IMOBLOGOMANIA - indreptar de moravuri grele

Cateva consideratii asupra "razboiului modern"

2015-06-30T22:03:00.001+03:00

“ A castiga 100 de victorii in 100 de batalii un este un exponent al inteligentei. A subjuga armata inamica fara lupta constituie adevaratul exponent al inteligentei.” - Sun Tzu, Arta razboiului. Aceasta noua era in care dezvoltarea stiintei si industriei joaca un rol determinant in puterea destructiva a fortelor armate, se caracterizeaza prin existenta a trei tipuri de arme:

• armele cu carácter de obstructie (gropi, bastioane, fortificatii),

• armele de distrugere (arcuri, arme de foc, piese de artilerie, rachete) si, in cele din urma,

• armele “pentru comunicatii” (semnale, vectori de informatii si transport, telegraful optic, radiotelefonia, radarele si satelitii). Ne aflam realmente in fata unei adevarate revolutii a informatiei si a cunostintelor care opereaza la niveluri diferite si care modifica conflictele traditionale, teritorializandu-le sau deteritorarizandu-le. Geostrategia, ea insasi fiind o stiinta de granita si cu un vadit carácter pluridisciplinar s-a imbogatit astazi cu noi termeni: razboiul cibernetic “CIBER WAR”, razboiul retelelor informatice “NET WAR” sau razboiul softurilor “SOFT WAR”.

Razboiul informatiilor “INFORMATION WARFARE” este una dintre multele expresii pe care am fost progresiv obisnuiti sa le ascultam in ultima decada, asociiindu-se atat cu sfera militara, cat si cu cea civila, cu aceasta din urma mai ales o data cu sfarsitul razboiului rece cand anumite concepte nu mai erau apanajul armatei. In ciuda faptului ca aceasta tema a facut obiectul mai multor studii realizate atat de analistii de strategie, cat si de entitati relationate cu domeniul apararii, nimeni nu a putut sa defineasca cu precizie acest termen. Majoritatea analistilor o definesc: In era digitala in care ne aflam astazi, informatia si diseminarea acesteia au ajuns la conditia de resursa vitala. Impactul noilor tehnologii asupra conflictelor si gestionarii lor se manifesta in opinia mea, cu precadere in aceasta sfera, a razboiului informatiilor, iar adevarata problema a conceptului de razboi al informatiilor rezida tocmai in faptul ca ne bazam pe un set de concepte vechi, imbracate in haina noua. Asadar, depinzand de interlocutor, acest gen de razboi se materializeaza prin: atacuri asupra sistemelor de control, aspectul cibernetic, cel electronic, pirateria electronica “hacking”, blocajul informational, razboiul bazat pe informatie in sine, aici incluzand si razboiul psihologic.

• Atacul asupra sistemelor de control se manifesta prin intermediul unor actiuni care il fac pe inamic sa se afle in imposibilitatea de a-si mai putea controla propriile sisteme defensive. Cheia problemei in acest caz o constituie capacitatea de a putea lua decizii mai repede decat inamicul, oricare ar fi el si a trece imediat la implementarea acestor decizii. Ciclul decizional nu este un lucru misterios ba dimpotriva, este chiar o realitate a vietii cotidiene. In mediul militar, acest ciclu decizional se defineste prin acronimul OODA (a Observa, a ne Orienta deciziile in functie de ceea ce tocmai s-a intamplat, a Decide cum sa procedam si a Actiona). Ca un exemplu pentru o astfel de situatie, va propun sa presupunem ca un geniu al computerelor a reusit sa intre intr-una din retelele informationale ale NATO. Piratul informatic, pe care lumea moderna il numeste hacker a eliminat informatii si a alterat alte date existente acolo, in asa fel incat sa prezinte o falsa viziune asupra a ceea ce se petrece intr-o zona de operatiuni militare. Intr-un astfel de context ipotetic, fortele NATO ar beneficia de o viziune falsa asupra realitatii existente si in cele din urma ar lua decizii dezastruoase precum bombardarea unor zone despre care s-ar crede ca ascund depozite de armament si munitie, dar unde defapt s-ar afla civili nevinovati. Bombardarea Ambasadei Chinei de la Belgrad nu se inscrie intr-un astfel de context ipotetic si este o realitate a conflictului din 1999, insa nu un hacker l-a cauzat, ci lipsa de incompetenta.

• Razboiul electronic utilizeaza mijloacele electronice in vederea neutralizarii sistemelor de comanda si control ale inamicului, garantand in acelasi timp securitatea propriilor sisteme. Acest gen de actiuni militare a debutat prin utilizarea telegrafului in 1850, iar inpactul pe carare l-au avut noile tehnologii asupra acestui gen de confruntare s-a vazut foarte bine in Revolutia din decembrie 1989, cand mai multe forte din exterior au executat un masiv bruiaj electronic asupra teritoriului romanesc, folosind pentru acest lucru tehnologii de ultima ora, carora sistemele noastre de aparare nu le-au putut face fata.

• Razboiul cibernetic este considerat de unii cerecetatori si specialisti ca fiind o parte componenta a razboiului electronic. Razboiul electronic include folosirea tuturor mijloacelor disponibile la nivel electronic si informatic pentru a neutraliza sistemele electronice si de comunicatii ale inamicului, urmarind in acelasi timp mentinerea integritatii propriilor sisteme la un nivel operational. Primii care au introdus acest concept au fost americanii, insa el este tot mai des utilizat si de catre alti “soldati cibernetici” din China, Federeatia Rusa, Japonia sau Israel.

• Pirateria electronica (hacking) este un adevarat razboi de guerilla, dar in varianta electronica in care se poate implica intr-o forma sau alta orice persoana din orice colt al lumii, cu conditia sa aiba la dispozitie un computer, un modem si sa fie inarmati cu ceva cunostinte in domeniul informaticii. De notorietate sunt hackerii romani, poate si ei o posibila arma de temut in contextul noilor conflicte ale viitorului. Internetul in sine poate deveni o arma, foarte multi programatori, tehnicieni sau simplii curiosi in ale informaticii, ce dispun de mai mult timp liber si au intentii nu tocmai bune, cauta posibile brese in sistemele de protectie ale unor mari companii sau chiar ale fortelor armate. Cu precadere in cursul ultimei decade s-a incercat transformarea acestor hackeri intr-o adevarata “arma militara”, proces care se pare ca ia amploare, iar actiunile lor au depasit de mult fictiunea si sunt o realitate , uneori cruda a lumii in care traim, internetul putand fi considerat un avantaj, dar si o serioasa vulnerabilitate.

Dezvoltarea tehnologiei computerelor si a INTERNET-ului a imbunatatit viteza si volumul informatiilor pe orizontala si pe verticala. In acelasi timp, internetul a realizat o interconectare a retelelor regionale din intreaga lume intr-o retea globala, uneori metaforic asimilata unui sat global. Internetul este in sinea lui un camp de batalie, prin el putandu-se realiza operatiuni psihologice si propaganda, dar si un posibil aliat in gestionarea conflictelor militare.

Razboiul softurilor “SOFTWAR” este forma cea mai moderna de exprimare a razboiului psihologic (propaganda neagra, alba sau gri, dezinformarea, etc). Ca parte integranta a razboiului informational, softwar-ul creaza efecte atat in domeniul conplotului, cat si al realitatii virtuale, urmarindu-se in principal controlul si anihilarea moralului adversarului.
Un bun exemplu de razboi bazat pe informatie si in care noile tehnologii au avut un important aport, este Razboiul din Golf din 1991, cand CNN-ul, prin intermediul lui Peter Arnett, trimisul special la Bagdad, a transmis “razboiul pe viu”. Observam astfel cum Statele Unite folosesc televiziune pentru a influenta opinia publica nationala si comunitatea internationala.

Un alt exemplu elocvent al modului in care noi tehnologii au influentat un conflict militar il constituie cazul iugoslav. Sarbii au invatat din conflictele precedente care au dus la dezmembrarea fostei Iugoslavii si cu deosebire din conflictul bosniac cat de important este razboiul informational la acest sfarsit de mileniu si cum trebuie el purtat. Avand si avantajul de a se fi familiarizat cu metodele aliatilor care, in treacat fie spus, au dovedit in unele situatii o descurajanta lipsa de imaginatie, recurgand, in esenta, la forme, metode si procedee cunoscute, conducerea politica si militara iugoslava s-a dovedit a fi un adversar redutabil, ripostand promt la atacurile informationale ale inamicului.

Conflictul din Iugoslavia constituie un elocvent exemplu asupra modului in care noile tehnologii au avut un impact major asupra purtarii conflictului. In perioada premergatoare declansarii actiunilor militare, s-a desfasurat o ampla operatie de cercetare, folosindu-se o gama larga de mijloace, dintre care publicatiile de specialitate le evidentiaza pe cele aerocosmice pentru descoperirea, localizarea si determinarea mijloacelor electronice ale iugoslavilor. In acest scop, s-au utilizat sisteme cu tehnica de ultima ora: AWACS, aeronave de tip EA-6 B, E-2 C si avioane fara pilot ce au actionat in special din spatiul aerian al Ungariei, dar si din Bosnia-Hertegovina, Albania si Marea Adriatica, fara a intra in spatiul aerian iugoslav. NATO a utilizat frecvent avioane F 117 STEALTH, iar in premiera bombardierul B 2 STEALTH (invizibil).

Pentru descoperirea bateriilor de rachete si artilerie, NATO a folosit o arhitectura tehnico-organizatorica de cercetare multispectrala, greu de contracarat, cuprinzand: sateliti de cercetare; avioane de cercetare si supraveghere electronica AWACS si NIMROD (Marea Britanie), EP 3 si RC 135 RIVER JOINT (SUA); pentru cercetarea prin fotografiere, inclusiv in infrarosu, aparatele CAMBARRA PR- 9 (Marea Britanie), U2, E8 (JOINT STARTS), avioane fara pilot, de toate tipurile, inclusiv de tip PREDATOR (cu raza mare de actiune); avioane F 15 E STRIKE EAGLE si F 16 C/D, dotate cu sisteme de cercetare-lovire pe timp de noapte (LANTIRN), furnizand coordonatele digitale ale obiectivelor localizate (tancuri, piese de artilerie, lansatoare de rachete, etc).

Un aspect cu totul inedit in lumea informatiilor l-a constituit comunicarea prin internet. Inceperea bombardamentelor NATO, la 24 martie 1999, s-a simtit imediat in intreaga lume on line, prin posta electronica mesajele ajungand pe intregul glob. A fost prima data cand internetul a fost folosit, intr-o masura asa de mare, ca mijloc de comunicatie si de exprimare a opiniilor.
Actiunile s-au desfasurat si intr-o tabara, si in cealalta: de exemplu, dupa ce NATO a bombardat “accidental” Ambasada Chinei din Belgrad, hackerii au “bombardat” la randul lor sit-ul Casei Albe, scotandu-l din functiune pentru cateva zile. Cum oricarei forme de atac trebuie sa i se gaseasca o forma de raspuns, au existat organizatii care au permis utilizatorilor sa se conecteze la siturile lor, de unde sa trimita e-mail-uri nemonitorizate si de unde sa poata naviga anonim pe web, facilitand comunicarea celor din zona de razboi cu lumea libera, dar in asa fel incat sa nu se poata afla cine comunica si ce informatie transmite.
Bruiajul de radiolocatie executat de formatiunile de avioane ale NATO a fost resimtit in perioada conflictului si de sistemul de aparare antiaeriana al Romaniei (pe granita de vest), fapt ce dovedeste ca fortele aliate au adoptat atunci masuri de siguranta si in raport cu tara noastra.

In perioada conflictului, in domeniul informaticii s-au evidentiat urmatoarele aspecte mai deosebite:

1. Fiecare parte combatanta si-a reprezentat pe siturile specializate din reteua internet, punctele de vedere asupra evenimentelor sub forma de interviuri extrase din presa;

2. Toate browser-ele, in perioada conflictului, au prezentat la rubrica stiri, sub forma animata (care sa atraga atentia), aspecte de ultima ora.
In Ungaria au fost dislocate, in ultima decada a lunii mai 1999 , au fost dislocate 24 avioane F-18 si 3 avioane A-10 (la baza Tszar), precum si 7 avioane KC-135 (de realimentare in zbor) si avioane AWACS (pe aerodromul Ferihegy-I). Toate au fost folosite in cadrul operatiunii “ALLIED FORCE”, in cadrul contramasurilor electronice, alaturi de procedee clasice (bruiaj si distrugerea apararii electronice), intensificandu-se actiunile specifice inselarii electronice, respectiv dezinformarea si diversiunea, combinate cu operatiunile psihologice si imagologice.
Nedispunand de tehnica de ultima ora care sa se poata ridica la standardele NATO, Belgradul a reusit totusi sa mentina cu orice pret controlul asupra populatiei prin mass-media. Chiar daca sistemul de radiorelee TV fusese distrus aproape complet de bombardamente, s-a apelat la China care le-a pus la dispozitie sarbilor un satelit. In plus, Belgradul a reusit sa organizeze un sistem de informatii care sa permita cunoasterea actiunilor adversarului, prevenind atacurile. Incepand cu 26 martie 1999, Belgradul a cerut oficial Federatiei Ruse accesul la sistemul de informatii strategic si la cel prin sateliti. Nu se cunoaste raspunsul oficial.

CONCLUZII:

Noile amenintari cu care se confrunta lumea moderna depasesc cu mult imaginatia stramosilor nostri, asat ca sa un mai vorbim despre tehnologiile viitorului, modul in care se vor purta razboioaiele viitorului. In plan strategic, amenintarea razboiului informational elimina complet distinctia intre sistemele militare si cele civile. Conexiunea celor doua planuri, politic si militar, complica procesul de detectare a unui atac informational si dezvoltarea unei paci durabile. O intrebare foarte incomoda ce s-ar putea adresa guvernantilor in contextul aparitiei unor noi tehnologii ce ameninta viitorul razboiului informational ar fi cum controlam si cum ne protejam de acest nou flagel. Noile tehnologii din domeniul militar sunt elaborate simultan, atat la nivelul de planificare strategica, ca o arma ofensiva a razboiului modern, cat si ca o arma ce poate viza un “atac logistic”, adica exact mediul propice pentru a rupe infrastructura civila de cea de care depinde sistemul militar.

Tocmai acele state care sunt cele mai apte pentru un astfel de conflict sunt in acelasi timp si cele mai vulnerabile. Dependenta crescuta de sistemele informationale sofisticate aduce cu sine o crestere a vulnerabilitatii la actiuni ostile, inclusiv la amenintarea unor acte teroriste.
Atacurile cu noile tehnologii in campul razboiului informational sunt din ce in ce mai usor de realizat. Toate acestea, daca se mai adauga si vulnerabilitatea retelelor de comunicatii civile (extrem de atractive pentru teroristi), fac actiunile si tehnologiile ce tin de razboiul informational sa ocupe un loc important in arsenalul teroristilor.
Solutiile de securitate existente, sunt departe de a fi apte sa faca fata unor astfel de reale amenintari si este posibil ca aceasta situatie sa se mentina pana ce amenintarea s-ar putea transforma intr-un act concret, fortand astfel procesul de elaborare a unor masuri preventive.

Dumnezeu se trateaza in strainatate

2013-12-17T20:05:00.001+02:00

Articolul de mai jos apartine unui prieten (inclusiv titlul) iar cu ingaduinta dumnealui l-am postat integral in cele ce urmeaza, datorita adevarurilor incontestabile pe care le contine. Ii multumesc pentru binevointa, in speranta ca natia se va trezi pana la urma, la fel ca in imnul national.

"Dacă eşti norocos, bisturiul care îţi deschide abdomenul are la capăt un medic plătit de statul român cu 700 de euro.
Chirurgul cu 30 de ani de experienţă, doctor în ştiinţe medicale, care şi-a petrecut ultimii 40 de ani dînd examene şi căruia mii de semeni îi datorează viaţa, primeşte lunar jumătate din cravata lui Gigi Becali.
Mâna lui, care îţi cotrobăie prin torace, ar putea avea acel tremurat pe care ţi-l dă călătoria cu tramvaiul şi care e amintit, la parastasul bolnavului, cu formula "n-a avut zile". După 20 de ani de gărzi, urgenţe şi studiu neîntrerupt, rezidentul va ajunge şi el medic specialist, plătit lunar cu un sfert din poşeta Robertei Anastase, dar pînă atunci se poate bizui doar pe cei 200 de euro de la stat, adică cel mult cu rujul ei.
În fiecare an, România pierde mii de medici, fără ca pacientul de la Cotroceni sau bolnavul din Palatul Victoria să poată trata în mod serios această hemoragie. Din 2007 şi pînă în februarie 2013, peste 23.000 de medici şi peste 15.000 de asistenţi medicali au părăsit ţara, cu un vîrf de 16.500 în 2011, cînd preşedintele Băsescu le-a recomandat o carieră în Occident.
Din cei cam 45.000 de medici rămaşi în ţară să se lupte cu biletul de metrou şi cu ratele la frigider, 4.670 au peste 60 de ani, 8.716 au între 50 şi 60 de ani, 10.718 au între 40 şi 50 de ani, iar restul se pregătesc să îmbătrânească în ţări unde medicul specialist îşi permite să conducă aceleaşi maşini ca Marian Vanghelie.
Sunt 223 de medici la suta de mii de locuitori în România, cifră care ne salvează de ultimul loc în UE, dar nu şi de penultimul. Toate aceste simptome arată că cea mai răspîndită boală a românului ajuns la putere e durerea în cur. Ca urmare, Guvernul Ponta a anunţat tăieri la bugetul Sănătăţii, aşa cum anunţi că unui ciung îi tai şi cealaltă mînă, fiindcă e şchiop şi nu te poate ajunge.
Suntem în plină filozofie a filmelor de comando. Misiunea FMI trebuie dusă la capăt, iar populaţia rănită poate fi abandonată în ghearele studenţilor medicinişti de la “Titu Maiorescu”. Fireşte, peste un deceniu, vor mai fi şi veterinarii de la“Spiru Haret” o opţiune, dar, în mare, tratamentul medical în România se anunţă un fel de 6 din 49, cu şanse ceva mai puţine.
Oamenii bogaţi ai acestei ţări n-au însă a se teme. Medicii români îi aşteaptă la Viena, la Milano, la Londra, la Paris. Aşa cum au făcut-o şi pînă acum, preşedinţii, premierii, deputaţii, primarii şi senatorii îşi vor îngriji bila, şalele sau hemoroizii în clinici unde o zi de spitalizare poate egala comisionul de la Hidroelectrica.
Dacă ai furat cum se cuvine, ai acolo acces la cea mai înaltă ştiinţă medicală, cea care poate transforma un cadavru în politicianul reînviat şi lacom din care provine. Printr-un transplant secret, banii trec din buzunarul amărîtului care plăteşte taxe în punga hoţului care i-a zîmbit fals şi nemuritor din afişele de campanie.
Viaţa are preţul ei. De fapt, Videanu nu conduce un Mercedes, ci se plimbă într-un transplant de ficat. Voiculescu nu locuieşte într-un palat, ci într-un tratament de leucemie pentru douăzeci de copii. Cît despre costumul scump al pesedistului Rizea, uitaţi-vă bine: individul umblă îmbrăcat într-un set complet de analize, la tarifele din Germania.
Fără medici, în ţară vor rămîne doar pactul de coabitare şi moartea. Întrebarea e: o mai crede Dumnezeul românilor în Înviere? Sau, îngrijorat şi el de exodul medicilor, s-o duce să se caute de sănătate la Paris?"

Meseria diavolului - partea a doua

2013-10-26T19:24:00.002+03:00

Despre Bombonel si ale sale fapte am mai scris in Indreptar. Si despre tagma profesionala din care provine 'mnealui am mai avut scrieri pe aici. Ba chiar ma gandesc acum ca acest personaj nefericit cu care istoria stramba de dupa 89 a napastuit Romania, nu putea avea alta meserie decat avocat. Am scris in Indreptar acum ceva ani, ca un avocat bun trebiue sa stie bine sa minta. Bombo este expert in asa ceva. La el e o simbioza foarte bine pretuita in randul avocatilor in general si al parlamentarilor in special, anume sa minta cu o putere de convingere extraordinara, cu ranjetul sau mijit in coltul gurii, semn ca intrebarile stanjenitoare vor fi fie ignorate, fie abil driblate si bagate pe maneca. Bombo provine din tagma jefuitorilor de tara imbuibati de vijelia postdecembrista, care a facut ceea ce stia mai bine. Sa duca cu presul. Pe toata lumea.
Cu alte cuvinte si-a facut treaba cum nu se putea mai bine.
Pe de alta parte sunt asa-zisii reprezentanti ai tagmei avocatesti, grupati in baroul Bucuresti, pentru care (redam din motivarea ICCJ de trimitere la zdup a lui Bombo): "Se constată că probatoriile administrate în cauză au dovedit, fără echivoc, faptul că inculpatul Năstase Adrian şi-a exercitat influenţa şi autoritatea ... în vederea obţinerii de foloase necuvenite constând în suportarea contravalorii unor materiale de propagandă electorală, în timpul campaniei sale prezidenţiale din anul 2004", primirea de foloase necuvenite e o chestie care n-are vreo legatura cu excluderea din barou a lui Bombo, nici cu prevederea statutara a aceluiasi barou, ce prevede ca persoanele condamnate definitiv sa fie excluse.
Deci concluzia e una singura: meseria diavolului e la mare cautare in Romania si mai e si foarte banoasa, de vreme ce primirea de foloase necuvenite e cel mai comun lucru posibil.
Asadar si prin urmare Bombo ramane bine mersi membru de vaza al baroului Bucuresti. Vade retro!
Asa cum am scris in prima parte a acestui articol, n-as vrea sa fiu in pielea impielitatilor astia din barou, cand vor trebui sa dea socoteala la judecata de apoi despre multele tone de minciuni debitate prin salile pasilor pierduti din Romania, in numele argintilor diversilor musterii, printre care si eternul de acum si fascinantul, Bombo.

Dragonul cel lacom

2013-10-06T21:14:00.000+03:00

Am citit recent o stire conform careia China a cumparat o imensa suprafata de teren in Ucraina, pentru a face agricultura. Daca n-au fost in stare cei de acolo sa faca agricultura, vor face chinezii ca doar au de hranit un miliard si jumatate de suflete (sau cati or mai fi acum), ne luand in considerare ca au renuntat recent la legea care reglementa natalitatea.
China a avut si are un succes urias atunci cand altii se tarasc inca in recesiune, datorita combinarii intr-un mod ciudat, a doi factori. Unul a fost Deng, comunist dibaci si mai ales deschis la minte, care a inteles ca tara sa nu se poate dezvolta singura si nu poate tine pasul cu celelalte decat printr-un soi de perestroica economica chinezeasca, dar putin mai inteligent aplicata decat la rusi. Celalalt factor se cheama lacomie. Lacomia corporatiilor, lacomia capitalismului feroce.
Idiotii din puternicele firme ale vestului au dat buzna momiti de mana de lucru ieftina si si-au transferat fabricile in China, pentru ca acolo statul comunist nu permitea asocierea si grevele angajatilor. Cum sa nu-i surada capitalistului veroce sa-i plateasca robotelului chinez cativa dolari amarati pe luna, ca sa nu-i dea angajatului de la el din occident mii de dolari pe luna? Ca sa nu mai mantionam concediile, asistenta medicala, protectia muncii, etc, etc, care erau niste deziderate SF pentru roboteii respectivi si care trebuiau musai asigurate angajatilor occidentali. Si tot lacomii occidentului au facut o alta gresala. La fel de mare. Au inceput sa transfere tehnologie de varf in fabricile respective.
Atat au asteptat serviciile secrete chinezesti. Cred ca nici lor nu le venea sa creada peste ce mina de aur au dat. Inainte, cand tehnologia era la mii de kilometri departare, trebuiau sa se strofoce serios sa puna mana pe ea. Acum le era servita pe tava.
Dupa nici 10 ani, occidentul si-a dat seama de gresa facuta si-si roade unghiile de ciuda. Dar e prea tarziu.
Acum China a devenit o mare forta economica, prin spionaj industrial dar si prin manipulare politica si diplomatica, permitandu-si acum sa declare (neoficial bineinteles) ca in maximum 10 - 20 de ani, va deveni prima putere ecomomica a lumii. Si o putere economica nu e numai economica ci si militara. Altfel nu se poate.
Si iata cum lacomia are efect de bumerang iar dragonul va musca puternic in viitor. Pe toata lumea, indiferent din ce continent face parte, nu numai pe taranii ucraineeni care au mari sanse sa se transforme in robotei ce vor munci pe mosia lor, dar care de acum apartine Chinei.

A disparut contractu' domle'

2013-09-06T16:28:00.004+03:00

In spiritul "de-a rasu' - plansu'" care caracterizeaza foarte exact competenta nimicniciilor vremelnice din fruntea tarii din ultimul sfert de secol, aflam cu stupoare ca a disparut contractul cu firma Behtel, contract care ne-a pagubit cu aproape un miliard si jumatate de euro, bani dusi o parte pe apa sambetei, sau mai bine zis cu ajutorul ei, dincolo de partea ailalta a oceanului (ca de, aia fiind saraci, aveau nevoie de ajutoare de la noi), iar o alta parte in buzunarele fara fund ale nimicniciilor pomenite la inceput de articol, in urma carora, au mai aparut pe te miri unde, alte cartiere de viloaie, alte supermasini sau conturi babane ce vor fi pierdute in veci prin paradise fiscale nestiute. Ne-am ales in urma contractului respectiv cu o bataie de joc, respectiv un rahatel de cativa kilometri de autostrada, care daca ar fi sa-l acoperim cu foita de aur, pariez ca ar fi costat mai ieftin decat am dat americanilor de la firma respectiva.
Evident ca in urmatoarea suta de ani nimeni nu va sufla o vorbulita cam unde s-au evaporat miliardele respective. Mai evident, nici macar o lipitoare din asta politicianista nu va fi trasa macar de maneca sau bagata la puscarie pentru bataia de joc suplimentara, adusa la adresa tarii si a oamenilor care o populeaza. De ce nu va fi? Evident pentru ca cei implicati fac parte din toate partidele de hoti guvernanti, iar (am mai discutat acest aspect in Indreptar), a se da in gat unii pe altii este exclus, pentru ca sunt toti implicati in devalizarea tarii.
Prin urmare la capitolul asta stam linistiti.
Totusi smecherimea politicianista o da la parandaratelea cu prostimea, facand uz de un tertip grosier: s-a pierdut contractu' domle'. Ce nu intelegeti? Adicatelea foile alea de hartie ce valorau un miliard juma' s-au pierdut si gata. Mai mult ca sigur ca au fost furate, pentru ca de pierdut nu puteau sa fie pierdute din simplul motiv ca flacaii astia n-au gauri in diplomatele lor de marca, altfel ar fi pierdut si banii nu numai contractul, ceea ce ar fi insemnat deranj mare.
Intrebarea fireasca e cine a furat contractu'.
Am tot stat zilele astea de cand am aflat vestea asta, sa ma gandesc cine a bagat vastu' la contract domle'.
Cred ca nu e decat un raspuns. Nu puteau fi decat doi insi care puteau sa bage vastu' in caraiman. Unu e imparat si altu e rege. Care din ei (daca n-or fi fost amandoi, caz in care unu a stat de sase) e greu de spus. Cand o sa-mi pun o manea, ca sa-mi vina inspiratia mânca-v-aş, am sa va anunt.

Lista rusinii - partea a doua

2013-08-22T10:37:00.000+03:00

Dupa articolul precedent pe care l-am postat datorita amabilitatii unui prieten ce a avut infinita rabdare sa se documenteze si sa listeze toate capacitatile de productie duse pe apa sambetei de nenorocitii care s-au perindat in fruntea tarii de la marele deranj national din 89 si in urma caruia am primit din partea dumneavoastra multe mesaje, revin acum cu cu alt mesaj primit de la acelasi prieten in care se face referire la pozitia avuta de academicianul Dinu Giurescu pe aceasta tema.
Articolul il postez asa cum l-am primit, spre stiinta tuturor celor ce au crezut atunci in 89 ca se va schimba ceva in mai bine si mai ales spre stiinta celor care atunci erau prea mici ca varsta, pentru a inteleage ce se petrece.

"JAFUL ȘI DEGRADAREA DIN ECONOMIA ROMÂNIEI POST-DECEMBRISTE

Academicianul Dinu C. Giurescu a emis în 2009 o părere amară despre situația economică a României. De atunci s-au scurs patru ani, care au împins și mai mult țara spre o prăpastie a istoriei sale, cel puțin egală cu cea fanariotă. Alături de cele spuse de academicianul istoric au trebuit adăugate și alte date de mizerie din economia condusă de o pleiadă de afaceriști veroși și de politicieni veroși din așa-zisele partide democratice.
Dinu C. Giurescu spunea: Dl. Ministru al Economiei declara în ianuarie (2009), la reuniunea din Braşov a Partidului Democrat-Liberal: „La Ministerul Economiei am în vedere o politică de reindustrializare a României şi o politică de asigurare a securităţii energetice a României…; industria este cea mai importantă componentă de valoare adăugată brută la creşterea economică, a PIB” (sublinierea D.C.G.).
Domnia Sa are dreptate când reaminteşte aportul industriei în economie; o face folosind conceptul de reindustrializare. Un demers corect – după toate probabilităţile. După Lovitura de stat, cu ajutor străin, din 1989, noii guvernanți au trecut la prădarea țării și la vinderea pe bază de mită a unui covârșitor de capacități de producție, fabrici, uzine, complexe agro-zootehnice, a bogățiile subsolului și a unor rețele de infrastructură vitale ale țării.

Noii guvernanți, pe lângă faptul că nu au avut nicio legătură cu economia reală înainte de 1989, s-au triat dintre cei mai veroși trădători ai intereselor țării, motivând că jaful lor era justificat de ura împotriva lui Ceaușescu.
Jaful economic la scară mare a devenit o practică nepedepsită de nicio autoritate sau de nicio lege. Au apărut peste noapte averi uriașe ale unor nemernici fără școală și fără experiență sau studii economice.
Averile monstruoase realizate prin fraudă directă, sau prin falsuri și “inginerii” financiare tâlhărești nu au fost niciodată cercetate de conducerea statului, pentru că lupii nu vroiau și nu puteau să se mănânce între ei, indiferent din ce partid făceau parte (exista un singur partid, cel al bandiților cu gulere albe și al distrugătorilor de țară).

Dinu C. Giurescu mai spunea: Un demers care ne aminteşte de industria existentă până în 1989 este idificator. Atunci, România era o ţară industrial-agrară. „Industrializarea socialistă”, aplicată cu rost, dar şi fără rost, a avut ca rezultat construcţia şi punerea în funcţiune a sute şi sute de fabrici, întreprinderi şi linii de producţie noi, răspândite în mai toate judeţele ţării. Istoria României în date (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003) consemnează principalele unităţi ale feluritelor ramuri, inclusiv acelea ale industriei uşoare şi alimentare, toate realizate sub regimul socialist, mai ales pe timpul conducerii statului de către Nicolae Ceaușescu.

Astăzi România importă aproape tot: chibrituri, săpun, cremă de pantofi, perii de dinţi, conserve de tot felul, cămăşi, haine, pantofi, aparatură casnică, aparatură electronică, hârtie, birotică de tot felul, vase de bucătărie, sticlărie, materiale de construcţii şi izolaţii, carne de pui, carne de porc, roşii, castraveţi, pepeni, mere, pere, căpşuni, struguri, caise, piersici… România agrară nu-şi mai poate hrăni locuitorii cu produsele solului şi recurge la importuri din Turcia, Grecia, Spania, Italia, Franţa, Germania, Ungaria. Combinatul „Comtim” de lângă Timişoara (1.000.000 porci anual) a fost falimentat şi închis în anii ‘90. Presa remarca de curând costul ridicat al cărnii de porc adusă din import!!!

Mai există industria farmaceutică română? Rămâi mirat când farmaciile îţi vând un medicament fabricat în România. Mărete structuri industriale au fost demolate și tăiate pentru valorificarea la fier vechi. Nu răspunde
niciun guvern ? Tote structurile industriale distruse erau averea statului. De starea sau conservarea lor trebuia să răspundă guvernele și parlamentele ce s-au succedat. Va veni oare ora pedepsei populare ?

De la o ţară industrial-agrară în anii ‘80, România este astăzi o ţară a tot importatoare, o piaţă de desfacere a produselor aduse din altepărţi. Are situația unei foste colonii !!! Ce a devenit industria existentă în anii ‘80? Câtă a rămas, câtă a dispărut? Poate că în unele cazuri tehnologia utilizată era depăşită şi nu mai putea fi valorificată în continuare. In alte cazuri, nu mai exista piaţă de desfacere – am pierdut-o pe propria noastră mână, mai ales,
pieţele din Federaţia Rusă şi din alte părţi. Dar este sigur că o bună parte din industrie a fost dată la o parte fără vreo motivaţie reală, ci numai din perspectiva câştigului strict personal.

Răspunsurile vor veni cândva, dar nu curând. In prezent, reindustrializarea este la ordinea zilei. Sau, cel puţin,
aşa ni se spune. In realitate este inexistentă. O refacere a industriei proprii va întâmpina, foarte probabil, o îndărătnică rezistenţă. Aceea a importatorilor. Aceea a grupurilor de interese şi a unei părţi a birocraţiei care se vor bate să nu se schimbe nimic. Se va adăuga dificultatea majoră a găsirii fondurilor necesare. Reindustrializarea va cere şi un consens al partidelor politice, indiferent de orientările lor programatice (toate cu nuanțe de stânga). Se va cere imperios schimbarea politicilor fiscale pentru ca întreprinzătorii, îndeosebi cei mici şi mijlocii, să se dezvolte şi să dea de lucru oamenilor. Se va solicita voinţă politică pusă în aplicare timp îndelungat.

Dar cine să realizeze ceva pentru economia României ? Noul guvern Ponta, din decembrie 2012 ? Este un guvern care a tăiat toate fondurile pentru dezvoltare economică, iar suma infimă alocată investițiilor merge spre obiective neproductive. Toate acestea constituie bariere reale. Rămâne de văzut dacă şi în ce măsură vor fi înlăturate.
Reindustrializarea reprezintă o cale firească de revenire spre normalitate, de constituire a unei pieţe interne funcţionale pentru producţie şi consum. Următorii doi-trei ani vor arăta dacă România se va îndrepta pe acest drum sau dacă va rămâne o piaţă de desfacere a produselor din import, inclusiv hrana.

Pentru informarea opiniei publice şi îndeosebi a tineretului în vârstă de 18-35 de ani, am extras din volumul Istoria României în date, Editura Enciclopedică, 2003, unităţile de producţie industrială puse în funcţie între 1969 (Congresul al X-lea P.C.R.) şi 1989 (până la Congresul al XIV-lea).
A. Unităţi industriale: fabrici, întreprinderi, uzine, secţii:
1969 - Piese de schimb şi reparaţii de utilaj chimic (Găeşti)
1970 - Fibre artificiale (Săvineşti); laminorul de 6 ţoli (Uzina de ţevi – Roman); laminorul de benzi la rece (Combinatul siderurgic – Galaţi)
1971- Laminor de benzi la cald (idem)
1972 - Carton şi confecţii de carton (Drobeta Turnu Severin); anilină (Făgăraş)
1973 - „Electro-Argeş” (Curtea de Argeş); alumină (Tulcea); ammoniac (Slobozia); Combinatul metalurgic (Târgovişte); aparataj electric auto (Sf. Gheorghe)
1974 - Prefabricate din beton (Timişoara); plăci aglomerate din lemn (Bistriţa); rulmenţi (Alexandria); lianţi şi azbociment (Fieni); plăci aglomerate din lemn (Miercurea Ciuc)
1975 - RIFIL (Săvineşti); aparataj electrotehnic de joasă tensiune (Botoşani); produse din beton cellular autoclavizat (Adjud); uree (Săvineşti); utilaj chimic (Borzeşti); tractorul cu încărcător hidraulic (Craiova); linie de ciment (Fieni); linie de var (Fieni); mecanisme şi transmisii (Reşiţa); locomotive Diesel electrice de 4000
CP (Craiova)
1976 - Hidrofugarea uleiurilor provenite din ţiţei naftenic
1977 - Feroaliaje (Tulcea); îngrăşăminte chimice (Arad)
1978 - Aglomerate, la Combinatul siderurgic Galaţi; Hidromecanica II (Braşov); amoniac şi acid azotic (Tg. Mureş); mase plastice pentru construcţii (Bistriţa); aparate de măsurat şi control (Vaslui-Rediu)
1979 - Ciment (Taşca-Bicaz); ţevi sudate (Zimnicea); noua rafinărie de petrol de la Borzeşti; instalaţii pentru producerea de normal-parafine (Piteşti); maşini unelte, accesorii şi scule (Baia Mare); Rafinăria Midia-Năvodari; sârmă şi produse din sârmă (Buzău); faianţă (Baia Mare); mase plastice (Sf. Gheorghe); amoniac (Făgăraş)
1980 - Panouri electropneumatice (Bacău); aparate de măsură şi control (Suceava); produse sodice (Giurgiu); furnalul 3 (Călan, întreprinderea Victoria); acumulatori pentru autoturisme (Bistriţa)
1981 - Materiale refractare (Turda); complexul de cracare catalitică pentru producerea de benzină, motorină şi gaze asociate (Piteşti); piese grele turnate din oţel (Lugoj); linia automatizată de turnare a pieselor complexe din utilaje de aluminium (23 August, Bucureşti); oxigen şi azot (Combinatul de îngrăşăminte chimice, Arad); primul laminor la Combinatul siderurgic Călăraşi; turnătoria de oţel la Combinatul de utilaj greu din Iaşi; piese turnate şi forjate din oţel (Bistriţa); ţevi inoxidabile şi oţeluri aliate la Uzinele „Republica” (Bucureşti); linia de fabricare a tuburilor de sticlă magnesia (Târgovişte); fibre sintetice (Câmpulung Muscel); utilaj minier (Tg. Jiu); piese turnate (Slatina); clorură de amoniu (Borzeşti); fenolacetonă (Brazi)
1982 - Fabricarea în serie a strungurilor „Carusel” cu comandă numerică (Uzina mecanică Roman); materiale refractare (Brăila); producerea formolului şi acetonei (Brazi); laminor de benzi electrotehnice (Combinatul de oţeluri superioare, Târgovişte); prima autobasculantă Diesel electrică de 110 tone (Întreprinderea mecanică Mârşa, Avrig); prelucrarea cherestelei din lemn de plop (Cernavodă); instalaţia de separare electromagnetică a metalelor rare din nisipuri (Electroputere, Craiova); instalaţia de alchilamină (Râmnicu Vâlcea); izolatori de medie şi înaltă tensiune (la Electro-mecanica, Turda); celuloză chimică (Brăila); oţeluri speciale (Cristuru Secuiesc).
1983 - Plăci aglomerate din lemn (Palas-Constanţa); laminorul de ţevi de 20 ţoli (Întreprinderea de ţevi, Roman); sulfură de carbon (Brăila); instalaţia de alchilare cu acid fluorhidric (Teleajen); instalaţia de producere a cauciucului polibutadienic (Brazi); polipropilenă (Teleajen); combinele autopropulsate de recoltat porumb (Întreprinderea de autocamioane Braşov); instalaţia mobilă de sudat şine de cale ferată (Braşov); întreprinderea de biosinteze (Calafat); instalaţia de foraj multifuncţional (Ploieşti)
1984 - Rulmenţi (Bârlad); „Mecanica” Vaslui; amidon şi glucoză (Calafat); locomotiva Diesel electrică de 1100 CP (23 August, Bucureşti); prelucrarea maselor plastice (Tulcea); uzina cocsochimică (Reşiţa); nutreţuri combinate (Zalău); ciment Medgidia II; fibre sintetice (Caransebeş)
1985 - Tramvaie cu comandă multiplă (Timişoara); troleibuze (Iaşi)
1987 - Utilaj tehnologic (Bistriţa); ferite (Urziceni); „Electrotimiş” (Timişoara); ţevi (Slatina); utilaj minier (Satu Mare); Combinatul metalurgic (Tulcea)
1988 - Uzina de prelucrare a minereurilor de cupru (Zlatna)

Nu au fost incluse în această enumerare: construcţiile de nave maritime, hidrocentralele, deschiderea de noi mine, metroul bucureştean, platformele de foraj maritim, instalaţiile de foraj minier, Canalul Dunăre-Marea Neagră, extinderile la uzinele sau întreprinderile existente, şantierele de irigaţii; construcţiile de locuinţe; noua amenajare a cursului Dâmboviţei (Bucureşti).

B. Unităţi de producţie din industria uşoară şi alimentară, intrate în producţie între 1969-1989, în ordinea cronologică a punerii lor în funcţiune:
1969 - Fabricile de: zahăr (Buzău); articole de sticlărie (Bucureşti)
1971 - Filatura de bumbac (Slobozia)
1972 - Produse lactate (Tg. Jiu)
1974 - Sticlărie pentru articole de menaj (Bistriţa); Filatura de bumbac (Alexandria); porţelan pentru menaj (Curtea de Argeş)
1975 - Textile (Năsăud); malţ (Reghin); mobilă (Curtea de Argeş); mobilă modulată (Arad)
1976 - Ţesătorie de bumbac (Baia Mare)
1977 - Relon V (Săvineşti); tricotaje (Focşani)
1978 - Confecţii (Scorniceşti); vase emailate (Sighişoara); ţesături din in (Paşcani); zahăr (Paşcani); mobilă din panouri înobilate; mobilă corp (ambele la Bistriţa)
1979 - Confecţii (Sighetu Marmaţiei); bumbac cordat (Tg. Lăpuş); confecţii (Vulcan); vase emailate (Focşani)
1980 - Confecţii (Săveni, jud. Botoşani); mobilă (Bălceşti, jud. Vâlcea); filatură de bumbac cordat (Negreşti, jud. Vaslui)
1981 - Mobilă (Pucioasa); filatură de bumbac (Murgeni, jud. Vaslui); fire artificiale (Viscofil, Bucureşti); mătase („Victoria” din Iaşi); filatura de bumbac (Abrud); tricotaje (Panciu, jud. Vrancea); ulei de in şi soia (Ţăndărei); zahăr (Ianca)
1982 - Tricotaje (Nehoiu, jud. Buzău); mobilă stil (Nehoiu, jud. Buzău); filatură de bumbac (Flămânzi, jud. Botoşani); scaune pliante (Câmpina); conserve şi semiconserve din peşte (Constanţa); bere (Bragadiru, Bucureşti); mătase (Brăila); zahăr (Arad)
1983 - mobilă (Tg. Mureş); textile neţesute (Râmnicu Vâlcea)
1984 - Mobilă (Tecuci); industrializarea sfeclei de zahăr (Timişoara); furnire estetice (Comăneşti)
1987 - Confecţii (Curtea de Argeş)

NOTĂ : Enumerările distinsului academician sunt departe de a se apropia de cruda realitate. Pe desupra, România se găsește și pe panta unei decadențe morale și spirituale de neimaginat."

De ce ne trebuie Nurnberg

2013-08-04T12:17:00.001+03:00

Anno domini 2013. DOUAMIITREISPREZECE oameni buni! Datorita unor sufletisti cu sete de dreptate, afla tot poporul ca pe strazile Bucurestiului si nu numai, se plimba nestingheriti calai ce au pe constiinta crime comparabile cu cele ale nazistilor. Poti sa dai nas in nas cu ei pe strada si datorita varstei lor ii poti confunda foarte usor cu bunicii ce-si plimba fara grija batranetile prin Cismigiu sau aiurea, de mana cu nepotii.
Dar aceste naluci ale negrelor vremuri comuniste nu sunt ceea ce par. Sunt suflete ce au pe constiinta mii de morti, la fel ca nazistii. Au torturat la fel ca ei, au omorat la fel ca ei.
Exista o singura diferenta fata de acolitii lui hitler. Aia au incercat sa-si stearga urmele plecand din Germania unde au vazut cu ochii. Calaii "nostri" nu s-au ascuns ci au fost acoperiti de uitarea complicitara a sistemului rezultat din marea vanzoleala de dupa decembrie 1989, au fost protejati de strambatatea rezultantei acelei vanzoleli, dintr-un motiv simplu si anume cei adusi la putere in tara atunci de valurile pseudorevolutiei faceau si ei parte din acel sistem represiv care omorase elitele neamului.
E greu de spus care sunt mai vinovati: calaii care apasasera pe tragaci si rupsesera oase in inchisorile comuniste sau "revolutionarii /disidentii" care "cu voia dumneavoastra" (va mai aduceti aminte) s-au cocotat in pozitii cheie in stat, dupa marea vanzoleala postdecembrista. Si unii si altii sunt vinovati de exterminarea a catorva generatii de elite ale natiunii, elite in lipsa carora, poporul a putut fi mai lesne indobitocit si manipulat.
Ne tot punem intrebari cum a putut fi neamul asta asa repede adus la stadiul de "mamaliga neexploziva" si prostit o jumatate de secol. Iata raspunsul. O natie fara elite este una care exista doar faptic.
La Nurnberg omenirea a incercat sa se scuture de trecut atarnand de gatul calailor streangul dreptatii minimale. Ne trebuie si noua ca neam un Nurnberg. Altfel nu putem sa scapam de nalucile trecutului.

Cocalar de Stefanesti

2013-07-20T19:38:00.000+03:00

De ca sa stau io la coada la bariera cu calea ferata ca toti prostii hai? Sa moara mama de nu ma bag cu bentleiu meu in fata ca no sa stau sa astept io dupa toti astia cu Daciile lor amarate. Si s-a bagat intr-atat de mult ca locomotiva a facut foita de staniol masina si cocalaru in loc sa moara masa asa cum zicea, a dat el coltu.
De multe ori am scris in Indreptar despre marlani, la modul general sau explicit, pomenind aici de comportamentul acestor specimene care considera ca daca au avut noroc la furat si la dat mita, pot prosti la infinit destinul, considerandu-se un fel de zei. Uite insa ca la un moment dat, mai devreme sau mai tarziu, destinul se plictiseste de excesul de marlanie si se scutura de aceste lipitori precum cainele dupa ce a facut aport din apa. Cu datul de mita sau cu furatul sau inselatul, o mai poti duce o perioada mai lunga sau mai scurta de timp, dar cu destinul nu mai poti jongla. Destinul e invariabil si e lucrul care e sigur ca se va intampla. Se satura si destinul de cocalari si zice STOP. AJUNGE!
Cu fiecare cocalar din asta in minus, cu atat societatea in genere are de castigat in credibilitate si liniste. E bine ca atunci cand se duce, toti cei de o teapa cu el trebuie sa vina si sa-si aduca "omagiile". Ii poate vizualiza si opinia publica pe cei din aceiasi "categorie". Asa constientizeaza tot poporul cat de intinse sunt radacinile caracatitei ce sugruma putin cate putin tara asta si cat de mici sunt sansele ca ea sa se vindece prin actiunea oamenilor.
Numai actiunea destinului poate vindeca natiunea de cocalari in timp real. Altfel, nimeni nu mai trage vreo speranta.

Gigi scriitorul

2013-05-26T15:52:00.001+03:00

Pana la urma s-a strans latul si la Gigi si acum l-au pus la pastrare pentru vreo 2 ani daca maine nu i se mai adauga cel putin inca unul in palmares. Asta inseamna ca minimum in 2015 va iesi de la zdup daca nu 2016. Din ce speculeaza presa, va fi pus la pastrare in aceiasi celula unde a servit si Bombonel, semn ca acolo e partea rezervata VIP-urilor de carton. Dar chiar si acum in al 15-lea ceas cand e deja dupa gratii, nu l-a parasit trufia de parvenit si a si inceput cu cererile, ba ca sa-i fie intrerupta pedeapsa pentru ca e singurul intretinator de familie (ha ha asta e tare) ba sa fie gratiat de Base, la adresa caruia a avut numai sudalmi in ultima vreme (si care fie vorba intre noi, mai repede si-ar taia mana dreapta decat sa semneze decretul de gratiere a zevzecului).
Ce mi s-a parut deosebit in toata tevatura facuta de reporteri in acest caz (care au stat la poarta oierului din Pipera ca mustele pe rahat - manati de patroni pentru care senzationalul ieftin este un mod de viata) a fost zicerea unui makidon din asta in varsta, in cadrul unui fel de sfat al batranilor, care a declarat textual : "bine i-au facut; trebuia sa-i dea 15 ani pentru ca ne-a facut de ras". Mare lucru. Asta inseamna ca neamul Becali nu e bine vazut deloc in comunitatea aromanilor si detentia lui Gigi este vazuta ca ceva normal.
Pentru Gigi, solutia ideala ar fi sa se apuce de scris ca Bombonel. Pentru ca a scris verzi si uscate la zdup, Bombonel a beneficiat de clementa judecatorilor si i-au dat drumul inainte de vreme, pentru ca nu-i asa, Bombo a emanat literatura vitala pentru rasa umana, fara de care omenirea avea mult de pierdut. Gigi ar fi bine sa-l sune pe Bombo sau sa-l roage sa-l viziteze si sa-i explice cum vine inspiratia cand esti la racoare. Cat despre subiectul potentialelor romane literare ce pot fi scrise de catre Giginio, la mare cinste cred ca ar fi ceva legat de transhumanta tangenta cu asfaltul, intre sud-estul Albaniei (unde-si are obarsia neamul lui) si Pipera, via Rahova.

Ruptura butoiasului

2013-04-22T23:34:00.002+03:00

Dragi cititori am trait s-o vedem si pe asta. Anume ca intr-un proces de mare coruptie, intr-o cale de atac, inculpatul primeste mai mult decat a primit intr-un stadiu de judecata anterior! E un mare pas inainte.
Ne referim la butoiasul Voicu, care, simtind ca i se adanceste ruptura din dos, a dat fuga la spital sa se ascunda cateva zile, pana il dau felcerii pe mana plutonierilor din penitenciar. Si pe langa el si alte triste figuri de parnagaiasi ii vor tine companie.
Un scurt info pentru aceia dintre dumneavoastra care ati uitat de acesti nemernici. Voicu, in prezent membru al parlamentului (ha ha ha) e fost consilier prezidential al lui Ilici Iliescu stimati cititori. Ba chiar a fost la un milimetru sa preia portofoliul ministerului de interne !!! Un puscariabil (atunci) a fost la un milimetru distanta de victoria suprema a coruptiei, asupra statului roman !!!
Un alt nemernic, poreclit prin lumea sectorului din care vine, respectiv cea a speculantilor si samsarilor imobiliari, ca "rechinul orfan" adica cel care nu avea mama sau tata in relatia cu cei din bransa sa, pricepandu-se cel mai bine in a trage tepe si a profita de naivitatea multor proprietari.
Un dobitoc care a facut de rusine roba de magistrat chiar in pragul pensionarii, punand botul la mita oferita de butoiasul atomic, facand dovada daca mai era nevoie cat de corupt e actul de justitie la nivelul cel mai inalt si cat de coruptibil e in ansamblul lui, desi la nivelul salarizarii e unul din sectoarele cele mai bine platite din sistemul bugetar. Si completeaza acest careu de asi un "asfaltist" care de fapt ca si rechinul orfan e la fel de vinovat fiind initiatorul unui astfel de circuit de dare de mita, incercand sa dribleze sistemul si sa castige ce pierduse prin licitatii publice.
Pe flacaii astia ii asteapta zile grele. Butoiasului atomic are mari sanse sa i se mareasca ruptura din dos, stiut fiind faptul ca in penitenciare, o prospatura ca el e la mare cautare. Rechinul, care s-a dat pana in ultima clipa mare filantrop, are toate sansele sa aiba aceiasi soarta si declara sus si tare ca vrea sa plece din tara, dar nepunandu-si problema cine dracu ar vrea sa primeasca un specimen ca el. Dobitocul cu roba va fi un fel de paria in breasla sa fiind aratat cu degetul de cum arata ala care a fost atat de prost incat sa fie prins, iar de asfaltist vor fugi toti ca dracu de tamaie stiut fiind ca el ar fi ciripit, ca sa primeasca suspendarea nu executarea.
Si vor mai avea unii de pierdut, la nivel de imagine cel putin si anume puhoiul de avocati care ii inconjoara pe astia patru, ca un stol de corbi. Sa pierzi asa de lamentabil un astfel de proces, nu da bine de loc la perceptia pungasilor care ii ai sau ii poti avea ca si clienti si se vor feri de tine, se vor duce la altii.
S-ar zice ca e un mare succes al sistemului de justitie romanesc. Din pacate nu e asa. Acest succes se datoreaza aproape exclusiv sistemului de monitorizare pe justitie, pe care ni-l impune Uniunea Europeana. Daca n-ar fi fost acesta, toata fauna asta, ne-ar fi ras in continuare in nas.

Lista rusinii - INCREDIBIL !!!

2013-04-08T22:34:00.000+03:00

Am primit de la un bun amic care si-a cheltuit foarte mult mult timp si nervi sa o alcatuiasca, lista cu toate obiectivele industriale "mostenite" de la regimul comunist si distruse din multe motive in intervalul 1989 si 2011. Prin distrugere se intelege: furt, complicitate la furt, incompetenta, prostie sau si mai grav, toate la un loc. Daca suma medie a activelor (de orice natura) a acestor intreprinderi se poate afirma ca este de 2.500.000 euro (suma modica in marea majoritate a acestora), se ajunge la fabuloasa cifra de 3,14 MILIARDE DE EURO FURATI SAU DISTRUSI DE CATRE FAUNA POLITICA POSTDECEMBRISTA.Si asta numai in industrie, nepunand la socoteala celelalte sectoare economice !!!
Va rog sa aveti multa rabdare pentru a parcurge toata lista, sa va faceti cruce si sa injurati cu voce tare sau in gand clasa politica antiromaneasca a Romaniei.

1 Intreprinderea electrocentrale Curtea de Arges Arges
2 Intreprinderea electrocentrale Borzesti Bacau
3 Intreprinderea electrocentrale Oradea Bihor
4 Intreprinderea electrocentrale Braila Braila
5 Intreprinderea electrocentrale Cluj Cluj
6 Intreprinderea electrocentrale Constanta Constanta
7 Intreprinderea electrocentrale Craiova Dolj
8 Intreprinderea electrocentrale Galati Galati
9 Intreprinderea electrocentrale Rovinari Gorj
10 Intreprinderea electrocentrale Turceni Gorj
11 Intreprinderea electrocentrale Deva Hunedoara
12 Intreprinderea electrocentrale Portile de Fier Mehedinti
13 Intreprinderea electrocentrale Mures Mures
14 Intreprinderea electrocentrale Bistrita Neamt
15 Intreprinderea electrocentrale Ploiesti Prahova
16 Intreprinderea electrocentrale Ramnicu-Valcea Valcea
17 Intreprinderea electrocentrale M. Bucuresti M.Bucuresti
18 Intreprinderea energoreparatii M.Bucuresti
19 Centrala industriala de retele electrice Bucuresti M.Bucuresti
20 Intreprinderea de retele electrice Pitesti Arges
21 Intreprinderea de retele electrice Bacau Bacau
22 Intreprinderea de retele electrice Brasov Brasov
23 Intreprinderea de retele electrice Cluj Cluj
24 Intreprinderea de retele electrice Constanta Constanta
25 Intreprinderea de retele electrice Craiova Dolj
26 Intreprinderea de retele electrice Galati Galati
27 Intreprinderea de retele electrice Deva Hunedoara
28 Intreprinderea de retele electrice Iasi Iasi
29 Intreprinderea de retele electrice Bucuresti M. Bucuresti
30 Intreprinderea de retele electrice Baia Mare Maramures
31 Intreprinderea de retele electrice Targu-Mures Mures
32 Intreprinderea de retele electrice Ploiesti Prahova
33 Intreprinderea de retele electrice Sibiu Sibiu
34 Intreprinderea de retele electrice Suceava Suceava
35 Intreprinderea de retele electrice Timisoara Timis
36 Intreprinderea de distributie a energiei electrice Bucuresti M. Bucuresti
37 Intreprinderea de Constructii metalice si prefabricate M. Bucuresti
38 Dispecerul energetic national M. Bucuresti
39 Institutul de cercetari si modernizari energetice M. Bucuresti
40 Centrala miniera Valea Jiului- activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Deva Hunedoara
41 Intreprinderea miniera Anina Caras-Severin
42 Intreprinderea miniera Lonea Hunedoara
43 Intreprinderea miniera Petrila Hunedoara
44 Intreprinderea miniera Aninoasa Hunedoara
45 Intreprinderea miniera Dalja Hunedoara
46 Intreprinderea miniera Vulcan Hunedoara
47 Intreprinderea miniera Livezeni Hunedoara
48 Intreprinderea miniera Paroseni Hunedoara
49 Intreprinderea miniera Lupeni Hunedoara
50 Intreprinderea miniera Uricani Hunedoara
51 Intreprinderea miniera Barbateni Hunedoara
52 Intreprinderea de preparare a carbunelui Valea Jiului Hunedoara
53 Intreprinderea de reparatii utilaj minier Petrosani Hunedoara
54 Intreprinderea miniera Anina Hunedoara
55 Combinatul minier Oltenia -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Gorj
56 Intreprinderea miniera Rovinari Gorj
57 Intreprinderea miniera Motru Gorj
58 Intreprinderea miniera Jilt Gorj
59 Intreprinderea de utilaj minier Rogojelu Gorj
60 Combinatul minier Ploiesti -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Prahova
61 Intreprinderea miniera Cimpulung Arges
62 Intreprinderea miniera Voivozi Bihor
63 Intreprinderea miniera Capeni Covasna
64 Intreprinderea miniera Salaj Salaj
65 Centrala minereurilor si metalurgiei neferoase- Baia Mare- activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Maramures
66 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Zlatna Alba
67 Intreprinderea miniera Baia Borsa Maramures
68 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Baia Mare Maramures
69 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Copsa Mica Sibiu
70 Combinatul minier Suceava Suceava
71 Centrala minereurilor Deva-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Hunedoara
72 Intreprinderea miniera Baia de Aries Alba
73 Intreprinderea miniera Dobresti Bihor
74 Intreprinderea miniera Bocsa Caras-Severin
75 Intreprinderea miniera Moldova Noua Caras-Severin
76 Intreprinderea miniera Balan Harghita
77 Intreprinderea miniera Barza Hunedoara
78 Intreprinderea miniera Hunedoara Hunedoara
79 Centrala sarii si nemetaliferelor Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
80 Intreprinderea salina Ocna Mures Alba
81 Intreprinderea salina Targu-Ocna Bacau
82 Combinatul minier Cluj-Napoca Cluj
83 Intreprinderea salina Ocna Dej Cluj
84 Intreprinderea miniera Dobrogea-Constanta Constanta
85 Intreprinderea miniera Harghita-Miercurea Ciuc Harghita
86 Intreprinderea salina Praid Harghita
87 Intreprinderea miniera Orsova Mehedinti
88 Intreprinderea miniera Slanic Prahova
89 Intreprinderea miniera Cacica Suceava
90 Intreprinderea miniera Ramnicu Valcea Valcea
91 Centrala gazului metan- Medias- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Sibiu
92 Intreprinderea de extractie gaz metan Medias Sibiu
93 Intreprinderea de exploatare conducte magistrale gaz metan Medias Sibiu
94 Trustul petrolului Pitesti Arges
95 Trustul petrolului Moinesti Bacau
96 Trustul petrolului Targu-Jiu Gorj
97 Trustul petrolului Bolintin Ilfov
98 Trustul petrolului Ploiesti Prahova
99 Intreprinderea de utilaj petrolier si reparatii Teleajen Prahova
100 Intreprinderea de reparat tractoare si motoare grele Poiana Campina Prahova
101 Intreprinderea de reparatii utilaje electrice Campina Prahova
102 Combinatul de oteluri speciale Targoviste Dambovita
103 Centrala industriala siderurgica- Hunedoara- activitatea proprie a centraleiinclusiv combinatul siderurgic Hunedoara Hunedoara
104 Intreprinderea Victoria – Calan Hunedoara
105 Intreprinderea de fier Vlahita Harghita
106 Centrala industriala siderurgica Resita- activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul siderurgic Resita Caras-Severin
107 Intreprinderea “Otelul Rosu” -Otelul Rosu Caras-Severin
108 Intreprinderea “Ciocanul” Nadlag Timis
109 Centrala industriala siderurgica Galati- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Galati
110 Intreprinderea Laminorul de tabla- Galati Galati
111 Intreprinderea de constructii metalice Tecuci Galati
112 Centrala industriala de prelucrari metalurgice Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
113 Intreprinderea metalurgica Aiud Alba
114 Intreprinderea metalurgica Beclean Bistrita Nasaud
115 Intreprinderea Laminorul Braila Braila
116 Intreprinderea de sarma si produse din sarma Buzau Buzau
117 Combinatul metalurgic Campia Turzii Cluj
118 Intreprinderea de sarma, cuie si lanturi Galati Galati
119 Intreprinderea metalurgica Iasi Iasi
120 Intreprinderea de tevi Roman Neamt
121 Centrala industriala pentru produse refractare Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov
122 Intreprinderea de produse refractare “Refractar” Alesd Alba
123 Intreprinderea de produse refractare Alba Iulia Bihor
124 Intreprinderea de produse refractare “9 Mai” Turda Cluj
125 Intreprinderea “Carbochim” Cluj-Napoca Cluj
126 Intreprinderea de produse refractare Pleasa Prahova
127 Centrala industriala pentru materiale neferoase si rare Slatina- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Aluminiu Slatina Olt
128 Intreprinderea de alumina Oradea Bihor
129 Intreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina Olt
130 Intreprinderea de produse carbunoase Slatina Olt
131 Combinatul metalurgic Tulcea Tulcea
132 Intreprinderea metalurgica “Neferal” – Branesti M. Bucuresti
133 Intreprinderea metalurgica “Laromet” – Bucuresti M. Bucuresti
134 Intreprinderea Sinterom- Cluj Napoca Cluj
135 Intreprinderea de supape bolturi – Topoloveni Arges
136 Intreprinderea de piese si armaturi din aluminiu si pistoane auto -Slatina Olt
137 Centrala industrila de autovehicule pentru transport – Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov
138 Intreprinderea de masini agregate si subansamble auto “Sf. Gheorghe” Covasna
139 Intreprinderea de radiatoare si cabluriBrasov Brasov
140 Intreprinderea mecanica de piase de schimb Oradea Bihor
141 Intreprinderea de pise auto Iasi Iasi
142 Intreprinderea metalurgica “Republica” Reghin Mures
143 Intreprinderea de piese auto Satu Mare Satu Mare
144 Intreprinderea mecanica Marsa Sibiu
145 Intreprinderea de piese auto Sibiu Sibiu
146 Intreprinderea “Automecanica” Medias Sibiu
147 Intreprinderea “Autobuzul ” Bucuresti M. Bucuresti
148 Intreprinderea “Automecanica” Bucuresti M. Bucuresti
149 Centrala industriala de autovehicule- colibasi- Pitesti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Autoturisme Colibasi- Pitesti Arges
150 Intreprinderea mecanica Campulung- Muscel Arges
151 Intreprinderea de accesoriipentru mijloace de transport – Oradea Bihor
152 Intreprinderea de subansamble si dispozitive verificatoare auto – Costesti Arges
153 Centrala industriala de tractoare si masini agricole Brasov- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “Tractorul” brasov Brasov
154 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor
155 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin
156 Intreprinderea Tehnofrig Cluj
157 Intreprinderea de Armaturi industriale -Oradea Bihor
158 Intreprinderea de otel Strehaia Mehedinti
159 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt
160 Intreprinderea mecanica Codlea Brasov
161 Intreprinderea mecanica Brasov Brasov
162 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor
163 Intreprinderea de garnituride frana si etansare Ramnicu-Sarat Buzau
164 Intreprinderea mecanica de utilaje Medgidia Constanta
165 Intreprinderea de tractoare si masini agricole “7 Noiembrie ” Craiova Dolj
166 Intreprinderea mecanica Bailesti Dolj
167 Intreprinderea mecanica pentru echipamente hidraulice Galati Galati
168 Intreprinderea de tractoare Miercurea-Ciuc Harghita
169 Intreprinderea mecanica”Ceahlaul” Piatra Neamt Neamt
170 Intreprinderea mecanica fina Sinaia Prahova
171 Intreprinderea “Tehnometal” – Timisoara Timis
172 Intreprinderea de masini agricole “Semanatoarea” Bucuresti M. Bucuresti
173 Centrala industriala de utilaj tehnologic, chimic si rafinarii- Bucuresti -activitatea proprie a centraleiinclusivintreprinderea de utilaj chimic “Grivita Rosie” Bucuresti M. Bucuresti
174 Intreprinderea metalurgica Bacau Bacau
175 Intreprinderea de utilaj tehnologic Buzau Buzau
176 Intreprinderea “Armatura” Cluj-napoca Cluj
177 Intreprinderea mecanicade utilaj tehnologic Moreni Dambovita
178 Intreprinderea de armaturi industriale din fonta si otel Zalau Salaj
179 Intreprinderea de constructii de masini si utilaj greu _Giurgiu Giurgiu
180 Intreprinderea de utilaj chimic Ploiesti Prahova
181 Intreprinderea de utilaj chimic si forja Ramnicu-Valcea Valcea
182 Intreprinderea mecanica de utilaj chimic- Bucuresti M. Bucuresti
183 Intreprinderea de pompe Aversa Bucuresti M. Bucuresti
184 Intreprinderea de Ventilatoare- Bucuresti M. Bucuresti
185 Centrala industriala de utilaj petrolier si minier -Ploiesti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “1 Mai ” Ploiesti
186 Intreprinderea de utilaj petrolier Targoviste Dambovita
187 Intreprinderea Mecanica Targoviste Dambovita
188 Intreprinderea de utilaj minier Petrosani Hunedoara
189 Intreprinderea mecanica de masini si utilaj minier Baia Mare Maramures
190 Intreprinderea “Unio” Satu Mare Satu Mare
191 Intreprinderea mecanica Campina Prahova
192 Intreprinderea”Neptun” Campina Prahova
193 Intreprinderea de piese turnate Campina Prahova
194 Intreprinderea de utilaj minier Filipestii de Padure Prahova
195 Intreprinderea de Ventilatoare si instalatii de ventilatie Vaslui Vaslui
196 Centrala industriala de utilaj energetic metalurgic si masini de ridicat- Bucuresti activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti M. Bucuresti
197 Intreprinderea mecanica dr. Petru Groza Bihor
198 Intreprinderea de utilaj de ridicat Lugoj Timis
199 Combinatul industrial pentru constructii de masini Bistrita Bistrita-Nasaud 200 Intreprinderea de constructii de masini Resita Caras-Severin
201 Intreprinderea de constructii de masini Caransebes Caras-Severin
202 Intreprinderea de constructii metalice Bocsa Caras-Severin
203 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin
204 Intreprinderea de accesorii Valiug- Resita Caras-Severin
205 Intreprinderea de cazane mici si arzatoare Cluj-Napoca Cluj
206 Intreprinderea “Tehnofrig” -Cluj-Napoca Cluj
207 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt
208 Intreprinderea “Independenta” -Sibiu Sibiu
209 Intreprinderea mecanica Timisoara Timis
210 Intreprinderea “Vulcan” -Bucuresti M. Bucuresti
211 Intreprinderea “Metalica” -Bucuresti M. Bucuresti
212 Centrala industriala de utilaj tehnologic si material rulant – Bucuresti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea 23 August M. Bucuresti
213 Intreprinderea de vagoane Arad Arad
214 Intreprinderea “Hidromecanica” Brasov Brasov
215 Intreprinderea de utilaj greu “Progresul” Braila Braila
216 Intreprinderea mecanica “Nicolina” Iasi Iasi
217 Combinatul de utilaj greu Iasi Iasi
218 Intreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
219 Intreprinderea mecanica Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
220 Intreprinderea de vagoane Caracal Olt
221 Intreprinderea de osii si boghiuri Bals Olt
222 Intreprinderea “Steaua Rosie” Bucuresti M. Bucuresti
223 Intreprinderea “Timpuri Noi” Bucuresti M. Bucuresti
224 Centrala industriala de rulmenti si organe de asamblare – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “Rulmentul” Brasov- Brasov Brasov
225 Intreprinderea de rulmenti Barlad Vaslui
226 Intreprinderea de rulmenti Alexandria Teleorman
227 Intreprinderea de rulmenti Ploiesti Prahova
228 Intreprinderea de suruburi Bacau Bacau
229 Intreprinderea de suruburi Botosani Botosani
230 Intreprinderea de suruburi Brasov Brasov
231 Intreprinderea de suruburi Targu-Secuiesc Covasna
232 Intreprinderea de suruburi Sighetul-Marmatiei Maramures
233 Intreprinderea de suruburi Medias Sibiu
234 Centrala industriala navala Galati- activitatea proprie a centralei inclusiv Santierul Naval Galati Galati
235 Santierul Naval Braila Braila
236 Santierul Naval Constanta Constanta
237 Intreprinderea de constructii de nave si piese turnate Oltenita Giurgiu
238 Santierul naval Giurgiu Giurgiu
239 Santierul Naval Drobeta-Turnu Severin Mehedinti
240 Intreprinderea Mecanica Navala Constanta Constanta
241 Intreprinderea Mecanica Navala Galati Galati
242 Santierul Naval Tulcea Tulcea
243 Intreprinderea Navala de elice, piese turnate din metale neferoase, piese turnate si forjate din otel Galati Galati
244 Centrala Industriala de Masini-Unelte, Mecanica-Fina si Scule- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
245 Intreprinderea de accesorii pentru masini unelte Blaj Alba
246 Intreprinderea de strunguri Arad Arad
247 Intreprinderea de masini unelte Bacau Bacau
248 Intreprinderea Infratirea Oradea Bihor
249 Intreprinderea de scule Rasnov Brasov
250 Intreprinderea de unelte si scule Brasov Brasov
251 Intreprinderea de utilaj greu Craiova Dolj
252 Intreprinderea de strunguri Targoviste Dambovita
253 Intreprinderea mecanica Gheorghieni harghita
254 Intreprinderea de masini agregate si masini unelte Iasi Iasi
255 Intreprinderea mecanica Roman Neamt
256 Intreprinderea Turnatoria de piese din fonta pentru masini-unelte Ramnicul Sarat Buzau
257 Intreprinderea de masini unelte pentru presare si forjare Targu Jiu Gorj
258 Intreprinderea de masini unelte, accesorii si scule Baia -Mare Maramures
259 Intreprinderea mecanica Sibiu Sibiu
260 Intreprinderea Balanta Sibiu Sibiu
261 Intreprinderea mecanica Suceava Suceava
262 Intreprinderea de dispozitive, stante, matrite si scule aschietoare Focsani Vrancea
263 Intreprinderea de aparate si utilaje pentru cercetari Bucuresti M. Bucuresti
264 Intreprinderea Steaua Rosie Bucuresti M. Bucuresti
265 Centrala industriala de motoare si materiale electrotehnice – Bucuresti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de cabluri si materiale electrooizolante Bucuresti M. Bucuresti
266 Intreprinderea de motoare electrice Pitesti Arges
267 Intreprinderea “Electroprecizia” Sacele Brasov
268 Intreprinderea de aparataj electric auto si motoare electrice Sf. Gheorghe Covasna
269 Intreprinderea de frigidere Gaiesti Dambovita
270 Intreprinderea “Electromures” Timisoara Timis
271 Intreprinderea de fabricare si montaj ascensoare Bucuresti M. Bucuresti
272 Intreprinderea “Acumulatorul” Bucuresti M. Bucuresti
273 Intreprinderea de Masini Electrice Bucuresti M. Bucuresti
274 Intreprinderea de cabluri si materiale electroizolante Bucuresti M. Bucuresti
275 Centrala industriala de electronica si tehnica de calcul -activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de calculatoare electronice Bucuresti- Bucuresti M. Bucuresti
276 Intreprinderea de produse electronice si electrotehnice “Electroarges” – Curtea de Arges Arges
277 Intreprinderea “Romlux” Targoviste Dambovita
278 Intreprinderea “Steaua Electrica” Fieni Dambovita
279 Intreprinderea Tehnoton Iasi Iasi
280 Intreprinderea de ferite Urziceni Ilfov
281 Intreprinderea “Electronica” Bucuresti M. Bucuresti
282 Intreprinderea de piese radio si semiconductori Baneasa M. Bucuresti
283 Intreprinderea de aparate electronice de masura si industriale Bucuresti M. Bucuresti
284 Intreprinderea de cinescoape Bucuresti M. Bucuresti
285 Intreprinderea pentru intretinerea si repararea utilajelor de calcul si de electronica profesionala Bucuresti M. Bucuresti
286 Intreprinderea “Conect” bucuresti M. Bucuresti
287 Intreprinderea de echipamente periferice Bucuresti M. Bucuresti
288 Intreprinderea de relee medias Sibiu
289 Centrala industriala de echipamente telecomunicatii si automatizari – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea ” Automatica” Bucuresti M. Bucuresti
290 Intreprinderea de aparataj electronic de joasa tensiune ” Electrocontact” Botosani Botosani
291 Intreprinderea de contactoare Buzau Buzau
292 Intreprinderea de organe de asamblare pentru industria electrotehnica Ramnicu Sarat Buzau
293 Intreprinderea de izolatorielectrici de joasa tensiune Tg. Secuiesc Covasna
294 Intreprinderea “Sinterom” Cluj – Napoca Cluj
295 Intreprinderea de panouri si tablouri electrice Alexandria Teleorman
296 Intreprinderea de aparataj electric de instalatii – titu Dambovita
297 Intreprinderea de elemente pneumatice si aparate de masura Barlad Vaslui
298 Intreprinderea de aparate electrice de masurat Timisoara Timis
299 Intreprinderea de elemente de automatizari Bucuresti M. Bucuresti
300 Intreprinderea “Electroaparataj” Bucuresti M. Bucuresti
301 Intreprinderea “Electromagnetica” Bucuresti M. Bucuresti
302 Intreprinderea “Electrotehnica ” Bucuresti M. Bucuresti
303 Centrala industriala de masini si utilaje pentru industria usoara – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – Bucuresti M. Bucuresti
304 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb Botosani Botosani
305 Intreprinderea “Metalul Rosu” Cluj- Napoca Cluj
306 Intreprinderea “Unirea” Cluj – Napoca Cluj
307 Intreprinderea “Electrometal” Cluj-Napoca Cluj
308 Intreprinderea “Nicovala” Sighisoara Mures
309 Intreprinderea “Metalotehnica” Tg. Mures Mures
310 Intreprinderea de masini textile “IMATEX” Tg. Mures Mures
311 Intreprinderea de utilaje pentru industria usoara “Izlaz” Alexandria Teleorman
312 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb “9 Mai” Lugoj Timis
313 Intreprinderea de accesorii metalice pentru industria textila “AMIT” Bucuresti M. Bucuresti
314 Intreprinderea “Precizia” Bucuresti M. Bucuresti
315 Intrreprinderea de semiconductori Bucuresti M. Bucuresti
316 Intreprinderea Mecanica Bailesti Dolj
317 Intreprinderea Ceahlaul Tg. Neamt Neamt
318 Intreprinderea mecanica utilaje agricole Medgidia Constanta
319 Centrala industriala de rafinarii si petrochimie – activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul Petrochimic Brazi Prahova
320 Combinatul petrochimic Pitesti Arges
321 Combinatul Petrochimic Borzesti Bacau
322 Intreprinderea Rafinaria Darmanesti Bacau
323 Intreprinderea Rafinaria Crisana Bihor
324 Intreprinderea Rafinaria Brasov Brasov
325 Combinatul petrochimic Midia- Navodari Constanta
326 Combinatul petrochimic Teleajen Prahova
327 Intreprinderea Rafinaria Ploiesti Prahova
328 Intreprinderea Rafinaria “Vega” Ploiesti Prahova
329 Intreprinderea Rafinaria Campina Prahova
330 Intreprinderea chimica “Carbosin” Copsa Mica Sibiu
331 Combinatul petrochimic “Solventul” Timisoara Timis
332 Centrala industriala de ingrasaminte chimice Craiova- activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul Chimic Craiova Dolj
333 Combinatul de ingrasaminte chimice Arad Arad
334 Combinatul de ingrasaminte chimice Baca Bacau
335 Combinatul chimic Fagaras Brasov
336 Combinatul chimic Victoria Brasov
337 Combinatul de ingrasaminte chimice Navodari Constanta
338 Combinatul de ingrasaminte chimice Slobozia Ialomita
339 Combinatul de ingrasaminte chimice Tirgu- Mures Mures
340 Combinatul de ingrasaminte chimice Piatra Neamt Neamt
341 Combinatul de ingrasaminte chimice Valea Calugareasca Prahova
342 Combinatul de ingrasaminte chimice Turnu Magurele Teleorman
343 Centrala industriala de medicamente, cosmetice, coloranti si lacuri – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica, direct subordonate- Bucuresti M. Bucuresti
344 Intreprinderea chimica “Sinteza” Oradea Bihor
345 Intreprinderea de coloranti “Colorom” Codlea Brasov
346 Intreprinderea de produse cosmetice “Nivea” Brasov Brasov
347 Intreprinderea de medicamente “Terapia” Cluj- Napoca Cluj
348 Intreprinderea chimica Craiova Dolj
349 Intreprinderea de antibiotice Iasi Iasi
350 Intreprinderea de detergenti “Dero” Ploiesti Prahova
351 Intreprinderea “Progresul” Ploiesti Prahova
352 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Azur” Timisoara Timis
353 Intreprinderea chimica Marasesti Vrancea
354 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Policolor” M.Bucuresti
355 Intreprinderea de medicamente si coloranti “Sintofarm” M.Bucuresti
356 Intreprinderea de medicamente “Biofarm” M.Bucuresti
357 Intreprinderea de produse cosmetice “Nmiraj” M.Bucuresti
358 Intreprinderea de sapun “Stela” M.Bucuresti
359 Intreprinderea chimica “Victoria” M.Bucuresti
360 Centrala industriala de fire si fibre sintetice – activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul de fibre sintetice Savinesti Neamt
361 Combinatul de fibre artificiale “Vascoza” Lupeni Hunedoara
362 Combinatul de fibre sintetice Iasi Iasi
363 Intreprinderea de fibre artificiale “Viscofil” M. Bucuresti
364 Centrala industriala de produse anorganice -activitatea proprie a centralei, inclusiv combinatul chimic Ramnicul- Valcea Valcea
365 Combinatul de produse sodice Ocna Mures Alba
366 Intreprinderea chimica Turda Cluj
367 Combinatul chimic Tarnaveni Mures
368 Combinatul de produse sodice Govora Valcea
369 Centrala industriala de prelucrare cauciuc si mase plastice- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Popesti Leordeni M. Bucuresti
370 Combinatul de articole tehnice din cauciuc Pitesti Arges
371 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc Brasov Brasov
372 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Buzau Buzau
373 Intreprinderea “Napochim” Cluj- Napoca Cluj
374 Intreprinderea “Energia” -Constanta Constanta
375 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc si cauciuc regenerat Targu Jiu Gorj
376 Intreprinderea chimica Orastie Hunedoara
377 Intreprinderea de prelucrare mase plastice iasi Iasi
378 Intreprinderea “Prodcomplex” Targu Mures Mures
379 Intreprinderea de anvelope”Victoria” Floresti Prahova
380 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Dragasani Valcea
381 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Focsani Vrancea
382 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Bucuresti M. Bucuresti
383 Combinatul de articole din cauciuc Jilava M. Bucuresti
384 Centrala de utilaje si piese de schimb pentru industria chimica – Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unuitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
385 Intreprinderea de utilaj chimic Borzesti Bacau
386 Intreprinderea de utilaj chimic Fagaras Brasov
387 Intreprinderea de utilaj chimic Gaesti Dambovita
388 Intreprinderea de matrite si piese din fonta Odorheiul Secuiesc Harghita
389 Intreprinderea de utilaje si prelucrari cauciuc Baicoi Prahova
390 Intreprinderea de piese schimb si utilaje pentru industria chimica Satu Mare Satu Mare
391 Intreprinderea de aparate de masura si control Otopeni M.Bucuresti
392 Institutul central de cercetari chimice Bucuresti M.Bucuresti
393 Intreprinderea chimica Rasnov Brasov
394 Intreprinderea chimica Dudesti M. Bucuresti
395 Centrala de prelucrare a lemnului Bucuresti M. Bucuresti
396 Combinatul de prelucrare a lemnului Blaj Alba
397 Combinatul de prelucrare a lemnului Sebes Alba
398 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cimpeni Alba
399 Combinatul de prelucrare a lemnului Arad Arad
400 Combinatul de prelucrare a lemnului Pitesti Arges
401 Combinatul de prelucrare a lemnului Bacau Bacau
402 Combinatul de prelucrare a lemnului Comanesti Bacau
403 Combinatul de prelucrare a lemnului Oradea Bihor
404 Combinatul de prelucrare a lemnului Bistrita Bistrita-Nasaud
405 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Botosani Botosani
406 Combinatul de prelucrare a lemnului Brasov Brasov
407 Combinatul de prelucrare a lemnului Braila Braila
408 Combinatul de prelucrare a lemnului Caransebes Caras-Severin
409 Combinatul de prelucrare a lemnului Gherla Cluj
410 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cluj – Napoca Cluj
411 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Dej Cluj
412 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Constanta Constanta
413 Combinatul de prelucrare a lemnului Sfantu Gheorghe Covasna
414 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Pucioasa Dambovita
415 Intreprinderea “Metal- lemn” Craiova Dolj
416 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Galati Galati
417 Combinatul de prelucrare a lemnului Targu-Jiu Gorj
418 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Gheorghieni Harghita
419 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Miercurea Ciuc Harghita
420 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Deva Hunedoara
421 Combinatul de prelucrare a lemnului Sighetu Marmatiei Maramures
422 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Iasi Iasi
423 Combinatul de prelucrare a lemnului Turnu-Severin Mehedinti
424 Intreprinderea ILEFOR Targu Mures Mures
425 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Reghin Mures
426 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Targu Mures Mures
427 Combinatul de prelucrare a lemnului Piatra Neamt Neamt
428 Intreprinderea de mobila tapisata si produse de tapiserie “Relaxa Mizil” Prahova
429 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Ploiesti Prahova
430 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Satu Mare Satu Mare
431 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Zalau Salaj
432 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Sibiu Sibiu
433 Combinatul de prelucrare a lemnului Suceava Suceava
434 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Radauti Suceava
435 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Timisoara Timis
436 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Vaslui Vaslui
437 Combinatul de prelucrare a lemnului Ramnicu-Valcea Valcea
438 Combinatul de prelucrare a lemnului Focsani Vrancea
439 Intreprinderea “Arta Mobilei” M. Bucuresti
440 Intreprinderea “Produse lemn mobila” M. Bucuresti
441 Intreprinderea de casete de radio si televizoare M. Bucuresti
442 Centrala de exploatare a lemnului Bucuresti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea forestiera de exploatare si transport Bucuresti M. Bucuresti
443 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sebes Alba
444 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Arad Arad
445 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Pitesti Arges
446 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bacau Bacau
447 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Oradea Bihor
448 Intreprinderea de impletituri Oradea Bihor
449 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bistrita Bistrita-Nasaud
450 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Brasov Brasov
451 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Nehoiu Buzau
452 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Caransebes Caras-Severin
453 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Cluj-Napoca Cluj
454 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Constanta Constanta
455 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Secuiesc Covasna
456 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Jiu Gorj
457 Combinatul de exploatare si prelucrare a lemnului Toplita Harghita
458 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Miercurea Ciuc Harghita
459 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Deva Hunedoara
460 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Iasi Iasi
461 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Baia Mare Maramures
462 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Orsova Mehedinti
463 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Reghin Mures
464 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Piatra Neamt Neamt
465 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ploisti Prahova
466 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Satu Mare Satu Mare
467 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sibiu Sibiu
468 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Suceava Suceava
469 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Timisoara Timis
470 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ramnicu Valcea Valcea
471 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Focsani Vrancea
472 Centrala industriala de celuloza si hartie Braila- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridicadirect subordonate Braila
473 Intreprinderea de celuloza si hartie “Letea” Bacau Bacau
474 Intreprinderea de hartie Petresti Alba
475 Intreprinderea de hartie “Bistrita” Prundul Bargaului Bistrita-Nasaud
476 Intreprinderea de celuloza si hartie Zarnesti Brasov
477 Intreprinderea de hartie cretata si carton ondulat Ghimbav Brasov
478 Intreprinderea de celuloza si hartie Dej Cluj
479 Intreprinderea de cartoane si confectii “Mucart” Cluj-Napoca Cluj
480 Intreprinderea de celuloza si hartie Palas-Constanta Constanta
481 Intreprinderea de celuloza si hartie Calarasi Ialomita
482 Intreprinderea de celuloza si hartie Drobeta-Turnu Severin Mehedinti
483 Intreprinderea de celuloza si hartie “Reconstructia” Piatra Neamt Neamt
484 Intreprinderea de hartie si cartoane “Comuna din Paris” Piatra Neamt Neamt
485 Intreprinderea de hartie Busteni Prahova
486 Intreprinderea de cartoane si confectii “Prahova” Scaieni Prahova
487 Combinatul de celuloza si hartie Suceava Suceava
488 Centrala cimentului – Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
489 Combinatul pentru lianti Campulung Arges
490 Combinatul pentru lianti si azbociment Alesd Bihor
491 Combinatul pentru lianti Hoghiz Brasov
492 Combinatul pentru lianti Brasov Brasov
493 Combinatul pentru lianti si materiale refractare Turda Cluj
494 Combinatul pentru lianti si azbociment Medgidia Constanta
495 Combinatul pentru lianti si azbociment Fieni Dambovita
496 Combinatul pentru lianti si azbociment Targu Jiu Gorj
497 Intreprinderea pentru lianti Deva Hunedoara
498 Combinatul pentru lianti si azbociment Bicaz Neamt
499 Centrala materialelor de constructii Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
500 Intreprinderea de materiale de constructii Oradea Bihor
501 Intreprinderea de materiale de constructii Brasov Brasov
502 Intreprinderea de materiale de constructii Buzau Buzau
503 Intreprinderea de produse din ceramica fina pentru constructii Cluj-Napoca Cluj
504 Intreprinderea de materiale de constructii Turda Cluj
505 Intreprinderea de prefabricate din beton si materiale de constructii Constanta Constanta
506 Intreprinderea de prefabricate din beton celular autoclavizat Constanta Constanta
507 Intreprinderea de materiale de constructii Doicesti Dambovita
508 Intreprinderea de prefabricate din beton Craiova Dolj
509 Intreprinderea de prefabricate din beton Galati Galati
510 Intreprinderea de materiale de constructii Deva Hunedoara
511 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii Simeria Hunedoara
512 Intreprinderea de materiale de constructii Calarasi Ialomita
513 Intreprinderea de materiale de constructii Iasi Iasi
514 Intreprinderea de produse ceramice Sighisoara Mures
515 Intreprinderea de materiale de constructii Roman Neamt
516 Intreprinderea de materiale de constructii “1 Mai” Bucov Prahova
517 Intreprinderea de materiale izolatoare”Matizol” Berceni Prahova
518 Intreprinderea de materiale de constructii Satu Mare Satu Mare
519 Intreprinderea de produse ceramice Zalau Salaj
520 Intreprinderea de produse ceramice “Record” Sibiu Sibiu
521 Intreprinderea de prefabricate din beton Timisoara Timis
522 Intreprinderea de produse ceramice Jimbolia Timis
523 Intreprinderea de produse ceramice Lugoj Timis
524 Intreprinderea “EXTRACERAM” Timisoara Timis
525 Intreprinderea de materiale izolatoare Vaslui Vaslui
526 Intreprinderea de materiale de constructii Odobesti Vrancea
527 Intreprinderea de materiale de constructii “Cesarom” M. Bucuresti
528 Intreprinderea de materiale izolatoare Bucuresti M. Bucuresti
529 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii “7 Noiembrie” Bucuresti M. Bucuresti
530 Intreprindere de constructii prefabricate, agregate si betoane “Granitul” Bucuresti M. Bucuresti
531 Centrala pentru utilaje si piese de schimb Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
532 Intreprinderea de utilaje Alba Iulia Alba
533 Intreprinderea de articole metalice pentru mobila si binale Arad Arad
534 Intreprinderea de suruburi “Anghel Saligni” Cernavoda Constanta
535 Intreprinderea de tamplarie metalica si produse pentru constructii din materiale plastice Buzau Buzau
536 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Filiasi Dolj
537 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Gheorghieni Harghita
538 Intreprinderea de utilaje si piese schimb si reparatii Iasi Iasi
539 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Reghin Mures
540 Intreprinderea de produse tehnico-sanitare “Feroemail” Prahova
541 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Sibiu Sibiu
542 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Suceava Suceava
543 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Bucuresti M. Bucuresti
544 Centrala de exploatare industriala a agregatelor minerale pentru constructii Targoviste -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Dambovita
545 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Alba Iulia Alba
546 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Ghioroc Arad
547 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Brasov Brasov
548 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Turda Cluj
549 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Roman Neamt
550 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Slatina Olt
551 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Odoreu Satu Mare
552 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Tulcea Tulcea
553 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Dragasani Valcea
554 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Doaga Vrancea
555 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Bragadiru M. Bucuresti
556 Centrala de mecanizare pentru constructii industriale Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
557 Intreprinderea de reparatii Braila Braila
558 Intreprinderea de reparatii Ploiesti Prahova
559 Intreprinderea de aparataje si accesorii Alexandria Teleorman
560 Intrerprinderea “6 Martie” Timisoara Timis
561 Intreprinderea de constructii metalice si aparataje M. Bucuresti
562 Intreprinderea de constructii metalice si prefabricate Bucuresti M. Bucuresti
563 Centrala mecanica de material rulant – Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
564 Intreprinderea mecanica de material rulant Brasov Brasov
565 Intreprinderea mecanica de material rulant “16 Februarie” Cluj-Napoca Cluj
566 Intreprinderea mecanica de material rulant Craiova Dolj
567 Intreprinderea mecanica de material rulant Simeria Hunedoara
568 Intreprinderea mecanica de material rulant Pascani Iasi Iasi
569 Intreprinderea mecanica de material rulant Rosiorii de Vede Teleorman
570 Centrala industriala de reparatii auto- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
571 Intreprinderea de reparatii auto Cluj-Napoca Cluj
572 Intreprinderea de reparatii auto Craiova Dolj
573 Intreprinderea de reparatii auto Tecuci Galati
574 Intreprinderea mecanica de reparatii auto si utilaje pentru transporturi Baia Mare Maramures
575 Intreprinderea de reparatii auto Targu Mures Mures
576 Intreprinderea de reparatii auto Campina Prahova
577 Intreprinderea de reparatii auto Suceava Suceava
578 Intreprinderea de reparatii auto Timisoara Timis
579 Intreprinderea de prefabricate din beton Aiud Alba
580 Intreprinderea de poduri metalice si prefabricate din beton Pitesti Arges
581 Intreprinderea de cariere si balastiere Brasov Brasov
582 Intreprinderea de aparate de cale Buzau Buzau
583 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Harghita Harghita
584 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Deva Hunedoara
585 Intreprinderea de poduri din beton Giurgiu Giurgiu
586 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Baia Sprie Maramures
587 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Otopeni M. Bucuresti
588 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Bucuresti- Chitila M. Bucuresti
589 Santierul Naval Orsova Mehedinti
590 Intreprinderea de constructii si reparatii echipament de telecomunicatii M. Bucuresti 591 Centrala industriei bumbacului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
592 Intreprinderea textila “UTA” Arad Arad
593 Intreprinderea “Textila Pitesti” Arges
594 Intreprinderea textila “crisana” Oradea Bihor
595 Intreprinderea “Textila Nasaud” Bistrita-Nasaud
596 Intreprinderea textila “Moldova” Botosani Botosani
597 Intreprinderea “Tesatoria Codlea” Brasov
598 Intreprinderea “Textila” Buzau Buzau
599 Intreprinderea “Textila Bucegi” Pucioasa Dambovita
600 Intreprinderea textila “Oltul” Sf. Gheorghe Covasna
601 Intreprinderea “Textila” Calafat Dolj
602 Intreprinderea “Textila Galati” Galati
603 Intreprinderea de ata si filatura”Odorhei” Harghita
604 Intreprinderea “Filatura de bumbac Slobozia” Ialomita
605 Intreprinderea “Tesatura Iasi” Iasi
606 Intreprinderea “Textila Dunareana” Giurgiu Giurgiu
607 Intreprinderea “Filatura de bumbac Oltenita” Giurgiu
608 Intreprinderea de vata Buftea Ilfov
609 Intreprinderea “Filatura de bumbac Baia Mare” Maramures
610 Intreprinderea textila “Cazanele” orsova Mehedinti
611 Intreprinderea “Tesatoria de bumbac” Sighisoara Mures
612 Intreprinderea “Textila Slatina” Olt
613 Intreprinderea textila “Ardeleana” Satu Mare Satu Mare
614 Intreprinderea “Filatura de bumbac Carei” Olt
615 Intreprinderea textila “Tarnava Medias” Sibiu
616 Intreprinderea textila “Firul Rosu” Talmaciu Sibiu
617 Intreprinderea textila ” 11 Iunie” Cisnadie Sibiu
618 Intreprinderea “Filatura de bumbac” Campulung Moldovenesc Suceava
619 Intreprinderea “Filatura de bumbac” Gura Humorului Suceava
620 Intreprinderea “Textila Teleorman” Rosiorii de Vede Teleorman
621 Intreprinderea “Textila Timisoara” Timis
622 Intreprinderea “Textila Lugoj” Timis
623 Intreprinderea textila “Bumbacul” Timisoara Timis
624 Intreprinderea “Ambalajul metalic” Timisoara Timis
625 Intreprinderea “Textila Vaslui” Vaslui
626 Intreprinderea textila “Dacia” M. Bucuresti
627 Intreprinderea “Industria bumbacului” M. Bucuresti
628 Intreprinderea textila “Aurora” M. Bucuresti
629 Intreprinderea textila “Suveica” M. Bucuresti
630 Intreprinderea textila “7 Noiembrie” M. Bucuresti
631 Intreprinderea “Bumbacaria romaneasca Jilava” M. Bucuresti
632 Centrala industriei matasii, inului si canepii-Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
633 Intreprinderea textila “Drum Nou” Oradea Bihor
634 Intreprinderea textila “Republica” Darste Brasov
635 Intreprinderea de matase “Romania muncitoare” Cluj -Napoca Cluj
636 Intreprinderea textila “Dobrogeana” Constanta Constanta
637 Intreprinderea textila “Trainica” Pucioasa Dambovita
638 Intreprinderea textila “Navodul” Galati Galati
639 Intreprinderea de stofe de mobila si tesaturi tehnice Gheorghieni Harghita
640 Intreprinderea ” Filatura de in si canepa” Gheorghieni Harghita
641 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Deva Hunedoara
642 Intreprinderea de matase”Victoria” Iasi Iasi
643 Intreprinderea integrata de tesaturi subtiri tip in Pascani Iasi
644 Intreprinderea de in si canepa “Textila” Iasi Iasi
645 Intreprinderea Filatura si finisajul Balotesti Ilfov
646 Intreprinderea textila “Intex” Paulesti Prahova
647 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Sighisoara Mures
648 Intreprinderea de in si canepa Negresti Satu Mare
649 Intreprinderea textila “Solidaritatea” Satu Mare Satu Mare
650 Intreprinderea textila “Matasea Rosie” Cisnadie Sibiu
651 Intreprinderea “Filatura de in si canepa” Falticeni Suceava
652 Intreprinderea textila “Garofita” Timisoara Timis
653 Intreprinderea textila “Filatura de matase naturala” Lugoj Timis
654 Intreprinderea textila “Arta textila” Timisoara Timis
655 Intreprinderea “Filatura si tesatoria” Sanicolau Mare Timis
656 Intreprinderea textila ” 13 Decembrie” Timisoara Timis
657 Intreprinderea de panglici Zimnicea Teleorman
658 Intreprinderea de matase “Select” M. Bucuresti
659 Intreprinderea de matase “Flamura Rosie” M. Bucuresti
660 Intreprinderea de matase “Borangicul” M. Bucuresti
661 Intreprinderea de matase “Matasea populara” M. Bucuresti
662 Intreprinderea de matase “Tesatoriile Reunite” M. Bucuresti
663 Intreprinderea de stofe de mobila M. Bucuresti
664 Intreprinderea textila “Unirea” M. Bucuresti
665 Intreprinderea textila “Industria Iutei” M. Bucuresti
666 Intreprinderea de in, canepa “Prodin” M. Bucuresti
667 Centrala linii- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
668 Intreprinderea de stofe “Argeseana” Arges
669 Intreprinderea Filatura de lina “Musceleana” Cetateni Arges
670 Intreprinderea de postav Buhusi Bacau
671 Intreprinderea de postav “Proletarul” Bacau Bacau
672 Intreprinderea “Netex” Bistrita Bistrita-Nasaud
673 Intreprinderea de stofe “Carpatex” Brasov Brasov
674 Intreprinderea de postav Prejmer Brasov
675 Intreprinderea textila “Octombrie Rosu” Ghimbav Brasov
676 Intreprinderea Filatura de lina pieptanata Buzau Buzau
677 Intreprinderea integrata de lina Constanta Constanta
678 Intreprinderea textila “Independenta” Craiova Dolj
679 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Miercurea Ciuc Harghita
680 Intreprinderea de volvatir Tg. Neamt Neamt
681 Intreprinderea de stofe Sighisoara Mures
682 Intreprinderea de stofe “Dorobantul” Ploiesti Prahova
683 Intreprinderea de stofe “Filatura de lina pieptanata” Mizil Prahova
684 Intreprinderea “Textila” Cisnadie Sibiu
685 Intreprinderea “Libertatea” Sibiu Sibiu
686 Intreprinderea textila “Dumbrava” Sibiu Sibiu
687 Intreprinderea Industria linii Timisoara Timis
688 Intreprinderea de palarii “Paltim” Timisoara Timis
689 Intreprinderea de palarii “Lux” Periam Timis
690 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Focsani Vrancea
691 Intreprinderea de postav Azuga Prahova
692 Intreprinderea “Textila” Grivita M. Bucuresti
693 Intreprinderea romana de pisla M. Bucuresti
694 Intreprinderea “Filatura de lina piptanata” M. Bucuresti
695 Intreprinderea “Munca Textila” M. Bucuresti
696 Centrala industriei tricotajelor- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
697 Intreprinderea de ciorapi Sebes Alba
698 Intreprinderea de tricotaje “Tricoul rosu” Arad Arad
699 Intreprinderea de tricotaje “Miorita” Oradea Bihor
700 Intreprinderea de tricotaje Brasov Brasov
701 Intreprinderea de tricotaje Buzau Buzau
702 Intreprinderea de tricotaje “Somesul” Cluj-Napoca Cluj
703 Intreprinderea de tricotaje Miercurea Ciuc Harghita
704 Intreprinderea de tricotaje Toplita Harghita
705 Intreprinderea de tricotaje Hunedoara Hunedoara
706 Intreprinderea de tricotaje si perdele Pascani Iasi
707 Intreprinderea de tricotaje “Moldova” Iasi Iasi
708 Intreprinderea de tricotaje “Unitatea” Sighet Maramures
709 Intreprinderea de tricotaje “8 Martie” Piatra neamt Neamt
710 Intreprinderea de tricotaje “Smirodava” Roman Neamt
711 Intreprinderea de tricotaje Caracal Olt
712 Intreprinderea de tricotaje Campina Prahova
713 Intreprinderea de tricotaje “Tricotex” Satu Mare Satu Mare
714 Intreprinderea de tricotaje Cehu Silvaniei Salaj
715 Intreprinderea de tricotaje “Drapelul rosu” Sibiu Sibiu
716 Intreprinderea de ciorapi”7 Noiembrie” Sibiu Sibiu
717 Intreprinderea de manusi si ciorapi Agnita Sibiu
718 Intreprinderea de tricotaje “Zimbrul” Suceava Suceava
719 Intreprinderea de tricotaje “Bucovina” Radauti Suceava
720 Intreprinderea de tricotaje “1 Iunie” Timisoara Timis
721 Intreprinderea de ciorapi Timisoara Timis
722 Intreprinderea de tricotaje Husi Vaslui
723 Intreprinderea de tricotaje Focsani Vrancea
724 Intreprinderea de tricotaje “Crinul” M. Bucuresti
725 Intreprinderea “Tricotajul rosu” M. Bucuresti
726 Intreprinderea de tricotaje “Tanara Garda” M. Bucuresti
727 Intreprinderea de tricotaje “Tricodava” M. Bucuresti
728 Intreprinderea de ciorapi “Apolo” M. Bucuresti
729 Intreprinderea de ace de tricotat M. Bucuresti
730 Centrala industriei confectiilor- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
731 Intreprinderea de confectii Arad Arad
732 Intreprinderea de confectii Curtea de Arges Arges
733 Intreprinderea de confectii Bacau Bacau
734 Intreprinderea de confectii Marghita Bihor
735 Intreprinderea de confectii Oradea Bihor
736 Intreprinderea de confectii Dorohoi Botosani
737 Intreprinderea de confectii Botosani Botosani
738 Intreprinderea de confectii Braila Braila
739 Intreprinderea de confectii Ramnicu Sarat Buzau
740 Intreprinderea de confectii Resita Caras-Severin
741 Intreprinderea de confectii “Flacara” Cluj-napoca Cluj
742 Intreprinderea de confectii “Peninsula” comuna Lumina Constanta
743 Intreprinderea de confectii “Targu Secuiesc” Cluj-napoca Covasna
744 Intreprinderea de confectii Craiova Dolj
745 Intreprinderea de confectii Targu Jiu Gorj
746 Intreprinderea de confectii Odorhei Harghita
747 Intreprinderea de confectii Miercurea Ciuc Harghita
748 Intreprinderea de confectii Calarasi Ialomita
749 Intreprinderea de stofe tricotate si confectii Iasi Iasi
750 Intreprinderea de confectii Baia mare Maramures
751 Intreprinderea de confectii “Portile de Fier” Drobeta Turnu Severin Mehedinti
752 Intreprinderea de confectii “Tarnava” Sighisoara Mures
753 Intreprinderea de confectii “Muresul” Tg. Mures Mures
754 Intreprinderea de confectii “Mondiala” Satu Mare Satu Mare
755 Intreprinderea de confectii “Steaua rosie” Sibiu Sibiu
756 Intreprinderea de confectii “Bega” Timisoara Timis
757 Intreprinderea de confectii Vaslui Vaslui
758 Intreprinderea de confectii Barlad Vaslui
759 Intreprinderea de confectii Focsani Vrancea
760 Centrala industriei pielariei, cauciucului si incaltamintei -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
761 Intreprinderea de incaltaminte “Ardeleana” Alba Iulia Alba
762 Intreprinderea de piele si marochinarie “Caprioara” Sebes Alba
763 Intreprinderea de incaltaminte si calapoade “Libertatea” Arad Arad
764 Intreprinderea de incaltaminte Pitesti Arges
765 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Partizanul” Bacau Bacau
766 Intreprinderea de incaltaminte “Solidaritatea” Oradea Bihor
767 Intreprinderea de incaltaminte “Crisul” Oradea Bihor
768 Intreprinderea de incaltaminte “Bihoreana” Marghita Bihor
769 Intreprinderea de incaltaminte “Arta” Oradea Bihor
770 Intreprinderea de blanarie “1 Mai” Oradea Bihor
771 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Timpuri Noi” Brasov Brasov
772 Intreprinderea de incaltaminte “Clujana” Cluj-Napoca Cluj
773 Intreprinderea “Tabacaria Bucovat” Dolj
774 Intreprinderea de blanarie “Vidra” Orastie Hunedoara
775 Intreprinderea pentru materiale sportive Reghin Mures
776 Intreprinderea de piele si manusi Targu Mures Mures
777 Intreprinderea “Tabacaria Minerala Corabia” Olt
778 Intreprinderea de piele “Poporul” Ploiesti Prahova
779 Intreprinderea de piele “Drum Nou” Satu Mare Satu Mare
780 Intreprinderea de piele si incaltaminte “8 Mai” Medias Sibiu
781 Intreprinderea de piele, incaltaminte si marochinarie “13 Decembrie” Sibiu Sibiu
782 Intreprinderea de piele si incaltaminte Agnita Sibiu
783 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Staruinta” Suceava Suceava
784 Intreprinderea de incaltaminte “Banatul” Timisoara Timis
785 Intreprinderea de incaltaminte “Modern” Timisoara Timis
786 Intreprinderea romana de piele Timisoara Timis
787 Intreprinderea de incaltaminte Jimbolia Timis
788 Intreprinderea de calapoade Lugoj Timis
789 Intreprinderea de piele si manusi Timisoara Timis
790 Intreprinderea de nasturi Jimbolia Timis
791 Intreprinderea de mase plastice “Dermatina” Timisoara Timis
792 Intreprinderea de mase plastice si incaltaminte “Victoria” Timis
793 Intreprinderea de spume poliuretanice Timisoara Timis
794 Intreprinderea “Pretim” Timisoara Timis
795 Intreprinderea de incaltaminte Husi Vaslui
796 Intreprinderea de piele si incaltaminte Ramnicu Valcea Valcea
797 Intreprinderea de talpa si incaltaminte din cauciuc Dragasani Valcea
798 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Pionierul” M. Bucuresti
799 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Flacara Rosie” M. Bucuresti
800 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Carmen” M. Bucuresti
801 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Republica” M. Bucuresti
802 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Tehnica Noua” M. Bucuresti
803 Intreprinderea de incaltaminte cauciuc U.C.R M. Bucuresti
804 Intreprinderea de piele sintetica M. Bucuresti
805 Intreprinderea de bunuri de consumdin cauciuc Jilava M. Bucuresti
806 Intreprinderea de nasturi si mase plastice M. Bucuresti
807 Intreprinderea de incaltaminte “Progresul” M. Bucuresti
808 Intreprinderea “Tabacaria minerala” Jilava M. Bucuresti
809 Intreprinderea “Prefin” M. Bucuresti
810 Intreprinderea Antilopa M. Bucuresti 811 Centrala industriei sticlei si ceramicii fine -Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
812 Intreprinderea de portelan de menaj Alba Iulia Alba
813 Intreprinderea de portelan de menaj Curtea de Arges Arges
814 Intreprinderea de sticlarie “Padurea Neagra” Alesd Bihor
815 Intreprinderea de sticlarie de menaj Bistrita Bistrita-Nasaud
816 Intreprinderea de sticlarie si portelan Dorohoi Botosani
817 Intreprinderea de exploatare miniera Miorcani Botosani
818 Intreprinderea de sticlarie de menaj Berca Buzau
819 Intreprinderea de geamuri Buzau Buzau
820 Intreprinderea de sticlarie Turda Cluj
821 Intreprinderea de sticlarie menaj Gherla Cluj
822 Intreprinderea de portelan”Iria” Cluj-Napoca Cluj
823 Intreprinderea de sticlarie de menaj Targu Jiu Gorj
824 Intreprinderea de faianta si sticlarie Baia Mare Maramures
825 Intreprinderea de sticlarie si faianta Sighisoara Mures
826 Intreprinderea de geamuri Tarnaveni Mures
827 Intreprinderea de sticlarie Azuga Prahova
828 Intreprinderea de sticlarie Prahova Ploiesti Prahova
829 Intreprinderea pentru exploatarea si prelucrarea materialelor metalifere Valenii de Munte Prahova
830 Intreprinderea de geamuri Scaieni Prahova
831 Intreprinderea de sticlarie “Victoria muncii” Poiana Codrului Satu Mare
832 Intreprinderea de sticlarie “Vitrometan” Medias Sibiu
833 Intreprinderea de sticlarie Avrig Sibiu
834 Intreprinderea de geamuri Medias Sibiu
835 Intreprinderea de sticlarie de menaj Suceava Suceava
836 Intreprinderea de sticlarie Tomesti Timis
837 Intreprinderea de articole de sticlarie Bucuresti M. Bucuresti
838 Intreprinderea de fire si tesaturi din fire de sticla M. Bucuresti
839 Centrala industriei articolelor casnice- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
840 Intreprinderea “Bunuri metalice” Arad Arad
841 Intreprinderea de ceasuri “Victoria” Arad Arad
842 Intreprinderea “Aradeanca” Arad Arad
843 Intreprinderea “Metalica” Oradea Bihor
844 Intreprinderea de mase plastice “Viitorul” Oradea Bihor
845 Intreprinderea de pensule Cluj -Napoca Cluj
846 Intreprinderea “11 Iunie” Galati Galati
847 Intreprinderea de paruri Sighet Maramures
848 Intreprinderea de vase emailate Sighisoara Mures
849 Intreprinderea “Jiul” Bals Olt
850 Intreprinderea “Flacara” Ploiesti Prahova
851 Intreprinderea de masini casnice emailate “23 August” Satu Mare
852 Intreprinderea “Emailul rosu” Medias Sibiu
853 Intreprinderea de cutite Ocna Sibiului Sibiu
854 Intreprinderea “Flamura rosie” Sibiu Sibiu
855 Intreprinderea “Metalurgica” M. Bucuresti
856 Intreprinderea “Inox” M. Bucuresti
857 Consiliul culturii si educatiei socialiste- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
858 Intreprinderea poligrafica Bacau Bacau
859 Intreprinderea poligrafica Crisana Bihor
860 Intreprinderea poligrafica Brasov Brasov
861 Intreprinderea poligrafica Cluj-Napoca Cluj
862 Intreprinderea poligrafica Oltenia Craiova Dolj
863 Intreprinderea poligrafica Galati Galati
864 Intreprinderea poligrafica Iasi Iasi
865 Intreprinderea poligrafica Banat Timisoara Timis
866 Intreprinderea poligrafica Sibiu Sibiu
867 Intreprinderea poligrafica “13 Decembrie 1918″ M. Bucuresti
868 Intreprinderea poligrafica “Informatia” M. Bucuresti
869 Intreprinderea poligrafica “Arta grafica” M. Bucuresti
870 Intreprinderea poligrafica “Filaret” M. Bucuresti
871 Intreprinderea poligrafica “Buletinul Oficial” M. Bucuresti
872 Casa de discuri “Electrecord” M. Bucuresti
873 Intreprinderea Mecanica Poligrafica M. Bucuresti
874 Centrala de mecanizare a agriculturii si productiei de utilaje pentru agricultura si industria alimentara- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
875 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Arad Arad
876 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Botosani Botosani
877 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Cluj-Napoca Cluj
878 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Navodari Constanta
879 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Tecuci Galati
880 Intreprinderea de ambalaje din metal pentru agricultura si industria alimentara Tecuci Galati
881 Intreprinderea “Tehnoutilaj” odorhei Harghita
882 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Iasi Iasi
883 Intreprinderea de ambalaje si piese de schimb pentru agricultura si industriei alimentare Buftea Ilfov
884 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bals Olt
885 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Sibiu Sibiu
886 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Rosiorii de Vede Teleorman
887 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Timisoara Timis
888 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bucuresti M. Bucuresti
889 Intreprinderea de utilaje si piese de schimbpentru agricultura si industrie alimentara Chitila M. Bucuresti
890 Intreprinderea poligrafica “Luceafarul” M. Bucuresti
891 Centrala pentru valorificarea cerealelor si producerea nutreturilor combinate -Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
892 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Arad Arad
893 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Costesti Arges
894 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bacau Bacau
895 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oradea Bihor
896 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Palota Bihor
897 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Tinca Bihor
898 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Leorda Botosani
899 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Codlea Brasov
900 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Braila Braila
901 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Urleasca Braila
902 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ramnicu Sarat Buzau
903 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sahateni Buzau
904 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Cluj-Napoca Cluj
905 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iclod Cluj
906 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ovidiu Constanta
907 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Poarta Alba Constanta
908 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bailesti Dolj
909 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Craiova Dolj
910 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Segarcea Dolj
911 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Titu Dambovita
912 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Galati Galati
913 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Orastie Hunedoara
914 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Calarasi Ialomita
915 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ciulnita Ialomita
916 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Fetesti Ialomita
917 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iasi Iasi
918 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Crevedia Ilfov
919 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Giurgiu Giurgiu
920 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oltenita Giurgiu
921 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Peris Ilfov
922 Intreprinderea pentru fabricatie si reparatii Peris Ilfov
923 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
924 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iernut Mures
925 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Roman Neamt
926 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Caracal Olt
927 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ploisti Prahova
928 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Satu Mare Satu Mare
929 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sibiu Sibiu
930 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Veresti Suceava
931 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Alexandria Teleorman
932 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Beregsau Timis
933 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Birda Timis
934 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Focsani Vrancea
935 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sabaru M. Bucuresti
936 Centrala pentru legume si fructe -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
937 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Arad Arad
938 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baiculesti Arges
939 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Topoloveni Arges
940 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oradea Bihor
941 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valea lui Mihai Bihor
942 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fagaras Brasov
943 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Vadeni Braila
944 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Priscov Buzau
945 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Dej Cluj
946 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Constanta Constanta
947 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Pucioasa Dambovita
948 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Calafat Dolj
949 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tecuci Galati
950 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Hateg Hunedoara
951 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fetesti Ialomita
952 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oltenita Giurgiu
953 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Buftea Ilfov
954 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Giurgiu Giurgiu
955 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baia Mare Maramures
956 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Targu Mures Mures
957 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Caracal Olt
958 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valenii de munte Prahova
959 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Suceava Suceava
960 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Turnu Magurele Teleorman
961 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Timisoara Timis
962 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tulcea Tulcea
963 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Husi Vaslui
964 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Riureni Valcea
965 Intreprinderea de produse alimentare -Bucuresti M. Bucuresti
966 Centrala viei si vinului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
967 Intreprinderea viei si vinului Alba Iulia Alba
968 Intreprinderea viei si vinului Arad Arad
969 Intreprinderea viei si vinului Pitesti Arges
970 Intreprinderea viei si vinului Bacau Bacau
971 Intreprinderea viei si vinului Oradea Bihor
972 Intreprinderea viei si vinului Bistrita Bistrita-Nasaud
973 Intreprinderea viei si vinului Botosani Botosani
974 Intreprinderea viei si vinului Brasov Brasov
975 Intreprinderea viei si vinului Braila Braila
976 Intreprinderea viei si vinului Buzau Buzau
977 Intreprinderea viei si vinului Resita Caras-Severin
978 Intreprinderea viei si vinului Cluj-Napoca Cluj
979 Intreprinderea viei si vinului Constanta Constanta
980 Intreprinderea viei si vinului Sf. Gheorghe Covasna
981 Intreprinderea viei si vinului Targoviste Dambovita
982 Intreprinderea viei si vinului Craiova Dolj
983 Intreprinderea viei si vinului Galati Galati
984 Intreprinderea viei si vinului Targu Jiu Gorj
985 Intreprinderea viei si vinului Miercurea Ciuc Harghita
986 Intreprinderea viei si vinului Deva Hunedoara
987 Intreprinderea viei si vinului Calarasi Ialomita
988 Intreprinderea viei si vinului Iasi Iasi
989 Intreprinderea viei si vinului Ilfov-Bucuresti Ilfov
990 Intreprinderea viei si vinului Baia Mare Maramures
991 Intreprinderea viei si vinului Drobeta Turnu Severin Mehedinti
992 Intreprinderea viei si vinului Targu Mures Mures
993 Intreprinderea viei si vinului Piatra Neamt Neamt
994 Intreprinderea viei si vinului Slatina Olt
995 Intreprinderea viei si vinului Ploiesti Prahova
996 Intreprinderea viei si vinului Satu Mare Satu Mare
997 Intreprinderea viei si vinului Zalau Salaj
998 Intreprinderea viei si vinului Sibiu Sibiu
999 Intreprinderea viei si vinului Suceava Suceava
1000 Intreprinderea viei si vinului Rosiorii de Vede Teleorman
1001 Intreprinderea viei si vinului Timisoara Timis
1002 Intreprinderea viei si vinului Tulcea Tulcea
1003 Intreprinderea viei si vinului Husi Vaslui
1004 Intreprinderea viei si vinului Dragasani Valcea
1005 Intreprinderea viei si vinului Focsani Vrancea
1006 Intreprinderea de vinuri si rachiuri Bucuresti Est M. Bucuresti
1007 Intreprinderea de vinuri si sampanie “Zarea” Bucuresti M. Bucuresti 1008 Centrala industrializarii carnii – Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1009 Intreprinderea de industrializarea carnii Alba Alba
1010 Intreprinderea de industrializarea carnii Arad Arad
1011 Intreprinderea de industrializarea carnii Pitesti Arges
1012 Intreprinderea de industrializarea carnii Bacau Bacau
1013 Intreprinderea de industrializarea carnii Oradea Bihor
1014 Intreprinderea de industrializarea carnii Bistrita Bistrita-Nasaud
1015 Intreprinderea de industrializarea carnii Botosani Botosani
1016 Intreprinderea de industrializarea carnii Brasov Brasov
1017 Intreprinderea de industrializarea carnii Braila Braila
1018 Intreprinderea de industrializarea carnii Buzau Buzau
1019 Intreprinderea de industrializarea carnii Resita Caras-Severin
1020 Intreprinderea de industrializarea carnii Cluj-Napoca Cluj
1021 Intreprinderea de industrializarea carnii Constanta Constanta
1022 Frigoriferul portuar Constanta Constanta
1023 Intreprinderea de industrializarea carnii Sf. Gheorghe Covasna
1024 Intreprinderea de industrializarea carnii Targoviste Dambovita
1025 Intreprinderea de industrializarea carnii Craiova Dolj
1026 Intreprinderea de industrializarea carnii Galati Galati
1027 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Jiu Gorj
1028 Intreprinderea de industrializarea carnii Miercurea Ciuc Harghita
1029 Intreprinderea de industrializarea carnii Deva Hunedoara
1030 Intreprinderea de industrializarea carnii Calarasi Ialomita
1031 Intreprinderea de industrializarea carnii Iasi Iasi
1032 Intreprinderea de industrializarea carnii Ilfov Buc. Ilfov
1033 Intreprinderea de industrializarea carnii Baia Mare Maramures
1034 Intreprinderea de industrializarea carnii Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
1035 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Mures Mures
1036 Intreprinderea de industrializarea carnii Piatra Neamt Neamt
1037 Intreprinderea de industrializarea carnii Slatina Olt
1038 Intreprinderea de industrializarea carnii Ploiesti Prahova
1039 Intreprinderea de industrializarea carnii Satu Mare Satu Mare
1040 Intreprinderea de industrializarea carnii Zalau Salaj
1041 Intreprinderea de industrializarea carnii Sibiu Sibiu
1042 Intreprinderea de industrializarea carnii Suceava Suceava
1043 Intreprinderea de industrializarea carnii Alexandria Teleorman
1044 Intreprinderea de industrializarea carnii Timisoara Timis
1045 Intreprinderea de industrializarea carnii Tulcea Tulcea
1046 Intreprinderea de industrializarea carnii Birlad Vaslui
1047 Intreprinderea de industrializarea carnii Ramnicu-Valcea Valcea
1048 Intreprinderea de industrializarea carnii Focsani Vrancea
1049 Intreprinderea “Antefrig” Bucuresti M. Bucuresti
1050 Intreprinderea “Abatorul” Bucuresti M. Bucuresti
1051 Intreprinderea de produse si conserve de carne Bucuresti M. Bucuresti
1052 Centrala industrializarii laptelui -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1053 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alba Iulia Alba
1054 Intreprinderea de industrializare a laptelui Arad Arad
1055 Intreprinderea de industrializare a laptelui Pitesti Arges
1056 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bacau Bacau
1057 Intreprinderea de industrializare a laptelui Oradea Bihor
1058 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bistrita Bistrita-Nasaud
1059 Intreprinderea de industrializare a laptelui Botosani Botosani
1060 Intreprinderea de industrializare a laptelui Brasov Brasov
1061 Intreprinderea de industrializare a laptelui Braila Braila
1062 Intreprinderea de industrializare a laptelui Buzau Buzau
1063 Intreprinderea de industrializare a laptelui Resita Caras-Severin
1064 Intreprinderea de industrializare a laptelui Cluj-Napoca Cluj
1065 Intreprinderea de industrializare a laptelui Constanta Constanta
1066 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sfintu Gheorghe Covasna
1067 Intreprinderea de industrializare a laptelui Targoviste Dambovita
1068 Intreprinderea de industrializare a laptelui Craiova Dolj
1069 Intreprinderea de industrializare a laptelui Galati Galati
1070 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Jiu Gorj
1071 Intreprinderea de industrializare a laptelui Miercurea Ciuc Harghita
1072 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simeria Hunedoara
1073 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slobozia Ialomita
1074 Intreprinderea de industrializare a laptelui Iasi Iasi
1075 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ilfov- Bucuresti Ilfov
1076 Intreprinderea de industrializare a laptelui Baia Mare Maramures
1077 Intreprinderea de industrializare a laptelui Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
1078 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Mures Mures
1079 Intreprinderea de industrializare a laptelui Piatra Neamt Neamt
1080 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slatina Olt
1081 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ploiesti Prahova
1082 Intreprinderea de industrializare a laptelui Satu- Mare Satu -Mare
1083 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simleul Silvaniei Salaj
1084 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sibiu Sibiu
1085 Intreprinderea de industrializare a laptelui Suceava Suceava
1086 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alexandria Teleorman
1087 Intreprinderea de industrializare a laptelui Timisoara Timis
1088 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tulcea Tulcea
1089 Intreprinderea de industrializare a laptelui Vaslui Vaslui
1090 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ramnicu Valcea Valcea
1091 Intreprinderea de industrializare a laptelui Focsani Vrancea
1092 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bucuresti M. Bucuresti
1093 Centrala productiei industrializarii sfeclei de zahar – Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1094 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Arad Arad
1095 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Sascut Bacau
1096 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bucecea Botosani
1097 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bod Brasov
1098 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Buzau Buzau
1099 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Podari Dolj
1100 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Pascani Iasi
1101 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Giurgiu Giurgiu
1102 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Urziceni Ilfov
1103 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Tandarei Ialomita
1104 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Targu Mures Mures
1105 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Oradea Bihor
1106 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Ludus Mures
1107 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Roman Neamt
1108 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Corabia Olt
1109 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Timisoara Timis
1110 Intreprinderea de produse zaharoase Brasov Brasov
1111 Intreprinderea de produse zaharoase “Feleacul” Cluj-Napoca Cluj
1112 Intreprinderea de produse zaharoase “Cerna” Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
1113 Intreprinderea de produse zaharoase “Victoria” Sibiu Sibiu
1114 Intreprinderea de produse zaharoase “Kandia” Timisoara Timis
1115 Intreprinderea de produse zaharoase Bucuresti M. Bucuresti
1116 Centrala berii, spirtului si amidonului -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1117 Intreprinderea de spirt si drojdie Arad Arad
1118 Intreprinderea de bere Pitesti Arges
1119 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Margineni Bacau
1120 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Oradea Bihor
1121 Intreprinderea de bere si amidon Braila Braila
1122 Intreprinderea de bere “Aurora” Brasov Brasov
1123 Intreprinderea de bere si spirt Cluj-Napoca Cluj
1124 Intreprinderea de bere Constanta Constanta
1125 Intreprinderea de spirt Sfantu Gheorghe Covasna
1126 Intreprinderea de amidon si glucoza Targu Secuiesc Covasna
1127 Intreprinderea de bere Galati Galati
1128 Intreprinderea de bere spirt si amidon Sinsimion Harghita
1129 Intreprinderea de bere si malt Hateg Hunedoara
1130 Intreprinderea de bere si spirt Iasi Iasi
1131 Intreprinderea de drojdie “Seineana” Seini Maramures
1132 Intreprinderea de bere si spirt “Banovita” Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
1133 Intreprinderea de bere Reghin Mures
1134 Intreprinderea de bere si amidon “Steagu Rosu” Piatra Neamt Neamt
1135 Intreprinderea de bere Azuga Prahova
1136 Intreprinderea de bere Satu Mare Satu Mare
1137 Intreprinderea de bere si amidon Sibiu Sibiu
1138 Intreprinderea de bere spirt si amidon Radauti Suceava
1139 Intreprinderea de bere Timisoara Timis
1140 Intreprinderea de bere spirt si drojdie – Bucuresti M. Bucuresti
1141 Intreprinderea de bere Rahova – Bucuresti M. Bucuresti
1142 Intreprinderea de bere Grivita – Bucuresti M. Bucuresti
1143 Intreprinderea de bere Bragadiru – Bucuresti M. Bucuresti
1144 Centrala uleiului -Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1145 Intreprinderea de ulei “Interindustrial” Oradea Bihor
1146 Intreprinderea de ulei Constanta Constanta
1147 Intreprinderea de ulei “Oltenia” Podari Dolj
1148 Intreprinderea de ulei “Prutul” Galati Galati
1149 Intreprinderea de ulei Slobozia Ialomita
1150 Intreprinderea de ulei “Unirea” Iasi Iasi
1151 Intreprinderea de ulei Urziceni Ilfov
1152 Intreprinderea de ulei “Ardealul” Carei Satu Mare
1153 Intreprinderea de ulei Rosiorii de Vede Teleorman
1154 Intreprinderea de ulei Barlad Vaslui
1155 Intreprinderea de ulei “13 Decembrie” Bucuresti M. Bucuresti
1156 Centrala productiei si industrializarii tutunului -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1157 Intreprindetre de tigarete Ramnicu Sarat Buzau
1158 Intreprindetre de tigarete Sfantu Gheorghe Covasna
1159 Intreprindetre de tigarete Targu Jiu Gorj
1160 Intreprindetre de tigarete Iasi Iasi
1161 Intreprindetre de tigarete Timisoara Timis
1162 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Ocna Mures Alba
1163 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Arad Arad
1164 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Craiova Dolj
1165 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Urziceni Ilfov
1166 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Carei Satu Mare
1167 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Barlad Vaslui
1168 Centrala productiei si industrializarii pestelui -Ilfov -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Ilfov
1169 Intreprinderea piscicola Arad Arad
1170 Intreprinderea piscicola Cefa Bihor
1171 Intreprinderea piscicola Botosani Botosani
1172 Intreprinderea piscicola Braila Braila
1173 Intreprinderea piscicola Luciu Buzau
1174 Intreprinderea piscicola Cluj-Napoca Cluj
1175 Intreprinderea piscicola Constanta Constanta
1176 Intreprinderea piscicola Calafat Dolj
1177 Intreprinderea piscicola Galati Galati
1178 Intreprinderea piscicola Calarasi Ialomita
1179 Intreprinderea piscicola Iasi Iasi
1180 Intreprinderea piscicola Zau de Campie Mures
1181 Intreprinderea piscicola Bercu Satu Mare
1182 Intreprinderea piscicola Zimnicea Teleorman
1183 Intreprinderea piscicola Urseni Timis
1184 Intreprinderea piscicola Carja Vaslui
1185 Centrala Delta Dunarii – Tulcea- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Tulcea
1186 Intreprinderea de constructii si reparatii de nave si utilaje Tulcea Tulcea
1187 Intreprinderea de industrializare a pestelui Tulcea Tulcea
1188 Intreprinderea piscicola Macin Tulcea
1189 Centrala industriala de morarit, decorticat, panificatie si produse fainoase -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1190 Intreprinderea de morarit si panificatie Alba Iulia Alba
1191 Intreprinderea de morarit si panificatie Arad Arad
1192 Intreprinderea de morarit si panificatie Pitesti Arges
1193 Intreprinderea de morarit si panificatie Bacau Bacau
1194 Intreprinderea de morarit si panificatie Oradea Bihor
1195 Intreprinderea de morarit si panificatie Bistrita Bistrita Nasaud
1196 Intreprinderea de morarit si panificatie Botosani Botosani
1197 Intreprinderea de morarit si panificatie Resita Caras-Severin
1198 Intreprinderea de morarit si panificatie Sfantu Gheorghe Covasna
1199 Intreprinderea de morarit si panificatie Targoviste Dambovita
1200 Intreprinderea de morarit si panificatie Targu Jiu Gorj
1201 Intreprinderea de morarit si panificatie Miercurea Ciuc Harghita
1202 Intreprinderea de morarit si panificatie Deva Hunedoara
1203 Intreprinderea de morarit si panificatie Slobozia Ialomita
1204 Intreprinderea de morarit si panificatie Ilfob Buc. Ilfov
1205 Intreprinderea de morarit si panificatie Baia Mare Maramures
1206 Intreprinderea de morarit si panificatie Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
1207 Intreprinderea de morarit si panificatie Piatra Neamt Neamt
1208 Intreprinderea de morarit si panificatie Zalau Salaj
1209 Intreprinderea de morarit si panificatie Suceava Suceava
1210 Intreprinderea de morarit si panificatie Tulcea Tulcea
1211 Intreprinderea de morarit si panificatie Barlad Vaslui
1212 Intreprinderea de morarit si panificatie Valcea Valcea
1213 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Brasov Brasov
1214 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Constanta Constanta
1215 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Galati Galati
1216 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Iasi Iasi
1217 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Targu Mures Mures
1218 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Slatina Olt
1219 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Ploiesti Prahova
1220 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Satu Mare Satu Mare
1221 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Sibiu Sibiu
1222 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Alexandria Teleorman
1223 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Focsani Vrancea
1224 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Bucuresti M. Bucuresti
1225 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Braila Braila
1226 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Craiova Dolj
1227 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Timisoara Timis
1228 Trustul inului, canepii si bumbacului – Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1229 Intreprinderea de in Mangalia Constanta
1230 Intreprinderea de in Reci Covasna
1231 Intreprinderea de in Joseni Harghita
1232 Intreprinderea de in Ulmeni Maramures
1233 Intreprinderea de in Ploiestiori Prahova
1234 Intreprinderea de in Cirta Sibiu
1235 Intreprinderea de in Ghindari Mures
1236 Intreprinderea de in Sighisoara Mures
1237 Intreprinderea de cinepa Iratosu Arad
1238 Intreprinderea de cinepa Palota Bihor
1239 Intreprinderea de cinepa Buzau Buzau
1240 Intreprinderea de cinepa Ludus Mures
1241 Intreprinderea de cinepa Sagna Neamt
1242 Intreprinderea de cinepa Dumbraveni Sibiu
1243 Intreprinderea de cinepa Sinicolaul Mare Timis
1244 Intreprinderea de cinepa Vaslui Vaslui
1245 Intreprinderea de cinepa Alexandria Teleorman
1246 Intreprinderea de in si cinepa Beclean Bistrita Nasaud
1247 Intreprinderea de in si cinepa Carei Satu Mare
1248 Intreprinderea de in si cinepa Suceava Suceava
1249 Intreprinderea pentru producerea si valorificarea bumbacului Brinceni Teleorman
1250 Intreprinderea de de pescuit oceanic “NAVROM” Tulcea Tulcea
1251 Intreprinderea “PROTAN” Bucuresti M. Bucuresti
1252 Intreprinderea “Didactica M. Bucuresti
1253 Monetaria Statului M. Bucuresti
1254 Imprimeria Bancii Nationale M. Bucuresti
1255 Intreprinderea “Frigocom” M. Bucuresti
1256 Intreprinderea de produse ortopedice si protezare M. Bucuresti

Bombonel the free man

2013-03-19T10:21:00.001+02:00

Mai fratilor, Bombonel cel mititel a facut ceea ce a facut si iata-l dupa foarte putina vreme din nou in libertate, gratie cica (in ordine):
1. Purtarii ireprosabile din perioada de detentie (sa te tavalesti de ras);
2. Faptului ca a scris o carte sau cine mai stie cate, in aceiasi perioada de detentie (ramai perplex la astfel de argument);
3. Procurorii care au vrut sa-l mai tina la racoare sunt certati tare cu gramatica limbii romane (asta chiar ca depaseste orice argumentatie);
4. Detinutul Bombonel a fost inconjurat la propriu de o armata de avocati (va dati cu seama dumneavoastra ce onorarii au incasat astia?).
Sa le luam pe rand cu ceva explicatii pentru aceia dintre alegatorii care citesc aceste randuri care n-au ratat nici o votare din 89 incoace si care vor vota in continuare inclusiv pe ex-detinutul despre care scriem aici (sa nu va treaca prin cap nici o secunda ca pezevenchiul asta nu va fi candidat in alegerile viitoare cand ii expira interdinctia de a alege si a fi ales (sic)).
1. Purtarea detinutului Bombo n-avea cum sa fie altfel decat ireprosabila pentru ca avea si o urma de plumbisor in gatlej (adicatelea era cam avariat in atare locatie, fapt ce-l facea sa vorbeasca in soapta) ceea ce nu-l facea de asemenea apt nici la iesitul la munca la desfundat hasnalele penitenciarului; fie vorba intre noi, doar lipsa tablourilor de pe peretii celulei si biroul de lemn masiv ii lipseau, in schimb acces la net avea, telefon mobil avea, teve nonstop avea deci totul era ok asa ca purtarea a fost proportionala cu dotarea celulei.
2. De plictiseala s-a pus omu pe scris ce vreti ca doar nu trebuia sa scrie pe pereti. Cand ai timp la dispozitie si te doare gatu ce poti sa faci decat sa scrii? Intrebarea e daca se impusca din gresala in mana cu care scrie, ce facea? Atunci era mai complicat. Deducem de aici ca e profitabil sa fii la zdup pentru creativitate si inspiratie, prin urmare trebuie sa ii bagam la racoare pe Cartarescu sau pe Bladiana ca sa scrie carti mai des ca in libertate vad ca le vine inspiratia mai greu.
3. Cu procurorii agramati adicatelea certati cu dulcele grai romanesc, aici e o mare problema domle. Astia saracii, dupa ce ca-i numeri pe degete si au cam vreo cateva sute de dosare pe cap fiecare, au si o dotare de te doare mintea, astfel incat au si secretare care sa le faca tehnoredactare si hartie de tip A4, pe care o aduc de acasa de cele mai multe ori, pentru ca statul in sine nu prea se da in vant dupa ei ca breasla, de vreme ce agramatii astia ii pot baga la zdup pe reprezentantii sai de frunte. Procurorii sunt o contradictie in termeni in cadrul justitiei romanesti, de vreme ce reprezinta statul si tot statul ii vrea si ne dotati si agramati (cica), desi ei depasesc de foarte multe ori IQ-ul oricarui politician de doi bani) de vreme ce in graba de a termina grelele lucrari ce le cad pe cap zilnic, mai fac si o gresala de tehnoredactare in texte, motiv de mare suparare pe tagma avocateasca, ce abia asteapta ca o adevarata haita de lupi flamanzi, sa dea publicitatii astfel de chestii grave de tot.
4. Ca tot am mai vorbit in Indreptar de tagma avocateasca, astia sunt cei ce o duc cel mai bine cu adevarat. Exemplu: daca Bombo a fost gata sa plateasca aproape un (1) milion de euro ca sa nu fie executat silit (bani proveniti desigur din salariul de bugetar - jumatate - si restul de la matusa nr 1386 care i-a lasat, cum altfel decat mostenire, cealalta jumatate), cam ce onorarii credeti ca a incasat armata de avocati? V-ati pus intrebarea vreodata de ce la marea majoritate a cazurilor "cu greutate" din justitie vezi mereu aceleasi triste figuri avocatesti pe langa imbuibatii / politicienii / coruptii / traficantii de toate felurile, care se stie ca au agonisit asa cum au agonisit mari averi si pe care aceiasi procurori in nemernicia lor agramata ii vor dupa gratii?
Stimati alegatori, daca v-ati pus astfel de intrebari e un bun inceput. Daca nu vi le-ati pus, ce sa zic. E foarte trist. Sa va puneti totusi una. Bombo mai are doua procese in diverse stadii de judecata. Daca iese nasol fie si numai intr-unul si se lasa iar cu parnaie, va mai avea bani din salariul de bugetar desigur (ca tot ii place termenul asta) sa mai plateasca pentru alte onorarii?

Arama pe fata

2013-03-17T17:06:00.000+02:00

Scriem in Indreptar de ceva vreme in legatura cu caracatita ce a cuprins societatea romaneasca, incepand cu politica si terminand cu justitia, fara de care prima ar fi putrezit in inchisori, ba chiar oferisem si o solutie care nu e deloc fantezista si anume detasarea a 100 de judecatori nemti care sa preia dosarele grele pe care romanasii nostri cu pretentii de mari justitiari, fie n-au boase sa le solutioneze pentru ca-si compromit in mare masura viitorul in magistratura, fie sunt prea prinsi in itele lor, luand malaiul pe care nemernicii care ar trebui bagati la zdup, l-au oferit.
Saptamana trecuta am avut recunoasterea oficiala a faptului ca fenomenul coruptiei in justitie e atat de generalizat incat numai solutia amintita mai sus este singura care mai poate indrepta lucrurile, dupa ce doua din judecatoarele "celui mai inalt for al magistraturii" - hai ca e tare asta nu - au fost date pe spuza si bagate la mititica, s-a demonstrat ceea ce mai era de demonstrat.
Problema care se pune este: ce va urma acum? Pai in bunul nostru spirit distructiv, dumneavoastra cam ce credeti ca va urma?

Institutia rusinii

2012-12-29T15:28:00.001+02:00

S-a dus si votarea asta si aproape ca as fi putut spune ca am iesit din normalitatea anormalitatii tinand seama de componenta unei institutii devenita simbol al rusinii nationale, respectiv parlamentul. O adunatura de idioti, puscariasi dovediti si puscariabili oricand s-o hotari vreun jucator mai putin corupt sa-i condamne, prostalai care cu greu incheaga 2-3 fraze, la care se adauga o intreaga colectie de pipite care se disting prin genunchii rosii de atata stat in conditii precar indecente in fata sefilor de partid, iata ceea ce o fi votat poporul sau o fi rezultat in urma numaratorii facuta de cine dracu' mai stie.
Sa zicem ca astfel de fauna a mai fost prezenta in parlament si in trecut, ascunzandu-se in spatele imunitatii de mana legii (chiar asa ciunga cum este ea in acest moment si pe deasupra si chioara deadevaratelea, adusa asa de judecatori si procurori cateodata mai puscariabili decat cei pe care ii cerceteaza). Ne-am obisnuit ca poporul in neasemuita-i putere de a discerne, a mai stiut si alta data sa-si aleaga reprezentantii pe baza numarului de halbe de bere, mici, tricouri si ce or mai fi fost impartite inainte de votare.
Nimic neobisnuit, ba chiar intrat in banalul procesului alegerilor, putand sa-ti dai semama de numarul de neuroni al celui ce alege, dupa mirosul cartii de alegator. Daca mirosea a carne de oaie prajita si a vin ieftin, insemna ca cetateanul respectiv si-a facut datoria si a votat dupa cum i-a fost inoculat la ultima bauta de partid, fara emotii pentru cel ce jinduia la fotoliul de parlamentar.
Acum insa s-a intampat ceva ce depaseste orice imaginatie. Nu faptul ca fosta putere si-a furat-o rau de tot pe spinare, datorita propriei arogante si prostii de care a dat dovada, de la al considerat locomotiva de partid, pana la acarul Paun (care a fost si scos vinovat - ca intotdeauna) de infrangerea dezastruasa. Nici faptul ca cei care pana mai ieri se pupau si acum se scuipa si invers; acest fapt e o axioma care nu mai trebuie demonstrata a politicii romanesti.
S-a intamplat ca in urma unei legi care dovedeste fara putinta de tagada ca daca s-ar da un test IQ in parlament, rezultatele ar valida ceea ce se s-a adeverit acum si anume ca inteligenta acestor specimene (foste sau actuale) tinde catre zero, numarul de astfel de lipitori de stat A CRESCUT, NEMAIAVAND LOC IN SALA DE SEDINTA !!!.Va dati sema? Nu mai incap leprele in una dintre cele mai mari cladiri din lume !!! Nici nu-mi pot imagina cat ne va mai costa intretinerea unei astfel de adunaturi pe luna: secretare, prezervative, consilieri, consiliere, avorturi, masini de lux, deplasari, bilete business, cazari, pana si consumul de hartie va sari in aer, pentru ca, nu-i asa, vor trebui facute cu vreo 80 de copii in plus la fiecare proiect de lege !!!
Premierul (adica guristul de partid de serviciu), a declarat sus si tare ca nu vor fi nici un fel de cresteri de buget pentru parlament. Am ras sec vreo 2 minute cand l-am auzit.
Va propun un pariu: printre primele 10 sau 20 de proiecte de lege care vor fi aduse in discutie si care vor trece cu UNANIMITATE de voturi va fi acela al suplimentarii bugetului parlamentului !!! Ca de, soricul de parlamentar se intareste daca nu e intretinut. De catre cine e intretinut si cu ce eforturi, nu conteaza.

Omul cu genunchii rosii

2012-12-02T15:38:00.001+02:00

Am mai discutat cate ceva depre personajul la care facem referire acum dar niciodata cu un atat de mare dispret. Un om in care multi isi pusesera sperante si-l investisera cu incredere, dar care pe zi ce trece se dovedeste cel mult demn de compatimirea noastra, ca sa nu zic de dispretul nostru.
A intrat in politica, precum mai toti pseudo-politicenii nostri postdecembristi, pe usa din dos, cu uneltiri de grup si cutite infipte in spatele oponentilor din propriul partid. A intrat apoi in parlament tot prin usa din dos (deh, s-a specializat omu') datorita redistribuirii mandatelor, el nefiind in stare sa convinga nici macar babele de la cele 15-16 blocuri din colegiul unde a candidat, sa-i dea o sansa.
Dar odata ajuns unde si-a dorit cu ardoare, a dovedit ca este un om care crede cu ardoare in sintagma "dupa mine potopul" si a distrus si distruge in continuare unul dintre cele mai importante partide istorice din tara, singurul care a mai ramas din pacate, pentru ca celelalte au fost distruse rand pe rand de valatucii tulburi ai miscarii de dezorganizare nationala din decembrie 89.
Odata ajuns in functii inalte in stat, acest gagauta al politicii aiuristice a invrajbit viata dinlauntrul propriului partid, si-a facut din dusmani prieteni si din prieteni dusmani si cel mai grav, a inchinat partidul, strutocamilei hidoase iliesco-felixiene.
Gagauta asta se uita cu privirea-i ratacita catre binefacatorul si asmutitorul sau, felix motanul, pentru a se injecta cu ura asupra tuturor celor care nu sunt de acord cu mentorul sau, neintelegand ce se intampla si anume ca e manipulat in cel mai ordinar mod posibil. Sefut de partid ar fi trebuit sa fie in perioada stalinista, pentru ca atunci si-ar fi pus in aplicare planurile de inlaturare a celor ce nu sunt de acord cu el, intr-un mod mai rapid, fara batai de cap.
Si acest specimen se vrea viitorul presedinte al Romaniei!!!
Vade retro!!!

In gatu' masii de treaba

2012-06-30T16:30:00.000+03:00

Circoteca redivivus pentru Bombonel cel a toate stiutor in urma cu cativa ani cand la nasu-i cel finut nu se mai putea ajunge decat de pe o stiva foarte inalta de verzisori. Imediat dupa circoteca cu gatul sau, a aparut si un banc destul de frumusel in care se zice ca fostul tovaras Bombonel s-a impuscat in gat pentru ca-i statea marinarul acolo si cand a vazut ca nu mai poate scapa de dansul (sic!) si-a dat drumul pe el cu plumbul respectiv. O mai mare penibilitate in actiune si in gandire cu greu se poate gasi. Asta dovedeste calitatea umana si politica a celor care ne conduc si faptul ca-si merita cu prisosinta injuraturile pentru multe vieti viitoare, cu care ii gratuleaza multimea. Numai daca te uiti la ei si te apuca un rasu-plansu chiar cu sughituri, care te face sa gandesti inca odata la sintagma aia care-mi revine obsesiv in cap si anume ca popoarele isi au conducatorii pe care ii merita. Daca e asa, insemna ca avem de platit multe polite istorice catre Dumnezeire, daca ni i-a dat pe astia pe cap. O simpla insiruire aleatorie si te lamuresti imediat cu cine ai de a face:
- un exmarinar care culege acum ceea ce a semanat timp de un cincinal si anume aroganta atotstiitoare garnisita cu flit si dispret la adresa celor cu care de fapt trebuia sa dialogheze
- un Bombonel care isi trage una in scafarlie de frica dusurilor la comun de la Rahova sau de aiurea si face din asta un titlu de glorie
- o excomunista Bunicuta care cand aude pe altii de lovitura din decembrie face limbrici si care o sa moara de moarte buna in patul sau, nu in inchisoare unde ii este locul, vinovata de moartea a catorva mii de oameni
- un papusoi exprocuror (adica si-a procurat o lucrare de doctorat) plagiator care prins cu rata-n gura se jura si abjura ca nici usturoi n-a mancat nici gura nu-i miroase
- un galbejit care a renuntat la pleata-i fluturatoare in vantul liberal care se viseaza ditamai presedinte al tarii dar care n-a convins nici babele din propriul colegiu electoral sa-l voteze, a pierdut lamentabil si a intrat in parlament pe usa din dos, pe la femeile de serviciu
- un gatangiu cu antene care si-a dat in gat (nu si-a tras in gat) pana si rudele apropiate
- tanti Nuti (si gasca sa de lingai) care credea ca daca mai vine intr-o bluzita mai decoltata si mai croseteaza doi pe fata doi pe dos mama cat e de frumos, in direct pe la teve, castiga alegerile
- zeci de puscariabili care isi lafaie burdihanele imense pe scaunele generoase din parlament
- sute de asa zisi bancheri care au furat statul pe unde l-au prins si dupa ce au cam terminat cu statul, baga mana adanc in buzunarele clientilor privati
- sute de "oameni de afaceri" vantu-rati, aranjati si spilcuiti, care dau cu tifla multimii din mertanele de clasa S dupa ce au devalizat avutia nationala a tarii
- nationalitatea conlocuitoare bruneto-burtoasa care fura de stinge si afara si in tara, in stransa conlucrare cu toti cei mentionati anterior si care sa moara masa daca nu se jura ca e curata ca lacrima.
Fratilor, dupa o astfel de enumerare nu ne ramane decat sa ne luam campii, care incotro in patru zari, fie sa ne trezim odata si sa facem ceea ce trebuie inceput a se face.

Lustratia lustragiilor

2012-03-02T12:32:00.007+02:00

Conform DEX, LUSTRÁȚIE = "Ceremonie de purificare a unei persoane". Prin purificare, acelasi DEX spune ca PURIFICÁ = A face să fie pur, curat, neamestecat, limpede prin îndepărtarea corpurilor, a substanțelor sau a elementelor straine". Hmm ... A face sa fie pur, curat si limpede cand vine vorba de fosta secu si de actuala camarila, numai prostimea mai poate crede in astfel de povesti nemuritoare. Ma face sa zambesc amarnic acest concept de lustratie. Chiar legiferata intr-un picior (si ala de lemn) cum a rezultat din prosto-parlamentul nostru si legea tot e ca o fufa de pe centura prezentata opiniei publice ca fata mare.
In smecheria lor fara margini, lustrabilii din parlament (cam 99% sunt in aceasta situatie daca s-ar fi respectat spiritul si litera Proclamatiei de la Timisoara) au produs o lege prin care sa fie lustrati, primesc, dar altii decat aia care ar fi trebuit, parol monser. Atat de prosti au dovedit ca sunt, incat erau sa-l lustreze pana si pe premier, care la vremea respectiva era un utecist in devenire ce nu avusese de-a face cu regimul oprimator, iar adevaratii lingai si pupincuristi antedecembristi, sa poata ramane bine mersi langa atot potentul ciolan, pentru care au facut lovitura de palat din 89 si mai ales, care le-a permis sa suga statul roman de miliarde fara numar, din 90 pana azi. Astia chiar cred ca pot sa minta la infinit si sa prosteasca tot cam pana acolo. E chiar hilara idiolegea asta. Sa lustrez parintii pupincuristi si sa las sa se bucure de ciolan beizadelele scolite din banul public pe la sorbone si oxforde. Sa las sa se bucure de pensii si privilegii imense detractorii, calaii si nemenclaturistii si prostimea sa crape sub zapada cat casa si sa i se mai si spuna uite ba prostilor, am dat si legea asta ca sa nu mai ziceti ca nu am facut dreptate in tara mai idiotilor.
Cine isi inchipuie ca vreodata, lingaii importanti care l-au omorat pe cizmar si pe nevasta-sa in 89 si au furat neicetat banii tarii din 90 incoace, vor avea de suferit acum sau in viitor, pana vor crapa de moarte buna in propriile paturi, ori e un naiv notoriu ori asa e el. Niciodata, dar niciodata, cel putin in urmatorii 50 sau 100 de ani, nimeni nu va sufla o vorbulita pentru ca nu sunt chiar pana acolo de prosti incat sa se deconspire singuri.
Asa ca mai bine lustrau lustragii de pe Lipscani decat camarila excomunista pentru ca si unii si altii sunt de negasit. A fost data o lege fara subiecti. Nu exista subiecti. S-au evaportat in neantul istoriei negre a tarii si poate doar cineva dintre nepotii nepotilor nostri, va avea curiozitatea sa mai afle care este legatura intre dreptate, Romania, comunism si lustratie. Cam peste 100 de ani.

USELE SAU PEDELE ACEIASI MIZERIE !!!

2012-01-20T12:28:00.003+02:00

Piata Universitatii, loc de pelerinaj al indignatilor Bucurestilor este plina de vreo cateva zile de tot felul de proteste unele scrise altele clamate ale celor care au ajuns la fundul sacului. Sunt oameni ramasi fara servicii sau cu pensiile taite, tineri debusolati, oameni fara vreo perspectiva in plina floare a varstei sau batrani disperati si speriati de-a dreptul de ziua de maine.
Proteste legitime ale celor care le-a trecut cutitul prin os. Proteste curate ale unor oameni curati.
Peste care incearca sa se suprapuna scursurile politice de diverse orientari si aliante, care in nemernicia lor incearca sa acapareze nemultumirile celor prezenti si sa le dea tenta politica fara de care, in acceptiunea lor, nu se poate.
Atat de idioti sunt incat, prin ceea ce cred ei ca se poate detensiona situatia, anume guvern tehnocrat in primul rand pana la alegeri anticipate, se recunoaste de fapt INCOMPETENTA CRASA DE CARE AU DAT DOVADA DE 22 DE ANI INCOACE.
Guvernul de tehnocrati este recunoasterea faptului ca un guvern de politicieni NU ESTE COMPETENT SA GESTIONEZE SITUATIILE DE CRIZA. Un guvern politic stie sa faca doua lucruri, anume sa imparta celor putini bunastarea celor multi si sa desemneze pe cei putini pe criterii de pupincurism politic, care urmeaza sa se bucure numai ei de bunastare.
Un guvern de meseriasi face ce trebuie facut pentru cei multi si un guvern de politicieni face ce trebuie facut pentru cei putini, desemnati si numiti de partide. Dobitocii din toate partidele asta stiu si asta vor: accesul la ciolan si la avutia tarii, nu conteaza cum si cat mai repede. Nu mai conteaza nimic, nici ideologii, nici orientari politice, nici trecut.
Ba mai mult, unii se viseaza presedinti de tara si ei nici macar nu au castigat alegerile din propriile colegii unde au candidat, altii sunt pe post de papusi manevrati de adevaratii presedinti-papusari de partid, altii sunt indobitociti la posturi de televiziuni unde aproape toti angajatii fie sunt indoctrinati cu dea surda fie sunt santajati sa scrie si sa spuna numai ceea ce li se ordona si in sfarsit altii sunt prin strainataturi, pe la ministere sau prin Guvern si ii doare-n cot ca sa nu zic altceva de astia.
Ca un exercitiu de imagine pentru prostimea indobitocita, astia de la putere mimeaza dialogul si ailalti mimeaza ideile de deblocare a situatiei sociale. E un dialog al surdomutilor pentru ca nici unii nici ailalti nu au ajuns la masa discutiilor pentru ca ar vrea sa faca vreo concesie ci pentru ca nu-i asa, e presa prezenta si televiziunile si chestii din astea dau bine la prostime.
Cei din Piata, adevaratii protestari, nu sunt chiar asa de prosti precum ii cred politicienii si de fiecare data cand vreun idiot din asta de partid a vrut sa acapareze fie chiar si prin prezenta sa, parte din revendicarile lor, a fost imediat tratat cu FLIT. Strada a sesizat imediat perversitatea acestor lipitori si a inventat pe loc sloganul cu care le transmit politicienilor ce cred despre ei: USELE SAU PEDELE ACEIASI MIZERIE !!!

Felix motanul

2011-12-05T20:36:00.005+02:00

Aflu cu stupoare ca Felix motanul, celebru turnator-formator, despre care am mai facut vorbire in Indreptar, s-a suparat dom'le nevoie mare pe verisoara pe care a dat-o in gat atata amar de vreme la secu, ca l-ar fi calomniat si i-ar fi creat si o imagine negativa in presa si la teveu si-i cere femeii, dupa ce i-a bagat parintii la zdup, sa-i plateasca amar de banet pentru "onoarea nereperata"si asemanarea comportamentala cu necuratul cu fata bavareza adica Hitler !!!
Mai fratilor de cand am citit stirea asta nu-mi pot reveni din uimire si indignare. Cum e posibil ca acest gatangiu dovedit sa faca pe victima? Inteleg ca fiecare are dreptul de a actiona in instanta pe altcineva daca se considera lezat de ce a zis acela despre el, dar in cazul lui Felixica, pana si acest principiu simplu, paleste. Se adevereste inca odata, daca mai era nevoie, ca in pseudodemocratia acra, emanata de acel decembrie 89 stramb, cel care tipa mai tare, cel care are tupeu mai mult si nesimtire mai mare, castiga.
Daca nu credeti ceea ce am scris aici, uitati-va in ochii lui Felixica motanul. Ochii sunt oglinda sufletului. Dupa ce va uitati, va veti lamuri. Va veti lamuri si veti constata ca verisoara motanelului a folosit comparatia corecta. Dar nu si completa. Hitler a fost ucigas de trupuri. Felixica a fost mai mult si anume ucigas de suflete. Ochii lui dovedesc asta.

Lalele cu ménage à trois

2011-09-23T20:32:00.005+03:00

Niste jmecheriti din tarile care au reinventat poponarismul, curvarasia, trasul pe nas si bagatul in vena, ne dau lectii dupa ce ne-au interzis intrarea in spatiul Schengen. Lasand la o parte revolta pentru abordarea cu doua masuri a drepturilor cetatenilor europeni (una pentru vestici si alta pentru estici - cu preponderenta pentru cei romani si bulgari), daca stam stramb si judecam drept, fagot-ii astia au si ceva dreptate, anume ca ai nostri nemernici din fruntea tarii, de ieri sau de azi n-au facut mai nimic in afara de a fura, pentru ceea ce ei numesc pompos, la toate chiolhanurile sau pe toate posturile de mass-media, ca fiind poporul roman. La care s-au alaturat si tiganii care si-au zis: mancatas, daca aia fura noi de ce sa nu furam sa moara mama? Asa ca a luat fiinta cel mai tare cuplu politicieni-tigani care face jocurile de vreo 20 de ani incoace in tara lui Tepes Voda care ce credeti dumneavoastra ca le-ar cam face astora?
Tot jmecheritii astia au inventat si ménage à trois care este conform Wikipedia: "a French term which originally described a domestic arrangement in which three people having sexual relations occupy the same household" adica mai pe romaneste este un aranjament frantuzesc a 3 persoane ce intretin relatii sexuale intre ele si care impreuna ocupa acelasi adapost. Acum, sa ne gandim cam cine ar fi cei 3. Unul dintre ei ar fi angajatul roman in constructii, care trage de-l ia mama dracu sa poa sa trimita niste verzisori acasa la nevasta cu 3 copii.
Al doilea ar fi atreprenorul neamt, spaniol, olandez sau ce o mai fi ca neam, care il considera pe primul un fel de sclav idiot, incult si dobitoc si care nu prea merita decat sa munceasca pana cade lat. A treia ar fi muierusca antreprenorului, grasuta, cu ceva pistrui si niste sunculite rezultate din consumul de prea multa bere hranitoare si pe care, in lipsa de altceva, sclavul cel muntean (sau vrancean ori ungurean) i se pusese pata si o cam ... intelegeti dvs. pentru ca ... vorba aia, de dorul fragilor, mananci si cotoarele.
Acum, va veti intreba ce naiba are chestia asta cu Indreptarul. Pai are. Tocmai astfel de chestiuni le infiereaza. Si mai e ceva de infierat: acesti cocliti de prin toate colturile de vest ale Europei, se produc pe tot felul de canale media si ne dau lectii, uitand ca toate (sau ma rog, o mare parte) din relele comportamentului asa zis modern, au luat nastere pe meleagurile lor.

Despre marlania ca arta - episodul 3

2011-09-03T11:29:00.004+03:00

Fierbere mare nenica. Se apropie alegerile si viespile politice au inceput sa zumzaie mai abitir decat de obicei. Incep sa faca planuri, combinatii, imbarligaturi de genul pe ai nostri sa-i cocolosim si pe ai alora sa-i mazilim, etc, etc.
Capitolul 3 din aceasta serie a marlaniei ca arta in politica nu se termina din pacate, niciodata. Tot felul de avortoni de partid se strofoaca sa ne convinga de tot felul de "probleme sociale grave" (pentru a caror solutionare cred ca au solutii de prestidigitatori dar in a caror rezolvare nici ei nu cred o iota) pe care ni le prezinta intr-o poleiala (a se citi vrajeala) desavarsita.
In tot rastimpul asta de cand am deschis indreptarul de moravuri grele, am evocat cu diverse ocazii nemernicia acestor specimene politice care au mintit fara pic de nerusinare populatia, dar si nivelul de cunostinte politice a acesteia, care nu pot sa spun ca tinde catre zero ci ca este una din constantele universale ale constiintei publice romanesti, adica ESTE egala cu zero. Lighioanele din politica romaneasca nu puteau sa-si faca mendrele daca nu aveau un teren propice sa se dezvolte si inmulteasca precum dracii in iad, daca nu exista aceasta crasa lipsa de cunostinte politice ale populatiei.
Nici nu avea cum sa existe daca ne gandim ca iesiti de curand din pestera comunismului, dupa o jumatate de secol de negura, mai puteam sa discernem intre vrajelile smecherilor din diversele partide (dar cu sorginte unica de comunistoizi) si adevaratele valori sociale ale politicii sanatoase despre care numai cei cu adevarat indrazneti (sau norocosi) avusesera sansa sa le afle, parcurga si mai ales inteleaga. Nu ai cum sa-i ceri babei Leana din Vascautii din Deal care toata viata a lucrat la ceape sau lui nea Gheorghe de langa reductorul strungului care tot toata viata a batut din palme la sedintele de partid, sa faca distinctii intre materialismul dialectic si paradigma contractului ca sursa a puterii civile.
Pe acest fond al lipsei de cultura politica s-au format, au crescut si acum prospera broscoii raiosi ai "politicii romanesti". Din pacate, pana nu se vor face schimburile a vreo doua sau trei generatii, intre cei ca cei enurati mai sus si altii care sa poata discerne intre vrajeala de partid si politica sanatoasa, nu avem decat o singura sansa: sa renuntam la toate prerogativele statale si sa le dam acelora care pot sa le foloseasca intelept.
Din pacate, sistemul social romanesc nu se mai poate reforma din interior fiind corupt endemic. Singura sansa este ca o entitate suprastatala, externa, sa faca ordine in ceea ce au reusit sa distruga sugatorile din politica romaneasca, de 20 de ani incoace.

Sa-i ejaculam!

2011-07-02T14:46:00.012+03:00

De fiecare data cand am atata rabdare incat sa ascult un dobitoc ejaculat in peroratiile sale aiuristice, trebuie sa fiu foarte atent la sensurile multiple ale lexiconului sau verbal. E musai. Altfel risc sa pierd frumusete de perle a celui mai bun exemplu a capacitatii intelecto-cretinoide a "politicianului" parvenit, din toate partidele noastre, la putere, in opozitie sau in a mamii lor.
Excelent exemplu a scursurii prostiei atotstapanitoare ce domneste in clasa politica, emanata de durerile intestine ale societatii romanesti de dupa 89, politicianul roman, acesta despre care fac vorbire sau oricare altul, este tare plin de "calitati", alese pe spranceana.
E smecher, infractor care se ascunde in dosul mandatului, mincinos cu patalama, sperjur, descurcaret in situatii limita, traficant de influenta si pervertit, intr-un cuvant pungas cu mandat oficial, gata oricand sa calce pe capete si pe mamica si taticul sau, doar-doar isi va face loc din ce in ce mai sus catre sursa ciolanului puterii, dupa care ii curg balele dorintei salbatice de inavutire peste noapte.
E o specie care prospera atunci cand toti ceilalti mor putin cate putin din cauza lipsei asistentei medicale si sociale, a lipsei de educatie si a lipsei de speranta intru ziua de maine.
E un animal deosebit de versatil si adaptabil, gata sa pupe azi si maine sa scuipe in propria pupatura si viceversa, ba chiar sa se felicite pentru alegerile sale politice de azi si ieri si dand cel mult un ban pentru ca doi e prea mult, pe prostimea care a avut indeajunsa indobitocire sa "puna botul" la vrajelile sale din campaniile electorale.
Ce bine public, ce tara? Lui sa-i fie bine. Sa-si taraie burdihanul pe oriunde ii este cel mai bine, aici si in strainatate, nemaisaturandu-se de conturile sale care cresc precum fortele raului, de la o zi la alta.
Lighioana care tocmai a declarat ca daca nu esti bun poti fi ejaculat dintr-un partid oarecare, tocmai a rostit un mare adevar caci se stie, gura prostului adevar graieste.
Domnilor politicieni, va spunem ca nu sunteti capabili si competenti si nu sunteti buni sa conduceti o tara. Si, conform celor emanate de semidoct, daca nu sunteti buni, VA VOM EJACULA! PE TOTI!

Sangele apa nu se face

2011-06-11T12:30:00.007+03:00

Stiu ca multi care citesc aceste randuri sunt departe de tara, la mii de kilometri departare. Stiu ca multi dintre dumneavoastra ati plecat de atata amar de vreme din tara incat aproape ca ati uitat-o. Unii chiar v-ati intemeiat familii acolo pe unde v-a purtat destinul, iar copiii dumneavostra au aflat despre originile parintilor lor din cartile de geografie sau din povestioarele cu care ii adormeati.
Mai stiu ca marea majoritate dintre dumneavoastra ati ales calea strainatatii nu pentru ca in tara va era bine. Nu ati plecat de drag ci ati ales calea strainatatii pentru ca va era greu. Cu banii, cu perspectivele de viitor, cu slujbele, cu conditiile de trai, cu minciunile politicienilor, cu infatuarea, cu nepasarea, cu prostia criminala, etc. etc.
Intr-un cuvant, cu societatea romaneasca, dezlanata de actiunile politicului si aruncata in mediocritatea stiintei de carte si a nepasarii fata de aproape, de indiferenta fata de maine si de nepasarea criminala a celor vremelnici in fruntea destinului ei.
Acestea sunt realitatile pe care inca o generatie de sacrificiu, de data asta postdecembrista, le-a infruntat, le infrunta si le va infrunta, cine stie cat timp de aici inainte.
Dumneavoastra, cei departe de tara, ati ales calea strainatatii. Este un mod de viata liber ales si care merita tot respectul si admiratia. Numai cei saraci cu duhul nu pot recunoaste dificultatea unei astfel de decizii si a punerii sale in practica.
Spun adesea cunoscutilor si prietenilor mei ca decizia de a parasi tara ta si reinsertia sociala in alta este extrem de grea si dificila. Este ca si cand ai lua un copac dintr-un loc in care se prinsese si a-l replanta in alta parte. Se poate intampla ca acel copac sa rodeasca in continuare sau sa se usuce.
Reinsertia intr-o alta tara este un proces nenatural, unul impotriva legilor firii, care ne spun cu puterea bunului simt, ca omul ar trebui sa traiasca si implineasca acolo unde bunul Dumnezeu l-a adus pe lume prin pantecele mamei sale.
Dar tot legile bunului simt ne spun ca oricare dintre noi, atunci cand constatam ca valorile sociale in tara ta sunt calcate in picioare si viitorul tau si al copiilor tai este invaluit in valatucii nesigurantei, ai dreptul de a incerca reinsertia sociala unde vei vedea cu ochii.
Stiu ca multi dintre cei ce au ales calea strainatatii au rupt legaturile cu tara mama din diverse motive pe care nu le comentez aici. Vreau insa sa spun ca nu exista unul, dar unul, care sa fi rupt in adancul sufletului sau, acolo in cel mai sacru loc al eului sau, legatura cu pamantul in care s-a nascut, a crescut, a invatat, a iubit, a injurat si a dispretuit.
Injurati cat va pofteste inima guvernantii, politicienii, hotii, manelistii, prostii sau pe cei care v-au facut rau in tara. Merita cu prisosinta. Dar nu veti injura niciodata obarsia si neamul in care ati venit pe lume si din care ati plecat in lume.
Stiu asta pentru ca am vazut multi ca dumneavoastra plecati in patru zari care indiferent daca recunosc sau nu, cand vine vorba despre radacini, in adancul sufletelor lor, simt ca sangele apa nu se face.
Pentru asta, va multumesc.

Iarna nu-i ca vara si cutremurul nu-i ca toamna

2011-03-14T22:43:00.003+02:00

Natura ne-a aratat si demonstrat ca poti fi superputerea lumii si tot poti fi spulberat in cateva minute. Tu, ca stat, nu poti decat sa minimizezi pagubele. Tu ca stat normal, care ti-ai invatat cetatenii cum sa procedeze in caz de dezastre naturale, care ti-ai adaptat legislatia in constructii la posibila producere de tragedii, care intr-un cuvant, prin clasa ta politica, ti-ai demonstrat COMPETENTA SI EFICIENTA. Asa cum a demonstrat statul japonez in urma celei mai mari nenorociri de care a fost lovit de la al doilea razboi mondial incoace. Statul japonez pot sa pariez de pe acum, va sterge in cel mult doi ani urmele dezastrului care a lovit acea tara. Singurul lucru pe care nu-l va putea face este sa readuca la viata miile de morti pe care natura i-a luat tribut.
Un alt stat, prin alta clasa politica, in Europa secolului 21. Aici, jurnalistii si nu numai si-au pus problema ce se intampla daca o astfel de nenorocire lovea Romania. Ei bine, raspunsul meu e sa ne fereasca Mantuitorul de a afla raspuns la o astfel de nenorocire. Statul roman prin clica sa politica, pentru ca nu are clasa politica, emite prin atoate-stiitorul sau prezident constatarea ca iarna nu-i ca vara si cutremurul nu-i probabil ca toamna. Statul roman dragii mei e surprins de o amarata de fulguiala in fiecare an desi se stie din septembrie ca prin noiembrie sau decembrie va ninge. La prima fulguiala de un deget, paralizia loveste Romania pentru ca totul e dat peste cap. La o amarata fulguiala.
Ce s-ar intampla daca Mantuitorul nu ne-ar mai proteja de un rau ca cel din Japonia? Ei bine raspunsul ar fi probabil unul singur: tara noastra ar fi rasa de pe harta Europei. De ce? Ei de ce. Raspunsul il aveti in jurul vostru zi de zi. Nu trebuie decat sa va uitati in jur si sa realizati dezastrul pe care l-au lasat si il lasa in urma lor stolurile de lacuste ale politicii romanesti. Pustiesc tot si rad absolut totul. Daca Romaniei i s-ar intampla ceea ce i se intampla acum Japoniei, tara noastra ar deveni o amintire trista marcata doar pe hartile de geografie.

Blestemul tutankamonului romanesc

2011-01-22T08:55:00.003+02:00

Ce ironie a sortii si ce destin tragic poate avea aceasta tara. Parca e blestemata si acest blestem parca nu se mai risipeste in patru zari ca aceia care l-au aruncat peste ea in decembrie 89! Incet, incet, blestemul distrugerii nationale pornit de activistii febrei rosii decembriste transformati in morto democrati, liberali sau cum dracu se vor mai numi azi, se abate asupra celor cateva suflete pure care rasarisera din cenusa vechiului imperiu comunist si le secera unul cate unul.
Asa este de puternic. Ca moartea. Unde sufla, pustieste. E precursorul ei.
A suflat si asupra lui Cristi Paturca si l-a luat dintre noi. Ca atatia altii care s-au dus, el lasa un mare gol in constiinta pura romaneasca, trezita la viata in decembrie 89.
Trezita atunci dar omorata incet incet de blestemul tutankamonic al activistilor naparliti, care acum isi spun politicieni sau oameni de afaceri.
Ce blestem! Cristi se duce de tanar si bunicuta va trai poate 100 de ani. Ca sa ne mai mustruluiasca din cand in cand cu vreo prelegere mestesugita cu limba de sarpe, despre revolutia romana.
Mai bine mort decat activist!
Odihneste-te in pace Cristi si poate pui o vorba buna pe acolo ca sa se inceapa epurarea celor responsabili de drama nationala postdecembrista a Romaniei noastre. De acolo sa se dea semnalul epurarii celor vinovati pentru ca de aici, din pacate, nu se mai poate.
Caracatita strange prea puternic tara in tentaculele ei.