Ghid de calatorie

Povestea iilor

2016-06-23T16:50:00.001+03:00

Iile erau cusute special pentru anumite evenimente?

Da, există ii de lucru, ii de duminică, ii de sărbătoare, ii de mare sărbătoare (Paște, Rusalii, Sântămărie), ii de ceremonial (de mireasă, de nașă, de soacră-mare, de moașă, de îngropăciune…). Exista până și o ie ritualică „a ciumei”. I se spunea Cămașa Ciumei și era cusută într-o singură noapte de nouă „femei iertate”, după care era agățată într-un copac din hotarul satului, înainte de răsăritul soarelui. În unele zone, era îmbrăcată cu Cămașa Ciumei o figură construită din paie, în timp ce-n alte părți prin gura veșmântului treaceau toți oamenii din comunitate, pentru a fi feriți de boală.

Cusăturile reprezentau un limbaj, un mod de comunicare?

Aceste ii comunicau, erau un fel de Facebook. Costumul țărănesc, la fel ca împletitura părului sau acoperământul capului, comunică mesaje despre persoana care îl poartă. Până la începutul veacului trecut, atunci când o femeie mergea la biserică își spunea povestea prin costum: dacă e fată mare, dacă își caută perechea, dacă e tânără măritată, dacă are copii, dacă e văduvă și vrea să se mărite din nou sau dacă vrea să-și păstreze statutul de văduvă… Există semne-simbol de unire, de completare, de doliu. Cusăturile constituiau un soi de pre-alfabet prin care femeia își comunica starea de sine, statutul social, clanul căruia îi aparținea.

Dar „coarnele de berbec” simbolizează mai multe lucruri, nu?

Pot fi atât în simboluri erotice (cuplare, unire, unire pe veci), cât și simbol al împlinirii familiei (copii, nepoți, strănepoți) sau al marilor confruntări (moarte, integrare în lumea strămoșilor). În funcție de poziționarea „coarnelor de berbec”, putem afla dacă avem de-a face cu o ie de mireasă, dacă mirele a fost din alt sat, dacă ia a aparținut unei femei cu copii/nepoți sau dacă este o ie de „îngropăciune”. Femeile își împletesc părul sub forma „coarnelor de berbec”, iar bărbații sculptează aceste semne protectoare pe porți, grinzi, rama ferestrelor, pridvor, piese de mobilier și unelte. Geometrizate în diferite feluri, „coarnele de berbec” reprezintă același simbol totemic, despre care se crede că are puterea de a duce mai departe neamul și de a-l apăra.

Sunt ii neterminate sau care au un mic defect, care este semnificația?

Majoritatea iilor autentice sunt neterminate. Femeia din comunitatea țărănească a considerat că perfecțiunea îi aparține doar lui Dumnezeu, că lucrul încheiat și desăvârșit este de sorginte divină. Astfel, cusătura nefinalizată sau intervenția cu alt model sau culoare este deliberată. Asta am aflat de la lelea Năstăcuța a lu’ Niculae a Cosmii din Libotin, Țara Lăpușului. Tot ea mi-a povestit că femeile din satul ei își pregătesc din vreme ia pe care o vor purta pe ultimul drum. Credința lor este că numai în IE vor fi recunoscute de neam și vor putea fi primite în lumea strămoșilor. O altă femeie mi-a spus că ea vrea să fie îngropată în ia de mireasă. Bărbatul ei murise în război, la scurt timp după nuntă. „Amu îs bătrână și hâdă (urâtă), amu numa’ după cămeșă m-or putea cunoaște…” Am în colecție o ie foarte specială, de la începutul secolului trecut. A ajuns la mine prin colecționara Diana Lazăr din Cluj. Este prima ie pe care am descoperit, alături de semne-simbol, un text brodat – „Te iubesc. Cu drag”. La noi, în limbajul țesut, nu există un simbolism care să exprime declarații de felul acesta. Iubirea nu se comunica, nu era declarativă, se simțea, se trăia. După semnele cusute, eu cred că este o ie de mireasă. Și cred că a fost cusută de o mamă pentru fiica ei, că mesajul este de la mamă la fata care urmează să treacă un prag, cel al căsătoriei.

Ia este legătura vie cu trecutul…

Avem nevoie mai mult ca niciodată de poveștile, legendele și semnele noastre, de limba bătrână. Avem nevoie să aflăm și să înțelegem ritualurile moșilor noștri, credințele lor despre lumea văzută și cea nevăzută. În fiecare zi ne vindem lăzile de zestre, maramele, iile, sunt pline târgurile de ele, fără de preț, neprețuite, așteaptă pe tarabă să le luăm acasă, să le deslușim semnele, să ducem mai departe povestea femeii care le-a cusut, o poveste care vine din vechime și care, dacă îi dăm o șansă, poate să fie fără de sfârșit… Doar împreună putem recupera acest patrimoniu țărănesc, neprotejat de nicio lege! Haideți să salvăm, fiecare după puterea lui, o căsuță bătrânească, o fotă, o zadie, un brâu sau o ie! Salvează o IE este îndemnul generic. Salvând un obiect țărănesc salvezi o frântură de Românie. Și nu uita: ia, vâlnicul, fota, covorul, betele… poate au fost făcute chiar de străbunica ta!

Sursa:https://www.femeia.ro/frumusete/moda-si-stil/povestile-iilor
by Corina Matei - 15/04/2016

Una din cele mai frumoase peşteri ale lumii se afla in Romania

2016-04-07T17:34:00.001+03:00

O drumeţie de basm!

Pelerinul care se află în judeţul Vâlcea, are de ales o drumeţie de basm, pe una din cărările monahilor, un drum iniţiatic, ascuns de Munţii Căpăţânii şi unde, de la un capăt la altul, parcă apele râului Cheia ridică spre nemurire psalmii cereşti.

Trei mănăstiri, trei temple ale creştinătăţii curbează timpul universal şi aduc pelerinul într-o buclă superbă. Sărăcineşti, Iezer şi Pahomie, una mai aproape decât alta de cerul heruvimilor, sunt cele trei lăcaşe de cult, ale acestui drum prin inima Căpăţânilor, sau Stâncoşii Vâlcii. Drum de haiduci, drumul Gologotei, drumul care merge fie prin canioane, fie printr-o vale frumoasă, drum care te va duce spre un loc de vis.

Pentru că aici, pământul frumos al Vâlcii, îşi deschide pântecul pentru a lăsa privitorului diamantul sau smaraldul să luminze sufletul, inima, să picure din ceea ce zeii au creat ce e mai frumos în lume.

Într-un judeţ frumos, nu putea să nu existe una din cele mai frumoase peşteri ale lumii – Peştera de Smarald sau Peştera Lacului Verde. Situată într-un canion spectaculos – Canionul Cheii.

Această fereastră spre o altă lume, una cosmică, de -a dreptul, este situată în peretele vestic al Muntelui Stogşoare, la o altitudine absolută de circa 990 m şi relativă de 140 m faţă de talvegul văii râului Cheia, în versantul stâng al Ogaşului Ursului, un adevărat râu de grohotiş.

A fost explorată şi cartată în anul 1978 de către Cercul de Speologie “Niphargus” Râmnicu Vâlcea.

Peştera are o intrare relativ mare, de circa 6×4 m. Imediat după aceasta fereastră a timpului urmează două galerii: prima, foarte îngustă, are numai 10 m lungime; cealaltă este largă şi înaltă ca un palat extraterestru, cu podeaua dreaptă, acoperită cu fragmente mărunte în primii 15 m şi cu blocuri mari de calcar în rest, prăbuşite peste vechi concreţiuni.

După 35 m galeria se ramifică. Cele două ramificaţii, după ce îmbrăţişează un imens pilier, se reîntâlnesc în Sala Mare. Ramificaţia principală are o pantă de 4 m, iar cea secundară este uşor descendentă, neconcreţionată şi foarte largă (25 m).

Sala Mare (30x20x10 m) are podeaua accidentată din cauza numeroaselor blocuri prăbuşite. Din colţul sud-estic porneşte o galerie, la început ascendentă, cu mult material clastic, care se ramifică după 20 m. În dreapta galeria se termină cu trei diverticule scurte.

Minunea apare în galeria din stânga coboară la un lac de smarald, prins între pereţii unei diaclaze, lat de 1 m, lung de 10 m şi adânc până la 3 m. Prezenţa lacului într-o peştera fosilă suspendată în calcare puternic fisurate se explică prin impermealizarea puţului galeriei cu argilă de decalcifiere.

Prin deschiderea unor fisuri, este posibil ca lacul sa se dreneze, ca şi cel din Peştera Pagodelor. Nu necesită echipament special pentru vizitare, ci doar surse de iluminare.

Nu trebuie ratat acest lac cosmic, pus încă de dinainte de facerea lumii pământene…

Mihai IONESCU
Sursa: Articol relatat de portalul Râmnicu Vâlcea Week.

Satul cu aer de poveste: Firijba, cel mai vechi sat din România

2016-03-22T14:27:00.000+02:00

Un cătun din comuna Popeşti, judetul Vâlcea, aflat la aproape 8 kilometri de centrul localităţii, este cunoscut drept cel mai vechi sat din România: Firijba.

Drumurile nu sunt asfaltate, cătunul dintre dealuri fiind greu accesibil, în special pe timp de iarnă. Aspectul de poveste al locului îți dă impresia că este o imagine oprită în timp! Pădurea înconjurătoare oferă locului un aspect pitoresc, dar și o liniște demnă de invidiat pentru cei care trăiesc la oraș.

“Ne este bine aici, nu ne plângem de nimic” spune unul din bătrânii satului, într-un interviu acordat ziarului Vocea Vâlcii.

“Am reuşit să aranjăm cu un şofer şi vine cu maşina să ne aducă pâine. Când avem nevoie de un aliment sau ceva mergem pe picioare până jos în sat, la târg. Mai luăm de acolo una alta.”

Mai jos de satul Firijba se află satele Daia şi Meia, adică Dăeşti şi Meieni. Istoricii susțin că Firijba ar fi supraviețuit încă de pe vremea dacilor. Atestarea documentară apare deabia în anul 1850, atunci când domnitorul Cuza menționează locul în nomenclator, cu 100 de persoane. În 1900, când cătunul avea 150 de locuitori, s-a hotărât construirea unei şcoli elementare și a unei biserici, azi abandonată. Sătenii se mândresc cu cei care au trecut pragul acestei școli: unul dintre ei a ajuns jurnalist la Paris Match, iar Dicu, copilul sărman dintr-o familie cu 7 frați, a ajuns la NASA.

În sat mai sunt azi 32 de case şi doar 11 famili.

„Suntem numai babe. Toate avem peste 90 de ani. Da, ar fi o idee să ne ţină Dumnezeu încă pe atât, dar sănătoase ca acum”, spune tanti Dina în vârstă de 91 de ani, într-un interviu acordat ziarului Râmnicu Vâlcea Week. “Toţi bătrânii de aici lucrează câmpul, cară lemne şi sunt sănătoşi, nu au nevoie de doctor. Cel mai tânăr are 80 de ani.”

În prezent, frumusețea și unicitatea satului a adus mulți turiști străini, lucru ce i-a făcut pe investitori să-și dorească transformarea locului într-o atracție turistică. Printre ei și cei de la Universitatea din Viena, de la Catedra de Agroturism, care au venit în România special pentru a vedea acest sat unic, cu dorința de a recrea aici atmosfera unor timpuri aproape dispărute.

Primarul din comuna Popesti, Costel Şerban, si-a propus să transforme cătunul într-o staţiune și să dea viață veșnică acestui loc. A reușit, printr-o ordonanță, să aducă un proiect în valoare de 30 de miliarde de lei. “Vor fi trasee turistice, se vor construi acolo pensiuni pentru că este o zonă formidabilă. Vă garantez eu că cine va veni o zi sau două la Firijba va reveni de multe ori în timpul unui an. Zona are un farmec aparte şi vara şi iarna, de fapt în toate cele patru anotimpuri” declară primarul pentru Râmnicu Vâlcea Week.

Proiectul presupune intrarea caselor existente în patrimoniul localităţii, urmând ca ele să facă parte dintr-un muzeu al satului. Acest lucru va impiedca demolarea sau modificarea lor.

Sursa: www.cunoastelumea.ro / Mădălina Corina Diaconu

voceavalcii.ro, ramnicuvalceaweek.ro

Teatrul National din Iasi, al doilea cel mai frumos din lume, in topul BBC. Istoricul cladirii vechi de peste 100 de ani

2015-11-11T17:49:00.000+02:00

Al doilea teatru ca frumusete din lume este Nationalul din Iasi, cel putin asta reiese dintr-un top realizat de televiziunea britanica BBC.

Iar compania este una selecta; langa teatrul ''Vasile Alecsandri'' se afla celebrul Bristol Hippodrome din Marea Britanie, Teatro La Fenice din Venetia sau Palais Gariner din Paris.

Nationalul din Iasi a fost proiectat de doi arhitecti vienezi acum mai bine de 100 de ani. La inceputuri a functionat sub directiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri si Mihail Kogalniceanu, primind in 1956 numele poetului Vasile Alecsandri.

In cautarea celor mai frumoase teatre, cei de la BBC s-au indragostit pe loc de frumoasa cladire din Iasi si au inclus-o intr-un top realizat cu ocazia "Zilei mondiale a teatrului".

In topul BBC, Teatrul National din Iasi figureaza alaturi de institutii culturale din Paris, Londra, San Francisco, Venezia, Bristol si Vicenta.

Monumentul a carui frumusete sta si in minunatele detalii arhitecturale este deschis nu doar pe timpul spectacolelor, ci si in restul zilelor, pentru ca oricine sa se poata bucura de el.

Daniel Busuioc, director artistic Teatrul National Iasi: "Toti iesenii se mandresc cu cladirea Teatrului National. Ne-a bucurat ca a fost selectat ca una dintre cladirile teatrale care te lasa masca. Vin grupuri turistice nu numai din tara, ci si din strainatate."

Dorina Petrescu, turista: "Pentru mine, este cea mai frumoasa dintre salile de teatru in care am avut posibilitatea sa intru. Am ramas fara respiratie."

Teatrul din Iasi poate fi vizitat de luni pana sambata, intre orele 10:00 si 17:00.

Sursa: Pro TV, Data publicarii: 5 Septembrie 2015

6 dintre cele mai frumoase târguri de Crăciun din România

2015-11-10T15:10:00.003+02:00

Crăciunul românesc e încărcat de emoție, gând și cântec, iar pietele organizate de sărbători în marile orașe din țară surprind în mod autentic atmosfera. Ai mai aproape decât crezi spiritul sărbătorilor – la o aruncătură de băț de tine. Aproape în fiecare colț al țării te poți întâlni cu magia. E timpul să petreci și tu un Crăciun magic!

București – Bucharest Christmas Market își deschide porțile an de an în Piața Universității și aduce pe fețele oamenilor zâmbete și căldură. O cană de vin fiert, obraji înroșiți de frig, mănuși, fulare și multă distracție. Te poți aproviziona de aici cu unele dintre cele mai inedite ornamente de Crăciun și tot felul de obiecte hand-made.

Sibiu – Târgul de Crăciun din Sibiu este un loc în care aroma sărbătorilor va căpăta pentru tine un alt contur. Piața Mare se transformă în perioada sărbătorilor într-un adevărat furnicar unde mirosul de cozonaci și produse tradiționale este la el acasă.

Sighișoara – Impresionantul oraș cu origini romane îmbracă haine de sărbătoare în preajma Crăciunului. Un frumos târg de Crăciun se organizează în fiecare an în Sighișoara, în Piața Cetății. În fiecare seară poți admira un nou spectacol în jurul bradului împodobit, iar copilul tău va fi fascinat de luminosul Orășel al Copiilor.

Timişoara - în perioada 01 decembrie 2015 – 02 ianuarie 2016, va avea loc ediţia a IX-a a Târgului de Crăciun. Ornamente de sarbatori, dulciuri, produse artizanale, de toate se vor gasi in Piata Victoriei din Timisoara. Casute vor fi puse, ca si in anii trecuti, si in piateta de langa Scoala Generala nr. 30 din Soarelui.

Brașov – într-un loc încărcat de istorie, undeva între Biserica Neagră și Piața Sfatului, târgul de Crăciun își deschide larg porțile pentru toată lumea. Brașoveni sau nu, copii sau adulți, români sau străini, cu toții suntem invitați să petrecem clipe de neuitat alături de cei dragi într-un loc cu adevărat special. La un ceai în mijlocul orașului vorbele devin mai calde, în timp ce Crăciunul se anunță a fi din ce în ce mai aproape.

Cluj Napoca – În inima Ardealului, la târgul de Crăciun din Cluj, te așteaptă o mică lume, cu conștiință și activități proprii. O lume în care turta dulce, cozonacii, vinul fiert și portocalele se găsesc la tot pasul alături de zâmbete, ochi luminoși si multăăăă distracție.

Dacă îți dorești să intri în spiritul sărbătorilor într-un mod autentic, tradițional, agentia Remember Travel va sta la dispozitie cu cele mai bune oferte: office@remember-travel.ro

Sursa:http://www.opiniatimisoarei.ro/iluminat-de-sarbatori-surpriza-la-timisoara-nu-va-lipsi-perdeaua-de-lumini-din-centru/09/11/2015
http://www.gotravel.ro/blog/5-targuri-de-craciun-din-romania-ce-nu-trebuiesc-ratate/

Târgul de Crăciun din Sibiu 2015

2015-11-09T16:22:00.004+02:00

Târgul de Crăciun din Sibiu 2015 se va desfășura în perioada: 20 noiembrie 2015 – 3 ianuarie 2016

În 20 noiembrie, ora 19, va avea loc inaugurarea celei de-a 9-a ediții a Târgului de Crăciun din Sibiu, printr-un concert extraordinar de muzică Gospel, cu artiști consacrați din țară și străinătate, pe scena din Piața Mare.

Un concert special creat!

Sibiu Gospel Moods este un proiect creat special pentru inaugurarea Târgului de Crăciun din Sibiu 2015, care implică participarea a peste 20 de artiști din țară și străinătate. Ingrid Arthur, o artistă desăvârșită, fostă membră a formației The Weather Girls, formație devenităcelebră cu hitul „It’s Raining Man”, va concerta alături de Brad Vee Johnson, un artist complex deorigine americană, a cărui educație muzicală poartă amprenta școlii de jazz din New York și care a abordat o varietate de genuri muzicale, Jazz, Funk, Soul și Pop. Binecunoscuta și apreciata artistă Nico, reprezentanta României la Eurovision 2008, se va alătura acestei combinații extraordinare. Director muzical al proiectului este prolificul compozitor, aranjor și interpret Andrei Tudor, care va cânta în acest concert alături de Soul Armada Band din Budapesta și B&B Gospel Singers, un cor format din artiști din România, Ungaria și Germania.

Expozanți numeroși

La ediția 2015 vor fi prezenți 70 de expozanți veniți din 22 județe din țară și chiar și din străinătate. Aceștia își vor prezenta produsele în căsuțele amenajate în Piața Mare. Printre expozanții noi ai acestei ediții sunt “Castelul Brutarilor”, care va prepara din nede tradiționale germane, un produs copt proaspăt, la fața locului. De asemenea, va exista un stand de vinuri diverse, sub brand-ul “CRUSH Wine Bar”. Selecția expozanților s-a făcut cu câteva luni înaintea evenimentului, astfel încât expozanții să se poată pregăti bine și oferta Târgului să fie variată și echilibrată.

S-a dat startul înscrierilor la Atelierul lui Moș Crăciun

Grupe de copii se pot înscrie deja online la Atelierul lui Moș Crăciun. Timp de patru săptămâni, cei mici sunt așteptați să participe la atelierul de brutărie, la cel de biscuiți, la cel de Pixel Art și la cel de lumânări. Tema se schimbă în fiecare săptămână și se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 5-9 ani. Înscrierile se fac exclusiv online, pe pagina web www.targuldecraciun.ro

Pentru oferte cazare, agentia Remember Travel va sta la dispozitie: office@remember-travel.ro

Sursa: http://targuldecraciun.ro/

Charlie Ottley, realizatorul "Wild Carpathia": ''România este o ţară frumoasă pe tot timpul anului''

2015-09-30T15:36:00.000+03:00

Realizatorul emisiunii "Wild Carpathia", Charlie Ottley, consideră că frumusețile României trebuie scoase la iveală, atât pentru publicul din afara țării, cât și pentru români și face apel pentru strângerea a încă 15.000 de lire sterline din suma totală de 50.000 de lire sterline pentru finalizarea celui de-al patrulea episod al seriei de documentare.

Lacul Vidraru, judetul Arges

"Avem o echipă românească de filmare, avem o echipă de filmare cu ajutorul dronelor. Mâine ne apucăm de filmat dacă vremea va permite și vom finaliza filmările în mai. Vrem să arătăm că România este o țară frumoasă pe tot timpul anului și turiștii pot veni să o viziteze. Vrem să dăm atenție culturii, tradițiilor, sălbăticiei, ecosistemelor, pădurii și vrem să arătăm că este o țară atât de bogată din punct de vedere al moștenirii naturale și culturale și ajutând oamenii să protejeze istoria și fauna și pădurile putem asigura siguranța generațiilor viitoare, care vor depinde foarte mult de ecoturism", a declarat Charlie Ottley, la conferința prilejuită de strângerea de fonduri pentru realizarea celui de-al patrulea episod din seria de documentare "Wild Carpathia".

Valea Oltului. Foto: Roana Adrian

La conferință a mai participat și tenismanul Horia Tecău, cu ajutorul căruia au fost strânși circa 20.000 de euro prin organizarea unor meciuri demonstrative la Stejarii Country Club, precum și alpinistul Alex Găvan.

"Dacă într-o pășune din Anglia, de unde vine Charlie, pe un metru de suprafață întâlnim doar câteva specii de plante, sau de foarte multe ori este monocultură, într-o pășune la noi, în Transilvania, încă avem în jur de 100 de specii de plante. Este unul dintre motivele pentru care oamenii sunt atât de îndrăgostiți de România când vin în țară, pentru că atunci când vin aici, la noi, este ca o călătorie în trecutul țării lor", a spus Alex Găvan.

Alpinistul român a vorbit despre primele trei episoade ale seriei "Wild Carpathia", în care Charlie Ottley a prezentat uriașa moștenire culturală, istorică, naturală ce există în România.

Muntii Hasmas Foto: Andrei Verdeanu

"Însă, nu totul este roz, pe zi ce trece pădurile dispar, habitatele carnivorelor mari se micșorează din ce în ce mai mult și noi asistăm nepăsători la dispariția, poate, a ultimei oaze de sălbăticie autentică din Europa, care este în Carpați. Ce va face acest ultim episod, numărul 4 din seria 'Wild Carpathia', va fi nu numai să ne arate frumusețea României în anotimpul de iarnă, dar mai ales să ne facă să conștientizăm echilibrul extrem de instabil pe care noi, locuitorii acestei țări am ajuns să îl avem cu natura care ne înconjoară", a mai spus Găvan.

El a făcut un apel către fiecare român pentru a contribui la promovarea acestor frumuseți pe care țara noastră încă le are.

"Nu este de ajuns ca acești oameni extraordinari ca Charlie și echipa lui să vină aici și să facă aceste filme frumoase (...), trebuie să facem și noi ceva pentru lucrurile astea. Trebuie să conștientizăm că fiecare, în modul nostru individual avem o responsabilitate față de ce se întâmplă cu țara asta în viitor. Cred foarte tare că fiecare, prin acțiunile noastre mici, atâta timp cât sunt cumulate, putem încă să facem o diferență pentru viitorul acestei țări", a arătat Alex Găvan.

Documentarul este realizat de organizația non-guvernamentală "Wild Carpathia", care și-a propus ca prin materialele sale să promoveze și să protejeze patrimoniul natural al României și va fi difuzat la TVR, după care va fi oferit și posturilor internaționale.

Sursa: AGERPRES

CRUCEA EROILOR de pe Varful Caraiman- monument în Cartea Recordurilor

2015-09-29T12:13:00.001+03:00

Crucea Eroilor Neamului, cunoscută mai degrabă sub denumirea de Crucea de pe Caraiman, a fost construită din iniţiativa reginei Maria, între anii 1926 şi 1928. Ridicată la altitudinea de 2.291 de metri, crucea a fost cea mai mare construcţie făcută la asemenea altitudine în ţara noastră.

Crucea Caraiman

La sfârșitul lui august 1916, prin trecătoarea Predeal, trupele române mărșăluiau victorioase spre Transilvania. Câteva luni mai târziu, pe aceeași vale, contraofensiva germană se lovea de rezistența înverșunată a armatei române. În tranșeele săpate pe coastele Bucegilor, românii se luptau nu numai cu inamicul, ci și cu vremea geroasă. Urcate cu frânghii pe crestele Costilei și Caraimanului, la aproape 2.400 m, tunurile române trăgeau asupra trupelor generalului Erich von Falkenhayn, desfăsurate pe Vâfrul Omu. Nemții nu puteau înainta nici de-a lungul văii: două tunuri de mare calibru, amplasate pe vagoane-platformă remorcate de o locomotivă, ieșeau din tunelul aflat între Bușteni și Azuga, unde se adăposteau de avioane. În decembrie 1916, armata română a trebuit să se retragă din această vale, ca urmare a situației înregistrate pe celelalte fronturi. Eroismul românilor căzuți în luptă a fost cinstit mai apoi prin Crucea Eroilor.

În memoria eroilor români căzuţi în Primul Război Mondial, regina Maria a dorit şi a reuşit să se realizeze un monument care să fie văzut de la o distanţă cât mai mare. Dimensiunile crucii de pe Caraiman sunt generoase: 28 de metri înălţime, iar braţele de câte 7 metri .Deşi Caraimanul are un vârf mai înalt decât cel pe care a fost construită crucea (vârful principal având 2.325 de metri), s-a ales al doilea vârf pentru că oferea o mai bună vizibilitate de la distanţă, frumosul monument putând fi văzut de la zeci de kilometri, de pe Valea Prahovei, atât ziua, cât şi noaptea, când crucea este luminată. Monumentul a fost realizat prin grija Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria ai României, în perioada 1926 – 1928, “întru slava şi memoria eroilor prahoveni căzuţi în Primul Război Mondial, 1916-1918, pentru apărarea patriei”, aşa cum stă scris pe placa comemorativă fixată pe partea nordică a soclului. Monumentul a fost inaugurat şi sfinţit pe 14 septembrie 1928, dar soclul a fost realizat în anul 1930 din beton armat îmbrăcat în piatră de calcar fasonată şi îngrijit rostuită, unde s-a adăugat un generator de curent care furniza energia necesară celor 120 de becuri de 500 W care o făceau vizibilă din depărtări.

Monumentul a fost construit din traverse metalice nuite, lucrarea fiind executată de Societatea “Cultul Eroilor”, dar şi cu ajutorul dat de numeroşi de tineri.Materialele folosite au fost urcate cu greu pe vârful muntelui, cu ajutorul carelor trase de boi, iar pe cărările mai înguste s-au folosit cai şi măgari. Ruta era: Gara Buşteni – Sinaia – Vârful Păduchiosul – Vârful Dichiu – Platoul Bucegi – Vârful Caraiman. Unele piese mai grele au fost transportate cu funicularul Fabricii de Hârtie Buşteni. În 1939 s-a renunţat la folosirea generatorului de curent electric din soclul crucii şi s-a făcut racordarea la sistemul energetic naţional, printr-un cablu subteran.În perioada comunistă, crucea de pe Caraiman s-a aflat în pericol, urmărindu-se tăierea braţelor ei şi montarea în vârful stâlpului a unei stele roşii în cinci colţuri, ca un simbol comunist. Din fericire nu s-a reuşit acest lucru, crucea rămânând intactă, dar luminile nu mai erau aprinse în perioadele sărbătorilor de Sfânta Maria Mare (15 august) şi Înălţarea Domnului.

În 2014 Crucea Eroilor de pe Caraiman a intrat în Cartea Recordurilor fiind cea mai înaltă cruce din lume (39,30 m), amplasată la peste 2.291 de metri.

Sursa: http://www.istorie-pe-scurt.ro/crucea-de-pe-caraiman-monument-in-cartea-recordurilor/

Calator in Tinutul Secuiesc – Tura Fotografica

2015-05-25T18:20:00.001+03:00

UN ALTFEL DE TURISM

Vineri, ora 08:00 cu bagajul pregatit si o doza de entuziasm la purtator, ajung la locul stabilit in prealabil …Facem prezenta si pornim la drum, urmand sa ne intalnim pe parcurs si cu cei care veneau din alte zone ale tarii.

O poveste, o amintire din alte ture foto, o melodie...timpul trece, la fel si kilomentrii si ne apropiem de primul obiectiv

Din discutiile ce se initiaza, incep sa-mi dau seama ca sunt sub nivelul de incepator in ale fotografiei, asa ca hotarasc sa tac inteligent, poate, poate voi intelege pe parcurs cate ceva.

Prima oprire: Poiana Narciselor din Dumbrava Vadului, Judetul Brasov

Parcam chiar langa padurea unde era pozitionat panoul ce ne confirma ca am ajuns la “Rezervaţia Naturală Dumbrava Vadului”. Ne aventuram in padure dornici sa descoperim covorul parfumat de milioanele de narcise. Dupa cateva sute de metri gasim 2-3 narcise ratacite...nu ne abatem de la drum si speram sa ajungem cat mai repede in poienita. Dupa aproximativ o ora, incepusem sa cred ca singurele narcise, erau cele de la intrarea in padure, avem insa noroc si ne intalnim cu padurarul, care ne arata drumul spre Poiana. Narcisele incepusera sa infloreasca iar peisajul era superb.

Dupa vreo 3 ore, putin inamoliti si insetati ajungem in parcare, unde ne asteptau linistite masinile…care, de altfel puteau sa ne insoteasca o parte din drum daca erau puse niste indicatoare spre Poiana, dar unde mai era aventura?!

De aici, plecam direct spre Ojdula, unde urmeaza sa petrecem urmatoarele trei zile.

Ne cazam, dar nu zabovim prea mult pentru ca soarele se pregatea sa apuna...si se pare ca apusul si rasaritul sunt un fel de laitmotive pentru fotografi.

Astfel ca pornim la drum, spre un deal din apropierea Ojdulei, unde speram sa surprindem in fotografii jocul culorilor cerului la apus. Eu recunosc ca m-am concentrat mai mult pe dealul ce trebuia sa il urcam si sa-l coboram.

A apus soarele, asa ca ne-am retras la pensiune unde a urmat o discutie despre fotografii, editari...destul de noi si de neinteles pentru urechile mele. Am inceput sa imi asum postura de novice si sa pun intrebari...spre fericirea mea, Eduard, liderul de grup mi-a dat explicatii in asa fel incat sa le inteleg chiar si eu...si astfel am inceput sa ma dumiresc ca nu prea am habar, insa oamenii din jurul meu sunt dispusi sa impartaseasca din cunostintele lor cu mine.

A doua zi dimineata, spre norocul meu, cerul prevestea ploaia, astfel ca am dormit putin mai mult...adica pana la sapte.

Dupa micul dejun si o cafea, destul de mica fata de cantitatea cu care eram obisnuita :), am plecat in vizita la mestesugarii din Ojdula.

Avem ocazia sa o cunoastem pe Tanti Amalia, mandra posesoare a unui razboi si dornica sa ne impartasesca din arta tesaturilor.

In odaia acesteia, plina de amintiri, ospitalitatea era la ea acasa! Ne-a servit cu bomboane si cornulete calde si nu am plecat de la ea fara un stergar din canepa care “ Sa va aduca aminte de noi!” Si recunosc ca stergarul, ocupa acum un loc de cinste in bucataria mea si imi aduce aminte de privirea ei calda.

Urmatoarea oprire a fost la casa cizmarului Imre. Acesta ne-a aratat cum confectioneaza si cat lucreaza la o pereche de cizme. Dificil, as spune eu ...insa se vedea pe chipul sau daruirea si pasiunea.

I-am cunoscut familia, ne-a aratat incaltarile facute de el, am povestit ca si cum eram vechi prieteni si nu ne-a lasat sa plecam pana nu ne-a servit cu palinca, visinata si cafea.

A treia vizita am facut-o tamplarului Gondos. Un om la fel de pasionat de ceea ce face si foarte ospitalier. Ne-a aratat obiectele minunate pe care le-a scluptat si ne-a spus povestea lor.

Dupa experientele traite in casele acestor oameni deosebiti, ne-am retras la marginea satului, unde urma sa ne facem noi prieteni: Tinerii imbracati in straie traditionale. Ador sa vad mandria cu care acesti tineri imbraca hainele traditionale.

Seara, desi abia se terminase ploaia, am plecat spre Sanzieni, un sat din partea de nord-est a judetului Covasna.

Fotografii, erau pregatiti sa prinda razele de soare ce ar fi iesit de sub nori...carcotasa de mine vedea doar norii si nici aia nu erau prea pufosi. Noroc cu Eduard care, cu un hocus-pocus si o setare corecta pe aparat, a resusit sa ii transforme.

Am invatat sa am rabdare cand este vorba de soare...iar daca am avut rabdare, a aparut si curcubeul...

Iar apusul a fost absolut superb!

Si a treia zi, soarele a rasarit insotit de o patura densa de nori…dar noi trebuia sa ajungem la Lacul Sfanta Ana, unde urma sa facem o alta sesiune Foto.

Pentru ca ne-am prelungit voluntar aventura cu inca o zi , ne-am hotarat sa mergem la Herghelia din Imeni...

Seara am pornit din nou sa surprindem apusul …norii insa au ascuns tacticosi toate razele soarelui.

Indiferent de conditiile meteo, fotografii reusesc sa gaseasca mereu surse de inspiratie, astfel incat sa surprinda ochii privitorilor...eu m-am lasat surprinsa cu o floare :).

Entuziasmati am plecat sa cautam locul unde se putea face un "perete de foc"…

Ideea foarte interesanta, iar efectele au fost pe masura...Eu nu am reusit sa fac poze in acea seara, insa am inteles de ce am nevoie de un trepied.

Ajunsa acasa, aveam senzatia ca ma aflu in fata unui cadou frumos impachetat cu toate experientele traite in ultimele zile si cu speranta ca obiectivul aparatului a reusit sa surprinda cel putin o treime din ceea ce vazuse ochiul meu de simplu calator.

Incet, incet am reintrat in rutina zilnica…insa calatoria continua cu ajutorul noilor mei prieteni ale caror fotografii sunt ca un Remainder pentru aventura noastra.

Sunt inca in punctul in care nu m-am lamurit daca doar imi place sunetul aparatului atunci cand apas pe declansator sau exista si o umbra de talent…oricum voi avea rabdare sa aflu.

Acum insa, las obiectivul profesionistilor sa vorbeasca:

Fotograf: Eduard Gutescu

Make up artist: Antonela Şeremet

Duminica seara, nu te gandi cu tristete ca a trecut weekendul…mai bine hai la ComedyShow!

2015-04-20T16:20:00.000+03:00

Acum vreo cinci-sase ani, am mers pentru prima data la Comedy Show si de atunci am participat la zeci de spectacole.

Niciodata un spectacol nu a semanat cu altul, mereu altfel si totusi de fiecare data plin de energie, voie buna si glume de bun simt!

Spectacolul se joaca in fiecare duminica la ora 19:00 la Teatrul La Scena, o sala altfel fata de cele cu care ne-am obisnuit, mai exact, sala de teatru este in mansarda unei case boieresti unde iti poti da intalnire saptamana de saptamana cu un grup de actori tineri, frumosi si entuziasti.

Gazda spectacolului este Ioana de Hillerin, cea care ne ureaza Bun Venit, noua spectatorilor si ne face si “instructajul” inainte de inceperea spectacolului si tot ea este cea care prezinta “probele de foc” la care trebuie sa participle colegii ei. Este o prezenta tonica, dezinvolta si expresiva, sigur o sa va placa!

Colegii ei: Andreea Bibiri, Calinescu Gabriel, Doru Catanescu, Gabriel Răuță, Bogdan M Dumitrescu, Marin Grigore, Cosmin Bighei si la pian: Vlad Pasencu și Marian Hâncu, sunt la fel de tonici, plini de viata si veseli.

Toti au caractere si atuuri diferite, insa se completeaza unul pe altul intr-un mod natural, asftel incat sa ne ofere de fiecare data un frumos spectacol.

Sper sa mergeti, cel putin de curiozitate la acest spectacol de impovizatie. Insa trebuie sa va avertizez: exista posibilitatea sa devina dependent!

Daca doriti sa-I cunoasteti personal,acestea sunt datele lor de contact:

Rezervări: 0726 26 81 87

https://www.facebook.com/comedyshowro

Journey Pub - Unde calatorim in Pauza de Pranz?

2014-09-29T19:51:00.001+03:00

Am primit saptamana trecuta o invitatie la pranz, la Journey Pub, un restaurant situat in Piata Romana.

Desi de la biroul meu pana in Piata Romana, uneori traficul poate fi considerat o adevarata aventura sau sport extrem, la ora pranzului nu prea exista riscul de a ramane blocat in trafic. Astfel ca am ajuns destul de repede la destinatie. Loc de parcare…nu am avut noroc sa gasesc foarte aproape, insa putina miscare nu strica nimanui.

Inca de la intrarea in local, am inceput sa ma deconectez de agitatia orasului si de task-urile ce ma asteptau la birou.

Personalul m-a intampinat cu zambetul pe buze, a fost amabil si foarte atent la detalii.

Atmosfera in acest local este usor boema, relaxanta si cu amprente turistice.

Pranzul se serveste in sala Sky Dome, o camera luminoasa, plina de norisori pufosi, norisori de care te poti bucura chiar si intr-o zi ploioasa.

Mancarea pregatita in bucataria proprie este savuroasa. In fiecare zi poti combina din varietatea de supe, feluri principale, salate si deserturi un meniu care sa ti se potriveasca si care sa te inspire, iar tariful biletului pentru “Vacanta de pranz” este unul accesibil oricarui buget.

Insa, personal consider ca atuul principal al celor de la Journey Pub, este ca reusesc sa te faca sa te simti ca in vacanta, chiar daca este vorba doar de “pauza de pranz”.

Voi ce faceti in pauza de pranz?

Eu am ales sa fac un circuit culinar si sa accept invitatia celor de la Journey Pub de a testa "Lunchtime Journey"; 5 bucatarii traditionale, cate una pentru fiecare zi a saptamanii: Luni- Bucataria Frantuzeasca, Marti- Bucataria Asiatica, Miercuri- Bucataria Orientala, Joi- Bucataria Mediteraneana iar Vineri- Bucataria Ungureasca.

Traveling Tastes Good!

Traditii si obiceiuri romanesti iarna: Sarbatoare de Craciun

2012-12-21T11:26:00.000+02:00

Sarbatoarea Craciunului este una dintre cele mai importante pentru poporul roman, cand este celebrata Nasterea Domnului Isus, strans legata de spiritualitatea populara care ne defineste ca neam. Sarbatoarea Craciunului este precedata de un post ce se intinde pe sase saptamani, de pe 15 noiembrie pana pe 24 decembrie. Postul Craciunului presupune renuntarea la carne, oua si lapte sau cum ar spune bunicii nostril dragi, renuntarea la alimentele dulci.

In Ajunul Craciunului, pe 24 decembrie, se pregateste o masa speciala cu bucate traditionale iar copii se duc la colindat. Casele sunt frumos decorate, curate si gata de a primi colindatori. Colindatul este un ritual reprezentat de texte ceremoniale (colinde), dansuri si gesturi specifice. Colindele transmit mesaje si urari de sanatate, prosperitate, recolte bogate si indeplinirea tuturor dorintelor. Colindatul este cea mai raspandita traditie romaneasca.

Colindatul incepe ziua in zori si se incheie la asfintit. Dupa ce canta doua sau trei colinde in curte, tinerii sunt invitati inauntru, pentru a fi primiti corespunzator si serviti cu mancaruri si bauturi traditionale. Copiii primesc la colindat covrigi, nuci si mere iar colindele cele mai cantata sunt: Mos-Ajunul, Buna-dimineata, Colindisul sau Buna-dimineata la Mos-Ajun. In unele parti din Ardeal, copiii care merg cu colindatul se numesc piterei sau pizerei. Dupa credinta populara, ei sunt purtatori de noroc si fericire

In unele zone rurale ale tarii se obisnuieste ca cel mai in varsta membru al familiei sa arunce in fata colindatorilor boabe de grau si de porumb. Batranii spun ca, daca boabele peste care au trecut colindatorii vor fi date gainilor, acestea vor fi spornice la ouat. Acestia cred ca vor avea o recolta foarte buna in anul urmator daca vor amesteca samanta pe care o vor pune in brazda cu boabele folosite in ajun la primirea colindatorilor. Tot in Ajun, painea se aseaza sub masa pentru a aduce noroc familiei, iar, sub fata de masa, se pune pleava de grau pentru a aduce belsug.

Prin unele parti ale tarii, baietii, dar mai cu seama cantaretii bisericesti umbla cu icoana in Ajunul Craciunului - o icoana pe care este zugravita nasterea lui Isus Hristos in mijlocul staulului.

In unele zone, in Ajunul Craciunului, gospodarii strang din sat tot ce au imprumutat. In Mehedinti, spre exemplu, parintii pun copiilor banuti in buzunare de pentru ca anul viitor sa fie imbelsugat.

Sursa foto: http://mihainedelcu.zenfolio.com

Autor foto: Mihai Ian Nedelcu

Traditii si obiceiuri romanesti iarna: Ignatul porcului

2012-12-21T11:14:00.000+02:00

Sacrificiul porcului, considerat un spirit al graului, se practica in ziua de Ignat ca jertfa pentru revenirea luminii si a Soarelui. Legenda populara spune ca Ignat, un gospodar dintr-un sat romanesc, si-a omorat din greseala tatal cu un topor: ‘’ Ignat, cu ta-sau, s-au apucat sa taie si ei porcul. Cand a vrut Ignat sa dea cu securea in capul porcului, nimereste pe ta-sau si-l omoara! El, ce sa faca? L-a omorat, l-a omorat!… Incepe a se vaieta: ca ce-a gresit de-a omorat pe ta-sau?!" Porcul va fi, de aici inainte, substitutul parintelui sacrificat iar sangele porcului este cel care salveaza, care purifica lumea si care readuce lumina solara. Se considera ca sangele are darul de a purifica spatiul si fapturile, de a incuraja renasterea soarelui, de a risipi amenintarile malefice. Exista, la romani, ”superstitia” ca in ziua de Ignat trebuie sa vezi sange: "Chiar de n-ai taia un porc, taie cel
putin o pasere (…) ca asa e bine: sa vezi sange in ziua de Ignat, ca numai atunci vei fi ferit de boale”.

Traditia populara pastreaza numeroase practice si superstitii legate de taierea porcului. Se spunea ca porcul se viseaza in ajunul Ignatului cu margele rosii la gat iar daca nu era sacrificat in ziua urmatoare acesta nu se mai ingrasa.Semnul crucii facut cu sange le frunte proteja impotriva bolilor iar crucea facuta pe capul animalului avea rolul de a pastra carnea proaspata.

Se considera ca nu trebuie sa stea la taierea porcului persoanele miloase din fire caci porcul moare cu mare greutate iar carnea lui nu mai e la fel de buna.

Exista si traditia cu incalecatul porcului: ‘’ La Craciun, cand taia tata porcul, si-l parlia, si-l oparia, si-l invalia iute cu paie, de-l inadusii, ca sa se poata rade mai frumos, eu incalecam pe porc deasupra paielor si faceam un chef de mii de lei". (Amintiri din copilarie, Ion Creanga).

‘’In desfasurarea obiceiului sacrificarii porcului, se respectau anumite conditii de timp si spatiu. Sacrificiul nu poate fi inceput inainte de ivirea zorilor si nici nu poate depasi apusul soarelui. El trebuie sa aiba loc pe lumina, intrucat numai lumina poate tine la distanta, prin puterea ei arzatoare, spiritele malefice, ce-ar incerca sa anuleze virtutile sacrificiului. Totodata, locul ales pentru taierea porcului este supus unui ritual de purificare, fiind tamaiat si stropit cu agheasma sau cu apa neinceputa, pentru a indeparta duhurile necurate.

Dupa ce animalul este sacrificat, iar carnea sortata, are loc un al doilea act ceremonial: impartirea pomenii porcului. Prin traditie, ea se oferea impreuna cu o lumanare aprinsa, celor care au ajutat la taierea porcului, ca si saracilor. Din restul carnii se prepara produsele destinate sarbatorilor de Craciun, Anul Nou si Boboteaza: carnati, tocatura, piftie, toba, caltabosi, carne fripta etc. Totodata, o parte se conserva pentru a fi consumata peste an. Nimeni nu se atinge insa de preparatele din carnea porcului decat dupa ce, in dimineata de Craciun, o parte din ele sunt impartite de femei, in vecini sau la biserica, pentru mortii familiei. Acest obicei se respecta cu strictete, intrucat, asa cum arata folcloristul S. Fl. Marian "...a gusta mai inainte de a sacrifica se socoteste ca cel mai mare pacat si de vatamare pentru sufletele (spiritele) protoparintilor care cer si doresc acest sacrificiu". (Dr. Sanda Larionescu, cercetator stiintific la Muzeul Satului).

Sursa: crestinortodox.ro

Sarbatorile de iarna la romani

2012-12-21T11:04:00.002+02:00

Sarbatorile de iarna din calendarul popular sunt cele mai spectaculoase pentru cultura spiritual a romanilor. In timpul iernii, cand avea loc incheierea unui ciclu de viata, cand intunericul era invingator in fata luminii, oamenii apelau la ritualuri si diverse ceremonii convinsi ca natura va invinge. Astfel, sarbatorile de iarna ale romanilor sunt legate de ritualurile vechilor religii solare ce aveau un character agrar.

Craciunul era o sarbatoare solstitiala cand se celebra zeul autohton Craciun, identificat cu zeul roman Saturn sau cu cel Iranian Mithra, iar timp de peste un mileniu Anul Nou a fost sarbatorit la data de 25 decembrie. In credinta crestina populara, exista legenda lui Mos Craciun, acesta fiind sotul Craciunesei, femeia ce a gazduit-o pe Maica Domnului pentru a-l naste le Isus. De frica barbatului, Craciuneasa i-a oferit Maicii Domnului doar ieslea din grajd. Dupa nastere, toata gospodaria lui Craciun a fost invaluita de lumina, incat acesta, intorcandu-se acasa, a crezut ca este vorba de un incendiu. Dar, minune, fetele lui Craciun, schilodite de el, erau perfect sanatoase, avand mainile la loc si vederea recapatata. In semn de recunostinta, Craciun a luat un sac plin cu mere, nuci si covrigi pe care le-a impartit copiilor din sat, de aici tragandu-se datina darurilor de Craciun si a Mosului cu sacul.

Unitatile de masurat timpul in calendarul popular sunt personificari mitice care se nasc, traiesc si mor la anumite date calendaristice. Varsta lor incepe odata cu Craciunul, cand timpul moare, dupa care urmeaza saptamana haosului cand noaptea se mareste. In noaptea de Anul Nou timpul este oprit apoi intors precum acele ceasornicului si are loc renasterea Anului Nou.

Obiceiurile din perioada Craciunului sunt ritualuri care recreeaza simbolic un nou inceput, ritualuri de renastere a timpului prin practice magice: taierea porcului, prepararea alim entelor, alungarea spiritelor, dansuri si jocuri cu masti, colinde.

Sursa foto: http://mihainedelcu.zenfolio.com

Autor foto: Mihai Ian Nedelcu

Bucataria traditionala din Bucovina

2012-10-24T14:35:00.001+03:00

Bucovina este una dintre cele mai frumoase si frecventate zone din Romania. Aceasta minunata zona a fost distinsa in anul 1975 cu premiul international “Pomme d’Or” de catre Federatia Internationala a Ziaristilor si Scriitorilor de Turism, iar numeroase monumente de arhitectura din aceasta zona au fost trecute in patrimoniul UNESCO. Bucovina a reusit, de-a lungul anilor, sa isi pastreze traditiile si obiceiurile, de la dansurile si cantecele specifice pana la mancarurile traditionale.

Retete traditionale din Bucovina

Scrajele (scrijele)

Scrajele sunt cartofi curatati, feliati si sarati, prajiti pe plita incinsa. Se servesc la masa ca si garnitura pentru fripturi sau se pot servi cu iaurt/mujdei de usturoi.

Cobza de pastrav afumat

Acest minunat preparat culinar este pregatit de localnicii din Bucovina dupa o reteta autentica a silvicultorului Antonovici, acesta fiind inventatorul acestui preparat in urma cu vreo cinci decenii.

“Fiecare peşte e prins, curăţat, spălat bine şi pus să stea vreo patru ceasuri la baiţ, cu sare şi condimente. Nu folosim oţet sau vin, iar condimentele nu trebuie să fie din cele tari, ca să nu acopere gustul delicat al peştelui. După asta, peştele îl clătim şi îl punem la afumat. Folosim numai fum cald, ca să se pătrundă carnea, din conuri de brad. Afumatul e o tehnică specială şi trebuie să o deprinzi, pentru că dacă fumul e prea cald sau prea tare, peştele se sfărâmă sau devine amar, iar dacă fumul e prea rece ori prea puţin peştele rămâne crud. Durează cam 4-5 ore afumatul, poate şi mai mult uneori. Pe urmă se lasă la răcit şi abia după aceea se poate grupa peştele în cetină şi lega” – Teofil Grigorea, de la păstrăvăria Valea Putnei.

Ciulama de galbiori

Ciulamaua de galbiori este o delicioasa tocanita pe baza de ciuperci proaspete si smantana din belsug.

Pastrav in sos de smantana

Ingrediente: 6-8 pastravi proaspeti, 1 kg smantana,cateva fire de ceapa verde din gradina, verdeata proaspata (marar, tarhon, leustean), sare grunjoasa.

Preparare: se curata si se spala bine pestele, fara a i se taia capul, apoi se pune pe plita incinsa (pe care a fost asternut un strat dens de sare grunjoasa), lasandu-se sa se prajeasca putin pe ambele parti. Se iau pastravii de pe plita si se curata pe ambele parti de sarea grunjoasa lipita de ei. Intr-o cratita se pun pastravii, se acopera cue smantana peste care se presara ceapa verde tocata, lasandu-se astfel la fiert, la foc mic, cam 10 minute, pana se ingroasa smantana. La final se da de pe foc si se presara verdeata tocata.

Balmos de Bucovina

Balmosul este o mancare ciobaneasca facuta din cas dulce de oaie, fiert in lapte/unt la care se adauga putin malai.

Ingrediente necesare: l kg malai, 2 litri smantana, 400 g unt, 500 g telemea,l kg cas proaspat.

Preparare: Punem la fiert smantana impreuna cu 200g unt si se marunteste branza. Cand incepe sa bulbuceasca fiertura, se presara malaiul, putin cate putin, amestecand mereu. Se adauga branza, se amesteca pana capata consistenta de mamaliga. Se serveste cu cas faramitat si bucatele de unt.

Placinte poale-n brau

Placintele poale-n brau sunt un simbol al bucatariei moldovenesti, sunt placinte cu branza atat de bune, incat se spune ca te lingi pe degete cand la mananci . De obicei sunt consumate la orice ocazie, nu doar la anumite sarbatori sau in anumite perioade, cum e cazul altor feluri de mancare romanesti.

Afinata

Ingrediente: 5 kg afine, 2 kg zahar tos, 1,5 l alcool de 80 grade.

Preparare: Se curata afinele proaspete de codite si se spala bine. Intr-o sticla mare, damigeana (de cca 8-10 kg), se pune un strat mai gros de afine apoi un strat de zahar si asa mai departe, pana se termina afinele. Pe fundul sticlei nu se pune zahar, pentru ca se dizolva greu. Se leaga sticla la gura cu un tifon si se lasa la soare pana se dizolva tot zaharul, formandu-se un sirop dulce de afine. Se adauga peste sirop, apoi, alcool de 80 grade, astfel incat afinata sa aiba circa 30 grade alcool la final. Se astupa sticla cu un dop de pluta si se pastreaza la loc uscat si racoros.

Sursa: http://www.bucovina360.ro
http://www.facebook.com/BucovinaTouris

Judetul Alba - un taram al naturii surprinzatoare

2012-10-11T13:45:00.002+03:00

Judetul Alba este cuprins de trei mari tinuturi, ce ofera fiecare in parte privelisti splendide:Tinutul Muntilor Apuseni (Muntii Bihor, Muntii Trascau, Muntele Mare si Muntii Metaliferi),Tinutul Muntilor Sureanu si Tinutul Podisului Transilvaniei.

Muntii Apuseni sunt recunoscuti datorita celor peste 800 de pesteri cat si pentru numeroasele lanturi de vai adanci si piscuri. In Apuseni intalnim un peisaj de stanci care se imbina, intr-un mod armonios, cu potecile inguste, casutele de piatra si capitele de fan. Este un taram de vis care merita strabatut cel putin o data in viata. In Muntii Bihor, cunoscuti si sub denumirea de Tara Motilor, intalnim cel mai mare ghetar de pestera: Scarisoara, cel mai mare lac subteran: Pestera de sub Zguresti, cea mai lata intrare de pestera: Coiba Mare dar si frumoasele partii de schi de la Arieseni. Muntii Trascau adapostesc privelisti surprinzatoare, de la cascada Ponorului, satul monument Rimetea, Manastirea Ramet, Iezerul Ighiel, Poiana Inimii, pana la cea mai lunga si denivelata pestera din Europa: Huda lui Papura. Muntele Mare este recunoscut pentru monumentele impunatoare ale naturii: Scarita Belioara si Molhasurile Capatanii dar si pentru schiturile de pe Valea Ariesului. Muntii Metaliferi au o frumusete aparte datorita si zonei Rosia Montana precum si a caselor situate la poalele versantilor.

Muntii Sureanu (Muntii Sebesului) ne incanta privirile cu Iezerul Sureanu, cu Transalpina si nu in ultimul rand, cu minunatele paduri si lacuri de acumulare.

Podisul Transilvaniei cuprinde Tinutul Tarnavelor si Tara Secasului fiind recunoscut datorita peisajelor unice, cu fortificatii masive, ruine de castele, paduri, lacuri si numeroase dealuri cu vii.

In judetul Alba, traditiile si obiceiurile din vechi stramosi prind viata la festivaluri si sarbatori. Satele judetului Alba sunt locuite de oameni minunati care pastreaza datinile transmise din generatie in generatie.Ocupatiile traditionale si mestesugurile practicate sunt prelucrarea lemnului, auraritul si olaritul. Nelipsite sunt si manifestarile si festivalurile, precum: ''Calusul'', ''Purtata fetelor de la Capalna'', ''Butea'', etc.

Alba Iulia este fara urma de indoiala, orasul de suflet al romanilor de pretutindeni. Cetatea Alba Iulia, cunoscuta si sub denumirea Cetatea Alba Carolina, este punctul turistic cel mai cunoscut din judetul Alba.

''Alba Iulia este centru tarii fiind resedinta ridicata de principi din cauza aerului sanatos si a pamantului foarte bun din imprejurimi [...]Am trecut peste un rau mare numit Mures si la o jumatate leghe mai departe ne-am dus sa dormim la Alba Iulia, care este o cetate mare si puternica...'' (Pierre Lescalopier, 1574).

Cetatea Alba Carolina este o fortificatia Vauban, construita in forma de stea (tip de constructie Vauban - tribut adus marelui arhitect marchizul de Vauban Sebastien Le Preste (1633-1707) si a fost ridicata in perioada 1714-1738, dupa planul arhitectului Giovanni Morando Visconti, la initiativa imparatului Carol al vi-lea de Habsburg. Cetatea se intinde pe 110 hectare, are perimetru total al zidurilor de 12 km, detine trei randuri de ziduri, sase porti din care patru sunt monumente arhitecturale, doua catedrale, un Muzeul Unirii si Sala Unirii.

In prezent, cetatea este impartita in mai multe trasee turistice:

Traseul celor trei fortificatii: Castrul Roman, Cetatea Medievala, Cetatea Alba Carolina.
Traseul Portilor
Traseul Neamului Romanesc
Traseul Sudic
Traseul Estic
Traseul Nordic

Sunt necesare doar cateva ore petrecute in cetatea Alba Carolina pentru a te intoarce in timp. Recomandam vizitarea urmatoarelor puncte turistice din cadrul Cetatii: Caponiera, Platforma de artilerie, Temnita, Celula lui Horea, Bastionul Sasilor.

Foto: @Florian-Rares Tileaga

Bucataria traditionala din Delta Dunarii

2012-07-24T11:52:00.033+03:00

Suntem norocosi sa avem Delta Dunarii, ''cea mai spectaculoasa si neobisnuita lume romaneasca, o insula, nici apa nici pamant'', cum este caracterizata de Radu Anton Roman. Bucataria traditionala deltaica cuprinde o gama larga de preparate din peste, gustoase si realizate dupa obiceiuri stravechi. In Delta Dunarii turistii descopera ca exista moduri de a prepara pestele la care nu s-au gandit niciodata, metode pentru curatarea pestelui respectate cu sfintenie generatie dupa generatie. Foarte multe ponturi nu o sa primim deoarece aceste mici secrete de preparare a pestelui sunt transmise in familie insa ceea ce se cunoaste cu certitudine este faptul ca, pentru a iesi un preparat gustos, este musai ca pestele sa fie intotdeauna proaspat iar apa folosita la gatit sa fie luata din Dunare.

Preparate traditionale din Delta Dunarii:

Crap pe varza

Sursa foto: http://gastronomiedeltaica56.blogspot.ro

Stiuca umpluta cu peste

Chiftele de peste

Sursa foto: http://gastronomiedeltaica56.blogspot.ro

Snitele din somn

Sursa foto: http://gastronomiedeltaica56.blogspot.ro

Alte preparate traditionale din Delta Dunarii:

Lin cu legume la gratar

Scrumbie la gratar

Saratura afumata

Malasolca

Crap la cuptor

Plachie de crap

Saramura de crap

Ciorba cu perisoare de peste

Bors de peste - reteta traditionala

Se spune ca daca ajungi in Delta Dunarii si nu mananci un bors pescaresc traditional, preparat ca la mama lui, poti sa spui ca degeaba ai fost.

Sursa foto: http://gastronomiedeltaica56.blogspot.ro

Bors pescaresc - reteta dupa Radu Anton Roman

Degeaba ii zice lumea ''bors'' pentru ca niciodata pescarii Deltei Dunarii, cazacii pescari, cum ii numea Sadoveanu, fie ei lipoveni barbosi sau haholi (ucraineni rasi la sange), nu fac si nu pun zeama fermentata de tarate de grau. Dar asa a ramas din vechime sin din slava gastro-cazaceasca, bors. Deci bors ii spunem si noi!
Noaptea, cand pleaca barbatii Deltei la pescuit, nu cara cu ei decat ceva paine, o ceapa-doua, sare, otet si ciusca. Prea rar o sa mai uite lipoveanul prin fundul sacului si un cartof. Dar va sti, in inima plaurului, sa construiasca, ca un arhitect cu inspiratie divina, cea mai gustoasa ciorba de peste din cate exista si iese din apa dulce (se aseamana cu celebra Bouillabesse du Midi). Si, cand spun peste, inseamna tot pestele Deltei, deodata! Pentru ca, in lipsa zarzavatului si legumelor, gustul formidabil al ciorbei haholesti il da tocmai varietatea de peste care fierbe in ceaun.

S-o luam pe-ndelete.

Sursa foto: http://gastronomiedeltaica56.blogspot.ro

Mai intai, cateva sfaturi de deschidere. Pestele de bors trebuie sa fie cat mai proaspat. Viu, ce mai! Apoi, nu-l spalati prea energic. Curatati-i solzii, taiati-l pe burta. Scoate-ti matele si alte maruntaie, fierea mai ales, catiti-l o data cu apa curata si gata. Mai ales, nu-i scoateti branhiile si nici alte „oase amare”. Nu exista nici un fel de „os amar”, chestia e doar o legenda intretinuta de cei ce sparg fierea din neindemnare (iar gustul bun in bors capul il daruieste, cu generozitate). Icrele fara valoare, de albitura, laptii, maruntaiele de rapitor se pun si ele la fiertura.

Deci, ce pesti se pun la bors?

Sursa foto: http://gastronomiedeltaica56.blogspot.ro

Fara caracuda, fara vaduvita cu carne rosie-aurie (sau macar platica si un crap mai mare) ciorba nu e ciorba. Dar ar fi pacat sa nu fiarba impreuna si un triunghi de rapitori – un somotei, un salau, o stiuca, - cu ceva albitura ca batca si rosioara, un avat si doi carasi cu icre cu tot, neaparat un lin dulceag si o mreana fina la carne ca o perversiune thailandeza (atentie, icrele de mreana dau dureri de cap si ameteli). Si se pun si vreo doi-trei bibani mai mari, cu tesatura carnii alba, aspra si sarata (stiati ca fiecare peste miroase altfel, are alt gust?). Stiuca cu miros de iarba de mare si cu gust de migdala, somnul cu iz si mai ales gust de castane prajite, vaduvita galbuie cu parfum afrodisiac, sunt unice, opere dumnezeiesti. Totul se combina insa in borsul pescaresc ca-ntr-o – sa zic simfonie? Sa tot spus! Adunare splendid democratica in fata urnelor de vot, pentru a face sa triumfe unica, colosala, inconfundabila vointa populara.

La doi litri de apa se pun o ceapa si o lingura mare rasa de sare
Cand da in clocot se pune pestele cat sa-l acopere zeama, adica vreo patru-cinci chile
Dupa douazeci de minute de la primul clocot se adauga otetul, dupa gust (zeama se va albi)”borsul” e gata.

Sursa foto: http://gastronomiedeltaica56.blogspot.ro

In Delta, borsul se mananca cu un dichis local. Adica se scoate intr-o tava pestele. Intr-o strachina adanca se amesteca zeama din ciorba, sare si otet, se marunteste ciusca. In „saramura” asta acra se intinde pestele, cu mainile si cu picioarele, cu gura, cu ce apuci, ca dac-ai dat o zi intreaga la rame si ti-e ajuns de frig, nu mai stai sa cauti acolo, intre stufuri si gheturi, bunele obiceiuri, ci te saturi cum poti. Si poti!

Cand ti-e bine si satul esti, abia atunci pui zeama si numai zeama in blide si o bei, fierbinte, deasa si dadatoare de viata, gandind ca placerile lumii sunt putine si merita sa umbli dupa ele, si in timpuri dusmanoase si in locuri departate.

Bucataria bulgareasca

2012-07-20T11:55:00.022+03:00

Bucataria bulgareasca este cunoscuta pentru diversitatea , prospetimea si calitatea produselor lactate precum si a legumelor si fuctelor proaspete.

Bucataria bulgareasca este una dintre cele mai sanatoase din Europa iar principalele ingrediente folosite in prepararea alimentelor sunt:

-carnea (porc, vitel, pui)

-legumele (rosii, cartofi, ardei gras, castravete)

-laptele batut

-iaurt

-branzeturile preparate in casa

-usturoiul si ceapa care insotesc majoritatea preparatelor

-condimente: cimbrul, piperul si boia de ardei sunt cele mai folosite

Bogata in telemea, legume si sunca, salata bulgareasca este vedeta meniurilor bulgaresti.

Bucataria bulgareasca cuprinde si numeroase supe reci (supa tarator - supa de iaur si castraveti, supa de tucheti si supa de varza) dar si vestita ciroba de burta servita cu ardei iute.

Un preparat culinar extrem de apreciat in bucataria bulgareasca este ciorba de fasole a carei compozitie difera de la o regiune la alta.

Preparate bulgaresti

Tarator

Tarator: cea mai cunoscuta supa bulgareasca, preparata din iaurt, castraveti, marar, usturoi, apa si ulei vegetal.

Shopska Salad: cea mai populara salata bulgareasca care isi are numele de la regiunea Shopi (in apropierea capitalei Sofia); salata se prepara din castraveti, rosii, ceapa, ardei gras, telemea, otet, ulei si sare iar in Romania este cunoscuta sub denumirea de ''salata bulgareasca''.

Cubrica: un amestec de condimente p-e baza de cimbru care se foloseste la prepararea de musaca, chiftele sau kebapcheta.

Kerbapcha

Kerbapcha: varianta bulgareasca a micilor romanesti, preparatul culinar fiind realizat din carne tocata de porc/vita, ceapa, chimen, sare si piper. Amestecul se intinde pe frigarui de metal si se prepara la gratar.

Kavarma: o rulada din legume, branza si carne de pui/porc.

Shishkebab: se prepara din frunze de vita de vie sau foi de varza umplute cu carne si musaca.

Snezhanka: salata preparata din castraveti, iaurt si usturoi.

Thracian banitsa: prajitura realizata din aluat pentru pateu, umpluta cu branza alba.

Bucataria greceasca

2012-07-19T12:47:00.050+03:00

Cine a vizitat Grecia a fost cu siguranta impresionat de traditiile culinare grecesti. Bucataria traditionala greceasca isi are radacinile in culturile din Turcia, Orientul Mijlociu si Balcani.

Mancarea greceasca este simpla si rafinata, bine condimentata, cu o savoare inconfundabila data de bogatia si calitatea superioara a ingredientelor folosite.

Bucataria greceasca este una dintre cele mai vechi din lume cu o istorie de mai bine de 2.500 de ani iar prima carte despre arta culinara a fost scrisa de un poet grec, Archestrator, in anul 330 I.C.

Preparate culinare traditionale bucatariei grecesti

Mezedes: gustari pentru cina din care nu lipsesc maslinele, ardeiul iute copt, branza feta, legumele de sezon, sardinele si diferite preparate din fructe de mare.

Felul principal reprezinta un adevarat festin in bucataria greceasca grecii fiind consumatori de orice fel de carne, de la pui, porc, vita si miel pana la minunatele fucte de mare preparate intr-un mod exceptional.
Printre cele mai appreciate mancaruri servite la felul principal se Numara:

Miel la cuptor cu cartofi: este un fel de mancare servit frecvent la greci, in special in ziua de Duminica.
Bekri Meze (gustarea betivilor): se prepara din cuburi de carne de vita/porc marinate intr-un amestec format din vin, cuisoare, frunze de dafin, scortisoara si ulei de masline care se fierb la foc mic.
Kleftiko: un delicious miel la cuptor, marinat in sos de lamaie si usturoi.
Giouvetsi: miel/vitel la cuptor in vas de lut.Gyros: carne la protap cu sos si garniture pe pita (un produs de fast-food apreciat).

Moussaka: se prepara din starturi de carne tocata si felii de vinete, acoperite cu o crema de oua sau sos béchamel, care se pun in tava si se adauga la cuptor.
Soutzoukakia Smyrneika: chiftele mari condimentate cu chimen, scortisoara si usturoi si servite in sos de rosii.
Orezul ocupa un loc important in gastronomia elena din acesta grecii reusind sa prepare un delicios pilaf asezonat cu condimente sau alune.

O garnitura traditionala este dolmates, frunze de vita de vie umplute cu orez, carne, linte si condimente).

Uleiul de masline este un element de baza in bucataria greceasca. Grecia detine, la nivel mondial, locul I in ceea ce priveste consumul de ulei de masline pe cap de locuitor. Uleiul de masline extra-virgin, rezultat din prima presare a maslinelor, este cel mai apreciat de catre populatia elena.
Condimentele din plante sunt nelipsite din bucataria greceasca iar cele mai apreciate si folosite sunt oregano, busuiocul menta si cimbru.

Salatele grecesti sunt renumite pentru gustul lor si abunda in legume proaspete si ierburi aromate.

Branza feta este un aliment de baza in bucataria greceasca fiind recunoscuta si apreciata pe plan mondial.

Cele mai gustoase preparate grecesti sunt cu siguranta dulciurile.

Ingredientele de baza in prepararea unui desert grecesc sunt mierea, zaharul, nucile si o mare varietate de siropuri. Cel mai cunoscut desert grecesc este baclavaua - prajitura realizata din mai multe foi cu sirop de miere si o cantitate generoasa de nuci. In categoria deserturilor grecesti deliciose fac parte si urmatoarele preparate: Kaltzounia (placinta cu miere), Galaktoboureko (placinta cu lapte si gris), Loukoumades (gogosi mici cu miere si scortisoara), Kourabiedes (fursecuri), Bougatsa (foietaj crocant cu crema de vanilie), Revani (prajitura cu iaurt si gris).

Nu te poti bucura de preparatele grecesti fara a te delecta cu ouzo, o bautura traditionala cu aroma de anason. Grecii sunt faimosi si pentru vinurile sale retsina fiind cel mai vechi sortiment de vin din Grecia.

Mini dictionar gastronomic

Arni: carne de oaie
Astakos: homar
Baclavaua: desert cu nuca si miere
Briam: preparat traditional din legume la cuptor
Boureki: legume cu carne invelite in aluat
Dolmadhes: carne tocata cu orez in foi de viata de vie
Elliniko: cafea greceasca
Fava: piure de mazare sau piure de fasole
Horiatiki: salata greceasca

Austria

2012-07-11T10:17:00.033+03:00

Denumire oficiala: Republica Austria
Cod international: A
Suprafata: 83, 871 km
Capitala: Viena
Fus orar: CET
Populatie: 8,2 milioane
Limba oficiala: germana

Austria este situata in Europa Centrala si se invecineaza in Nord cu Germania si Cehia, in Sud cu Slovenia si Italia, la Est cu Ungaria si Slovacia iar la Vest cu Liechtenstein si Elvetia. Cand ne gandim la Austria ne vin in minte peisaje alpine, castelele Vienei, cafenele traditionale, valsul vienez, muzica sau prajiturile cu ciocolata. Daca privim Austria ca o destinatie turistica trebuie sa avem in vedere ca aceasta tara are o traditie foarte veche. Austria ofera atractii variate pentru orice tip de turist astfel incat multe persoane revin in vizita si in urmatorii ani.

Castelele si cladirile impunatoare din Viena sunt o amintire vie a glorii imperiale, capitala fiind locul unde intalnim palate aristocratice, castele imperiale, catedrale impunatoare si parcurile care reprezinta locul ideal pentru a te relaxa.
In Viena gasim si faimosul parc de distractii si de recreere, Parcul Prater, situat in nord estul orasului pe malul Dunarii. In trecut zona unde este acum parcul a fost teren de vanatoare iar din anul 1766 Imaparatul Josef II a deschis parcul pentru public.
Din secolul al XVIII -lea au loc in acest parc concerte, batai cu flori, festivaluri, focuri de artificii si multe alte activitati distractive. Atractia principala a parcului este Marea Roata Vieneza - Rienserard, care dateaza de 100 de ani. Alte atractii ale parcului sunt: Ponny - Caroussel, Turbo Booster, Top Splin, Megablitz, Space Shot, Dizzy Mouse, Jack the Ripper, etc. Intrarea in parc este gratuita, pentru fiecare atractie turistica incercata se plateste o taxa iar programul de functionare al parcului este non stop.
Salzburg este cel mai vechi oras diocezan din Austria fiind un adevarat monument istoric in tot cuprinsul sau. Centrul istoric din Salzburg cuprinde Catedrala, Fortareata din Hohensalzburg si resedinta arhiepiscopilor domnitori iar in zona Getreidegasse se poate vizita casa in care s-a nascut Mozart.

Festivalul de la Salzburg are loc la jumatatea lunii iulie si dureaza pana la sfarsitul lunii august fiind cel mai spectaculos eveniment cultural al Austriei. Chiar daca pretul este piperat (in jur de 350 euro un bilet pentru un spectacol de opera) in fiecare an se vand aproximativ 220000 bilete pentru cele peste 160 de spectacole care se joaca in cadrul festivalului.
In Austria sporturile de iarna se pot practica in aproape toate regiunile din Alpi dar cele mai vizitate statiuni montane sunt Kitzbuhel, Sankt Anton si Saalbach. In Kitzbuhel, din regiunea Tirol, se tine vestitul concurs de schi Hahnenkammrennen fapt care face ca aceasta statiune sa fie una dintre cele mai cunoscute din Austria.

Sulina - Delta Dunarii

2012-07-05T11:30:00.023+03:00

Sulina este localitatea cea mai estica a Romaniei, asezata pe malul drept al Bratului Sulina, la doar cativa kilometri de confluenta acestui brat cu Marea Neagra. Sulina este orasul din Romania situat la cea mai mica altitudine, 3-4 m deasupra nivelului marii.

Atractii turistice

In Sulina intalnim plaje semi-salbatice cu nisip fin si marea cu apa curata si fara alge in cea mai mare perioada a anului. Plaja din Sulina nu este ideala pentru pretentiosi insa este un loc perfect pentru turistii care isi doresc un concediu intr-un loc linistit si relaxant.

Cimitirul maritim de la Sulina situat la iesirea din oras, in drumul spre plaja, este ''un amestec de religii, neamuri, limbi scrise pe cruci, obiceiuri si meserii, fac din cimitirul Sulinei, locul de veci al celor care au contribuit in tacere, la cea mai insemnata constructie hidrotehnica din Europa sec. al XIX-lea'' (Petre Covacef).

Farul Vechi din Sulina, in prezent muzeu, a fost construit intre anii 1869-1870 si este situat pe malul stang al Dunarii, in apropiere de canalul prin care Dunarea se varsa in Marea Neagra.

Biserica greceasca Sf. Nicolae este situata in orasul Sulina, intre strada a II- a si strada a III- a, si a fost zidita in anul 1868 purtand hramul Sf. Nicolae.

Turnul de apa si uzina, finantate de Regina Olandei in anul 1897, sunt functionale si in prezent si pot sa fie vizitate de turisti.

Excursii in Delta Dunarii

Trasee turistice in Delta Dunarii

Traseu turistic nr. 1

Sulina - Canalul Cardon - Canalul Sfistofca - C.A. Rosetti - Padurea Letea - Periprava

Traseu turistic nr. 2

Sulina - Canalul Cardon - Golful Musura - Bratul Musura - Bratul Stambului Vechi - Bratul Chilia - Periprava

Traseu nr. 3

Sulina - Canalul Busurca - Canalul Imputita - Cordon litoral - Tataru- localitatea Sf. Gheorghe

Traseu nr. 4

Sulina - Canal Busurca - Canal Rosu - Canal Imputita - Lac Rosulet - Cherhana Rosulet - Lac Rosu - Baza turistica Rosu - Lac Puiu - Canal Mocansca - Lac Erenciuc - Brat Sf. Gheorghe - localitatea Sf. Gheorghe.

Delta Dunarii este atat de variata si de o frumusete rara incat nu poate sa fie descrisa in cateva randuri dar cine o viziteaza se indragosteste de acest tinut si revine an dupa an pentru a il vizita.

Restaurantul Marea Neagra din Sulina este considerat cel mai bun local din oras unde clientii pot servi preparate delicioase in timp ce asculta live slagare romanesti.

Restaurant Marea Neagra
Sursa foto: gastronomiedeltaica56.blogspot.ro/

Pasari din Delta Dunarii

2012-07-02T13:01:00.030+03:00

Egreta

Egretele fac parte din familia starcilor avand un aspect exterior caracterizat prin gat, picioare si cioc lung. Maiestria egretei este data de penajul de un alb pur in contrast cu piciorele si ciocul de un negru patrunzator.

Egreta este protejata de lege in Romania si reuseste sa incante, prin prezenta ei maiestuoasa, turistii care viziteaza Delta Dunarii.

Egreta alba prefera sa frecventeze zonele cu balti si lacuri line unde gaseste hrana insa uneori isi face simtita prezenta si in camp deschis fiind in cautare de broaste si insecte. Este o pasare migratoare, vazul este simtul cel mai dezvoltat motiv pentru care vanatul se realizeaza in timpul zilei.

Pentru cuibarit, egreta alba alege zone retrase si linistite, stufarisuri unde femela depune un numar de maxim 4 oua albastrui in perioada lunii aprilie. Perioada de incubatie este de 27 de zile iar clocitul este realizat atat de femela cat si de mascul.

Cormoranul

Sursa foto: Wikipedia

Cormoranul face parte din familia Phalacrocoracidae fiind pasari acvatice de talie mijlocie care traiesc cresc puii in colonii.

In Delta Dunarii intalnim trei specii de cormorani: Cormoranul mare, Cormoranul mic si Cormoranul motat. Adultii au penaj negru, la baza ciocului au o suprafata de piele de culoare galbena iar ciocul se termina in capat cu un carlig.

Cormoraniise hranesc cu peste pe care il prind prin scufundarea gaturilor lungi in apa. Au o durata medie de viata de 10-15 ani dar unele exemplare ating chiar si pragul de 30 de ani.

Cormoranii isi fac cuibul pe sol sau in copaci. Cuibul este construit de femela si mascul din pietris si crengi iar perioada de incubatie este de 25-30 zile.

Pelicanul - sanitarul baltii

Pelicanul este o specie rara al carui numar este in scadere existand doar 3.500 de cuiburi clocitoare in Europa. Datorita masurilor de protectie avem in prezent, pe teritoriul Deltei Dunarii, 2500 de perechi de pelicani comuni si 100 de perechi de pelicani creti. Pelicanii sunt pasari migratoare, sosesc in jurul echinotiului de primavara si pleaca in jurul echinotiului de toamna. Toate speciile de pelicani (in total sunt opt specii) sunt aproape in totalitate ihtiofage. Un pelican are nevoie zilnic de o cantitate de hrana de 20-30 kg. Pelicanii se hranesc de cele mai multe ori in apele mici, in locurile unde se aglomereaza pestii, prinzand mai usor pestii bolnavi. Prin indepartarea pestilor bolnavi, pelicanii previn aparitia unei epizootii fapt care le aduce renumele de ''sanitarii baltii''.

Corcodel mare

Sursa foto: dli.ro

Corcodelul este o pasare acvatica din familia Podicipedidae, prezent in majoritatea baltilor de campie dar in special in Delta Dunarii pe timp de vara. Are o lungime medie de 50cm si o greutate situata intre 800-1400 g.

Sursa foto: dli.ro

Corcodeluleste usor de recunoscut, are corpul cafeniu deschis cu un guler de pene de culoare portocaliu-roscate, fata alba, crestetul negru si ciocul roz. Cand se simte amenintat se scufunda intr-un mod elegant in apa. In timpul perioade de reproducere are pe cap doua smocuri de pene negre. Imperecherea se face dupa un ritual de o frumusete rara in care perechea de corcodei realizeaza un dans nuptial. Imperecherea se realizeaza pe cuibul plutitor care a fost construit de parteneri. In lunile mai - iunie partenerii clocesc ouala (3-5) din care ies puii acoperiti cu mult puf. Acestia sunt purtati pe spatele parintilor pana cresc mai mari.

Delta Dunarii

2012-06-28T14:03:00.027+03:00

Delta Dunarii - Un colt de paradis

Delta Dunarii este a doua delta ca marime din Europa si cea mai bine conservata delta din intreaga lume. Pentru a intelege ce este Delta Dunarii este necesar sa vizitezi acest paradis complex, sa faci o plimbare cu barca pe canalele si lacurile unde doar freamatul stufului si cantecul pasarilor disturba linistea deplina.

In acest colt de rai exista peste 320 specii de pasari, 44 specii de mamifere, 130 specii de pesti, 11 specii de reptile, 10 specii de amfibieni, peste 2400 specii de insecte.

Din cele 320 specii de pasari, 10 specii de pasari sunt declarate monumente ale naturii si 224 specii de pasari sunt ocrotite de lege prin Conventia de la Berna.

Printre speciile ocrotite se numara: pelicanul comun, pelicanul cret, lopatarul, egreta mare, egreta mica, lebada muta, lebada cantatoare, piciorongul, califarul alb, califarul rosu si vulturul codalb.

Flora este reprezentată de 1.839 de specii, dintre care 678 de alge planctonice, 107 de licheni, 38 de macromicete şi 1.016 plante vasculare.
Delta Dunarii se intinde pe teritoriu a doua tari, Romania si Ucraina, avand o suprafata totala de 580000 ha (82% pe teritoriul Romaniei si 18% pe teritoriul Ucrainei).
Delta Dunarii este delimitata la sud-vest de podisul Dobrogei, la nord formeaza granita cu Ucraina, iar în est se varsa în Marea Neagra. Dunarea ajunsa la Patlageanca se bifurca în doua brate, Bratul Chilia (nord) si Bratul Tulcea (sud), brat care se desparte la randul sau in în Bratul Sulina si Bratul Sfantul Gheorghe.

Bratul Chilia, formeaza granita cu Ucraina si transporta pe cursul sau (104 km lungime) 60% din apele si aluviunile Dunarii.
Bratul Sulina este situat în mijlocul Deltei si, spre deosebire de Chilia, are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat şi întretinut pentru navigatia vaselor maritime. Bratul Sulina are o lungime de 71 km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii.
Bratul Sfantul Gheorghe are cursul orientat spre sud-esţ si se desfasoară pe 112 km, transportand 22% din debitul Dunarii. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate un început de delta secundara.
Delta Dunarii nu a fost declarata, pentru protectia ei, ca fiind un parc national datorita celor 25 de localitati in care isi duc traiul 15,000 de locuitori. Cei mai multi locuitori traiesc in armonie deplina cu resursele naturale ale deltei avand drept ocupatie pescuitul, agricultura, cresterea animalelor, taierea stufului sau apicultura. In Delta intalnim, pe langa romani, 21 de nationalitati printre care si rusii-lipoveni, ucrainieni, turcii si tatarii.
Din Tulcea exista doua posibilitati de transport spre Delta Dunarii: acces rutier posibil doar in unele localitati (trecere cu bacul pe la Nufarul) si acces naval cu vaporul Cataramanul, vaporul Pasager sau salupele rapide.

Grecia - Insula Skiathos

2012-06-25T16:48:00.019+03:00

Insula Skiathos - Umbra lui Athos

Insula Skiathos face parte din grupul de Insule Sporade si se afla in Arhipeleagul Sporadelor alaturi de insulele Skopelos, Alonissos si Skyros.

Insulele Sporade reprezinta una dintre cele mai frumoase si complexe destinatii de vacanta deoarece Sporadele ofera cate ceva pentru fiecare persoana in parte.

Insula Skiathos este perfecta pentru iubitorii de apa cristalina, nisip fin si auriu si pentru distractie, Insula Skopelor este paradisul iubitorilor de natura iar Insula Alonissos atrage turistii dornici de o vacanta linistita si relaxanta.

Muzicalul Mamma Mia a avut drept platou de filmare insulele Skiathos si Skopelos astfel incat este recomandat sa urmariti filmul pentru a descoperi peisajele din aceste locuri de vis.

Insula Skiathos este inconjurata de 60 de plaje, toate cu nisisp fin si apa limpede. Turistul poate alege intre plaje moderne sau plaje
salbatice.

O plaja perfect organizata, cu beachbar, salvamari si sporturi nautice este Plaja Koukounaries care este desemnata ca fiind una dintre cele mai frumoase plaje din lume.

Koukounaries inseamna, in limba greaca, padure de pini si se intinde pe o lungime de 3 km avand un nisip fin si o padure de pin care o strajuieste. In categoria plajelor bine organizate din Skiathos mai fac parte urmatoarele plaje: Megali, Kalamaki, Banana, Vromolimnos, Ammos, Vassilias, Achladies si Agia Paraskevi.

Persoanele doritoare de plaje linistite gasesc acest gen de plaje in partea de nord si nord-vest a insulei Skiathos, plaje precum Elia, Kechria, Mandraki, Megalos, Angistros si Mikros Aselinos.

De vizitat superba insula Lalaria si insula Tsougria (accesul la aceste doua insule se face doar pe mare, cu barca/vaporul).

In portul vechi exista vaporase care va pot transporta la toate plajele din jur si de asemenea exista vapoare care fac excursii de o zi in insulele Skopelos, Alonissos si la Parcul Marin al Sporadelor de N.

Locuri de vizitat

Manastirea Evanghelistria (Buna Vestire) care cuprinde si 4 muzee interesante: Muzeul Folcloric, Muzeul Jocurilor Balcanice, Muzeul Instrumentelor muzicale din intreaga lume si Muzeul Relicvelor Sfinte.

Casa marelui poet Alexandros Papadiamantis care adaposteste astazi obiecte personale ale poetului Peninsula Bourtzi (se afla intre portul vechi si portul nou).

Scufundari in Marea Egee

In Skiathos pot face scufundari atat persoanele experimentate in acesta activitate cat si incepatorii care au posibilitatea sa participe la cursurile de specialitate.

Excursii de o zi cu vaporul

Turistii care viziteaza insula Skiathos nu trebuie sa rateze excursia cu vaporul in jurul insulei. In aceasta excursie turistul o sa cunoasca cel mai bine insula Skiathos avand posibilitatea de a admira cele peste 60 de insule, de a zari delfinii jucausi in larg sau de a face cumparaturi in orasele unde se fac opriri.

Grecia - Insula Kos

2012-06-25T09:46:00.022+03:00

Insula Kos - Insula lui Hipocrate

Kos este a treia insula ca lungime din Arhipeleagul Dodecanes (Arhipeleagul 12 insule) din Marea Egee si este situata aproape de coasta Turciei.

In Kos s-a nascut, in anul 460 I.H., parintele medicinei - Hipocrates fapt care duce ca in prezent sa se organizeze Festivalul Hippocrateia (Festivalul Ippokratia), un festival cultural cu numeroase evenimente ce se desfasoara in fiecare an in lunile iulie si august. In Kos cele mai importante localitati sunt: orasul Kos (capitala insulei), Tigaki, Kardamena, Kefalos, Zia, Mastichari, Agios Stefanos, Antimachia, Marmari, Pyli, etc.

Insula Kos - Obiective turistice

Turistii care viziteaza insula Kos sunt atrasi in mod special de plajele cu nisip fin si apa cristalina. Cea mai cunoscuta plaja este langa localitatea Kefalos si poarta denumirea de Plaja Paradise (sau Plaja Bubble).

Tot in localitatea Kefalos (la o distanta de 40km de orasul Kos) se afla Muzeul Folk Kos unde se poate admira traiul fermierilor greci, generatie dupa generatie.

Muzeul Arheologic din Kos este un obiectiv turistic apreciat de numerosi turisti fiind locul unde se intalnesc artefacte din secolul 3, statui, monezi si obiecte de olarit din perioada romana precum si statuia lui Hipocrate.

Castelul Cavalerilor (Castelul Neratzia) dateaza din sec. al XIV-lea si este deschis publicului de marti pana duminica in intervalul orar 08.00-14.00. Castelul este pozitionat dessupra portului si adaposteste numeroase colectii de sculpturi si artefacte din perioada elena, romana si bizantina.

Pestera Melissani se afla pe coasta Kelafoniei la o distanta de 10 km de Argostoli si gazduieste cel mai impresionant lac de pe insula. Mii de turisti viziteaza aceasta locatie accesul fiind realizabil cu barca.

In partea de V a orasului Kos se poate vizita Situl Arheologic care cuprinde Templul lui Dionis, Mozaicul Casa Europei (1800 ani vechime), Nimfeunul roman si numeroase alte obiecte antice. Pestera este inconjurata de paduri si de stanci ascutite iar conform legendei din mitologia greaca aceasta pestera era locuita de nimfe.