domeniul justitiei - esential

victor@victorc.org (Victor Constantinescu) — Thu, 23 Jul 2009 18:05:00 +0000

Raportul si fisa tehnica pot fi descarcate de pe site-ul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti aici.

“Adoptarea celor două coduri în iunie 2009 este o dovadă importantă a
angajamentului politic și un pas înainte semnificativ în ceea ce privește asigurarea
unui sistem juridic mai eficient.”

“Va fi important ca executivul să convină cu legiuitorul asupra modificării legii
privind funcționarea Curții Constituționale, astfel încât să se elimine suspendarea
judecării cauzelor atunci când pârâtul/învinuitul invocă excepția de
neconstituționalitate. Tot astfel, excesele de natură procedurală care implică
invocarea excepției de ilegalitate, care duce, la rândul său, la suspendarea judecării
cauzei, trebuie limitate prin lege. Aceste probleme, care duc la întârzieri
inacceptabile, ar trebui abordate fie în dezbaterile viitoare privind codurile de
procedură fie, mai devreme, prin modificarea normelor de punere în aplicare
relevante.”

“Procedura Parlamentului României privind cererea de deschidere a anchetelor în ceea
ce privește foștii miniștri nu pare a fi nici uniformă, nici rapidă. De la ultimul raport,
Parlamentul a aprobat deschiderea anchetei în patru cazuri, însă a refuzat să aprobe
deschiderea anchetei în alte două cazuri. În unul dintre acestea două, membrul
respectiv al Parlamentului și-a dat demisia, făcând astfel posibilă începerea urmăririi
penale, în timp ce în ceea ce privește cel de al doilea caz Parlamentul a respins
cererea, motivând că este inadmisibilă. Este important ca Parlamentul să își arate
angajamentul deplin privind continuarea combaterii corupției la nivel înalt.”

Studentii din Iasi premiati de microsoft

victor@victorc.org (Victor Constantinescu) — Wed, 22 Jul 2009 09:28:00 +0000

Cea mai prestigioasa competitie organizata de Microsoft adresata studentilor, numita Imagine Cup a avut in anul acesta finala in Egipt.

Romania a castigat cele mai ravnite probe de la aceasta competitie: Cosmin Ilie a castigat premiul 1 la IT Challenge iar echipa Sytech (Adrian Buzgar, Calin Juravle, Andreas Resios si mentorul Sabin Buraga) a castigat primul loc la proba Software Design. Nu pot sa nu ii mentionez pe Valy Greavu de la Universitatea Iasi – Facultatea de Economie si Administrare a Afacerilor si Todi Pruteanu de la Microsoft Romania pentru sprijinul si ajutorul acordat studentilor.

Felicitari si la mai mare!

Mai multe detalii si poze la Valy.

Capacitatea de a selecta informatiile

victor@victorc.org (Victor Constantinescu) — Tue, 21 Jul 2009 18:16:00 +0000

De multe ori am vorbit in prezentarile mele de faptul ca informatia este in momentul de fata cel mai de pret bun comercial. Sesizam asta in special daca lucram cu informatii sensibile, confidentiale, insa putem extinde teoria la aproape toate informatiile pe care le aflam, in orice forma s-ar prezenta ele.

Fluxul de informatii este insa foarte mare. Asta nu reduce valoarea informatiilor. Ne aflam pur si simplu intr-o epoca in care informatiile circula mult mai rapid decat in urma cu 50 de ani (ca sa nu mai vorbim de perioade si mai indepartate). Volumul ridica insa o alta problema: capacitatea de a selecta acele informatii veridice.

Aici putem lua exemplele presei si al blog-urilor. Daca veti lua un fapt anume si observati cum este prezentat la 4 canale de stiri, veti vedea 4 interpretari diferite, deseori diametral opuse. Deasemenea, prezenta oamenilor necompetenti, certareti si partinitori la diversele talk-show-uri arata ca interesul presei nu este intotdeauna cel de a arata faptele asa cum sunt ele. Ceea ce nu face decat sa sublinieze esenta, ratiunea de a fi a presei: o afacere. Independenta si impartialitatea oamenilor de pe “micul ecran” exista atat timp cat sunt sinonime cu profitul si interesele actionariilor/patronului.

Avantul blog-urilor creaza o noua dificultate in mintea oamenilor – ideea preconceputa este ca un blog cu multi vizitatori este unul credibil – pregatirea, competenta, experienta “povestitorului” neintrand in calculul de calitate al blog-ului. Ratiunea este similara cu spiritul de turma sau acel instict pe care il au oamenii de a cumpara de la magazinul unde este coada si nu de la cel de langa unde nu e nimeni.

Oamenilor le este prezentata suprafata, iar multi se multumesc cu ea. Foarte putini sunt interesati de substanta lucrurilor. Poate pentru ca aceasta substanta le lipseste chiar lor.