e.rai tu..

2014-12-24T23:51:00.000+02:00

Inainte sa se faca seara, Laae a urmat tacut poteca de pietre serpuita, a dat cu grija spinii maceselor la o parte, florile de lotus. La intrare si-a udat mainile in apa de ploaie de la steasina. S-a aplecat sa intre pe o usa mult prea joasa. Aici aveau sa se intalneasca. Erau dusmani, iar in noaptea asta urmau sa se infrunte. S-au privit, si din privirile lor au inteles ca un singur adevar trebuie sa fie. A fi, e doar modul in care sorbi aroma fierbinte. Aici insa, in aburii ceaiului, totul era posibil. Aici se dau marile lupte. Intre a fi prezent si a fi distras. Un singur zgomot, o singura adiere de vant, sau o bataie din aripi, ar putea sfarsi cu acest ceremonial. Caci soarta lor si a copiilor, pamanturile si raurile, dealurile cu pasunile, vitele de carne si cele de lapte, cuptoarele si femeile, erau acum toate implinite intr-un bol de ceai. Puteau sa treaca toate de partea unuia sau de partea celuilalt. Puteau sa treaca dintr-o parte in alta ca un joc de zaruri.

2014-12-24T23:49:00.002+02:00

Tu esti? Il privi tinta in ochi. Da, eu sunt! Nu era o lupta oarecare, era o lupta pe viata si pe moarte. Aici, acum, numai unul din ei avea sa iasa pe usa afara. Nu ma asteptam la tine…Esti atat de tanar! Cand un leu nu isi mai poate pazi familia, pentru ca imbatraneste, atunci el se lupta pana la moarte. Daca pierde, leoaicele se supun noului rege. Ce e si mai tragic, noul Rege va ucide toti puii. Da, raspunse Lae, dar nu si daca sunt puii lui. Sunt unele specii de maimute care practica prostitutia, altele se imperecheaza cu mai multi masculi, tocmai pentru a nu sti care este tatal. Astfel puii primesc protectie din partea tuturora. Cristovici se ridica in picioare, isi duse mana la brau si cu greu se calma. Lae de-asemenea se ridica in picioare. In acest joc al puterii pierde cel care cedeaza primul. Iar noaptea abia incepuse. Avea sa fie o noapte polara...

2014-12-24T23:47:00.003+02:00

Cei doi ridicara bolul, ceremonios, privirile lor se intalnira glacial, sorbira din licoarea amara. Linistea asta ii unea mai mult decat tot ceea ce i-ar fi despartit. Linistea asta ii facea sa se admire, sa se respecte si sa se iubeasca. Intr-o alta viata, intr-o alta viata si-ar fi dat viata unul pentru altul, dar acum, aici… ei erau dusmani de moarte. Taceau si doar clinchetul cu care asezara bolul de ceai pe farfurie ii trezira din aceasta reverie. Spune-mi, te iubeste? Cum v-ati intalnit? Cum a fost prima data? Ti-a povetit de mine? N-am venit aici sa negociez! Spuse Lae. Nu am venit aici sa impat ceea ce imi apartine, ceea ce vine din alta viata. Am venit aici sa imi iau dreptul. Chiar daca nu sunt intaiul nascut. Cristovici avea cristale de sudoare pe frunte. Cristovici trecu prin toate starile intr-un singur minut. Isi aminti toate tairile, toate anotimpurile pe care le petrecuse cu ea. Acum, aici era in Getsimani, sudoarea se prefacea in sange. Sira spinarii un sloi de gheata. Ispira era prea mare! Nu credeam ca o sa vii, continua Cristovici dupa un moment de cumpat. Nu sunt un dezertor, ii dadu imediat replica Lae.

2014-12-23T21:53:00.003+02:00

Imi place sa privesc in fata prietenul care vrea sa ma ucida. Respect omul care nu o face miseleste, pe la spate. Iar Lae, desi era tanar, era un barbat in toata puterea, in floarea varstei. Ar fi urcat greul cerului si muntii cu vai si sesurile pe umerii sai lati. Ar fi bagat mana in scorbura dupa sarpe. Ar fi mancat bulgari de lumina. Aburii ceaiului fierbinte ii iesau acum prin nari. Era naimblanzit, viguros si primitiv. Insa pe sanii ei ii tremurau palmele, palmele cu care alta data prindea cerbul de coarne. Da-mi sa beau, i-am zis! Da-mi tu sa beau! M-am aplecat, tinea apa in palmele ei, la cismea. Venise sa-si spele sandalele de praf, picioarele, in livada cu smochini infloriti. Ea mi-a dat sa beau. Lae duse bolul la gura, cu calm si cu mult tact sorbi. Ceaiul inca era fierbinte. Am iubit multe femei, continua el, dar numai una mi-a dat sa beau. Am iubit fete carora abia le dadeau sanii, dar ei nu aveau lapte.

2014-12-23T21:49:00.002+02:00

Eu, eu spuse Cristovici, am iubit o singura femeie. M-am intors in linistea serii acasa. Ea cocea placinte pentru a doua zi, sa le impartea pe treptele bisericii, alaturi de fiul pe care l-am cresut. Aceste placinte au fost muncite. Ai mancat si tu din ele? Spune-mi, ti-au placut? Erau bune? Lae nu avea astfel de orgolii. Ar fi iubit-o in patul sotului ei si apoi si-ar fi dat cu aftershave-ul lui. I-ar fi imbracat costumul, daca ar fi fost nevoie, i-ar fi purtat cravata, papaucii, parfumul, numai daca era convins ca viata, sufletul acestei femei ii apartin numai lui. Esti un las, si totusi ai venit, ai venit…adauga Cristovici cu dezgust. Un las care nu fura o femeie, ci viata unui om! Lae savura din plin mirosul ceaiului. Iata, se schimbse aroma, plantele, doza, bolul. Trecuse deja de miezul noptii.

2014-12-23T21:47:00.001+02:00

Pentru aceasta femeie s-ar fi pornit razboaie grele, s-ar fi adus matasuri fine din tari indepartate, si ar fi plecat pe mare corabii cu detinuti biciuiti la vasle. Nu, nu din vanitate, ci din placerea de a o ispiti cu Marul Soarelui. Dar ea, din prea mult si-ar fi dat dragostea unui necunoscut, care nu era nici mai mult nici mai putin decat un detinut la vasle, biciuit si mort de sete. Si dupa ce i-ar fi lins ranile si i-ar fi dat apa sa bea, l-ar fi imbracat in matase, l-ar fi adus in cortul ei cu perdele, in patul cu baldachin, pe covoarele aduse din Persia. Pentru o astfel de femeie se luptau cei doi in acest pavilion al ceaiului.

2014-12-23T00:05:00.000+02:00

Cristovici facu un semn discret din mana. Femeia ii turna in bol un ceai negru, negru ca noaptea de afara. Femeia se retrase cu pasi repezi, cu fata spre musafiri, cu spatele spre anticamera. Spune-mi, nu erai tu acela platit sa pasca caprele in gradina din Firenze? Nu te angajase tatal ei? Nu te platea el cu doua masuri de faina si cu o masura de untdelemn? Zilele, ii raspunse Lae, zilele erau ale tale, dar noptile, noptile erau ale mele. O vedeam in fiecare zi cum face baie, cum isi lasa inima pe mal. Si as fi fost argat la curtile ei pentru o masura de undelemn si doua de faina. Faceam repede o pita, o bagam la brau, sugeam lapte de la capra, in timp ce tu….Tu te laudai ca o sa fii promovat, ca o sa iei gardul I in grad de Comandant. Cristovici tacea…Da, fusese atat de ocupat in ultima vreme. Dar nu muncea oare pentru ea? Nu pentru binele ei? Da…constata a doua oara Cristovici, esti atat de tanar. Si nu si-ar fi dat seama daca o spune cu nostalgie in glas, sau cu compatimire. Cristovici era inexpresiv. Rece si incremenit.

2014-12-23T00:03:00.003+02:00

Inca nu cantase cocosii, desi era pe la ceasul al 3-lea cand Cristovici ii puse sare pe rana: Esti doar un simplu argat. Cu multi ani in urma a mai iubit un om. Nu esti decat un pion, nici macar un nebun pe tabla ei de sah. La fel geme de placere in bratele altuia. La fel il striga in somn, implora sa moara sau sa vina ca nu mai poate. Apoi incepea sa sangereze! O iubea adanc si viguros. Pe atunci avea nume de fata. Lae se nelinisti, iar Cristovici observa imediat aceasta schimbare. Nu-I asa ca nu mai are gust in gura cand se pierde in placere? Ca esti iubirea veitii! Asa ii spunea si lui. Cum iti spune tie. Esti doar un simplu argat la portile ei. Esti inca tanar… Aici Cristovici lovea in calcaiul lui Ahile. Aici se dadea o lupta grea. Lae sorbi o inghititura zdravana ca si cum s-ar fi pregatit sa termine aceasta confruntare. Fu gata sa sara la gatul lui. L-ar fi mancat de viu. L-ar fi sfasiat cu dintii.

2014-12-23T00:01:00.004+02:00

Cristovici continua sa il tortureze. Ii place pe la spate, asa o lingea si el. Pana se deschide ca o floare. Apoi era a lui. Mai bine il ucid acum, isi spuse Lae in nebunia geloziei lui, si duse mana la brau. Dar asta ar fi insemnat sa mai treaca o viata. Ar fi insemnat sa piarda sansa care I se deschidea in fata ca un liman. Lae era atat de furios. Ceru sa I se schimbe ceaiul, aceasta bautura dulce si lucida. Ce aroma doreste Domnul meu, il intreba femeia discret. Pelin. Da-mi pelin. Tare, ca sufletul meu. Daca e multumita, o sa te iubeasca. Bine. Peste tot. Unde vei tu. O sa iti multumeasca. Poti sa faci din ea orice. Ai putea sa o legi si sa o bati. Sa o legi. Sa o faci curva ta. Cristovici era pe culmile puterii, era in extaz, iar Lae era in agonie. Ar fi vrut ca el sa fie singura ei sursa de fericire. Noaptea era grea pentru Lae. Ar fi insemnat sa piarda totul, aici, acum! Doar o urma de neincredere, doar un moment de neatentie, de absenta, de tagaduire, ca el, ca ea, nu sunt si nu au fost…

2014-12-22T23:56:00.006+02:00

Stiu, spuse Lae dupa lupte interioare grele, din hoitul uni leu se hraneste o pasare, dar din iubirea noastra se naste acest poem. Sa inchinam deci acest bol iubirii si mortii. Cristovici ragni de furie... Daca s-ar fi indoit macar o clipa… Daca n-ar fi fost toti ceilalti, mai inainte de aceasta ispita, mai inainte de zorii dimineti, atunci s-ar fi oprit timpul in loc. Atunci Istoria s-ar fi intors la punctul de nemiscare. Toate planetele s-ar fi aliniat pe o singura orbita si toata povestea s-ar fi pierdut intr-o galaxie printre miliarde de stele. Aceasta era lupta cea mai mare, lupta de a fi…de a prinde forma, de a se intrupa, de a lua viata unui om. Aceasta viata e singura adevarata, pentru ca e singura forma pe care destinul il ia dintre atatea mii de stele, printre atatea mii de ispite. O singura poveste. O singura cruce. O singura iubire.

2014-12-19T18:03:00.004+02:00

Cristovici se ridica , isi duse mana la brau si scoase o cheie. O arunca, se blestema, sfarma bolul galben din caolit ars, sparse portelanurile aduse din China, portelanuri albe cu bujori roz pictati…Numai tu…prietene, numai tu esti de vina. Numai tu cu nebunia ta, cu cheia ta, cu ideile tale, cu prima intalnire…Ah, de n-as fi luat cheia…pentru ce? Da, Cristovici era dezlantuit, pleznea, iar Lae isi savura linistit ceaiul. Tu cu semnele tale! Tu si Velasquezul tau. Tu si pizda ma-ti! Nu aveai destule femei? Lae lua cheia in mana. O privi apoi o satranse in pumn. Nu mai vazuse o asa cheie. Sorbi ultima inghititura si iesi afara. Sa aveti o dimineata insorita, domnule, ii spuse femeia care le fusese gazda in pavilionul ceaiului. Lae zambi, ii lasa bacsisul pe care il merita, apoi inspira adanc in plamani aer rece si proaspat. Era prima zi.

***

2014-12-16T22:36:00.002+02:00

Lae ajunse in fata unei cladiri impresionante. Poluarea din oras facea ca numarul etajelor sa sfarseasca parca undeva in cer. Intra intr-un spatiu de sticla, in fata lui un front desk, si o domnisoara de o frumusete trista, cu niste ochi alungiti si oblici, cu gatul lung, cu parul strans bine pe scalp, ca si cum ar fi fost cheala. Buna ziua, spuse Lae gafaind. Sunt aici pentru un inteviu. A, da luati loc.. Ii arata un loc dintr-o sala de asteptare. Era singurul. La ora asta…nu ma mira isi zise. E aprope noapte afara. Dupa un timp fu invitat sa ia liftul pana la ultimul etaj. Usile se deschise intr-o incapere alba. In fata lui aceeasi doamna. Unde este Domnul...? Stiti, eu sunt cea care negociaza. Deci dumneavoastra mi-ati oferit acest loc de munca. Nu, nu eu. Atunci? Eu doar urmez niste proceduri clare. Totul e scris aici. Ei bine, dar cine ma plateste? Cine e patronul sa zic, proprietarul, cine are drept de autor? Pai vedeti, aici nu va pot raspunde.

2014-12-16T22:35:00.000+02:00

Totul sta scris aici. Eu urmez doar niste proceduri. Nu as putea sa va dau mai multe detalii. Vreau sa stiu cine ma angajeaza, riposta Lae. Cred ca ma intelegeti. Semnez un contract in care nu exista conditia minima, sa fie semnat intre doua parti. Lae era contrariat pe buna dreptate. Cine ii oferea lui un salariu asa de mare pe un post de paza. Era mai mult o curiozitate, iar misterul se adancea. Nu pot semna, relua el, un contract cu mine insumi. Ba da domnule, puteti. Cat timp sunteti consecvent cu dumneavoastra, veti pazi acest tablou si veti primi banii care vi se cuvin. Cand nu il veti mai pazi, atunci contractul se inchide. Si banii cum ii primesc? Iti vor veni in plic, la domiciliu, in fiecare luna petru noptile in care ati vegheat acest tablou. Cat timp acest tablou este bine pazit, cat timp el exista, atunci totul va fi bine. La ce tablou va referiti? O sa il vedeti. Este vorba despre un tablou de Velasquez, Iisus rastignit pe cruce pictat in anul... Dar nu se poate! spuse Lae revoltat. Acest tablou a disparut de mai bine de 10 ani. Nu are cum sa fie autentic!

2014-12-16T22:33:00.004+02:00

Aici aveti onorariu pe o luna. Bine, el se va calcula in functie de noptile…dupa cum v-am spus se incheie in momentul in care nu veti mai veni la post. Dar e mai mult de cat suficient! Sigur, este un tablou foarte important. Lae era contrariat. Sigur e un fals! Nu sunt eu cea care face astfel de judecati. Nu sunt in masura sa va spun daca e autentic sau nu. Dar cat timp acest tablou exista, cat timp el va fi bine pazit, atunci totul va fi bine, si Domnul linistit si multumit. Cum se numeste Domnul, daca nu sunt prea indiscret? Sincera sa fiu, nici asta nu va pot spune.

2014-12-16T12:41:00.000+02:00

Eu urmez doar niste proceduri care sunt scrise in acest testament. Deci e mort! Nici asta nu va pot spune…Am spus testament. Poate ca ar fi fost mai indicat sa va spun scrisoare. Da. Sau carte. Mai aveti si alte intrebari? Cand pot sa incep ? Sigur, acum a trecut de ora 12. Programul incepe la ora 23 la ora 6 a doua zi . Puteti incepe de maine. Cheia, aveti cheia? Ce cheie? Da, sigur. Nu aveti nevoie de cheie. Daca va apropiati prea mult de tablou, usile se vor bloca timp de trei zile si trei nopti. Nu v-as sfatui. Este un adevarat proces si noi urmam procedurile, dupa cum stau scrise in acesta carte, scrisoare cum vreti sa o numiti. Sunt trei anticamere. La ficare 10 minute se inchide o usa. Nu zaboviti pra mult. Tabloul dumneavoastra sa afla in ultima camera. O sa il recunoasteti. Da, sigur, imi dau sema imediat de un fals, spuse Lae zambind.

2014-12-15T16:43:00.001+02:00

Lae era incantat. Nu putea sa refuze asa oferta. Ii starnise interesul acest domn misterios care oferea un salariu dubios de mare pentru un simplu agent de paza. Acest Domn, proprietarul vreau sa zic, ma cunoaste? In scrisoare…ce zice? Sa aveti grija la semne. Ce semne? De circulatie? Zodiacele? Stirile? Nu stiu…asta e tot ce scrie aici. Nu stiu, eu sunt doar un jurist care urmareste procedurile. Mai aveti intrebari? Lae se uita in jurul lui. Camera asta era atat de minimalista. Un mobilier alb, cu pereti tapitati, cu usa tapitata. Avu impresie pentru un moment ca graviteaza, ca s-a intors cu susul in jos aceasta camera, ca nu mai stie daca sta pe tavan sau pe podea. Totul era simetric, totul perfect, totul alb. Simtea nevoie de realitate, simtea nevoia sa iasa de-aici, asa ca ii intinse mana: Accept!

2014-12-14T13:58:00.002+02:00

***

Cand se trezi era deja ora 4. Se imbraca si fugi repede in strada. Unde esti? Il chema ea in gand tocmai cand la usa auzi pe cineva. Tresari. Nu apuca bine sa intre ca ii cazu in brate. Ea il saruta cu lacaoma peste tot. Avem tot timpul, iubito. Nu, ca doar pana la ora 9 putem sta. Apoi vine Nico. Avem toata viata. Da, insa eu te vreau acum. Aici. Il mangaie pe piept pe sub tricou cand de o data se opri mirata. Ce e asta? De unde o ai? O cheie! Alma scoase un tipat de disperare. Nu...! De-aia n-a venit acasa? Spune-mi ca nu s-a intamplat nimic rau. Spune-mi! Pomite-mi! Ti-am spus, el singur a cedat. Asa e tot ce stiu. O… nu, nu s-a intamplat nimic, o linisti el cu tandrete. Spune-mi, ce-i cu cheia? Nu....Nu…plangea Alma. Nu asa trebuie sa se termine. Poate ca abia acum incepe.

2014-12-14T13:53:00.006+02:00

Ce-I cu cheia? Ah, ofta ea dupa ce-si mai reveni putin in fire, e o poveste lunga. Un prieten de-al lui Chris…i-a lasat cheia asta. Spune-mi de unde e cheia daca o cunosti!? E de la o cabana din Fagaras. Du-ma acolo. Nu pot. Unde in Fagaras? Dan, Dan Nebunul. Ce-I cu Dan Nebunul? Intreba nerabdator Lae. Sfantul! Asa il stie lumea, daca mai traieste cineva pe-acolo. A fost un bun prieten de-a lui Chris. Lucrurile astea s-au intamplat cu mult timp inainte. Tu abia daca aveai 21 ani pe atunci. Alma puse apa la fiert in ceainic. Ce lucruri? Si Chris si ceilalti prieteni il considerau un om deosebit pe acest nebun. Cand prietenul lui a disparut, Chris a devenit cu totul alt om. Am impresia ca numai din cauza acestei chei. Cum a ajuns la tine? Spune-mi tot! Lae isi aduse aminte ca la 21 de ani era la Firenze, studia Arta si Filosofia Culturii.

2014-12-14T13:52:00.001+02:00

Ti-am spus ca mi s-a oferit un post ca agent de paza? Asta e minunat! Spune-mi intreba Lae, te-ai iubit cumva cu acel om? Ti-am mai spus, am iubit, un om... Pe cine?! Alma opri focul, se aseza pe podea cu mainile pe genunghii lui si il pivi de jos rugator. Cu multi ani in urmacam iubit un om, insa doar in vis. Cum in vis? Nu l-ai intalnit niciodata? Ba da, l-am intalnit, insa el nu stie. Am vrut sa il ating. Privea marea. Doar umerii I se vedeau, umerii lati! Nu am putut sa ma apropi. Tremuram. Asa ca am inchis ochii. Cand i-am deschis el disparuse. In Lae dospea ura si gelozia. Nu, nu i-ar fi pasat cati au fost, ii pasa doar pe cine a iubit. Asta il innebunea. O iubire, gandea el, trebuie sa fie un singura. Cum ii chema? Intreba cuprins de gelozie. Daniel il chema. Dan-Daniel…repeta cu o usoara ironie. Nu stiu ce te afecteaza, relua Alma, intrucat nu pot nega. L-ai iubit? Nu stiu cum definesti tu Iubirea. Nu mai imi povesti, ragni furios Lae si o da-te la o parte din poala lui. Alma se uita rugatoare la el: cand te-am zarit sub pom in gradina, am stiut atunci ca cerul mi te-a adus inapoi. Tu fluturai, iti aduci aminte, steagul peste fetele tale frumoase si tinere. Normal, abia te nasteai…

2014-12-13T15:25:00.004+02:00

Spune-mi, te-a iubit? M-a mirosit exact a un bou, dar nevinovat. Nevinovat?!? Lae isi lua furios paltonul din cuier. Iubitule, am fi fost impreuna de mult daca…daca nu te rataceai de atatea ori. Stai, ramai aici de data asta. Cati Sori ar trebui sa se mai stinga? Lae se uita la femeia pentru care azi-noapte era gata sa-si dea viata si pe care acum nu o mai recunostea. Cine esti tu? O intreba el. Cine sunt eu in toata povestea asta? Iubitule…atat mai putea spune. Da, era o nopate grea, o noapte groasa…si abia incepuse. Isi aduse aminte de Fata Colonelului, de iubirile lui de o vara, de tot ceea ce il facea sa uite de inima lui si sa fuga. Nu pleca…ii implora Alma din prag. Lae se ridica furios si tranti usa in urma lui. O lasa pe Alma in lacrimi. Plangea. Incepuse sa sangereze. Statea intr-o balta de sange cand veni Nico.

2014-12-13T13:27:00.001+02:00

Odihneste-te, e prea mult! Ajunge! Prea mult pentru o singura viata! Ai trait prea multi oameni…Ceea ce nu ii e dat unui om in doua vieti…Gata, o linisti Nico, nu mai plange. Isi puse o compresa la nas si se ridica in capul oaselor. Nici nu-ti vine sa crezi! Stai linistita! Nu stiu daca sa ma bucur sau sa plang. Cheia. Ce cheie? Las-o naibii de cheie…Cheia de la cabana o are Laie. Asa, si? Cum si? Daca cheia e la Laie, atunci unde a disparut Chris?! Imi fac griji pentur el, de doua zile n-a mai venit. Pe vremuri cand se intalnea cu acei prieteni, mai lipsea cate o noapte, dar ma anunta. Hai, nu fi paranoica! Linisteste-te. De la un timp am impresia ca traiesti in mai multe lumi, o adevarata nebunie. Sigur nu esti in delir? Uf, nu mai stiu nimic. Oricum trebuie sa plec. Te las. Trebuie sa ajung acasa pana nu vine Chris. Suna-l, lasa-I un mesaj, poti sa ramai la mine. Nu, nu, trebuie sa plec!

2014-12-13T13:18:00.002+02:00

Alma isi stranse lucrurile si fugi spre casa. Intra pe scara si nici nu deschise bine usa ca se trezi cu o scrisoare sub usa. Ciudat. Fara expeditor. O deschise cu mainilie tremurand, ca o presimitre. Stiu, acum stiu tot! Am sa plec. Am fost prea orb ca sa vad semnele. Semnat, Cristovici. Alma traia niste sentimente contradictorii. Era blocata. Nu stia ce simte cu adevarat. Eliberare? Da, asta trebuia sa fie sentimentul. De eliberare. Aceasta scrisoare era biletul ei catre fericire. Aceasta cheie dezlegase un mister, un blestem!

2014-12-11T15:19:00.002+02:00

***

Telefonu suna ca un disperat. Alo, da? Te-ai trezit? Da. Ce faci? Uite, pregatesc ceva de mancare. Tu? Eu…e ultima mea zi in Romania. Ce-ai zice daca ne-am vedea diseara la un Garden Party? Lui Lae I se paru o idee buna, mai ales de cand era in tara nu se vazuse cu vechiul lui prieten. La ce ora? Intreba Lae. Pe la 8. Tinuta? Te descurci tu, doar e un Garden Party la Castel. Bine, ne vedem acolo, hai ca ma bag la somn ca n-am dormit azi-noapte. Seara se intalnira asa cum stabilisea, la Castel. Lae isi lua cizme lungi pana la genunchi, in mana purta un baston, pe cap o palarie, nun inel cu piatra la deget, cu barba ingrijita, avea un aer boem. Petrecera era in toi. Isi saluta vechiul prieten, dar si cateva nume cunoscute din lumea artei. Nu te-ai schimbat pea mult, observa el. Nici tu, doar ti-a mai crescut putin barba, rase Yahmood. De cand n-am mai fost pe-aici…

Ce mai face Florenta? Hai sa bem in cinstea ei si o sa iti povestesc. Ce bei? Votka, simplu bineinteles. Yahmood rase. Stii bine ca de fiecare data cand bei tarie se intampla ceva. Da, poate ca e un semn. Superstitios, nu? Imi place sa cred in semne. Lumea devine mai bogata si parca tot ceea ce mi se intampla are un rost, atat cele bune cat si cele rele. Eu cred ca tu singur iti alegi semnele, inconstient bineintles. Daca nu o sa iti placa la petrecere, intr-o ora si jumatate o sa versi paharul pe tine. Lae radea. Votka nu, sa nu facem risipa. Yahmood se duse la cort, si ceru un pahar dublu de votka cu gheata si un Gin tonic. Ciocni in cinstea revederii si continua.

2014-12-11T15:18:00.001+02:00

Prietenia celo doi, atat de informala, parea un eventiment in sine la aceasta petrecere. Nici nu se pusera bine la masa ca incepu sa isi aduca aminte de vremurile studentiei. Yahmood, iti mai aduci aminte de Giuseppe? Da. Dar tu mai sti cand am furat bicicleta aia noaptea si am pedalat pe strazi ca doi nebuni? Cand ne-a oprit politia ca incepusem sa cantam? Ai si plans atunci. Nu-I adevarat, n-am plans, il contrazise Yahmood. Ce vremuri… Nu-ti lipseste Fienze? Poate ca imi lipseste Santa Maria de Ricci. Domo? Noaptea. Numai noaptea cand am impresia ca traiesc inrt-o catedrala imensa, inconjuat de zidurile orasului, iar cupola sa fie Cerul. Ai vazut cum noaptea apare de nicaieri, dintr-o straduta neimportanta, ca o Citadela cu deschidere spre Mare.

2014-12-11T15:13:00.001+02:00

Hai sa-ti zic ceva.Yahmood se apropie de Lae si ii spuse aproape la ureche, fata colonelului e aici! De-aia m-ai chemat? Nu, dar stii, am pastrat legatura. Pobabil ca prin mine a fost mereu aprope de tine. Lae parea vizibil nelinistit, ca si cum nu-si gasea locul. Tot la tine se gandeste. Auzi, dar ea stie ca sunt aici? Yahmood lasa din priviri sa se intelga ca da. Ce favor mai e si asta? Lae duse iar paharul la gura si lua o inghitiura zdravana. Zice ca esti masochist. Ca de cate ori te-a chemat acea femeie, de atatea ori ai lasat totul, ai lasat-o balta si ai fugit. Eu cred ca te iubeste. Te-a asteptat mereu. A mai iesit cu unul cu altul, insa tot la tine ii era gandul. Si tu, esti avocatul ei? Ce-ti iese? Doar tin la ea, e cea mai buna prietena de cand ai plecat. Tu vrei sa ma futi, ii spuse franc Lae. Lui Yahmood nu-I trecuse asa ceva prin cap. Incepu sa rada, putin cam fortat de o gluma neinspirata!