Efectele cafelei

2011-12-06T05:24:00.002-08:00

Cafeaua scade riscul mortalitatii la femei

Pentru cele care isi savureaza zilnic cafeluta de diminea ta, ultimele descoperiri despre cafea si rolul aceste ia in sanatate sunt foarte linistitoare. Studii mai vechi acuzau cafeaua pentru inducerea unor probleme de sanatate, precum cancerul pancreatic sau boli ale inimii. Se inselau!

Deoarece aceste studii nu priveau problema in totalitate: majoritatea bautorilor de cafea sunt si fumatori. Nu exista dovezi care sa ateste ca bautul cafelei in sine poate cauza cancerul. Investigatii recente arata ca, desi cafeaua mareste temporar presiunea sangelui si creste frecventa cardiaca pentru unele persoane, consumul moderat (2-4 cesti pe zi) nu mareste riscul de afectiuni ale inimii.
In plus, noi dovezi sugereaza ca bautul cafelei – cateodata in cantitati mari – poate avea beneficii in sanatate, poate produce imbunatatiri ale memoriei si ale performantei, precum si un risc redus de cancer la ficat, diabet de gradul 2, guta, Parkinson si ateroscleroza (la femei).

Acum, o noua investigatie la scara mare condusa de cercetatori din Spania si Harvard Medical School sugereaza ca bautul cafelei scade riscul mortii premature, in special la femei.
Folosind informatii de la 86.214 femei din Nurse’s Health Study si 41.736 barbati din Health Professionals Follow-up Study, cercetatorii au explorat legatura dintre consumul de cafea si decesul avand drept cauza bolile cardiovasculare, cancerul si alte cauze, pe o perioada de 24 de ani pentru femei si 18 ani pentru barbati.
Participantii au raspuns la chestionare o data la 2-4 ani despre stilul de viata si obiceiurile lor alimentare, inclusiv consumul de cafea (normala si decofeinizata). Dupa ce au ordonat datele in functie de varsta, fumat si ceilalti factori de risc pentru bolile cardiovasculare si cancer, cercetatorii au determinat ca bautul cafelei nu creste riscul decesului.
Din contra, femeile care beau cel putin 5-7 cesti pe saptamana aveau o rata mai mica a mortalitatii. ( Femeilecare consumau mai putin de 5 cesti/saptamana si barbatii care consumau in medie cel putin 2 cesti/zi au avut de asemenea be neficii, dar observatiile nu au fost edificatoare.) Rezultatul s-a datorat in principal scaderii numarului de decese pricinuite de bolile cardiovasculare, chiar daca bautorii de cafea aveau un risc scazut de moarte si prin boli ale ficatului sau diabet (Annals of Internal Medicine, iunie 2008). Chiar si cei care consumau cafea decofeinizata au avut o rata a mortalitatii mai mica decat cei care nu beau deloc.
Dezavantajul major al acestui studiu este ca informatiile provin din amintirile subiectilor, care nu pot fi intotdeauna de incredere. La fel ca toate celelalte studii observationale, acesta arata numai legaturi intre fapte, dar nu implica neaparat determinarea cauzei si a efectului.
Exista insa motive biologice pentru care cafeaua poate fi sanatoasa, in special in aria cardiovasculara. Cafeaua contine multe substante din plante cu proprietati antioxidante care pot ajuta la scaderea inflamatiilor si la protectia peretilor vaselor de sange. Un studiu publicat in British Journal of Nutrition pe data de 8 aprilie 2008 sugereaza ca unele dintre ingredientele cafelei (insa nu cofeina) pot impiedica formarea de cheaguri in vasele coronariene.

Cafeaua un aliment ?

Cercetarile privind efectul cafelei asupra sanatatii individului sunt inca la inceput si va mai trece timp pana vom afla daca bautul cafelei joaca vreun rol in pastrarea sanatatii si prevenirea bolilor. Noile descoperiri demonstreaza insa ca bautul cafelei in mod obisnuit nu face niciun rau. Avertisment: cercetarile s-au bazat eronat pe un consum zilnic de cofeina de minimum 200 de miligrame (mg). O ceasca normala de cafea contine intre 100 si 150 de miligrame de cofeina.

Articol preluat din Revista Harvard Women’s Health Watch

Istoria cafelei

2011-07-10T09:09:00.003-07:00

 
Cafeaua

Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de ani. In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de toate paturile sociale inca din vechime.
Prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare. Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa.La inceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor.
Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in chip de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a boabelor uscate. Cafeaua crestea in mod natural si in Peninsula Arabiei si din secolul 11 aici cafeaua a fost preparata ca bautura calda.
Asa-numitele proprietati stimulative ale cafelei au fost considerate de multi in acele timpuri stravechi, generatoarele unui fel de extaz religios, iar cafeaua ca bautura si-a castigat o reputatie mistica, invaluita in mister si asociata cu preotii si doctorii. De aceea nu este surprinzator ca doua legende puternice au aparut pentru a explica descoperirea acestei boabe magice.

O istorie apocrifa datand de pe la 1400, povesteste despre un pazitor de capre yemenit, pe nume Khaldi, care a observat cum caprele sale deveneau neastamparate si energice dupa ce mancau fructele rosii care cresteau in tufisurile necunoscute de pe aceste meleaguri. Uimit de comportamentul lor, Khaldi a dus fructe la o manastire din apropiere, unde staretul a fiert fructele in apa. Acesta a obtinut un lichid amar dar aromat, foarte stimulator, care alunga oboseala si somnolenta..
Cealalta poveste este aceea a unui dervis musulman care a fost condamnat de dusmanii lui sa rataceasca prin desert si astfel sa moara de foame. In delirul sau, tanarul a auzit o voce care ii spunea sa manance fructele dintr-un arbore de cafea din apropiere. Dervisul a incercat sa inmoaie fructele in apa si cand nu a reusit, pur si simplu a baut lichidul acela. Interpretand supravietuirea si energia sa ca pe un semn de la Dumnezeu, s-a intors la ai sai si a raspandit credinta si reteta acestei bauturi.

Asemenea legende sunt bineinteles neconfirmate, dar exista anumite fapte referitoare la raspandirea arborelui de cafea, care sunt bine documentate. Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un obicei zilnic placut. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, societatile care practicau comertul au inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il reprezinta cafeaua si au lansat-o cu succes in Europa.
Cererea de cafea in Orientul Apropiat era extrem de mare si toate transporturile de cafea care paraseau Yemenul cu destinatia Alexandria si Constantinopol erau foarte bine controlate si pazite pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. In ciuda acestor restrictii, musulmanii in timpul pelerinajului lor la Mecca, au reusit sa ascunda si sa ia cu ei plante de cafea si sa le cultive in tarile lor. Astfel, a inceput cultivarea cafelei in India.
Cafeaua a intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randul populatiei in momentul in care vanzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in oferta lor ca alternativa la bauturile reci. De asemeni, multi dintre negustorii europeni au inceput sa bea cafea in calatoriile lor si au adus acest obicei in Europa. Asemanarile fonetice dintre cuvantul "cafea" si echivalentii sai europeni ( in italiana "caffe", in franceza "caff�" si "kaffee" in germana, de exemplu), i-au determinat pe oameni sa creada ca numele provine din "Kaffa", provincia etiopiana de unde cafeaua isi trage obarsia. Dar o alta ipoteza a sugerat ca acest cuvant povine din arabescul "quahwek", care inseamna "stimulant".
Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comertul naval si au introdus cultivarea la scara mare a cafelei in coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi si Bali. Cafeaua a ajuns in America Latina cateva decenii mai tarziu cand francezii au adus o planta de cafea in Martinica. La jumatatea secolului 19, o boala rara a plantelor s-a raspandit prin plantatiile de cafea din Asia de sud-est si culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi.
Este interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, cultivarea arborelui in aceasta parte a lumii este relativ recenta. De fapt, plantatorii britanici au fost cei care au reintrodus cresterea cafelei in Africa, chiar dupa Primul Razboi Mondial, infiintand plantatii in zone care ofereau un climat si un sol propice infloririi arborelui.

Pregatirea cafelei

Pentru a obtine o cafea extraordinara este important sa se tina seama de patru pasi: macinare, dozare, apa si prospetime.

Macinarea cafelei

Pentru fiecare metoda de preparare este necesar un grad diferit de macinare, intrucat gustul final al cafelei este influentat de timpul in care apa si cafeaua sunt in contact direct. De exemplu in cazul in care se pregateste cafeaua cu o cafetiera, aceasta trebuie macinata mai mare, deoarece timpul de contact dintre apa si cafea este de aproximativ patru minute, in timp ce cafeaua pregatita pentru cu un expresor trebuie sa fie mai fin macinata, intrucat prepararea ei dureaza in jur de 20 secunde.
Cu cat timpul de pregatire al cafelei este mai mic cu atat cafeaua trebuie sa fie mai fin macinata.

Dozarea cafelei

Unul dintre pasi cei mai importanti in prepararea unei cafele bune este folosirea proportiei potrivite de cafea si apa. Aceasta propotie difera in functie de reteta folosita.
Cele mai bune dozari se produc prin combinarea mai multor tipuri de cafea din diferite parti ale lumii. Proprietatile si caracteristicile lor variate se combina pentru a asigura un echilibru de buchet si aroma.
Amestecurile de varietati Arabica pura tind spre o cafea mai moderata si mai aromata, in timp ce amestecurile de Arabica si Robusta au o pulpa mai bogata si o aroma mai puternica.

Apa

O ceasca cu cafea contine 98% apa, din aceasta cauza apa folosita la prepararea cafelei trebuie sa fie curata. Pentru a obtine gustul si aroma cafelei apa trebuie incalzita pana aproape de punctul de fierbere , 96�C.

Prospetimea cafelei

Ca in cazul oricarui produs alimentar, si in cazul cafelei este de preferat sa se consume prospata. Oxigenul, caldura, lumina si umezeala sunt principalii factori care duc la pierderea calitatii cafelei. Pentru a pastra prospetimea cafelei, aceasta trebuie tinuta intr-un recipient, opac, inchis ermetic si la temperatura camerei.
Nu este indicat, in cazul cafelei folosite zilnic, pastrarea acesteea in frigider sau congelator, intrucat aerul cald patruns in recipient la fiecare utilizare condenseaza.
Cafeaua boabe se patreaza proaspata mai mult timp decat cea macinata, deoarece suprafata de contact cu oxigenul este mult mai mica. De aceea pentru rezultate cat mai bune cafeaua trebuie macinata inainte de utilizare.

Cafeaua si beneficiile ei