CecilleCreations

How to make a scrap fabric purse - Cum sa faci o geanta din resturi textile

2021-01-21T19:35:00.001-08:00

Cum sa ne eliberam de emotii negative. Art terapie exercitiu

2021-01-07T09:53:00.000-08:00

Un filmulet de aproximativ 3:60 minute despre cum depasim o trauma folosindu-ne de terapia prin art.

Sper sa va fie de folos :)

Terapie prin arta- explicatii si exercitiu - Relax your mind - DEMO

2021-01-04T09:21:00.005-08:00

De multe ori, cand ma aflu in fata unei probleme pe care trebuie sa o rezolv insa creierul refuza sa colaboreze, apelez la terapia prin arta. Aceasta presupune ca, cu exercitii specifice, simple, sa deblochez creierul prin a-i da ragaz sa se relaxeze intr-o sesiune de terapie.

Primul exercitiu simplu la care apelez este cel prezentat in filmuletul de pe canalul meu.

Exercitiul presupune detasare totala de problema care a blocat creierul si concentrare pe ceva ce imi face placere si ma incanta. In cazul meu desenul, pictura.

Acest exercitiu face parte din categoria Relaxare ; exista si alte categorii de exercitii cu scopul de a sonda mai adanc psihicul uman si a scoate la suprafata traume vechi sau noi , cat si modul cum ne raportam la acestea. Sunt exercitii care fac parte din alte categorii de exercitii folosite in terapia prin arta.

Bazic, pe o coala de hartie de care dimensiune doriti trasati o linie pe care o modulati cum vreti voi. Apoi, folosind acuarele, carioci, pasteluri, creioane colorate , acrilice sau uleiuri, creati in sectiunile din acea linii modele care va vin in minte si care va plac.

Eu recomand, pentru incepatori (si eu inca folosesc acest mediu) acuarelele pentru ca este usor de lucrat cu ele. Puteti crea suprafete transparente cat si opace cu acuarelele. Acrilicele si uleiurile insa, necesita o abordare mai atenta si sunt greoaie pentru aceste exercitii. Ca baza folositi, deci acuarele, apoi desenati cu carioci, markere sau creioane colorate.

Pana la urma este in functie de optiunea fiecaruia ce mediu foloseste. Nu asta este important.

Important este sa gasesti minim o jumatate de ora libera si linistita, intr-un colt retras , sa asculti in surdina o muzica care iti place, sa desenezi ce SIMTI tu ca vrei sa desenezi si mai ales sa folosesti culori care te atrag, FARA sa te gandesti daca culorile se potrivesc sau nu. Pana la urma este vorba de expresivitate si aici totul cade in zona personala.

Si foarte important: NU cream opere de arta ci invatam sa ne exprimam prin arta si sa obtinem relaxarea. Rezultatul final( desenul) este ceva personal. Important e procesul creatiei.

Atat pentru acum :)

Va urez zile creative pana saptamana viitoare!

Cecille

Cum sa faci un suport textil decorativ. Potholder tutorial video on youtube.Subtitle for english speakers too.

2021-01-01T07:13:00.001-08:00

Salutare si un nou an fericit tuturor! ☺

Sa aveti un an mai bun, mai normal si lipsit de griji!

Aici aveti un filmulet cu un tutorial scurt despre cum facem un suport textil de prins manere, capace si sper sa va fie de folos, mai ales pentru incepatori, pentru ca prezinta metoda de baza a executarii unui quilt , indiferent de dimensiuni.

Filmuletul este pe canalul meu de youtube : https://www.youtube.com/channel/UCSCHsK-36D6EdCrmvNEQV1g

Sunt pasii de baza . Este un filmulet pentru cei novice in acest proces.

Sper sa va placa.:)

Zile creative sa aveti!

cecille

Vlogul, supravietuirea relatiilor sociale

2020-12-27T08:00:00.006-08:00

Cum m-am apucat de vlog nu e interesant de aflat. Important pentru mine este ca am inceput sa "vloguiesc" Cred ca izolarea a fost prima care si-a spus cuvantul. Apoi dorinta de a impartasi cu altii din bucuriile tale, din acele lucruri micute pe care le creezi care iti dau legitimitatea de a te simti important, creativ si apreciat.

Da, m-am apucat de vlog si deja simt ca asta imi este o meserie.

Ia mult timp: filmarile, aranjamentele si pregatirile dinaintea lor, pregatirea proiectului, detalii, detalii si iar detalii. Apoi vine partea care iti testeaza capacitatea de a fi original si sincer sau doar o masca falsa. Greu. Trebuie sa ai dispozitia necesara si de multe ori trebuie sa te setezi pentru asta. Apoi filmarile...cel putin doua pe saptamana. Altfel iti lipseste consecventa si credibilitatea. Si nu in ultimul rand editarea filmului. Partea cea mai complexa care cere vigilenta, atentie si talent sa poti scoate un produs curat din taieturi, adaugari si montari.

capturi dintr-o filmare

Finalul poate fi coplesitor de relevant. Toata aceasta activitate ma stimuleaza si ma face sa realizez ca, de fapt, nu sunt deloc o introvertita si ca ma simt ca un burete dornic sa absoarba contactele cu semenii, care imi lipsesc.

Pandemia si nu numai mi au limitat aceste contacte. de aceea consider ca vlogul este , in prezent, sursa mea de mentinere in viata a reatiilor sociale si a tuturor acelor variabile care ma definesc ca persoana.

Canalul meu de Youtube:

https://www.youtube.com/channel/UCSCHsK-36D6EdCrmvNEQV1g

Cecille

Ignoranta , un mod de viata

2020-11-19T06:48:00.003-08:00

De ceva timp ma bantuie vidul creativ si simt cum incep sa ma simt ca un robot. Nu stiu ce poate fi de vina- daca caut o vina- insa, banuiesc ca problemele administrative ale casei, de zi cu zi, au blocat creativitatea la un punct zero, periculos de scazut. Adica nu simt nimic, nu am nici o idee ce as putea picta sau lucra. Si nu pentru ca am epuizat subiectele, ci pentru ca sunt dezamagita, descurajata, nemotivata si cum vreti voi. Din n motive...

Lipsa interesului pentru arta, la noi in tara, m a socat si m a blocat.

Oamenii nu inteleg un proces creativ; un obiect gandit si creat de un artizan nu are nici o semnificatie pentru ei. In Romania, din pacate, gusturile sunt dictate de opinia turmei, de snobism, de firme de moda si deloc de munca unica a unui artizan sau pictor.

Reproducere a unui tablou de Van Gogh

De cand m am intors in tara, mi s a cerut sa pictez subiecte ca peisaje de munte, pictura moarta cu vaze si flori, portrete in carbune dupa fotografii de familie ( vesnicele ipostaze de grup..). Nimeni nu a cerut nimic original, pentru ca foarte putini in tara asta cunosc ce inseamna creativitate, idei originale , adica "an open mind" sa poti accepta si alte stiluri decat cel pe care l cunosti din apartamentul tau, care troneaza pe jumatate de perete.

Tot ce am lucrat in ultimii ani au fost lucrari care s au vandut in State, Israel, Marea Britanie, Germania si Grecia.

In ceea ce priveste quiltul, situatia este aceeasi. De n ori m am trezit intrebata " Da` tu porti o geanta din carpe?" Vezi, Doamne, daca nu scrie Gucci sau alta firma pe ea este doar o carpa! Doar o carpa vad dragele de ele...probabil din cauza creierului lor moale si intins ca o carpa...

Tablou textil lucrat in tehnica applique

Concluzia. Interes scazut in arta oricare ar fi ea. Lupta pentru a achizitiona valori indoielnice in vederea unei alinieri la normele de grup...altfel pari o ciudatenie.

Si in continuare lucrurile nu merg bine. Nu prevad acestui popor ignorant un viitor in deschiderea catre arta si frumos , catre creativitate artistica si originalitate. Deocamdata suntem niste biete copii, imitand orice ne vine din alte tari si adaptand la stilul nostru. Adica un kitsch.

Si ca sa nu inchei intr-o nota plina de amaraciune, cu toate ca starea mea asta reflecta in acest moment, va prezint cateva dintre lucrarile unui pictor naiv , din Rusia, Dmitry Bukhrov. Artistul declara ca nu are studii de specialitate si nici nu crede in asa ceva, atat timp cat picteaza cu sufletul imagini venite dintr o lume deja pierduta pentru generatiile de azi si cele care vor veni.

Pentru mai multe informatii : http://www.arthit.ru/naive/0065/naive-art.html

Zi creativa va doresc!

2019-12-07T09:28:00.000-08:00

Poveste de iarna cu Sfantul Niculae

(povestita de bunica mea care a trait povestea )

"Mamaitza, mai spune-mi inca o data despre mosul acela coborat din munti....ma uitam rugatoare catre chipul bunei mele, un chip bland dar hotarat.
Mamaia se uita la mine , isi impatureste batista si incepe a-mi povesti, a nu stiu cata oara ,intamplarea petrecuta cu multi , multi ani in urma.
"Era pe iarna asa, pe la inceput, intr-o seara.. Era patru decembrie..si noi eram saraci, cu trei copii, pe vremea ceea nu era usor...tact-tu sa fi avut doi-trei ani.Era o zapada maaare si un ger...facusem focul in soba si numai ce aud cainele latrand. Cineva era pesemne la poarta."
Priveste in poala la batista care o framanta in maini.Pe chipul ei momentul de atunci a ramas intiparit cu aceeasi intensitate care a avut-o la vremea lui trecuta.
"Si ma duc la poarta...cand ajung , ce sa vezi, un batran, cu toale simple pe el si albeeee de-ti lua ochii,iar pe umeri avea o blana de mieluta. Avea mosul o barba mare si atat de alba... Si imi spune: Femeie buna, ma poti gazdui pana maine dimineata ? am coborat oile de la munte si acum ma duc spre casa dar e prea frig sa pot sa mai merg acum." "Sigura ca da, i-am spus si i-am deschis poarta. Si era o zapada maicaaa...de nici cainele sa-l lasi pe drum daramite un om batran."

Mamaita is trage spre spate basmaua cazuta pe ochi si cele cateva fire albe , razmerite ,sunt asezate cuminti la locul lor, sub batic.

"Si apoi? ce a urmat mamaie?"

Ca si cand mi-ar fi povestit pentru prima data intamplarea , isi roteste privirea prin odaie si ochii i se opresc la singura icoana pe care o avea in casa: cea a Sfantului Niculae.

"Apoi l-am poftit in casa, dar i am zis: Mosule, noi suntem oameni saraci, am doua odai insa numai una are soba...cealalta e de buna, vara. Nu i nimic surioara, imi gasesc eu un loc unde sa ma asez in odaita voastra. Si a scos, maica, dintr-o desaga o bucata mare de branza si o paine rotunda si mi a zis: Da la copii branza si painea . Apai noi nu avem decat ceva mamaliga cu cartofi copti...mare saracie era maica, mare... . Da-mi mie mamaliga si cartofii si voi mancati branza cu paine. Si uite asa, am mancat cu totii, in tacere , dar nu inainte ca mosul sa se roage de inceperea cinei. Si apoi , i am zis, mosule , dormim noi cu copiii pe jos ca nu se cade sa te las pe dumneata sa dormi pe jos...Nu a vrut in ruptul capului, maica; nu si nu el doarme pe jos. Si ne puseram sa dormim...numai ce-l vad pe mos ca se duce intr-un colt al odaii si sta si se roaga...si sta, si sta..Apoi, cand am zis ca a terminat si s-o culca, incet, fara sa se auda un zgomot s-a mutat in alt colt al odaii si iar ruga, tot atat ca in primul colt. Si toata nopticica asta a facut, maica, pana la patru dimineata , in cele patru colturi de odaie! Apoi s a pus de a dormit o ora, dupa care m-a trezit si mi-a spus: Femeie, eu tre` sa plec de acum. Multumesc de gazduire si Domnul sa va aiba in paza! Am iesit dupa el sa l duc pana la poarta si ce sa vezi..!Ningea cu niste fulgi maaaaari, asa de frumosi erau, mamica, dar un intuneric gros...ca de, era cinci dimineata. Cu pasi rari mosul a pornit pe poteca inzapezita.. era un geeer de scartaia zapada sub talpi..Si in timp ce ma uitam dupa el , asa cam pe la Costandina la poarta, vedeam cum incet, incet pasii lui nu mai atingeau zapada pentru ca usor , usor se inalta...Da, maica! Se ridica de pe poteca!.La casa lui Gica lui Dragan, brusc a disparut.."

"De ce a disparut , mamaie?" intreb eu. " Eeeei, maica, eu cred ca ala a fost Sfantul Niculae, prea mult s-o rugat toata noaptea...l-a trimis Dumnezeu ca eram oameni saraci dar cinstiti"

Apoi tacu. Ochii ei mari priveau cu evlavie , ridicati spre mica icoana inegrita de fum a Sfantului Niculae.

"Acela a fost Sfantu` Niculae, maica, sa stii...el a fost."

Winter story with Saint Nicholas (told by my grandmother who lived the story)

"Grandmother, tell me once again about that old man coming down from the mountains .... I was looking askance at my good face, a gentle but determined face.

Grandmother looks at me, folds her handkerchief and starts telling me, I don't know how many times, the event happened many, many years ago.

"It was at the beginning of winter, in one evening. It was December 4th .. and we were poor, with three children, at the time it was not easy ... your father had for two or three years. It was a light snow and a frost ... I had made the fire in the stove and just to start to hear the dog barking. Someone was at the gate. "

She looks at the lap to her hard worked hands. By her face the moment from the past remained with the same intensity that it had in the past.

And I go to the gate ... when I get there, what to see, an old man, with simple clothes on him and they were so white to take your eyes, and he had a lamb fur on his shoulders. He had a big beard and was so white ... And he says, Good woman, can you host me until tomorrow morning? I have lowered the sheep from the mountain and now I return home, but it is too cold to go now. "" Of course, yes, I told him and I opened the door. And it was a snow, dear ... no dog to leave on the road, especially a human

Grandma pulls the fallen head kerchief over her eyes, and the little white hairs are neatly placed to their place, under the head kerchief.- And then what happened , grandmother?

As if for the first time she told me the story, grandmother turns her eyes around the room and her eyes stop at the only icon she had in the house: that of Saint Nicholas.

Then I asked him to coming in the house, but I said: Old man, we are poor people, I have two rooms but only one has a stove ... the other is good, in summer. It`s doesnt matter, my sister, I will find a place to sit in your room. And he pulled out from his saddlebag a large piece of cheese and a round loaf and he said: Give the children bread and cheese. Old man, we only have some baked potatoes and polenta ... great poverty was, dear child , terrible one.... Give me the polenta and the potatoes, he said, and you all will eat cheese with bread. And look, we all ate in silence, but not before the old man was praying for dinner.

And then, I said to him we sleep with the children on the floor because it doesn't fall to let him to sleep on the floor ... He didn't want at all, dear; no and no, he does sleep on the floor. And we were going to sleep ... only when I see the old man go to a corner of the room and stay and pray ... and pray, and pray ... Then when I thought he finished and went to sleep , slowly, without hearing a noise, he moved to another corner of the room and again he prayed, just as in the first corner. And all this night he did, dear, until four in the morning, in the four corners of the room! Then he went to sleep for an hour, then he woke me up and said, Woman, I have to leave now.Thank you for hosting and the Lord can keep you safe! I went after him to take him to the gate and see what!It was snowing with big snowflakes, they were so beautiful, dear, but a thick darkness ... it was five a clock in the morning. With rare steps, the old man started on the snow-covered path; beneath his soles the snow was cracking and then easy he started to rise to the sky .... easy , easy. He rose from the path under my eyes! Near Gică Drăgan's house suddenly he disappeared. "Why is he dissapeared, grandma ? "I'm asking." Well, dear child, I think he was Saint Nicholas,he prayed too much all night long... God sent him to us because we were poor, but honest people. "

Then she was quiet. The big her eyes looked with godliness, looking up at the small, black smoke icon of St. Niculae.

" It was Saint Nicholas for sure , dear child, ... the saint of the children.

Celui mai iubit dintre pamanteni

2019-11-03T18:41:00.000-08:00

Priveste la streasina casutei mici din chirpici, in care au crescut trei generatii de copii , casa ridicata de mainile lui mari si brazdate de urmele luptei cu viata.... Mai are burlanul ala de facut care tot se rupe de atatea carpeli ; " cand o sa vina leafa... ", isi zice.
-Ioano. Fai , Ioano! ai dat la copii sa manance?
- Pai au mancat , Dobrica, ceai cu paine , pupa-le-as lor talpile ...sa le pun apa la incalzit si sa aduc ligheanul de afara ca acu` se inopteaza...
- Fetele mele, fetele mele...zambeste cu duiosie tinandu-le pe fiecare pe genunchii lui....
-Cand oi muri mai veniti voi sa ma vedeti , tataie? sa -mi aduceti o floare? -Venim , tataie, cum sa nu venim?!
-Nu mai veniti voi ,tataie....nu mai veniti ..si mana lui mangaie capetele carliontate ale fetitelor nedumerite in timp ce pe chipul lui bland se asterne un zambet amar de resemnare si tristete..
- Nu mori tu , tataie! tu nu o sa mori niciodata! nu te lasam noi sa mori!

Se lasa seara peste linistea primordiala de la inceputul lumii...ca un ritual , in acelasi mod firesc in care se misca de sute de milioane de ani, soarele isi arunca ultimele raze palide peste lumea mirifica a satului. Inca o zi pleaca...si altele vor pleca la fel..
"Ioano, ma duc sa ud gradina ca s-a lasat arsita acu` ."
"Du-te , Dobrica, du-te."
Si s-a dus.....

Au trecut 37 de ani de atunci....cararea cimitirului s-a acoperit de iarba inalta....ele au uitat sa mai mearga..distanta a omorat puterea de a ajunge la acea carare..prinse in vartejul ametitor si obositor al vietii fetitele de atunci au ratacit drumul ....

"Nu mori , tataie; tu nu o sa mori niciodata. Vei trai pentru totdeauna in sufletul meu... eram, insa, prea mica sa stiu sa spun asta atunci.."

Hazel Doll - Papusa Hazel

2019-09-27T04:16:00.000-07:00

Papusa Hazel

Intr-o zi, de curand, privirea mi-a fost atrasa de teancul de materiale care zace de cativa ani in uitare.
Brusc mi-a venit cheful sa incerc un alt model de papusa, un stil mai clasic si pentru fetite mai mari.
Este o papusa care are tot felul de mici accesorii atasate , tocmai de aceea se recomanda peste varsta de patru ani.. Inaltimea ei este de 30 cm (12 inches).
Si acum, trei variante ale papusii Hazel:

Toate au personalitatea lor si sunt unice.Ele pot fi personificate si atunci sunt cu adevarat unicate :)

Happy creating!

2019-09-13T22:12:00.000-07:00

Papusica Doudou

Intr-o zi , cand ne-am intors acasa dupa opt ani, Karina a mers in clasa 0.
Toate bune si frumoase insa copilul meu nu se adapta prea usor. Anxietatea de schimbare de tara, de limba o copleseau.
M-am gandit sa ii pun in ghiozdanel o papusa pisicuta, nou cumparata de care nu stia. Ma gandeam ca se va bucura macar in acea zi si va trece mai usor peste acomodare.
Surpriza a fost mare! S-a intors acasa radioasa, cu un zambet mare pe fetzisoara ei expresiva si incerca sa imi explice ( cu atatea cuvinte cate stia in limba romana) ca a gasit o papusa in ghiozdanul ei si cine i a pus-o acolo!? :) I am explicat adevarul, ca eu i -am daruit-o vrand sa aiba o prietena care sa o insoteasca peste tot ca sa nu se simta singura.
In cateva zile de la acest moment Karina a devenit mult mai relaxara si a plimbat papusa in ghiozdan pana in clasa a III a! :) Bineinteles ca noaptea dormea cu ea iar dimineata o punea in ghiozdanel.
Dupa un timp discutam cu sora mea stabilita in Franta, despre acest moment cu papusica Karinei, iar ea mi a spus, deloc surprinsa ca in Franta se practica si se incurajeaza ca orice copil care cere o adaptare la gradinita, cresa , e nevoie sa-si ia cu el de acasa , o DouDou.
Doudou inseamna in limba engleza cuddle toy (jucarie de plus) sau poate insemna paturica. Se considera ca sunt familiare copilului si il ajuta sa treaca peste stresul de adaptare. De asemenea nu se recomanda spalarea papusii pentru ca poarta mirosul copilului cu care acesta e familiar.
Ignorand ultimele detalii legate de spalatul papusilor m-am gandit la aceste papusi de dimensiuni mici care pot incapea intr-un ghiozdanel si pot insoti alti copilasi care au problemele normale de inceput , de adptare.
Asa ca va prezint papusa DouDou ( se citeste dudu, un sunet simplu si frumos) in primele doua variante ale ei:pentru fetita si baietel. Papusa are 7 inch inaltime, creata din panza imprimata achizitionata din State, fetru si unele au elemente decorative.Fiecare papusa poarta eticheta personalizata a creatiilor mele : CecilleCreations.

Sper sa va placa si daca considerati ca exista undeva un copilas care are nevoie de o astfel de papusa nu ezitati sa ma contactati aici sau pe https://www.facebook.com/cecillecreations.art

Sa aveti o saptamana creativa!:)
Cu drag!

Handmade versus productia in masa

2019-09-12T22:22:00.000-07:00

Astazi as vrea sa vorbesc despre handmade. Despre produsele artizanale si despre creatorii lor.
Avand ocazia sa locuiesc cativa ani in vest, unde handmade-ul este foarte apreciat si sustinut, am invatat care este diferenta intre un astfel de produs lucrat manual si un produs similar executat intr-o fabrica (cel mai adesea din China).
Iubesc sa lucrez tot felul de obiecte decorative si functionale in acelasi timp, din panza, cat si pictura pe care o practic mai rar. Asa ca in timpul sederii mele in State am invatat sa confectionez tot felul de lucrusoare din panza cu specificatia ca marea mea iubire sunt papusile si jucariile din materiale textile.
Si acum vine comparatia pe care o fac in ceea ce priveste lucrul de mana.Fiecare papusa (si orice alt obiect creat manual) este unica prin faptul ca in crearea ei artistul isi pune tot sufletul, toata creativitatea si priceperea pe care le are. Fiecare papusa e gandita si "simtita" astfel incat la final rezultatul este un produs de suflet, unic. Nici o papusa (si iar ma repet. orice lucru creat handmade) nu este la fel. Particularitatile apar din designul papusii, al materialelor folosite, a rolului pe care obiectul il are in general. Papusilor si jucariilor fabricate in fabrici. pe banda rulanta, le lipsesc unicitatea si originalitatea. Cu toate ca piata jucariilor este foarte variata in vest, oamenii continua sa creeze si sa lucreze papusi textile , din materiale noi inclusiv materiale reciclabile.

In State, reciclarea este incurajata si folosita intensiv. Atat timp cat o bluza bine purtata nu ne mai este de folos, panza ei se poate refolosi la crearea unor alte lucrusoare. Nimic nu se pierde totul se transforma :). Tot acolo, aceste produse isi gasesc clienti oricand, oricat de multi artizani ar fi. Este drept ca magazinele lor de mercerie sunt de fapt magazine de marimea unui supermarket in care gasesti orice lucru de de care ai nevoie, incepand de la materiale textile , ustensile de lucru pana la carti de handmade.
Asa arata JoAnn, magazin reprezentativ din Statele Unite:

Ca o paranteza, JoAnn este unul din putinele lucruri pe care le regret, Din Statele Unite.

Iata ce se poate face dintr-o pereche de jeans vechi: o pernuta decorativa superba,pentru camera unui copil. Se vede cum artizanul a si- a folosit creativitatea folosind elementele din vechii blugi pentru a crea design-ul nou. O placere de privit!
Sunt foarte multe lucruri de spus despre handmade si vom mai povesti in alte dati, insa va rog, inainte de a arunca sau baga pe foc (cum fac si au facut vecinele mele cu stergarele traditionale din stramosi) orice lucru textil, reciclati-l! Luati nasturii, fermoarele si creati din materialul ramas lucrusoare utile si decorative.Nu veti stii cand veti avea nevoie de un fermoar sau nasturi :)

Revenind la subiect, am ramas cu un gust foarte amar venind in tara......handmade-ul nu este apreciat, cautat, ba mai mult este asociat cu saracia! (?)
La noi, daca un lucru nu este nou, cu etichete cat mai multe si avand in spate o firma cu nume pompos atunci e de ocolit. Nu avem o cultura a craftului si nici a reciclarii insa nu e tarziu sa ne-o insusim.
Am creat in State gentute textile in ce design mi-am dorit..toate au fost vandute. Am facut papusi textile; s-au vandut.

Orice lucru handmade creat cu gust isi gaseste client
La noi nici vorba. Din pacate snobismul ne caracterizeaza in mare parte.
De aici si lipsa de creativitate si initiative in viata noastra.
Atat timp cat cultura si educatia nu vor fi sustinute de stat , mai ales prin crearea de obiective care sa dezvolte gustul pentru arta si frumos, vom fi doar niste snobi care vor aprecia doar ceea ce apare pe piata si ni se impun ca asa zise "valori".
Oricum, eu voi crea in continuare cu speranta ca poate voi inspira alte persoane care vor incepe sa lucreze si sa aprecieze handmade-ul. Si cand te gandesti ca nu ai nevoie decat de o masina de cusut, ace, ata si foarfeca , plus cateva obiecte reciclabile ca sa creezi ceva nou, util si frumos :).
Pe curand!
Sa aveti o saptamana creativa!💙

a piece of life: Au "intenesit"copacii!!!

2019-03-16T00:22:00.001-07:00

a piece of life: Au "intenesit"copacii!!!: Astazi ne -a cotropit o caldura de ne-a lasat pe toti masca! Unde ieri erau 5 grade C, azi , la ora pranzului gradele au urcat vertiginos pa...

Ultimele lucrari; I am back

2010-10-30T02:37:00.000-07:00

Nici nu stiu cand au trecut 3 luni de munca; m-am implicat in noul meu program de viata care m-a absorbit in totalitate, nelasandu-mi loc si timp pentru multe alte activitati in viata mea pe care mi le doresc permanente.

Doresc sa va multumesc tuturor celor care mi-ati lasat mesaje intre timp si sa imi cer iertare pentru ca nu am reusit sa va raspund cum as fi dorit.

Stiu ca promisesem un articol despre noul meu loc de munca si relatiile dintre angajati insa , dupa un studiu practic , zilnic, la fata locului am constatat o evidenta clara ; pe cat e de clara pe atat de banala : oamenii si relatiile umane in general sunt peste tot , identice. Ceea ce difera este doar limba.
Cu aceasta concluzie cred ca am reusit sa sintetizez ceea ce ar fi trebuit sa scriu intr-un articol.
Aceleasi sentimente de apartenenta, deschidere sau respingere umana, cat si comportamente specifice se intalnesc si aici cand apari pe firmamentul unui nou loc de munca. Aceleasi barfe , rautati sau din contra, apropieri si empatii am intalnit si aici. Nu difera cu nimic fata de alte locuri din lume. Ceea ce diferentiaza este faptul ca toate acestea se desfasoara la un nivel mai mult sau mai putin elevat de comportament. Adica aici poti fi respins de grup cu un ranjet sclipitor si rece pe fata care te poate deruta daca nu cunosti cat de putin psihologia acestui popor.
Exista si aici (si destul de pregnanta ) starea de anxietate legata de siguranta locului de munca...si ma refer la colegii mei americani care trec prin aceleasi angoase prin care trece un imigrant .
Imigrantii, si as dori sa subliniez ca este constatare din realitate - imigrantii, de orice nationalitate, nu sunt bine primiti nicaieri; cel putin pentru inceput. E acel fenomen de care vorbeam odata .." dupa ce ca nu avem noi locuri de munca ce mai cautati si voi aici..?"
Un amanunt, cei care doresc sa ma contrazica in mod agresiv, asa cum s a mai intamplat am sa ii rog sa ocoleasca mai bine acest blog; nu sunt adepta imigrarii, a denigrarii tarii de origine, a ridicarii in slavi a statului american si a vietii pline de sirop de corn si sare cat cuprinde de aici....nu suport si imi repugna persoanele de origine romana ,care isi fac blog si prezinta viata "atat de minunata " de aici cu atatea amanunte inutile si exagerate...e absolut jenant! Am avut neplacuta surpriza sa fiu contactata de un absolvent de teologie care m a rugat sa ii gasesc un job aici (!) cand i am spus la ce joburi se poate astepta indiferent de pregatirea lui profesionala replica lui m a uimit: "adica a cazut si visul meu american, nu i asa?" pur si simplu am fost stupefiata. Asta este imaginea pe care inca o au multi romani legata de viata in state! totul lapte si miere si asta datorita faptului ca , multi din cei care traiesc aici nu prezinta realitatea asa cum este ea.
In plus, am colegi romani care vietuiesc aici de mai bine de 10 ani si care nu au habar de elementara limba engleza iar pregatirea profesionala nula; pentru ei este un calvar supravietuirea printre americani si ii inteleg. Nu inteleg cum poti accepta sa traiesti intr o societate , cu ideea ca vei fi acolo permanent , fara insa sa poti comunica in limba acelui popor...
Ostilitatile se simt in "aer' si nu cad bine nimanui ; insa tot asa cum mai mentionam odata , sunt de acord cu ei. In rest, ca sa poti merge mai departe trebuie sa te obisnuiesti cu aceste ostilitati si sa intorci acelasi ranjet specific de complezenta si sa te minti ca esti acceptat. Altfel nu rezisti. Exista insa si americani care nu sunt afectati de prezenta unor colegi de alte nationalitati insa destul de putini.
In rest , munca este munca si fiecare lupta sa isi mentina postul, adica sa supravietuiasca.
Cat despre mine , suntem obositi toti trei. Imi astept socrii sa soseaca luna aceasta sa o preia pe Karina pentru ca programul ei este complet dat peste cap ca de fapt si al nostru.
Apoi , urmeaza sa imi iau carnetul de soferi cat de curand; a avea masina in State nu este un lux ci o necesitate absolut stringenta.

In ceea ce priveste munca mea initiala, quiltul, nu a stat pe loc.
Am avut placuta si stimulanta surpriza ca o cumparatoare din Canada sa imi cumpere trei lucrari odata, acum o luna. Drept pentru care lucrez cate putin, zilnic, pentru ca magazinul este aproape gol .
Am cateva lucrari care unele s-au vandut altele sunt deja in magazin, nu multe.
Ma concentrez mult pe art quilt si incerc fiber art pentru ca implica mai multa creativitate decat quilturile clasice.

Lighthouse at sunrise - fiber art quilt, cu tenta abstracta ; am folosit acrilice, panza vopsita de mine, tifon (cheesecloth), diferite fire decorative aplicate prn couching si margelute (beads). trei scoici naturale completeaza decorul.

Tree life- un quilt foarte bine primit pe Etsy ; am observat tendinta catre quilturile colorate viu , culori aprinse indiferent de subiectul compozitiei. Este realizat din bumbac vopsit de mine, aplicatii raw edge, embellisment cu diferite fire si margele si ceva angelina fiber.

Abstract sunrise seascape- realizat din fasii de bumbac vopsit de mine, ramas din lucrari si pe care nu doream sa le arunc (urasc sa arunc orice bucatica d ematerial ramasa :); tot la fel, fire pentru embellish, margele, free quilting si ceea ce e mai important aranjarea fasiilor intr un mod in care sa reflecte efectul de perspectiva. La fel de bine primit si acesta. Poza nu este de buna calitate; in realitate culorile au mai multa luminozitate si capteaza privirea Incerc sa revin cu o poza mai buna.

Countryside - aici m am jucat pur si simplu. Din resturi ramase am creat acest quilt , destul de mare, dupa un pattern personal. L am desenat , colorat si apoi transpus in quilt. L am dorit putin altfel l, cu elemente supranaturale, nor care are fata umana de ex, luna si soarele in acelasi moment- l-am dorit in genul picturii naive. Nu stiu cat mi a reusit dar m-a relaxat si distrat grozav:) inca nu este expus pe Etsy dar o voi face pentru a testa reactia cumparatorilor. Casuta bunicilor mei , de ex, a fost cumparat in ciuda pretului lui destul de mare; si reprezinta tot ceva traditional ca si acesta.

Daisies and Poppies field- un quilt pictat in intregime; pe panza de bumbac bine intinsa am folosit acrilicele si imaginatia si am pictat ceea ce se vede. Nu exista aplicatii si nimic altceva; cu exceptia free quiltingului aceasta este o pictura quiltuita:) A fost vandut si a plecat impreuna cu "childhood memories" si " firul ariadnei" in Canada.

Cam atat pe moment ; in faza finala am un fiber art quilt pictat, stampat, vopsit , quiltuit, cu mult embellish, cu elemente de toamna.
Sper sa il termin astazi si sa apuc sa il expun in magazin si pe blog.

Pana atunci , va doresc numai bine si va multumesc inca o data pentru mesajele si vizitele pe care mi le-ati facut. Mi-au prins bine si m-au sustinut tare mult incurajarile voastre.
Pe curand!

Tutorial - Tehnica aplicatiilor cu fusible web

2010-07-12T13:34:00.000-07:00

Pentru Ortansa in mod special, care m a rugat sa ii explic in ce consta aceasta tehnica si pentru cine considera ca ii sunt de folos informatiile urmatoare, am facut un tutorial rapid privind aceasta tehnica cu elementele ei de baza.

Tehnica fusible se foloseste in aplicatii pe material. Cu ea se pot crea lucrari textile tridimensionale si nu numai.

Ea consta in folosirea unei coli (ca sa ii spun asa..) albe cu o parte lucioasa, parte care se lipeste cu fierul de calcat pe material. Nu stiu daca se gaseste si in Romania ncii nu stiu sub ce denumire; aici se numeste "Wonder-under" si mai nou au aparut si alte surate ale ei.

De ce este deosebita de tehnica aplicatiilor clasice?
Pentru ca , cu acea coala de hartie numita fusible web poti face cele mai fine aplicatii fara sa fie nevoie sa cosi aplicatia , pe margini , ca in aplicatia clasica, si fara ca marginea sa se destrame.Dar ai obtiunea , bineinteles, sa cosi si marginea.
Imaginati va ca aveti o floare de aplicat pe o carte postala de dimensiuni obisnuite. Frunzulite, petale, elemente mici care se aplica foarte greu , migalos prin metoda clasica.
Atunci apelam la fusible web care permite aplicarea celui mai mic petic posibil de material, cu multa usurinta,aplicatia aderand perfect la materialul de fond.

Am sa exemplific:

Asa arata coala fusible web

Am indoit o aproape in doua ca sa puteti vedea partea pe care se traseaza desenul si partea lucioasa care va adera pe material.

Am ales doua materiale in culori diferite sa se distinga procesul si vom aplica o inima.

Am desenat inima pe hartie de calc sau cerata (de copt)

Materialele alese pentru demonstratie

Am asezat, apoi, foaia de fusible web peste hartia cu desenul inimii si am trasat modelul inimioarei din nou , pe partea CU HARTIE a fusible web.

Am decupat in jurul inimii avand grija sa las 6 mm rezerva, deci pe langa linia care desemneaza modelul.

Dupa ce am decupat modelul am asezat fusible web cu partea LUCIOASA PE DOSUL MATERIALULUI din care va fi construita inimioara si am presat cateva secunde cu fierul de calcat incins

Dupa ce am terminat si aceasta etapa, am decupat inima cu tot cu materialul de care e lipita acum EXACT PE LINIA ei de contur.

Dupa decupare trebuie sa arate asa

Se dezlipeste hartia de pe spatele modelului

Si ramane modelul curat, cu margini clare si cu partea lucioasa care va fi aplicata pe materialul de fond

pe materialul de fond ales, de culoare verde, asezam inima cu partea LUCIOASA IN JOS, si presam cu fierul incins cateva secunde

Avem acum modelul aplicat pe material si putem folosi blanket stitch sau zig zag stitch pentru a l fixa de materialul de fond permanent.

Si acesta este rezultatul

Acesta este procedeul in mare parte. In cazul aplicatiilor de elemente combinate se tine cont de cateva reguli pt aplicarea lor corecta.

Eu folosesc aceasta tehnica des pentru ca , cu ea poti "picta" diverse tablouri care contin multe elemente si pe care cu greu le realizezi prin aplicatia clasica.

Singurul neajuns al acestei tehnici este ca , la un moment dat , topul quiltului care contine aplicatiile poate deveni prea rigid, teapan, datorita peliculei de lipici care fixeaza materialul.

Dar nu e un neajuns atat de important incat sa nu incerci tehnica macar odata si sa vezi ce lucruri frumusele vor iesi:)

Daca crezi ca ai nelamuriri sau mai ai nevoie de informatii nu ezita sa ma contactezi.

Sper ca ti am putut fi de folos.

Spor la lucru!:)

Incercari, esecuri si reusite

2010-05-23T03:10:00.000-07:00

Am terminat cele doua lucrari pe care le speram interesante....oroare si eroare!

Au iesit doua catastrofe de lucrari din punct de vedere coloristic!

Insa nu disper; numai din incercari si erori am reusit sa invat sa vopsesc nu din "modul de folosire", total eronat, de pe pachetele de vopsea.

Deci wall hanging -ul cu metoda lui Ruth a iesit din puct de vedere tehnic..insa coloristic e o catastrofa! culorile nu au lumina, sunt sterse , spre gri, in plus am avut si neinspiratia de a le potrivi..oricum in tabloul Periwinkle toate bateau spre gri asa ca a iesit o mare pata de culoare gri, urata, intreg tabloul...

Metoda de imbinare a pieselor textile a mers insa si pot sa consider un experiment reusit din acest punct tabloul..cel putin mi-am insusit tehnica lui Ruth, pe care totusi nu o voi folosi pentru ca e foarte mare consumatoare de timp.

Eu nu lucrez quilturi pentru paturi deci nu am nevoie de o tehnica fixa, rigida, de fixare a materialelor fara a se destrama materialele.

Eu lucrez numai art quilt unde tehnicile se imbina si completeaza, tehnici care nu implica grija pentru marginea materialului. In anumite cazuri acest aspect al franjurarii poate fi un punct de decor important in tablou.

In art quilt este important foarte mult impactul visual nu tehnicile folosite .De aceea , art quilt-ul imi da o mai mare libertate de miscare in jurul tehnicilor si nu ma obliga sa ader la o tehnica rigida, consumatoare de timp .astfel de tehnica e cea a lui Ruth ,insa rezultatul e minunat mai ales pentru quilturile care se spala.

Personal, nu recomand spalarea nici unui quilt fie el de pat sau de perete...curatatoria chimica e mult mai indicata si destul de avantajoasa...nu se spala oricum nici un quilt in fiecare zi .

Deci dupa esecul coloristic cu floarea albastra mi am revizuit notitele in ceea ce priveste cantitatile de vopsea folosita si modul de lucru cu vopseaua si am incercat din nou. Rezultatul a fost placut de asta data si mult mai aproape de real.

Acum un an , cand m-am apucat de vopsit materiale, am cumparat cantitati maricele de vopsea , all purpose RIT cu care se vopseste numai la cald.alegere gresita dar tardiv...trebuie sa ma scap de ea pentru ca e destula si va trebui sa trec sa lucrez cu Procion pe care insa nu il gasesc in magazine ci numai cumparat online. Tocmai de aceea am apelat la RIT acum un an , pentru ca aveam nevoie sa vopsesc ceva, repede si a fost singura alternativa care am gasit o la acel moment. Dar alegerea nu e buna mai ales pentru tehnica low immersion water, pentru ca vopsirea cu RIT implica obligatoriu vopsit pe flacara pe aragaz. cei de la RIT recomanda pentru vopsitul low immersion sa se foloseasca cuptorul cu microunde un minut insa dupa esecurile care le-am avut , in nici un caz nu e suficient un minut de tinut panza in microwave! ca sa ajung la un rezultat care sa ma multumeasca am tinut materialul in vopsea cel putin 4 minute, in microwave.

Si tot nu va iesi ceea ce doresc. De ce ? pentru ca e specific vopselei RIT. cu aceasta vopsea nu se obtin culori vibrante oricat te ai stradui si orice ai pune in ea. eu gasesc anumite culori lipsite de stralucire tocmai de aceea optez pentru Procion cat de curand.

Tabloul Doc la lacul Atitlan are aceeasi problema....respectand indicatiile companiei RIT am ajuns la acelasi rezultat neplacut privind culorile...dintr-un albastru estompat si stralucitor, spre gri metalic am ajuns la niste culori incerte, sterse si monotone.Tehnica in acest tablou e fusible, o tehnica perfecta si maleabila pentru art quilt.

Dupa esecul coloristic al celor doua tablouri am ajuns la niste rezultate surprinzator de placute folosindu mi intuitia si cuptorul cu microunde mai multe minute...am aplicat pt vopsit minute mai multe si rezultatul e vizibil diferit de cel anterior.

Materialele vopsite dupa instinctul meu le-am folosit in doua tablouri lucrate in fusible, ambele, lucrari care le consider reusite total.

Primul, un trandafir inrourat, lucrat in fusible, 16"x18 " , lucrat exclusiv cu materiale vopsite de mine.

A fost bine primit pe Etsy unde s- a si vandut imediat dupa expunere.

SOLD

Lucrat in tehnica fusible, aspectul total nu e deloc neplacut tinand cont ca marginile sunt nefinisate insa impactul vizual e impresionant cu fusible pentru ca poti lucra tridimensional , lejer, fara sa te uiti cu disperare la zecile de petice in nuante si sa te intrebi cand le vei imbina.

Pe petalele trandafirului am cusut mici margelute transparente pentru efectul de roua .

Materialele folosite la acest tablou sunt vopsite de mine; nu am folosit cotton comercial decat pentru spatele quiltului.

Detaliu

Al doilea tablou terminat acum doua zile " Still life with pears and apple", 19" x 21" e lucrat in aeeasi tehnica , cu aceleasi panze vopsite de mine; numai pentru border am folosit batik comercial.

detaliu

Se poate observa lejer diferenta intre cele patru lucrari: ultimele doua lucrate au o cromatica mult mai accentuata , luminoasa si distincta.

In concluzie, indicatiile de folosire a vopselei , de catre producator, sau experienta altor pasionati de vopsit nu sunt elemente suficiente care sa te ajute sa obtii culori reusite; cel mai bine inveti din incercari repetate, din practica propriu zisa, personala.Chiar si tehnica de vopsit cu putina apa o poti insusi numai practicand si amestecand culori. Teoria ramane doar teorie....

Sa aveti o saptamana frumoasa si creativa!

Spor la lucru si pe curand!

"The Flight" - Zborul - art quilt

2010-05-12T22:15:00.000-07:00

Se intampla uneori sa nu pot lua decizia in privinta unui proiect nou. Quilturile traditionale le evit pentru ca sunt prea geometrice pentru gustul meu; poate ca am cateodata dispozitia sa lucrez cu 1/4inch, sa stau sa masor, sa probez si sa masor din nou. Dar nu mereu mi se intampla acest lucru.
Am un astfel de quilt , in lucru, dupa metoda lui Ruth Mcdowell, metoda care consta integral din asamblarea tuturor peticelor care alcatuiesc quilt, cusute intre ele; nu aplicatie nu fused. Totul se coase la masina , indiferent daca sunt petice geometrice sau curbe.
Am invatat si invat inca metoda si e fascinanta, insa e mare consumatoare de timp.

Insa asa cum spuneam, iau decizii mai greu in privinta unui proiect nou.
Am avut un asemenea proiect, spun am avut caci l am finalizat curand dupa intoarcerea din Romania, inceput in noiembrie anul trecut.
Ideea imi apartine; nu a existat un pattern pentru el. A fost o revelatie sufleteasca pe care am simtit nevoia sa o transpun pe panza.
Quiltul reprezinta silueta unei balerine si a unui cocor in apus de soare.
Simbolic, reprezinta eterna dorinta si tendinta a spiritului uman de zbor catre libertatea spirituala si intelectuala exterioare lumii fizice in care traim, o comuniune cu Creatorul, o rupere de trairea cu greu a realitatii fizice care incatuseaza spiritul si evolutia lui. Este un zbor simbolic spre o lume pe care o intuim; asa cum cocorul , aceasta pasare gratioasa, isi intinde aripile catre inaltul cerului , tot asa spiritul uman transcede lumea fizica inaltandu-si aripile catre lumea careia ii apartine....

Proiectul a inceput in noiembrie si l-am abandonat cateva luni bune pentru ca la un moment dat mi s- a parut ridicola tema.
L-am reluat si terminat acum doua saptamani.
Ceea ce m-a bucurat foarte mult si mi -a dat satisfactia muncii este ca a fost cumparat imediat ce a fost postat in magazin , pentru o tanara care va absolvi scoala de balet in junie , 2010. Mama ei a considerat ca este un cadou potrivit pentru acest moment. Quiltul a plecat in Suedia , a si ajuns deja si a fost foarte apreciat; acest lucru imi spune ca trebuie sa tin cont de deciziile in privinta unui nou proiect, sa nu ignor ideile proprii din viitor care uneori se pot dovedi creative, chiar daca par ridicole.
Am avut inspiratia sa il termin si mi-a placut rezultatul; insa nu speram ca va fi apreciat asa cum a si fost.

Tehnici de lucru simple: am folosit fusible web, free motion light , si unde am lucrat mai mult a fost thread painting -ul... cocorul e lucrat numai cu thread painting pentru a crea perspectiva de spatiu si transparenta.

In lucru: un periwinkle lucrat in tehnica Ruth Mcdowell...si nu stiu ce va iesi si un landscape lucrat dupa o fotografie de pe un site freephotos. Lucrez in paralel ca sa nu ma plictisesc:)

Spor la lucru si numai bine tuturor!

Acasa

2010-05-09T02:18:00.000-07:00

Acum ceva timp promisesem ca voi aduce impresii din Romania; insa recuperarea dupa episodul Schiphol si chiar o vacanta oarecum dificila , din cauza copilului, a fost mai grea.
Ar fi multe de spus despre ceea ce am gasit acolo,dupa trei ani de stat in State. In orice caz , nu voi incepe cu aspectele negative.
Trebuie sa se inteleaga un lucru: Romania nu este cel mai rau loc de pe planeta privind aspectul civilizatiei, curateniei , etc. Fiecare tara are "uscaturile ei" asa ca haideti sa vedem lucrurile asa cum sunt si sa nu mai blamam tzara pentru ca de fapt ea, tzara, nu are nimic de a face cu viata grea pe care am gasit ca o duc confratii mei acasa...nu vorbim deci de politica. Insa stiu clar ca legile acolo nu sunt legi si ca totul pare a fi un haos. Dar nu e chiar asa.

In lungile mele drumuri prin tara, atat cat mi a permis timpul, am descoperit, in ciuda crizei si lipsurilor, o Romanie mai curata, mai moderna (poate prea moderna pt gustul meu) , am descoperit sate cu tarani gospodari , activi, cu case noi, mari , pline de flori , mai toate ingrijite , mai ales ca eram in perioada Pastelui si mai toate geamurile straluceau placut si vesel in lumina soarelui generos din luna aprilie.
In ciuda saraciei oamenii , cei mai multi dintre ei , si au pastrat optimismul insa fara a cadea in acel optimism exacerbat comun cu ignoranta si cateodata cu mania.... nu, oamenii si au pastrat starea de speranta spre mai bine in ciuda evenimentele sociale si mai ales economice si politice cu care se confrunta tzara.
Astfel , Sfintele Pasti au fost minunate, toata lumea a uitat de ceea ce o nemultumea si am avut parte de o sarbatoare autentic crestina, asa cum o doream si careia i am simtit lipsa atatia ani.
Poze inainte de Paste, in comuna Varbilau ; oamenii prinsi in febra cumparaturilor sau pur si simplu impartind impresii de peste zi

valenii de munte..un orasel pe care il ador

Primul loc in care am ajuns, a fost satul in care locuiesc parintii mei, undeva in judetul Prahova,pe langa Slanic.
Am regasit acel familiar amestec de arome in aer, acea caldura primitoare in atmosfera , lucruri care mi au lipsit enorm. M a impresionat efortul celor dragi de a ne face o primire cat mai frumoasa , o sedere cat mai relaxanta si primitoare in ciuda eforturilor lor , caci sunt oameni in varsta; si nu este usor sa ai zilnic la masa, timp de o saptamana, 14 persoane !
Nu va spun cat de minunat si ce noapte binecuvantata am avut dormind in casa parinteasca, asezata intre dealurile subcarpatice, intr-o liniste primordiala si senina.....!
In dimineata imediat urmatoare, in timpul in care Karina ne scutea doua ore de urlete si toanele specifice acomodarii, am inspectat bucata cu bucata orice coltisor din curte; stiam ca voi ramane curand doar cu amintirile....
Am regasit aceeasi casa parinteasca, primitoare, cu gradina inca inghetata (spre furia neputinciosa a tatalui meu care ar fi dorit sa gasesc gradina eventual inflorita..in martie!) , stupii de albine harnicute in plina activitate, copacii inmuguriti , in urmatoarele zile deja cu flori, un soare cald si bland peste dealurile cu forme sinuoase.Atmosfera era cea cunoscuta si ceea ce m a impresionat si uimit tare mullt este faptul ca am avut sentimentul ca as fi fost plecata din tzara doar trei zile...curios ....

Stupii..

"sezatoarea" de seara..ce mult mi au lipsit aceste momente

Bunicul si nepoata

Apus de soare peste sat..

Urmatorul loc pe care am dorit sa l vizitez la inceputul sederii mele acolo a fost satul in care am copilarit si pe bunicii mei dragi , la locul lor de odihna vesnica.
Satul Baldana ramasese in memoria mea un sat de oameni simpli, cu casute mici , batranesti, foarte curate si primitoare, pline de flori pe la geamuri , in gradini, cu multi copaci prin curti, atat de mari incat casele abia de se zareau , vara, sub bogatul frunzis al lor....un sat linistit, arar tulburat de zgomotoasele masini de pe sosea, cu campuri intinse sub un soare bland ...asta e imaginea care o aveam despre locul care mi a incantat copilaria....din pacate am gasit altceva ...in afara de faptul ca am gasit o curatenie desavarsita, lucru foarte bun si dovedeste harnicia localnicilor, in locul acelui sir de casute familiare , pe care le stiam, am gasit vile...niste case mari, urate, lipsite de traditionalul nostru, cu un spatiu excedentar inutil , cu un design de un gust indoielnic si nicidecum pastrand ceva autentic, o amestecatura de arhitectura nu stiu de unde venita contrastand neplacut cu peisajul senin si natural al zonei...adica un mare kich! Nu am reusit sa identific casa care se inalta acum pe locul unde altadata era casuta bunicilor mei! am cautat , m am invartit, am banuit dar nu sunt sigura ca gasit acea casa...insa am recunoscut dudul din fatza curtii si din care ma infruptam copios de cate ori imi faceam vacantele acolo:)
Ulitza copilariei mele...talpile mele de copil au batut aceasta poteca de zeci de ori pana la coopoerativa sateasca , sa cumpar bomboane cu lapte..Din tot ceea ce a insemnat locul meu drag nu a ramas decat acest dud din fatza casei(o casa straina acum)

campia din spatele casei( a fostei case ,)....mereu am fost fascinata de ea..nu stiu de ce

Dragii mei bunici...sunt de neinlocuit....

Urmatorul lucru care m a intristat este faptul ca acum, satul Baldana e un loc foarte aglomerat pe sosea. Tiruri mari la tot pasul, un trafic infernal si zgomotos (satul e la 30 km de Bucuresti) care tulburau linistea primordiala din atmosfera....nimic mai neplacut decat sa constat ca "civilizatia" si a intins tentaculele otravitoare pana acolo...
Singurul loc unde am regasit linistea specifica satului este locul unei odihnesc bunicii mei; de fapt pentru acel loc am batut mii de kilometri....de ce? pentru ca acolo am gasit singura fotografie existenta , cu ei, pe stalpul de la mormant...nimeni din familie nu a pastrat poze cu ei sau le au ratacit.Acum ii am , aici langa mine si sunt fericita:).
Am incercat sa fac mai multe poze in sat, incercand sa localizez locuri cunoscute dar am renuntat..satul e transformat total..numai campiile care il inconjoara au ramas aceleasi ....intinse si imbratisate vesnic de un soare bland si patern....

Urmatoarea locatie a fost Targu Mures, locul natal al sotului meu.

Un oras de marime medie, curat, foarte frumos,un oras in care traditionalul , modernul si istoria se regasesc intr o imbinare armonioasa. Un loc in care m am plimbat cu placere, zilnic cat am stat acolo, descoperind zi de zi stradute ascunse cu magazine mici , pline cu obiecte de anticariat, cu case foarte curate si inflorite pe la geamuri, strazi la fel de curate, pline de viata.

Cata animatie...:)

Un oras in care mi-ar placea sa locuiesc permanent pentru ca imi da confortul ca sunt in siguranta; urasc orsele mari in care te pierzi.

Alte locuri vizitate au fost manastirea Zamfira, monument istoric deoarece este pictata in intregime de Nicolae Grigorescu. icoana Maicii Domnului de langa altar e superba...Fecioara pare vie si din orice colt ai privi icoana ai senzatia ca esti privit ; im plus zambetul ei este minunat si cateodata pare a-si schimba fizionomia ..de aici iluzia ca esti privit cu mustrare duioasa, cateodata...
Nu am facut decat trei poze si acelea in fuga pentru ca fotografiatul in incinta bisericii este interzis. Recomand cu caldura vizita la manastirea Zamfira; picturile sunt superbe iar locul e incarcat de seninate spirituala, liniste primordiala si evlavie....un loc magic.

Sfintele Pasti l am facut la manastirea Antonie cel Mare, o manastire de calugari. Am avut parte de o slujba autentica si de emotii pe masura evenimentului....nici o sarbatoare de Paste sau Craciun nu este ca acasa nicaieri in lume; cel putin pentru mine.

masa traditionala de Paste

Ritualul crestin; ciocnirea oualelor

"Baia" ritualica in prima dimineata de Paste

Apoi o incursiune la Corund, de unde am achizitionat cateva blide artizanale , cu maiestrie lucrate; pacat ca nu se mai folosesc si nu prea se cumpara aceste obiecte. Poze din zone in curand pentru ca sotul meu nu a descarcat pozele din aparatul lui foto.

Cateva poze pe drumul prahova - targu mures

Pozele sunt multe; dar spatiul e destul de limitat asa ca am triat din ele.

Cam aceasta a fost, in mare vizita acasa.
Nu am reusit sa ajung in Bucuresti si nu deci va pot da nici o parere personala despre ce este acolo in acest moment.
Insa , per ansamblu, am gasit o Romanie care se straduieste sa se alinieze la standardele de civilizatie cerute, chiar daca mai greu dar o face, o Romanie curata, primitoare, cu "uscaturile " ei dar si alea sunt peste tot. De exemplu, in Amsterdam exista acele trenuri care circula in tot orasul pornind de la aeroport si mergand in diferite directii. Deci Amsterdam....nu va pot descrie cata mizerie am gasit in acele statii de tren-metrou! A fost de neimaginat ceea ce am gasit acolo si nu as fi crezut vreodata: peturi aruncate la orice colt, hartii ghemotoc si ambalaje de produse de te impiedicai de ele, pahare de plastic , tigari la orice pas aruncate, toate acestea in cantitati considerabile,gresia in incinta statiei se vedea ca nu mai vazuse apa de multa vreme...imi pare tare rau ca nu am facut cateva poze dar mi a fost jena de miile de calatori care treceau pe langa mine si nu as fi vrut sa ii jignesc , aratandu le ca ma intereseaza mizeria din jurul lor....asa ca am renuntat dar rau am facut.
As fi avut o dovada clara ca, Romania nu este cea mai murdara tara din Europa sau din lume cum avanseaza unii ideea...se poate si mai rau! si credeti ma caci nu am vazut atata mizerie in tara cat am vazut in acele statii de tren...inimaginabil! Si totusi e Amsterdam....

M-am reintors in tara pustie si monotona ducand cu mine amintiri placute(exceptand toanele de acomodare ale Karinei), incarcata cu vibratiile natale si mult mai linistita.
Asa cum v-am mai spus ar fi multe de povestit insa nu mi permite timpul si spatiul sa o fac.
Un lucru, insa, il stiu cu siguranta: nimic si nimeni nu imi va schimba opinia si decizia de a trai in Romania. Cu tot pitorescul si frumusetea specifica zonelor, cu toate neajunsurile si greutatile vietii de zi cu zi Romania ramane un loc fascinant pentru mine si in primul rand inseamna ACASA.

Am privit cu tristete , din avion, imaginea indepartata a locului natal , si imbratisand-ul cu privirea inrourata in amintirea clipelor petrecute acolo, nu am putut sopti decat: "Romania, te iubesc"

Costumas pentru Karina si goblen - productia slaba din ultimele doua luni-

2010-03-10T14:38:00.000-08:00

Si totusi nu am stat degeaba dragele mele...
M -am straduit, am incercat sa o pacalesc cu desenele animate, pandeam orele serii de somn ca sa pot lucra si eu cate ceva. Degeaba...merge la somn la ora 22 cand deja si eu pic de oboseala...sau daca incercam sa lucrez in timpul zilei venea langa masina si o deconecta (masina are buton de pornire undeva unde ea poate ajunge cu usurinta) si cand imi era lucru mai drag ma trezeam in tipete si cu masina oprita:)). Acum rad dar abia ma abtineam sa nu ii altoiesc cate una la fundulet...

Insa am reusit ca in doua luni sa termin un goblen micut inceput toamna trecuta si sa ii fac un costumas de vara , bluzita si pantalon..si asta pentru ca am mai vrut sa schimb proiectele si sa nu ma cramponez de quilt, croset si alte...
Aaaa, sa nu credeti ca m-am apucat de croit! asta mai lipsea...insa aici se gasesc tipare gata pregatite pentru orice doriti sa coaseti , incepand de la imbracaminte de copii, femei , barbati si terminand cu genti , lenjerii si jucarii de plush.

Asa ca am cumparat un tipar usurel- ca sa ma obisnuiesc cu termenii de croitorie si bazele ei- si am facut costumas din materiale pe care le aveam prin casa.

Asa arata tiparele puse la vanzare in orice magazin de craft ; acesta e tiparul dupa care am lucrat

Si aici rezultatul...Karina poza cu ochii la interminabilele si arhivizionatele desene animate , Winnie the Pooh si Tiger si piglet si ..etc...cred ca le-am vazut deja de sute de ori...

Imi place combinatia de culori si imi place si cum a iesit insa...costumasul e lucrat acum o luna si ceva si acum constat , cand l-a reprobat ca i-a ramas scurta bluzita!! si acum o luna era perfect ca lungime...si eu care voiam sa il poarte prin vara:)

M-am descurcat cu explicatiile din tipare si pot sa spun ca daca respecti cateva reguli si lucrezi cateva ca sa iti intri in mana , restul e o placere.

Si ca nu ma plictisesc uitandu ma la desene impreuna cu ea, am lucrat si terminat si goblenul inceput cam demult...cu un ochi la Karina si unul la lucru

Trebuie inramat si apoi il pun in camera ei..asta atunci cand va avea una; deocamdata dormitorul e comun.
daca cineva doreste schema goblenului sa imi spuna si o postez.
Dupa cum observati nu am fost prea productiva insa mi-am promis sa gasesc o modalitate sa ma ocup constant de lucru caci altfel o sa innebunesc de atatea desene:))

In lucru: am inceput sa construiesc o caseta de bijuterii, textila bineinteles, cu un capac lucrat in broderie, paiete si aplicatii; si dantela. Sper sa il termin pana plec, saptamana viitoare si sa il postez.
Daca nu , ramane pana ma reintorc de acasa.

Va doresc sa vina primavara mai repede acolo (mai ales ca as vrea sa vad soare acasa ..) si spor la lucru si la toate cele ce doriti voi.
Pe curand!

2010-03-06T02:57:00.000-08:00

I`m back

Dupa doua luni in care activitatea mea creativa a fost nula ma reintorc printre voi cu placere si speranta ca voi avea ceva timp si pentru blog; Karina imi absoarbe efectiv tot timpul si daca acum catva timp credeam ca daca va mai creste voi avea mai mult timp pentru hobby-ul meu ,ei bine...m-am inselat... Oricum sunt aici dar ea va ramane tot pe primul plan in preocuparile mele.

In alta ordine de idei singura noutate care v-o aduc este faptul ca pe 20 martie ,adica foarte curand, ma voi afla in avioanele care ma vor duce acasa!!!
Sunt super fericita si abia astept sa pun piciorul pe taramul romanesc.
Am atatea de vazut si stiu ca urmeaza momente unice, stiu ca voi privi locul meu natal cu alti ochi decat l-am privit 40 ani , stiu ca ma vor bantui momente emotionante puternice si sper sa le fac fatza.
Dupa trei ani ma intorc si abia astept sa traiesc timp de o luna , printre oameni, sa vad alt peisaj decat cel anost, pustiu si deprimant pe care il vad zi de zi aici.
Poate ca multi s -au intrebat de ce nu prezint ceva poze din America...o sa o fac dar va asigur ca nu veti gasi absolut nimic din ceea ce vedeti in filme sau ceea ce imaginatia poarta pe fiecare. Tocmai de aceea nu le am publicat pentru ca nu e nimic de vazut..dar o voi face ,chiar zilele acestea.

Deci, activitate creativa nula momentan :) insa ma voi intoarce in curand si la ale mele preocupari .

Pana pe curand va doresc o primavara superba si sa aveti grija de voi!

Daniela

Vin colindatorii!.....

2009-12-24T14:08:00.001-08:00

Sarbatori Fericite tuturor!

2009-12-18T00:38:00.000-08:00

Scoală gazdă din pătuţ

Florile dalbe,

Şi ne dă un colăcuţ

Florile, florile dalbe

Că mămuca n-o făcut
Florile dalbe
Sită deasă n-o avut
Florile, florile dalbe

Pe cand sită-o căpătat
Florile dalbe
Covata i s-o crăpat
Florile, florile dalbe

Când covata o lipit

Florile dalbe

Cuptorul nu s-o urnit

Florile, florile dalbe

Când cuptorul o pornit
Florile dalbe
Anul Nou o şi zânit
Florile, florile dalbe
Florile, florïle dalbe.

Acum, cand sufletele ar trebui sa se primeneasca sa primeasca cu bucurie vestea cea mare , a nasterii lui Isus, va doresc tuturor sa va bucurati de aceste momente unice si magice si va multumesc tuturor celor care ati fost alaturi de mine in tot acest an si m-ati vizitat:)

Si nu in ultimul rand va doresc sa aveti parte de un an mai bun, chiar daca el nu se anunta bun, insa speranta sa va insoteasca in fiece clipa iar cele rele sa va ocoleasca.
Craciun Binecuvantat si Fericit si An Nou mai bun si plin de bucurii!!!!

Va imbratisez cu caldura si dor de acasa pe toti!!

Daniela

Garden nymph - collage

2009-12-03T00:55:00.000-08:00

Gata si colajul textil.
Creat intr-o nota mai optimista este compus din figura nimfei pictata cu vopsele acrilice( nu am vrut sa o fac din aplicatie ) pentru a crea efectul de transparenta iar figura ei sa fie diafana, perceptibila usor printre flori; iar florile sunt decupate din materiale diverse si asamblate in colaj pe un material roz , pastelat si delicat. Pentru un accent mai evident am folosit stampe cu libelule si frunze .
Am quiltuit light tocmai pentru a nu incarca decorul deja plin cu flori colorate; am folosit ata metalica in principal si pentru fond un verde pal.Si pentru embellish am aplicat margelute colorate si paiete , din loc in loc.
Colajul este realizat din formele florale in raw edge care imi da mai mare posibilitate de a jongla cu motivele din colaj.
Per ansamblu, a fost distractiv sa il concep si sa il pictez; in plus, e mult mai incarcat de optimism si culoare :)

Needle felting, bratari si cercei - un relax total!

2009-11-21T20:58:00.000-08:00

Bine v-am regasit!
Sper ca sunteti toti bine, sanatosi si voiosi :)

Am avut o saptamana plina ,productiva si tare placuta; m-am ocupat putin de magazin, am facut cateva aprovizionari de materiale care sunt pe drum si am lucrat cateva lucrusoare.
In primul rand vreau sa va arat acel tool minune care modeleaza lana si o transforma in tesatura dupa cum ti-e pofta inimii:) si de care va vorbeam intr-o postare anterioara.
E vorba de procedeul needle felting care nu stiu traducerea clara in romana.
Deci, am cumparat tool-ul si lana pura vopsita si m-am apucat de lucru. Si ca sa nu distrug bunatate de lana care pe aici e foarte scumpa , mai ales daca este vopsita, am hoarat ca voi face niste cercei si bratari sa vad cum iese.
Tools-urile constau din acel needle special cu 5 ace cu zimti si prevazut cu arc cu care "topai":))peste lana asezata pe un mat, adica o simpla perie deasa din par de porc.

Am asezat pe perie o bucata ovala de fetru pe care atasez cu needle felting tool , lana.

Aici am asezat o suvita subtire de lana portocalie peste fetru si o lucrez prin apasari perfect verticale si repetate. Instrumentul se tine vertical ca sa se evite ruperea acelor care sunt destul de fragile.

Dupa ce am tasat bine lana am asezat putina angelina peste ea si o lucrez si pe aceasta pana se impregneaza in tesatura. Apoi o suvita subtire de lana mov completeaza modelul pe margine; o asez cu mana caci tot procesul e manual , si pe masura ce o asez o atasez cu tool-ul.

Asa arata dupa tasare.

Si dosul

Care a fost calcat cu fierul fara aburi si a devenit plat iar finalul e aici

Aceasta piesa face parte din corpul unor cercei si bratari pe care le-am facut exclusiv prin aceasta metoda : needle felting.

Nu va uitati la tricou ca nu se asorteaza dar eram in casa :P

Concluzia: e suuuuper usoara metoda si foarte relaxanta! am uitat si de cele ce am in lucru si de tot!

O sa mai urmeze si alte seturi dar astept sa imi vina inspiratia :)

Tot saptamana asta am terminat de facut si niste cuff-uri incepute recent ; la fel de usor si repede s-au lucrat.

Am folosit shadow trapunto(fara trapunto) , care, lucrat cu organza pe piese mici e usor si placut.

Le-am adaugat niste margelute sau nu si gata! :)

Cuff-urile(mansete sau bratari late) le-am lucrat din panza vopsita de mine , organza si sunt quiltuite cu ata metalica argintie.

Imi plac insa nu sunt multumita de latimea lor; sunt cam prea late .

Oricum m-am relaxat facandu-le si cand o sa ma plictisesc curand de tabloul mixed media care e in lucru (si s-ar parea ca se va intampla destul de curand ca nu mi place deloc ce a iesit) o sa mai fac cateva.

Si dupa ce am trebaluit o saptamana pe langa masina am incheiat seara de sambata relaxandu-ma desenand....activitate cu care nu m-am indeletnicit de muuuult timp...

Si lasandu-mi fantezia sa zboare a iesit un desen care il voi transforma intr-un mixed media...curand sper...

Ce mult as da sa avem mai mult timp....!

Va doresc o saptamana creativa si plina de bucurii si sa ne "auzim" cu bine:)

Pe curand,

Daniela

Photo transfer collage- her name is Elise

2009-11-12T10:40:00.000-08:00

Hello again!:)
I finished this morning my first quilt made with transfer photo on white cotton.

I liked this little cute girl very much and I wanted to see if I can place it into an art quilt.
I called her Elise :)
Respecting the rules of the mixed media course I tried to fit everything into a collage using vintage fabrics and accessories as well.
Buna din nou !:)
Am terminat in dimineata aceasta primul meu qquilt realizat cu fototransfer pe panza alba.
Mi-a placut tare mult copila asta dragalasa si am vrut sa vad daca o pot incadra intr-un art quilt.
Respectand regulile de la cursul de mixed media am incercat sa incadrez totul intr-un colaj folosind materiale vintage si accesorii la fel.

I already had the fabrics bought about a few months ago and it has got to match:) The combination of the slightly dusty colors emphasizes the vintage character.

I had the opportunity to use doilies and lace that I have made last year and I was wondering what should I do with them:)
In addition I learned to do those famous yo yos which are super simple and super fast to do , without any special device.
The pink roses, pearl buttons and colored pink buttons, the bow from Karina left:) complete the picture and give it that score feature.
Aveam materialele cumpare de cateva luni si s-a nimerit sa mearga :) Combinatia de culori usor prafuita accentueaza caracterul vintage al tabloului.
Am avut ocazia sa folosesc mileurile si dantela pe care le facusem anul trecut si ma intrebam ce o sa fac cu ele :)
Pe langa acestea am invatat sa fac acele vestite yo yo care sunt super simplu si super repede de facut manual, fara nici un dispozitiv special.
Trandafirasii roz, nasturii de sidef cat si ei colorati ,fundita roz de la Karina ramasa :) intregesc tabloul si ii dau acea nota caracteristica .

Overall I like it; but the transfer is lighter but neither the original picture is clear.

What do you think? Does it looks vintage or should I give up?:):)
Per ansamblu imi place; transferul e insa mai slab dar nici poza originala nu e foarte clara..
Ce ziceti? A iesit ceva vintage sau trebuie sa renunt?:))

Thumbelina doll- Degetica

2009-11-09T19:04:00.000-08:00

In the strange saturday night, too hot for this time of year, I had the idea to work something small than ever. As I told you I like small, meticulous things because they get me out of dreaminnes:)

In ciudata seara de sambata, mult prea calda pentru aceasta perioada a anului, mi-a venit ideea sa lucrez ceva mic, mic de tot. Va spuneam ca imi plac lucrurile mici, migaloase pentru ca ma "aduna" de pe unde ma risipesc cu gandurile:)

So I decided that I will make a Thumbeline that is the prototype of the smallest doll in the world (of many I know).

I started with the beginning:) creating designs, I didn`t want an already known pattern that`s way I created my own. I don`t think it is most appropriate but it is mine and that's it:)
After I decided, about the look of the doll, I began looking for the raw material for manufacturing it, of course with what I already had in the equipment .
And I stopped at the felt for the body , curly wool for hair, sequins and beads for embellishment and wooden ball for head doll that I painted with acrylic paints.
ah! by the way! ribbon of green organza for wings because Thumbeline has finally wings, right?:)
Asa ca am hotarat ca voi face o Degetica pentru ca e prototipul celei mai mici papusi din lume (din cate cunosc eu).
Am inceput cu inceputul :)crearea designului; nu am vrut un pattern deja stiut si l-am creat pe al meu propriu. Nu cred ca e cel mai nimerit dar e al meu si gata :)
Dupa ce am hotarat , vreo ora, cam cum va arata , in mare, am inceput sa caut materia prima pentru confectionarea ei; bineinteles cu ce aveam in dotare deja.
Si m-am oprit la fetru pentru corp, lana buclata pentru par, paiete si margele pentru embellishment si bile din lemn pentru cap, pe care am pictat fata papusii cu vopsele acrilice.
ah! sa nu uit! ribbon din organza verde pentru aripi caci Degetica are aripi in final , nu?:)

And I started working:)

That was the most creative and attractive work, as I move with its construction I was thinking how to embellish it with beads or make hair style..
The hard part of the "birth" it was the part when I had to mount it; because it is very small I didn`t know how and what must be mount first to make my job easier ...
I managed to build one by learning from mistakes but I was a little disappointed initially.
si m-am apucat de lucru:)
Asta a fost partea cea mai creativa si mai atractiva a muncii; pe masura ce avansam cu constructia ei ma gandeam si cum sa o impodobesc cu margele sau cum sa ii arangez "parul"
Partea grea a "nasterii" ei a fost acea parte cand a trebuit sa o montez; dat fiind foarte mica nu stiam cum si ce sa montez mai intai ca sa imi usurez munca...
Si din greseli si reluari am reusit sa o construiesc dar am fost cam dezamagita initial .

prima thumbelina :)

And because it was alone and my appetite was stimulated I did another three twin sisters for my first doll because not be bored :))
And now I have four pretty funny thumbeline , size only 3.5 "!
Painstaking but relaxing:)
Si pentru ca era singurica si mi s-a deschis apetitul pentru migaleala i am mai facut inca trei surioare gemene sa nu se plictiseasca :))
Si iata cum am acum patru degetele dragalase si haioase , mici de numai 3,5 "!
Migalos dar relaxant :)

I don`t know if you like them or not, but they amuse me and it was a real pleasure to create them because their process of creating was very relaxing ... for me:)
Nu stiu daca va plac sau nu dar pe mine ma amuza si in primul rand mi-a facut o reala placere sa le creez pentru ca procesul lor de creare e foarte relaxant...pentru mine:)

Have a good week :)
See you soon!
Va doresc o saptamana linistita :)
Pe curand!