Pasari

Ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius)

noreply@blogger.com (Danyel) — Sat, 27 Jan 2018 02:18:00 -0800

Ciocanitoarea de stejar este larg raspandita in padurile de foioase, in special cele de stejar si carpen, cu arbori ajunsi la maturitate. Prefera arbori de peste 100 de ani, desi proportia acestora este mica oriunde in Europa. Lungimea corpului este de 19,5 - 22 cm si o greutate de 50 – 85 g. Anvergura aripilor este de circa 33 – 34 cm. Este cu circa 15 % mai mica decat ciocanitoarea pestrita mare si cu circa 40 % mai mare decat ciocanitoarea pestrita mica. Similar rudelor sale, penajul este alcatuit dintr-o combinatie atractiva de alb, negru si rosu. Comparativ cu rudele sale are cel mai putin negru pe fata. Se hraneste in special cu insecte si larvele acestora din scoarta arborilor, insa vara consuma si seminte si fructe. Longevitatea cunoscuta este de 8 ani.Este o specie prezenta in partea centrala si de sud – est a continentului european. Depinde mai putin decat celelalte specii de ciocanitori de prezenta lemnului mort, fiind esentiala prezenta padurilor de stejar matur si a cavitatilor necesare cuibaritului. Primavara isi delimiteaza teritoriul si acesta este aparat de ambii parteneri. Masculii isi anunta prezenta si revendica teritoriul prin chemari si cantece. Darabana este mai putin folosita comparativ cu alte specii, iar femelele nu bat deloc darabana. Masculul este cel care excaveaza locul pentru cuibarit, iar femela inspecteaza escavatia facuta si decide daca o accepta sau nu. Construiesc in fiecare an un nou cuib. La fel ca in cazul altor specii de ciocanitori, femelele sunt cele care initiaza copulatia. Se hraneste in cea mai mare masura pe stejari, insa acolo unde exista in preajma copaci cu o esenta mai moale (mesteacan, frasin, salcie) ii foloseste pentru construirea cuibului. Aceste specii cu lemn de o esenta mai moale se descompun mai repede. Inaltimea cuibului variaza intre 5 – 20 m. Intrarea este rotunda de 4-5 cm. Est probabil cea mai sedentara dintre toate speciile europene de ciocanitori. Arareori fac calatorii mai lungi.

Identificare : Are acelaşi colorit ca şi ciocănitoarea pestriţă mare, dar cu o "pălărie" roşie pe cap. Este uşor de observant că şi juvenilul de ciocanitoare pestriţă mare şi de ciocanitoare de grădini are creştetul roşu, însă ciocanitoarea de stejar se deosebeşte de ei prin faptul că are mai mult alb pe parţile laterale ale capului şi gâtului, flancuri striate şi tectrice subcodale roz deschis fără a contrasta puternic cu abdomenul care are o nuanţă cafeniu gălbuie.

Răspândire: Peste cea mai mare parte din Europa în afară de Irlanda, nordul îndepărtat al Scandinaviei şi mare parte din sud-estul Europei.

Dimensiune: 21 cm

Habitat: În majoritatea pădurilor cu frunziş. Urcă şi pe văile râurilor.

Cuib: Scorburi de copac.

Ouă: 5-6, albe, lucioase, a căror clocire, timp de 14-15 zile, este asigurată de ambii soţi.

Hrană: Nevertebrate, ouă şi seminţe.

http://www.pasaridinromania.com/2014/03/ciocanitoare-de-stejar-dendrocopos.html

Greluşel de zăvoi (Locustella fluviliatis)

noreply@blogger.com (Danyel) — Sat, 27 Jan 2018 01:14:00 -0800

The common grasshopper warbler (Locustella naevia) is a species of Old World warbler in the grass warbler genus Locustella. It breeds across much of temperate Europe and western Asia. It is migratory, wintering in north and west Africa. The genus name Locustella is from Latin and is a diminutive of locusta, "grasshopper".Like the English name, this refers to the characteristic insect-like song of the common grasshopper warbler and some others in this genus.The specific naevia is Latin for "spotted ".

This small passerine bird is found in short dense vegetation, often close to water. It is a medium-sized warbler about 13 cm (5 in) long. The adult has a streaked brown back and whitish grey underparts which are unstreaked except on the undertail coverts. The sexes are identical, as with most warblers, but young birds are yellower below. Like most warblers, it is insectivorous. Four to seven eggs are laid in a nest on or near the ground in thick vegetation or in a tussock of grass.

This is a species which skulks in the undergrowth, creeping through bushes and low foliage, and which is very difficult to see except sometimes when singing from a prominent position. The song, which gives this species its name, is a monotonous mechanical insect-like reeling, often given at dawn or dusk.

https://soundcloud.com/camaras-de-lumini/grelusel-de-zavoi-locustella-fluviliatis

http://thehungrynomad.net/2017/07/02/un-mic-atlas-pasari.html

Codroș de munte (Phoenicurus ochruros)

noreply@blogger.com (Danyel) — Sat, 27 Jan 2018 01:13:00 -0800

Este o pasare de munte, dar poate fi intalnita si in zona dealurilor cu puțină vegetatie. Totodata, este extrem de bine adaptata la traiul in orase, cuibarind in locuri care seamana cu habitatul ei traditional: cladiri inalte si cariere de piatra. Masculii au penaj negru-gri pe partile superioare si pieptul negru, cu tartita si coada portocalii. Femela are culoarea gri-maronie, mai putin tartita si coada, care sunt portocalii. De statura unui măcăleandru, are o lungime a corpului de 14-15 cm, anvergura de 23-25 cm, masa corporala de 12-20 g. Se hraneste in principal cu nevertebrate, dar toamna mananca si fructe de arbusti si seminte. Traieste, in medie, doi ani, daca se afla in libertate.

Cuibareste in aproape toata Europa. Populatiile din nord-est migreaza spre zone cu clima mai putin aspra, in sud-vestul Europei si in nordul Africii. Sta in Europa de la finele lunii martie pana in luna septembrie. Se hraneste pe sol si sapa in pamant cu ciocul. Atinge maturitatea sexuala la varsta de un an. Masculul canta de pe o pozitie inalta pentru a-si apara teritoriul de imperechere primavara, apoi canta si face adevarate reprize de dans pentru a atrage o femela la locul de cuibarit. In general este monogam, desi ocazional masculii pot avea si mai mult de o partenera. Femela construieste cuibul din iarba, muschi si frunze intr-o gaura de stanca, nise din peretii cladirilor, polite suspendate etc.

https://soundcloud.com/camaras-de-lumini

Şorecar comun (Buteo buteo)

noreply@blogger.com (Danyel) — Sat, 27 Jan 2018 00:42:00 -0800

Șorecarul comun (Buteo buteo) este una dintre cele mai des întâlnite păsări de pradă din România. Șorecarul comun este întâlnit atât în zonele împădurite și în câmpiile întinse unde folosește orice punct de vedere.Șorecarul comun este una dintre cele mai des întâlnite păsări de pradă din România. Șorecarul comun este întâlnit atât în zonele împădurite și în câmpiile întinse unde folosește orice punct de vedere.

Poate fi intalnit intr-o varietate de habitate. Are nevoie de copaci sau paduri pentru a cuibari, dar cu acces la zone deschise precum terenurile agricole sau pajisti, pentru a vana. Este o pasare rapitoare de dimensiuni medii cu mai multe variatii de penaj. Poate fi recunoscuta usor pentru aripile largi, gatul scurt si coada rotunjita. Prezinta o banda de culoare deschisa peste piept, varfuri negre de aripi si coada dungata. Lungime a corpului de 50-57 cm, anvergura de 110-130 cm, masa corporala medie de 1 kg la femele si 780 g la masculi. Mananca mamifere mici, pasari, hoituri, dar nu refuza ramele si insectele mari. In salbaticie, durata medie de viata este de opt ani.

Cuibareste in mai toata Europa, si migreaza din unele zone. Populatiile din vest tind sa devina sedentare sau sa migreze pe distante mici. Cele din centrul, estul si nordul continentului migreaza in sud pentru iarna. Pasare de prada diurna, este vazuta deseori cum sta la panda pe stalpi sau cum planeaza in cercuri. Atinge maturitatea sexuala la varsta de trei ani. Masculii au un ritual de curtare spectaculos. Urca tot mai sus, in zbor, iar apoi coboara in picaj si se rostogolesc pentru a capta atentia femelei. Cuibul este solid, din bete, construit la bifurcarea a doua crengi solide de copac. Se imperecheaza pe viata.
Populatie
Totalul populatiei care cuibareste in Europa este cuprins intre 710.000 si 1.200.000 de perechi. In ciuda declinului din cateva tari in perioada 1990-2000, populatia cheie a ramas stabila, iar specia si-a marit numarul in mare parte a Europei.

Cuibaritul
Doua sau patru oua cu dimensiunile de 55 x 44 mm sunt depuse in lunile martie-mai si sunt clocite de femela timp de 33-38 de zile. Pui pot zbura dupa 50-60 de zile de la eclozare, dar mai stau cu parintii pentru inca sase-opt saptamani. Scot un singur rand de pui pe an.

Amenintari si conservare
Ca multe rapitoare de zi, sorecarul ramane o specie amenintata de vanatoare, de otravire, iar masurile de conservare includ masuri legislative si cele de prevenire a persecutiei. Deranjul excesiv in zonele de imperechere duce la abandonarea cuiburilor sau la pierderea pontei.

Cârstel de câmp (Crex crex)

noreply@blogger.com (Danyel) — Wed, 6 Dec 2017 11:35:00 -0800

Cârstelul de câmp (Crex crex) este unul dintre cei mai comuni cârstei din România.

E întâlnit în aproape toate zonele deschise aflate la altitudini cuprinse între 0-1200 m.

Este o pasare omnivora, hrana sa constând în majoritate nevertebrate (coleoptere, râme și moluște), dar poate fi alcătuită și din cereale și plante înrudite, trifoi și chiar fructe sau vertebrate mici.

Duce o viață ascunsă prin ierburi înalte, unde, și cuibărește. Aceasta pasare este protejata de lege.Expertii de la Bruxelles vor sa protejeze pasarile salbatice pe cale de disparitie si abia asteapta sa ne daruiasca pentru asta peste 140 de milioane de euro pe an.

Romanii nu se inghesuie insa sa ia banii: fie nu stiu cum sa obtina finantarea, fie nu vor sa renunte la cosit si ingrasaminte de dragul potarnichilor.

Crex Crex alias cristelul de camp este, in 2010, unul dintre “sponsorii” de nadejde ai fermierului. Romanii care au un hectar intr-o zona protejata din Maramures, Bucovina, Dobrogea sau Banat, unde cuibareste zburatoarea cu aripi ruginii, pot cere 209 euro de la Uniunea Europeana.

Amenintat de cosit si secerat, Crex Crex are nevoie de pasuni si lanurile de cereale bogate, pe care fermierii sa le ingrijeasca mereu cu ingrasamant natural, dar care sa nu contina prea mult azot.

Cucuvea (Athene noctua)

noreply@blogger.com (Danyel) — Wed, 6 Dec 2017 11:29:00 -0800

Cucuveaua sau huhurezul de stâncă (Athene noctua) este o pasăre din familia Strigidae, care viețuiește în mare parte în zonele temperate și calde din Europa, Asia și de nordul Africii.Cucuveaua este de fapt o bufniță de talie mai mică (23–27 cm), cu un penaj cenușiu deschis, având ochii (irisul) de culoare galbenă. Are o coadă scurtă, fiind o pasăre care este activă și ziua și noaptea.

Există două tipuri de bufnițe: Strigidae și Tytonidae. Bufnița vânează insecte și mamifere mai mici, inclusiv unele păsări, cu toate că unele se specializează în a vâna pește.

Oul de bufniță este mai alb și are o formă aproximativ sferică. Aceasta poate depune de la câteva până la o duzină, depunerea lor durând între o zi și trei zile. Nu eclozează în același timp.Cucuveaua trăiește în zonele cu climă temperată din Europa, Africa de Nord și Asia. Populația de cucuvele din Germania era în anul 2003 de circa 6000 de perechi, crescând în anul următor la aproximativ 7400 de perechi.

Potârniche (Perdix perdix)

noreply@blogger.com (Danyel) — Wed, 6 Dec 2017 11:25:00 -0800

Potârnichea sau potârnichea cenușie (Perdix perdix) este o pasăre sedentară din familia fazianidelor (Phasianidae)ordinul galiformelor (Galliformes), răspândită în terenurile agricole din câmpie și de pe coline în Europa și Asia, cu o talie de 30 cm, de culoare cafeniu-deschis, cu gâtul și gușa cenușii, abdomenul alburiu, și o pată brună-ruginie în formă de potcoavă pe piept. Se hrănește cu plante (semințe, cereale, vegetale, fructe, frunze verzi, ierburi) și nevertebrate (insecte, larve, râme, melci). Cuibul și-l face pe pământ, ascuns în iarbă sau sub tufișuri. În România se găsește în regiunile joase, în câmpie, culturi de cereale, mai rar în golurile alpine ale Carpaților.Este o pasarea relativ mica, cu greutate medie (350 g gainusa, 400 g cocoselul), spre toamna este mai mare, incepand sa scada in greutate pe timpul iernii. Are penajul de culoare cenusie, cu puncte, dungulite, are capul gusa de culoare roscata, picioarele cenusii, ciocul cenusiu inchis, ochii au in jur dunga circulara de culoare rosie. Potarnichile tinere au picioarele colorate in galben.

Masculii isi limiteaza teritoriile inaintea imperecherii. Deseori se dau lupte crancene intre rivali. Deosebirea intre mascul si femela este ,,potcoava” de pe piept, de culoare maro (la cocosel este colorata intens, iar la gainusa aceasta este sub o forma mai stearsa). Gainusa se deosebeste de cocosel prin faptul ca are penele capului putin striate in lungime, iar cele de pe lateral au o culoare galbui-cenusie, iar la cocosel, sunt intens striate in lungimea lor.

Potarnichea poate trai trei pana la patru ani. Auzul si vazul acestei pasari sunt dezvoltate. Ciripitul ei este ,,rrip-rrip-rrip”. Cand glasul este disperat si se striga adunarea sau cand se ridica sa zboare, sau cand se aude mai puternic strigatul cocoselului in perioada cand se imperecheaza – un ciripit ,,cherr-rec” – la acestea, femela raspunde cu tonul mai slab. Puii au ciripitul foarte slab.

Toamna catre iarna, potarnichile stau mai mult in stoluri pana in lunile februarie si martie, cand ele se despart. Pe timp de frig, potarnichile se aduna iar in stoluri.

Rainbow Feather Bird fundal colorat pasăre-Atractiv fotografii Cel mai mic Hummingbird lume

noreply@blogger.com (Danyel) — Sat, 19 Sep 2015 09:59:00 -0700

https://www.google.ro/search?tbs=simg:CAESxAEawQELEKjU2AQaBAgFCAsMCxCwjKcIGl4KXAgDEibQAbsPkAmTEtQJpBGnAS8t3BnRKNAo9CmuIokk9SnzKc8osjfsLBowdhBKwijS4sB0glOGoXvkmi6Qzj3OjtNScvN5LR53dSmkPgO7BTDnMMXd3ahpmZB5DAsQjq7-CBoKCggIARIE2wPAXgwLEJ3twQkaMQoGCgRiaXJkCgYKBGJlYWsKDAoKdmVydGVicmF0ZQoICgZhbmltYWwKBwoFZmF1bmEM&tbm=isch&sa=X&ved=0CB0Qsw5qFQoTCL-OtZrHg8gCFQZVFAodv9YIxQ&biw=1280&bih=899

   http://revelwallpapers.net/w/AutjB4wVYS7Yduo8kDaTp7/rainbow-feather-bird-colorful-bird-background-wallpapers.html

   http://photographyinspired.com/attractive-photography-worlds-smallest-hummingbird.php

Ciocănitoare de grădini (Dendrocopos syriacus)-face parte din genul dendrocopos,ordinul piciformes

noreply@blogger.com (Danyel) — Sun, 13 Sep 2015 14:53:00 -0700

Ciocanitoarea pestrita de gradina (Dendrocopos syriacus) face parte din Genul Dendrocopos, Ordinul Piciformes. Poate fi intalnita in Europa de Est si Centrala. Nu Este o specie migratoare, Dar zboara pe distante scurte in cautare de hrana.Vietuieste version Gradini, Parcuri, Livezi si paduri in Diversi Copaci (Nuci, Plopi, Druzi, fructiferi pomi, etc.)

În România Este prezenta tot Timpul Anului si Este intalnita mai mult in zonele de Campie si Dealuri. În prezent Este o pasare DIN ce în ce mai rara, cea mai mare Amenintare o sa AFLI disparitia locurilor de cuibarit. Distrugerea habitatului si naturale folosirea ierbicidelor si insecticidelor excesiv afecteaza arealul pasarii.

http://www.animale-salbatice.ro/ciocanitoarea-de-gradina.html

http://www.eukarya.ro/enciclopedie/regnul-animalia/dendrocopos-syriacus-ciocanitoare-de-gradini

Frunzăriță galbenă (Hippolais icterina) - Aceasta pasare isi are numele de la faptul ca penajul sau este in nuante de verde si galbui,

noreply@blogger.com (Danyel) — Sun, 13 Sep 2015 14:31:00 -0700

http://rombird.ro/ro/obl/index?kereses=2&mfaj=291

Aceasta pasare isi are numele de la faptul ca penajul sau este in nuante de verde si galbui, dar si pentru ca isi petrece mult timp in frunzisul arborilor si a arbustilor, chiar si cuibul si-l face pe crengile bifurcate ale acestora, unde este cat mai bine ascuns in frunzisul des. Foarte rar poti gasi un cuib de frunzarita pe teren sau la inaltimi mici, de regula ea isi construieste cuibul la cel putin 1 m inaltime de sol, in copaci. Acesta are o forma dezordonata, este alcatuit din crengute, fire de iarba uscate si in interior este captusit cu par grosier de animale, panze de paianjen, puf si pene.

   https://camarasdelumini.wordpress.com/tag/hippolais-icterina/

      http://www.istenszeke.ro/index.php/ro/descriere/biodiversitate/fauna

Găinușă de baltă (Gallinula chloropus) -Pasăre sălbatică semiacvatică, migratoare, de talia unei prepelițe, cu cioc scurt și cu penaj cafeniu

noreply@blogger.com (Danyel) — Sun, 13 Sep 2015 14:17:00 -0700

Este o pasare comuna zonelor umede cu vegetatie Bogata. Ramane in Tara atunci cand iernile blânde Sunt. Ambele sexe au Colorit dominant negru-cenușiu dominant cu aripi brune si o Dunga alba de-a LUNGUL laturilor Corpului. Coada neagra, scurta, Tinuta vertical, contrasteaza Puternic cu penele subcodale albe. Picioarele, CA SI ciocului Vârful, Sunt verzi-gălbui IAR Restul ciocului si o mica Prelungire o acestuia pe frunte, rosii. Cuibareste version vegetatia de la Marginea baltilor si tot aici, uneori, în arbori. Foloseste pentru Depunerea oualor chiar si cuiburi vechi de mierle ori Gaite. De înotat, înoata cu miscari ritmice ale capului si cozii cautand hrana formata DIN diverse graunte Sau plante și lacuri Dar se scufundă si dupa larve de insecte, Rame Sau moluste mici.

Ciuf de pădure (Asio otus)

noreply@blogger.com (Danyel) — Sun, 19 Jul 2015 04:05:00 -0700

Pescărel negru (Cinclus cinclus)

noreply@blogger.com (Danyel) — Sun, 19 Jul 2015 03:53:00 -0700

http://fotogrossomodo.blogspot.com/2011/10/cinclus-cinclus-pescarel-negru.html

http://rombird.ro/ro/obf/7565/index

Boicuș (Remiz pendulinus)

noreply@blogger.com (Danyel) — Sun, 19 Jul 2015 03:40:00 -0700

http://moldovabirds.blogspot.com/2012_05_01_archive.html

https://500px.com/photo/30484521/boicu%C8%99-remiz-pendulinus-by-toma-virgil

Avifauna Republicii Moldova se numără 285 de specii de subspecii de pasari (Averin, Ganea, 1971), INCLUSIV 10 specii prezente cu cate Doua Sau trei subspecii. 173 specii Sunt cuibaritoare, îngrijire Dintre 127 specii migratoare si 46 de specii sedentare.

Conforme sitului BirdLife International avifauna Republicii Moldova se numără 233 de specii de pasari, de îngrijire Dintre 232 terestre specii, 208 specii migratoare, 17 specii de mare, 85 specii lacuri. Dupa stare de conservare dupa categoriile IUCN:? 3 specii amenin mâncat, 5 vulnerabile specii, 11 aproape amenin mâncat i 214 cu risc scazut?.

Ciocârlie de pădure (Lullula arborea)

noreply@blogger.com (Danyel) — Sun, 19 Jul 2015 03:25:00 -0700

http://www.drumetuleclectic.ro/birdwatching/pe-carari-hercinice/

Ciocârlia de padure (Lullula arborea) - Este mai mica, raspandita Ales Mai în Germania, Cantecul EI Foarte placut Rasuna in paduri, pasuni si coline montane. Este intalnita si in tara noastra, mai Ales în lunile februarie - octombrie.

Penajul EI Este cafeniu ruginiu pe Partea dorsala, cu multe pete în forma de stropi bruni-Negri, IAR Partea ventrala alb-ruginie si cafeniu pe LATERALE. Sunt (traiesc Mai Ales îngrijire Cele în nord) pasari Călătoare, ierneaza in regiuni DIN Germania cu clima blanda.

Sunt 13-15 cm, zboara cantand, la inaltimi de peste 100 m. Cloceste 6 OUA, isi Creste puii cu insecte si seminte pana cand acestia incep sa zboare singuri.

Cea mai cunoscuta specie Este Ciocârlia de tabără (Alauda arvensis) - populeaza CEA mai mare Parte DIN Europa, mai Ales Spatiul mediteranean. Sunt penajul cafeniu-inchis pe Partea dorsala, cu pete mai mari si mai mici de Culoare cafeniu-negru. Pe Partea ventrala, penajul Este alb cu linii Inchise.

http://www.sor.ro/ro/pasari/Lullula-arborea.html

http://www.pasaridinromania.com/2014/03/ciocarlia-de-padure-lullula-arborea-nu.html

Fâsă de câmp (Anthus campestris)

noreply@blogger.com (Danyel) — Sun, 19 Jul 2015 03:08:00 -0700

http://www.animale-salbatice.ro/fasa-de-camp-anthus-campestris.html

. Anthus campestris fata Parte din Familia MOTACILLIDAE Aceasta familie Este inrudita de aproape cu CEA ONU Ciocarliilor; . ELE se aseamana, indeosebi in zdrobi cuibaritului, Dar Si exterior, cum spre Exemplu Fasele cu Ciocarliile de tabără Remigele prelungite secundare, formeaza ne caracter al ambelor familii; pe de alta Parte INSA, aceste pasari se apropie de Sylviidae Prin aceea cca naparlesc de Doua ori pe an - Primavara si toamna. Trasaturi Deschisa Partea Superioara Galben-cenusie, cu putine pete intunecate, neprecise; partile de desupt tulbure galben-albicioase , . pe laturile de la Partea de sus a pieptului au petisoare singuratice sur-Inchise Rectricele extreme au rachisul si steagul alb exterior, de asemenea, de la varf in sus, o pata mare cuneiforma Galben-albicioasa, A doua, la FEL, Dar Mult Mai Mică SI rachisul Brun-inchis. Ghiara policarului, mare si turtit curbata.

Masculii Foarte adulti pierd petele de pe gusa si piept complet.

http://dev.adworks.ro/natura/specii/198/Fasa-de-camp.html

Privighetoare de zăvoi (Luscinia luscinia)

noreply@blogger.com (Danyel) — Sat, 25 Oct 2014 05:00:00 -0700

O alta specie de privighetoare, foarte asemanatoare cu privighetoarea roscata. Privighetoarea de zavoi e mult mai raspandita in jumatea de est a continentului, convietuind aici cu privighetoarea roscata. Diferentele sunt subtile, nu e gresit sa le spunem la ambele specii doar privighetori in vorbirea curenta, ambele incantand cu glasul lor melodios si cu prezenta lor furisata prin cranguri. Din punct de vedere stiintific, ornitologic, sunt insa doua specii diferite, cu trasaturi caracteristice ce pot fi separate.

http://www.visitdanubedelta.com/ro/fauna/birds/thrush-nightingale/

http://indianajones.sunphoto.ro/PASARI_SALBATICE_DIN_TARA_NOASTRA/100518411

x

Lăcar mare (Acrocephalus arundinaceus)

noreply@blogger.com (Danyel) — Sat, 25 Oct 2014 04:53:00 -0700

Lacarul sau caracâtetul, pasare palustra, îl stiu mai cu seama riveranii ca prezent, fara abatere, vara, în regiunile joase de balta cu stufaris. Dimensiunea, coloritul penajului brun-roscat mai deschis pe partea inferioara, sprânceana alba si docul lung si puternic, îl fac mai usor de recunoscut printre celelalte specii de lacari. Cuibul si-l cladeste prins între trei, patru, fire de stuf, deasupra apei.

Strict legat de mediul acvatic, se hraneste exclusiv cu insecte palustre si larvele acestora.

Vara poate fi vazut, dar mai cu seama auzit, pe malul râului Bega, în stufaris, prins de verticala trestiei. Cântecul este foarte variat, cu diverse tonalitati si improvizatii, reputata de caracâtet câstigata purtând în sine onomatopeea glasuirii sale: „car-car-car-cre-cre-cre-...cric-cric"

http://www.sor.ro/ro/pasari/Acrocephalus-arundinaceus.html

http://wildlifephotography.ro/lacar-mare-acrocephalus-arundinaceus/

Ciocârlie de bărăgan (Melanocorypha calandra)

noreply@blogger.com (Danyel) — Sat, 25 Oct 2014 04:21:00 -0700

Ciocârlia de Baragan este caracteristica regiunilor joase aride si cultivate, pajistilor si stepelor naturale. Lungimea corpului este de 17,5-20 cm, cu o greutate de 54-73 g pentru mascul si 44-66 g pentru femela. Anvergura aripilor este de circa 37-40 cm. Penajul maroniu este similar la ambele sexe. În zbor, privita de jos, apare închisa la culoare, aproape neagra. În timpul sezonului de cuibarit se hraneste predominant cu insecte si iarna cu seminte si radacini.

http://www.sor.ro/ro/pasari/Melanocorypha-calandra.html

http://www.pasaridinromania.com/2014/04/ciocarlie-de-baragan-melanocorypha.html

Mărăcinar negru (Saxicola torquatus)-o pasare mica frumoasa si rara

noreply@blogger.com (Danyel) — Sat, 25 Oct 2014 04:11:00 -0700

http://camarasdelumini.wordpress.com/2012/03/01/cele-mai-numeroase-100-specii-de-pasari-din-romania/

http://wildlifephotography.ro/maracinar-negru-saxicola-torguata/

Prepeliță (Coturnix coturnix)-despre cresterea prepelitelor

noreply@blogger.com (Danyel) — Sat, 25 Oct 2014 03:39:00 -0700

Contine un ovomucoid cu rol anti-inflamator, capabil sa suprime raspunsurile alergice. De aceea ouale de prepelita se recomanda de catre medicina traditionala in tratarea alergiilor, astmului si chiar a bolilor digestive. Totodata, continutul bogat al albusului in lizozima, o enzima cu efect puternic antibacterial, ajuta la intarirea imunitatii si cresterea rezistentei organismului.

http://prepelitemm.blogspot.ro/2012_04_01_archive.html

http://desprecrestereaprepelitelor.blogspot.ro/2012_04_01_archive.html

Raggiana Bird of Paradise (paradisaea raggiana)

noreply@blogger.com (Danyel) — Sat, 25 Oct 2014 03:24:00 -0700

http://www.arkive.org/raggiana-bird-of-paradise/paradisaea-raggiana/video-01.html

Raggiana Bird of Paradise (paradisaea raggiana) este considerata de multi a fi cele mai frumoase specii de pasari de pe planeta. Acestea au fost vânate de secole pentru penajul lor frumos; penele lor au fost folosite pentru decorare si sunt cautate pentru proprietatile lor mistice. Triburile locale, credeau ca ei au fost "pasarile zeilor" si niciodata nu au atins pamântul, hrana doar pe roua. Aceasta poveste accentuat valoarea pasarilor de peste 100 de ani, iar penele au fost o cerere mare astfel încât aproape ca a ucis specia de pasari.

Rață roșie (Aythya nyroca)

noreply@blogger.com (Danyel) — Wed, 19 Mar 2014 02:15:00 -0700

Ar fi trebuit sa uf o rata comuna pe TOATE Bălțile de Câmpie si de-a Lungul Dunarii, totusi Nu e asa. Eu am vazut-o Doar în zonele cu Adevarat salbatice si spre deosebire de confrații de fauna acvatica DIN zona marii si a Dunarii Spre varsarea in mare.Se tăia ca ar mai fi In numar satisfacator si pe Bălțile DIN Vestul tarii.Am avut ocazia sa vizitez cateva balti în PART de Vest a Tarii, în general, spre deosebire de confrații de pasari si de rata Insa nu am vazut niciun exemplar de rata rosie. Banuiesc cca NICI acolo Nu sunt o priveliste Prea comuna si raspandita. Este o rata FOARTE frumoasa. Sunt ne penaj de Culoare maro-roscat. Impresia de la distanta, si pe soare si pe nici, Este o unui Multe penaj de Culoare visinie, destul de USOR de identificat, fiind o Culoare frumoasa si deosebita de rata Alte. Si ochiul alb al ratoiului se poate observație destul de evident, Insa Doar de la o anumita apropiere. Apropiere mie de ingrijire NU mi-AU permisiunea-o nicicand, sperioase rata sunt Niste FOARTE. Pe buna dreptate, ratele salbatice au FOARTE Mult dusmani, including vanatorii cu pusca si caini. Vanatoarea la aceasta specie Este cu desavarsire interzisa Insa femelele de rata rosie pot fi confundate cu Alte specii de rata de îngrijire la Vanatoarea Este permisa si apoi mai EXISTA si mai multe braconieri SAU chiar confuzii în mod intenționat. http://www.danube-delta-resort.ro/ro/pagina/pescuit-vanatoare

Fazan (Phasianus colchicus)

noreply@blogger.com (Danyel) — Fri, 7 Mar 2014 10:20:00 -0800

Fazanul Comun Este originar DIN zona Caucazului si DIN zona de sud-Este un Peninsulei Blacanice. Se presupune Ca La Noi o Fost introdus PENTRU Prima data De la romani Catre.

Fazanul Comun Este mai mic Decat Fazanul gulerat si cel mongolic si cel mai putin prolific. Insa sunt o Rezistenta la factorii de Mediu Mult mai buna si de aceea Este foarte bine Cu adapted. Masculul poate ajunge Pana la greutatea De la 1,5 kg IAR femela pana la 1 kg. Lungimea totala Este de 50-90 cm IAR deschiderea aripilor de 70-90 cm.

Culoarea penajului Este pestrita, de ne rosu-aramiu cu Dungi Negre. Pe spate sunt reflexii verzi albastrui IAR pe cap si pe gat Este negru cu reflexii albastre. Pe obraji ESTE DE ONU Aprins Rosu. Coada lunga Este mai deschisa la Culoare, cu Dungi negre Transversale si de MULTE Ori bifurcata ca limba unui Multe sarpe. Este femela crem-CENUSIU punctata pe cap, spate, aripi si coada cu pete de Culoare brun inchis.

Fazanul Este o pasare poligama UNDE Cocosul paote Avea 5 SAU chiar mai MULTE Gaini. În luna mai femela depune in jur de 10 oua pe îngrijire le cloceste singura. PERIOADA de incubatie Este de 21 de Zile.

Fazanul Este o pasare sedentara. PREZINTA ne interesati crescut pretul vanatoare, acesta fiind si motivul principal de ingrijire a scris o Fost introdus în avifauna Tarii noastre. http://www.excursiiindeltadunarii.eu/fauna-delta-dunarii