just me

Jurnalul asteptarii

2012-08-06T12:18:00.003-07:00

Invatam ca o zi are 24 de ore, o ora are 60 de minute si un minut 60 de secunde.....niciodata mai mult sau mai putin . Insa ajungem la un moment al vietii in care aflam ca pana si lucrurile fixe sunt relative. Timpul este unul dintre ele.

Timpul.....care nu iarta nimic...nici frumusetea, nici minciuna, nici boala, nici copilaria. In cursa lui imensa descopera tot ce era ascuns si acopera tot ce era descoperit. Pana si cel mai bine ascuns secret se teme de timp pentru ca timpul devine de multe ori un judecator al vietii, el judeca si apoi plateste.Vindeca toate....uita toate...dar de multe ori acest tiran format din ani agraveaza partile neplacute ale vietii. Este responsabil de distrugerea frumusetii caci datorita lui cad petalele florilor, cad frunzele sau ne apar riduri. Timpul este piatra de incercare a caracterului. Ne este pe rand educator, invatator si mai apoi profesor. Ne preda lectii greu de uitat pe care daca nu le-ai invatat le repeta.

Cum se face ca timpul zboara cu viteza unui avion cu reactie atunci cand faci un lucru placut si in clipele urmatoare se misca cu viteza unui batran schiop atunci cand astepti? Trebuie sa fi trait nelinistea asteptarii ca sa cunosti adevaratul pret al timpului....Un joc al hazardului.....mai tarziu devine prea devreme....maine devine azi.....azi devine ieri.....

De ce marea majoritate incearca sa omoare timpul iar cealalta parte a oamenilor incearca sa il invie?Timpul devine astfel acel ceva pe care omul incearca mereu sa il omoare dar sfarseste prin a-l omori pe om.

Pretul fericirii

2012-06-24T01:28:00.000-07:00

O vorba din batrani spunea ca nu le poti avea pe toate.....cel putin nu in acelasi timp.....Probabil din acest motiv nu am intanlit nici o persoana care sa le aiba pe toate.
Sunt atatea persoane implinite din punct de vedere sentimental si financiar insa care lupta in fiecare zi pentru sanatatea sau chiar viata lor. Acesti oameni spun adesea ca ar renunta la toti banii in schimbul sanatatii. Ne pierdem sanatatea pentru bani iar in cele din urma ajungem sa ne investim toti banii in sanatate. Ce hazard!

    O alta categorie de oameni isi sacrifica viata sentimentala de dragul carierei. Sacrificiul multora da rezultate si ajung lideri din punct de vedere profesional insa sunt codasi din punct de vedere sentimental/familial. Pentru ca petrec mult prea multe ore dedicanduse carierei, ajung sa fie parasiti de cei dragi care se satura sa fie pe plan secund. Acesti "robotei" care isi petrec tot timpul muncind se trezesc singuri si ajung de cele mai multe ori sa plateasca tribut vietii in schimbul unor ore de iubire. La ce folos sa ai o functie, sa ai o groaza de bani daca nu ai pe cineva langa tine cu care sa te bucuri de succesul avut?
   Din nefericire mai exista si o alta categorie de oameni. Din aceasta categorie fac parte oamenii unde exista iubire, unde nu exista boli insa nici bani. Nu este o categorie favorizata....daca la inceput nu se pune accentul pe bani sau pe lipsa lor, mai tarziu aceste persoane ajung sa se certe din cauza situatiei financiare...   Am cunoscut multe persoane care aparent sunt fericite, care la prima vedere le au pe toate. Aici intervine fraza cu lacrima si zambetul care de foarte multe ori ascunde durerea lacrimei. Poate aparent au bani, sanatate, stabilitate din punct de vedere familial insa atunci cand m-am apropiat de persoanele in cauza am realizat ca aparentele inseala, si intotdeauna exista acel ceva care lipseste.
   Din punctul meu de vedere nu stiu care categorie e mai favorizata. Cu siguranta de-a lungul vietii trecem de la o categorie la alta. Ramane de vazut in care categorie ne simtim mai bine. Ramane de vazut ce anume vrem si putem sacrifica, pentru ca viata e un joc plin de compromisuri.

Dragostea si pasiunea dispar......

2012-03-27T00:37:00.001-07:00

Dragostea si pasiunea dispar....in cel mai bun caz se transforma in obisnuinta....insa trebuie sa ramana o prietenie profunda, respectul si loialitatea.A fost lectia predata sincer de un profesor care a reusit sa imi castige respectul si admiratia. O lectie care m-a facut sa imi schimb mentalitatea despre oameni, relatii...despre viata. In tinerete avem parte de valuri de hormoni care ne fac sa traim si sa visam intens.....insa o data cu inaintarea in viata aceste trairi se "linistesc" si sunt inlocuite cu trairi mai putin placute in genul durerilor de toate feleurile.

De la aceasi lectie deschisa despre viata, am inteles mai bine ca oricand, ca cel mai aproape de tine trebuie sa fie persoana care te respecta, care te sustine in mod neconditionat, persoana careia ai reusit sa ii castigi admiratia.....acea persoana care se considera egala cu tine din toate punctele de vedere, care nu asteapta ordine sau rugaminti ci te ajuta sincer pana si in lururi marunte cum ar fi spalatul vaselor.

"Batranetea e mai grea decat am crezut eu ca o sa fie". La cei 24 de ani vad lucrurile total diferit....ma ingrozeste ideea ca vine varsta la care nu o sa mai reusesc sa ma machez perfect in 15 minute pentru ca imi tremura mana, sau ma ingrozeste ideea ca nu o sa mai pot sa ma misc libera pe tocurile de 15 cm. Credeam ca e bine sa fii singur pentru ca asa faci doar ce vrei.......insa poti sa faci ce vrei si fara sa fii singur....poti sa faci ce vrei cu o persoana alaturi de tine....o persoana care sa te inteleaga atunci cand te plangi ca te dor toate, si o persoana care sa te laude pentru felul in care arati desi esti plin/a de riduri.

Meserii "MURDARE"

2012-02-26T09:22:00.000-08:00

     Cand auzim aceasta sintagma gandul ne fuge departe, poate mai departe decat ar trebui....ne gandim la acele meserii care ne murdaresc hainele......Oare acestea sunt meseriile murdare?Au fost facute emisiuni pe aceasta tema, adevarate documentare......
     Cred cu tarie ca nu meserille in care ne murdarim mainile la propriu sunt meseriile murdare, cred ca adevaratele meserii murdare sunt cele in care ne murdarim mainile(la figurat vorbind), in care ne patam constiinta si ne pierdem sufletul. De fapt meserii cum ar fi cea de lucrator la salubritate, maturator sau femeie de servici sunt oarecum nobile pentru ca ne usureaza viata. Ce ne-am face daca nu ne-ar ridica nimeni gunoiul?Ce ne-am face daca nu ne-ar matura nimeni strazile?Am trai intr-o mizerie greu de imaginat....In plus hainele se spala...constiinta NU.
         Pare greu de crezut dar meseriile cu adevarat murdare sunt de fapt cele mai bine platite si cele mai ravnite. In cazul acestor meserii trebuie sa mintim, sa inselam, sa amenintam, sa profitam de naivitatea si increderea oamenilor. Trebuie sa ascundem adevarul sau sa il mascam, trebuie sa nu ne intereseze decat de profitul firmei/institutiei cu orice pret, sau mai bine zis cu pretul castigului. De cate ori nu am fost indusi in eroare de functionarii bancari? De cate ori nu am fost inselati la propriu de unele institutii? insa De cate ori am fost inselati de un angajat de la salubritate?
         In cazul meseriilor murdare ne vindem poate doar vizual trupul.....si sunt asa bine platite....insa nu trebuie omis un lucru valoarea sufletului nostru nu ar trebui sa fie masurata in bani. Este simplu sa inseli persoanele naive.....unii dintre noi am fi tentati sa spunem ca asa le trebuie naivitatea costa, insa cred cu tarie ca in viata roata se intoarce, de multe ori inzecit. Cu siguranta numarul persoanelor care fac aceste meserii este mare....si creste de la an la an, pentru ca tentatia banilor este mare. Un alt exemplu este al celor care vand substante etnobotanice. Acestea stiu ce efecte pot avea, cate cazuri triste sunt si totusi le vand. Si exemplele ar putea continua...O alta meserie pe care multi si-o doresc.....cea de avocat. E foarte adevarat ca avocat faci si fapt bune....dar esti nevoit sa aperi si persoane care au facut fapte dintre cele mai josnice....

Captiv in inchisoarea vietii....

2012-02-07T00:06:00.000-08:00

         La inceput era doar o situatie ca oricare alta....apoi ai impresia ca asa este normal pentru ca mai apoi...cand deja este tarziu sa te trezesti ca e mai mult decat o situatie, mai mult decat un joc.... e cruda realitate pe care ai refuzat sa o accepti.
         Daca refuzi sa crezi un lucru nu inseamna ca nu exista.....din contra, negandu-l il faci din ce in ce mai real pentru ca nu faci nimic. Asa e si cu situatia aceasta, am crezut la inceput ca e vorba de un sentiment mult prea intens....dar nu era asa....am refuzat pana aproape in ultima clipa sa cred ca aceasta situatie este reala....insa in momentul in care am constientizat ca a pus stapanire pe viata mea mi-am dat seama nu numai ca e o situatie cat se poate de reala ci si ca daca nu voi actiona poate mai incolo va fi prea tarziu.
           De multe ori se spune ca nimic nu e mai greu decat sa fii inchis....aici ma refer la inchisoarea fizica insa exista o inchisoare morala a carei urmari sunt de cele mai multe ori tragice. Tin la libertatea mea mai mult decat la orice pe lume de aceea am decis sa actionez...nu mi se pare corect si normal ca o alta persoana pe care o credeam prezenta doar fizic in viata mea sa imi mai ingradeze in vreun fel libertatea. Am decis sa imi aleg propriul joc si sa ii urmez calea. Am curajul sa spun ca acum in mod real nu ma mai intereseaza daca unora le convine sau nu .....nu au decat sa plece la urma urmei am decis sa aleg ceea ce e mai important.Am ales sa traiesc in sfarsit. Tu ai curajul sa faci la fel?

Ok

2012-01-23T05:22:00.000-08:00

      Da este banalul cuvant pe care il asteptam atunci cand avem nevoie de o aprobare....este un cuvant pozitiv care insa poate sa sune prea simplu.......
      Suntem in secolul XXI secol al prescurtarilor, al scrierii rapide....scriere ale carei abrevieri de cele mai multe ori nici macar nu sunt corecte.Nu avem timpul sau rabdarea necesara pentru a scrie tot ce avem de spus, cu atat mai putin de a detalia. Nu mi s-a intamplat doar o data ca atunci cand asteptam un raspuns al carui rezultat sa fie chiar pozitiv sa fiu dezamagita. A fost prea simplu, prea sec....credeam ca merit mai mult decat un simplu "OK". Credeam ca merit mai mult decat un raspuns pozitiv, credeam ca merit un raspuns detaliat...as fi vrut sa mai urmeze ceva dupa acel "ok." Nu era vina persoanelor care nu au avut rabdarea necesara sa mai scrie si altceva sau sa mai detalieze.....e vina lumii in care traim, a secolului in care ne aflam....a generatiei "star treck" cum obisnuia sa o numeasca un coleg.
   Acum ma multumesc cu acest da englezesc si spun sincer ca il prefer in locul unui raspuns negativ....asa simplu si banal cum este.

Lucruri complicate

2011-09-22T01:20:00.000-07:00

    Un text scris de unul dintre utilizatorii unei cunoscute retea de socializare spunea asa:"Persoanele complica mult lucrurile....si e asa simplu: Iti e dor?Suna!.......Vrei sa te intalnesti?Invita!.......Vrei sa fii inteles explica........Ai dubii?Intreaba!.....Nu iti place?Vorbeste!.........Iti place?Vorbeste si mai mult.....Vrei ceva?Cere!.......Ai chef?Fa-o!.."
Recunosc, la prima impresie era un text reusit cu cateva sfaturi utile.....Dar oare este asa simplu?Este o idee buna sa suni toate persoanele de care iti e dor?Oare nu vei fi dezamagit daca persoanele pe care ai vrea sa le suni nu iti impartasesc sentimentele?Ei bine, in cazul acesta eu una consider ca este un sfat bun.Daca iti e dor ....suna pentru ca de cele mai multe ori persoanele pe care le suni se vor bucura sa te auda, iar in caz contrar nu iti fa probleme, unei persone ii trebuie doar 3 minute sa uite ca tocmai a vorbit cu cineva la telefon atunci cand persoana care a efectuat apelul nu i-a trezit interesul.
      Vrei sa te intalnesti?Invita!...Stiu si eu...aici intervine teama de a fi refuzat.Dar in cazul acesta nu vei fi singura persoana care are de pierdut.Anul trecut am avut surpriza (la vremea aceea neplacuta) de a ma intalni absolut intamplator cu unul dintre "fostii". A fost atat de impresionat ca m-a vazut (nu ne mai vazusem de vreo 3-4 ani) incat a insistat sa stam sa depanam amintiri la o cafea. Nu mi se parea a fi o idee buna pentru ca despartirea noastra a fost una conflictuala.Nu ii vedeam rostul acestei invitatii, mi se parea aberanta.In cele din urma am acceptat....insa dupa vreo trei ore si vreo trei cesti de cafea s-a dovedit a fi o alegere inspirata deoarece in felul acesta am vazut amandoi cand si unde am gresit, am reusit sa rezolvam acel conflict ramas deschis.
      Vrei sa fii inteles explica.....si explica....si mai explica inca o data daca este nevoie.E foarte greu sa te faci inteles intr-o lume in care un cuvant poate avea mai multe sensuri si un zambet sau un gest poate fi catalogat in mai multe moduri. Primul lucru care imi vine in minte cand citesc aceasta fraza este ultima cearta cu iubitul meu care intelesese alt loc de intalnire.Vorbisem la telefon cu o jumatate de ora inainte de a ne intalni si ii spusesem ca sunt la sala dar ca ma voi duce sa imi cumpar apa si poate veni sa ma ia.Asadar locul in care urma sa ne vedem desi clar pentru mine, ramase incert.Va puteti imagina ca eu am asteptat vreo 25 de minute in fata magazinului si el mai mult de atat in fata salii.Norocul a fost ca imi epuizasem toata energia la sala... altfel s-ar fi iscat o furtuna pe marea iubirii noastre.....Si totul pentru ce?pentru ca nu am reusit sa ma fac inteleasa.
        E un sfat foarte bun, asigura-te de fiecare data ca ai fost inteles.Sa nu uitam ca majoritatea conflictelor din viata noastra pornesc de la faptul ca nu ai reusit sa te faci inteles. O vorba din popor spunea asa: "e mult mai usor sa previi decat sa tratezi".Desi nu estte vorba despre o boala este valabil si pentru cazul nostru: este mult mai simplu sa pevii o disputa decat sa remediezi un conflict.
       Ai dubii?Intreaba!.....in orice domeniu...sa nu iti fie teama ca vei fi catalogat intr-un anumit mod doar pentru ca intrebi.Cand ne nastem invatam si murim invatand. Cu siguranta intotdeauna mai avem inca un lucru de invatat.Intreaba ori de cate ori te framanta ceva , insa ai grija la modul in care intrebi: nu trebuie sa fie niciodata o intrebare cu sens acuzator ...nici macar atunci cand esti convins ca ai dreptate.

Gustul dulce-amărui al vacanţei….

2011-09-06T05:15:00.000-07:00

Uite ca am ajuns si la sfarsitul verii, la sfarsitul vacanţelor…vacanţe care, ce e drept fie ele de o lună, de o saptamana sau de un weekend (ca si in cazul meu) au fost atat de aşteptate…şi au trecut atat de repede ….mult prea repede…

Se spune ca o vacanta are rolul de a ne incarca bateriile, de a ne ajuta sa acumulam energii pozitive, de a ne mai elibera de stres.Din acest motiv ne alegem destinatii cat mai interesante, cat mai frumoase, cat mai placute.Ne pregatim din timp pentru mult asteptatul concediu…dar ce se intampla cand se termina?E trist dar adevarat: ne intoarcem cu un gust dulce-amarui la viata de zi cu zi. Dulce pentru ca de cele mai multe ori nu ne permitem luxul de a pierde acest pretios timp asa ca ne folosim de toate mijloacele pe care le avem la dispozitie si ne distram la maxim, insa ramanem cu un gust “puternic amarui” dat de faptul ca vacanta s-a terminat mult prea repede si ca cel mai probabil va trece inca o lunga perioada de asteptare pana la urmatoarea escapada.

In lungul drum spre casa printre multimea de rasete, cantece si voie buna a incoltit un sambure de melencolie care imi amintea de mormanul de haine si griji lasate la voia intamplarii. E ca sfarsitul unei aventuri pe care ai traito cu intensitate.Te bucuri ca ai avut parte de ea insa esti deprimat pentru ca s-a terminat si te-a lasat vulnerabil.

Si totusi cum ar fi daca ne-am trai viata de zi cu zi ca si cum am fi in vacanta?Ca si cum ne-am fi luat concediu in fata problemelor zilnice.....Si totusi ar fi posibil?Raspunsul este simplu: pana nu incerci nu afli. Ar trebui sa incepem cu un lucru aparent banal dar, care in subconstentul nostru are un impact mai mare decat ne-am fi imaginat. Este vorba despre zambet. Ati observat ca de cele mai multe ori mergand in vacanta intanlim o mare de oameni care desi nu vorbesc aceeasi limba ca si noi, gasesc o cale cat se poate de mirifica de a comunica cu noi.....prin zambet.Apoi in mod automat , indiferent de starea noastra de spirit zambim si noi. E un mod placut de a ne incarca de energie pozitiva...suntem prea multi oameni acaparati de griji, de fustrari, iar zambind ne facem si noua si celor din jurul nostru viata mai frumoasa.

TROLL FORUM

2011-09-01T02:15:00.000-07:00

      L-am citit, l-am placut....ce ramane de facut?Nu ma refer la creatura careia i s-a dat numele de ''troll' ci la un foarte reusit site pentru doamne si nu numai. Mi-am creat inca un cont, si m-am alaturat utilizatorilor care, credeam ca au intrat pe forumul acestui site din aceleasi motive ca si mine. Poate ca ar fi fost nice...dar...in cazul unora motivul nu a fost deloc acelasi.
     Am inceput sa scriu, cu un avant de incepator, subiecte noi si, de ce nu, am inceput sa imi dau cu parerea la cele existente.....Problema a fost ca elanul meu nu a fost bine vazut in multimea de "troll'. Am dat mai degraba peste o multime de vulturi infometati, care cautau sa se hraneasca cu naivitatea unora si cu greselile de gramatica a altora (fara a-si vedea in prealabil propriile greseli). Asadar de fiecare data cand intalneau un utilizator disperat, cautand un sfat in ale dragostei, utilizator care nu indeplinea anumite 'standarde' , il numeau ''TROLL''. Nu vreau sa fiu inteleasa gresit, pana in momentul in care m-am declarat a fi impotriva acestor vulturi am fost perceputa ca fiind de-a lor.
       Persoanele care ma cunosc personal stiu ca nu imi place nedreptatea, si ca pot deveni (aproape in mod inconstient) un infocat aparator al celor pusi in situatii dificile. Sa nu va imaginati ca in acest caz lucrurile au stat altfel.Scarbita fiind de felul in care tratau unele subiecte si unele utilizatoare pe care asa cum v-am mai spus le numeau troll, am luat atitudine si le-am intrebat ce e ala un ''troll''...nu ca nu as fi avut idee ci pentru ca vroiam sa fiu sigura de rautatea lor.Mi-au raspuns imediat postand o poza a unei ciudate creaturi si o lista care continea numele unor utilizatori.Nu eram in lista respectiva....insa probabil ca m-au trecut dupa ce am indraznit sa ma revolt impotriva rautatii lor.
        Daca nu esti in stare sa tratezi cu seriozitate si bun simt un subiect (oricat de aberant ar fi el) mai bine abtine-te, mai bine canalizeaza-ti energia intr-un mod util, nu pentru a jigni....in felul acesta nu faci decat sa te cobori la un nivel josnic.Dupa discutii interminabile mi-am dat seama ca nu fac decat sa imi irosesc energia si nervii....era ca intr-un joc ''omoram'' un troll veneau doi. Trebuie sa recunosc ca mi-am vazut de treaba mea.Acum mai intru pe site-ul respectiv insa citesc articolele si atat, nu ai cum sa schimbi o mentalitate atat de lipsita de bun simt. De obicei pe un forum gasesti prieteni virtuali...acolo gasesti doar ....

''Brasov city"

2011-09-01T00:31:00.000-07:00

          Nu am nimic impotriva frazelor,impotriva cuvintelor sau a expresiilor in engleza. Folosite adecvat acestea indulcesc sau condimenteaza textul.Dar ce se intampla atunci cand sunt folosite in mod abuziv? Devin false, uneori vulgare sau seci...
          Zilele trecute, in timp ce priveam cu admiratie pozele foarte reusite ale unei cunostinte, am ramas cu privirea nu la o poza, ci...la titlul albumului foto: BRASOV CITY. Suna asa fals...mi s-a parut o aberatie!Ceva atat de romanesc, de traditional nu poate fi "patat" de un cuvant englezesc oricat de uzual ar fi el. Cand te gandesti la orasul Brasov iti vin in minte o serie de imagini extraordinare, cum erau si peisajele din poze.
         Draga mea prietena, sunt dezamagita ca o persoana care a fost intr-un loc atat de mirific, atat de plin de traditie...o persoana care a respirat aerul pur dat de muntii Bucegi, care si-a petrecut concediul intr-o statiune plina de viata ca Busteni....si care a simtit stropii reci ai cascadei Urlatoarea...a alaturat Brasovului un cuvant atat de banal.Pur si simplu nu se potriveste....e ca nuca in perete....cum se spune pe la noi. E foarte adevarat ca si cuvintele in limba engleza au farmecul lor, dar atunci cand sunt puse la locul potrivit, alaturi de cuvinte noi.
         Nu vreau sa critic mai mult decat am facut-o.Fiecare e liber sa isi denumeasca pozele cum vrea....insa cred cu tarie ca ar trebui sa pastram ce e traditional....si sa nu ne mai avantam in a folosi expresii false....cred ca suntem singurul popor care are traditie....si renunta la ea de dragul unei false modernizari.