... MonoBlog ...

I'm ready, I'm waiting...

noreply@blogger.com (EMEL) — Sat, 31 Dec 2016 23:16:00 +0000

Alte 20 de... răspunsuri!

noreply@blogger.com (EMEL) — Thu, 24 Apr 2014 13:09:00 +0000

Ale cui?... Nu știu. Mi-au bătut la ușă și eu le-am deschis. Le ofer bucuroasă găzduire până în ziua în care posesorul lor de drept le va (putea) revendica. Le (re)cunoaște cineva?

>>1. Care este conceptul tău de fericire absolută?

Nu știu. Sincer.

Știu însă că există fericiri mici, flash-uri, (chiar dacă) nu lumini continue, și că nu există așa ceva ca o ... "fericire relativă". Mă păcălesc zilnic cu remedii locale și anemice de genul: "procesul de autocunoaștere este încă în desfășurare ... ". Știu însă că până și (sau, mai ales) prostia poate fi nemărginită, la randu-I. Și că, deși (mă) trec cu fiecare zi, "această putrezire mă-mbată ca un vin". Nu? :)

Cele mai fericite momente sunt când te îngrași în așa măsură încât nu te mai încapi în tine.

>>2. Care este cea mai mare temere?

Că e posibil ca Totul chiar să nu aibă nici un sens și, mai mult, că nimeni să nu poată fi tras la răspundere pentru asta. Din principiu, nu mi-am pus niciodată problema că cineva, oricine, ar putea scăpa doar amendat la judecata "de dincolo/Apoi".

>>3. Ce figură istorică te-ar identifica?

Cu nici una, pe bune.

Întrebarea sugerează adevărul doar pe jumătate: dacă sunt, sunt o "figură". Și asta doar când sunt într-o zi bună :)

>>4. Ce personalitate contemporană admiri cel mai mult?

Actualul Papă. A revitalizat biserica din temelii și este o personalitate apropiată ca impact de cea a lui Ioan Paul II. Iar de când am aflat și că a avut o motocicletă (pe care a donat-o de curând), l-am plăcut și mai mult :)

>>5. Care este defectul tău cel mai mare?

Iată una grea. Probabil că defectul meu cel mai mare este conștiința că, oricât de mult m-aș trata, voi găsi mereu pe "mine" excrescențe de vanitate.

>>6. Care este defectul pe care nu îl suporţi la altă persoană?

Să ridici tonul când vrei să mă convingi de adevărul tău și să te simt că îți place mai mult să dai replica imediat în loc să asculți și să încerci să (mă) înțelegi.

>>7. Care este extravaganţa ta principală?

Să "pozez" într-un "om obișnuit" (see? ... Vanity :))

>>8. În ce situaţii minţi?

Când gândesc că adevărul e încă prea crud și (se) va răci (diform) dacă îl scot la aer.

Am de asemenea o afecțiune ciudată față de minciunile prin omisiune. Mi se par circumstanțele atenuante perfecte.

>>9. Ce te deranjează cel mai tare la înfăţişarea ta?

Că par un încrezut. Și (cred că) nu sunt. Atât de ... :)

>>10. Când şi unde ai fost cel mai fericit?

Cu siguranță înainte să adorm lângă cineva. Pentru că dacă ajungi să te simți fericit(ă), trebuie imediat să "mori" puțin, ca să menții gustul mai mult pe buze. Căci dacă rămâi treaz, orice (in)actiune ar urma va acționa, invariabil și mental, ca un geam spart.

>>11. Dacă ar fi să schimbi un lucru la tine, care ar fi acela?

Cu subiect și predicat nu sunt în stare să spun. Dar știu că mi-ar plăcea să știu să mă accept tot timpul așa cum sunt. Pentru că nici măcar judecătorul crud și omniprezent (d)in mine nu este perfect, ci plin de păcate la rându-i. Tot un om, deci. Pe de altă parte, dualitatea, războiul ăsta rece cu câte o rafală brutală, intempestivă îmi dă senzația că (îmi) păstrează sufletul viu; că până și îndoiala care apare uneori e benefică. Că uneori "nu știu" nu este altceva decât umilința în fața Tainei care trebuie să plutească continuu, nu să se așeze.

>>12. Dacă ar fi să schimbi un lucru la familia ta care ar fi acela?

Aș schimba fatalitatea senină din ochii bunicilor. Care este prezentă de zeci de ani în ochii lor. Nu pentru că ar fi înfruntat drame înlanțuite, că ar suferi de boli incurabile (Doamne-ferește!), că le-ar fi întors spatele copiii, nepotii, că ar fi acum îngropați în uitare. Nu. Ci pentru că nu ințeleg de ce, la urma urmei, mâna crăpată de muncă și vocea dogită trebuie să aibă o conștiință atât de liniștită a sfârșitului. Încă de când începutul nu a luat sfârșit. Poate că în mine, la această întrebare, nu vorbește decât vigoarea. Care va dispărea, știu bine. Mă uit în Sus, dar nu mă uit la Cineva; asta nu înseamnă că niște ochi nu mă privesc încă de la-nceput(uri), înțelegători.

>>13. Care consideri că este cea mai mare realizare personală?

Copilul meu? ar fi fost prea simplu de spus. Cea mai mare realizare este prietenia pe care sper să o am cu el. Prietenul din mine, pentru el, este mai important și mai puternic decat tatăl - copil la rându-i.

>>14. Dacă ai muri şi ai ştii că te-ai reîncarna ca alt om sau lucru, ce crezi că ai fi?

O cioară. Un renegat fără scrupule care trăiește 200 de ani :)

>>15. Care este bunul tău cel mai de preţ?

Conștiința propriilor mele gânduri și capacitatea de a ști să văd unii Oameni. În egală măsură.

Fără ele, probabil că aș numi un apartament drept cel mai de preț bun al meu. Și ce trist ar fi ...

>>16. Care consideri că este cea mai mare nefericire în viaţă?

Că mi-a luat foarte mult până să realizez că nu există o mare nefericire în viața mea. Și că nefericirea nu trebuie să fie o condiție pentru aprecierea și descoperirea adevăratei fericiri. E doar calea cea mai lungă și mai grea, Golgota, până la fericirea unora.

>>17. Cine sunt idolii tăi din viaţa reală?

Din diverse motive fiecare: Florian Pittiș, Leonard Cohen, Henry Miller. Toți sunt, firește, anti-idoli.

>>18. Ce dispreţuieşti cu adevărat cel mai profund?

Să țipe cineva la mine, să fiu batjocorit. Să țipi la mine în timp ce mă batjocorești. Sau invers.

>>19. Cum ţi-ai dori să fie moartea ta?

Fără suferință. Nu cred în puritatea celui care moare martir, înscriindu-se din oficiu la tribuna VIP a raiului.

>>20. Care este "motto"-ul tău?

"A dream you dream alone is just a dream. A dream you dream together, is reality."

De ce am lăsat blogul așa... părăsit?

noreply@blogger.com (EMEL) — Wed, 23 Apr 2014 21:59:00 +0000

Știu că nu se răspunde la o întrebare cu o altă întrebare. De aceea am încercat cu... 20 de alte întrebări. :)

>> 1. Care este conceptul tău de fericire absolută?
Un vis devenit realitate.

>> 2. Care este cea mai mare temere?
Că ceea ce nu am trăit la timp nu voi mai putea trăi niciodată.

>> 3. Ce figură istorică te-ar identifica?
Margaret Thatcher, au spus-o alții. Din motive de... fermitate și tact într-un dozaj atent calibrat și adaptat situației. Eu însă nu consider că o persoană ar putea fi identificată de o altă figură decât de cea proprie. Istorică sau nu.

>> 4. Ce personalitate contemporană admiri cel mai mult?
O personalitate anume îmi este greu să numesc. Dar, ori de câte ori conștientizez faptul că sunt contemporană cu anumiți oameni capabili să aibă un ecou puternic în mentalitatea colectivă, simt că există ceva special și înauntrul meu, fără de care nu aș fi putut recepționa/decodifica/înțelege mesajul.

>> 5. Care este defectul tău cel mai mare?
Amânarea, uneori la nesfârșit, a unor lucruri și decizii.

>> 6. Care este defectul pe care nu îl suporţi la altă persoană?
Autosuficiența.

>> 7. Care este extravaganţa ta principală?
Să demontez prejudecăți și să le arăt celor din jurul meu cât de puțin (se/mă) cunosc, de fapt. Și una secundară (bonus): să scriu scrisori cu stiloul pe hârtie!

>> 8. În ce situaţii minţi?
În situațiile în care minciuna ar presupune că păstrez doar pentru mine anumite momente din anotimpurile vieții. Sau în situațiile în care adevărul ar presupune un rău inutil și nenecesar, pe care l-aș putea evita, în condițiile în care, și trecut sub tăcere și scos la lumină, acel adevăr nu ar schimba cu nimic situația de fapt.

>> 9. Ce te deranjează cel mai tare la înfăţişarea ta?
Că bucuria nu mi se poate citi pe chip, aproape niciodată.

>> 10. Când şi unde ai fost cel mai fericit?
Undeva foarte departe...în mine. Când am întalnit acolo și pe (alt)cineva.

>> 11. Dacă ar fi să schimbi un lucru la tine, care ar fi acela?
Mi-ar plăcea să fiu o persoană matinală.

>> 12. Dacă ar fi să schimbi un lucru la familia ta care ar fi acela?
Momentele în care am stat cu toții la Masa Tăcerii și...am tăcut.

>> 13. Care consideri că este cea mai mare realizare personală?
Faptul că am atins câteva vieți. Că prezența mea în viața cuiva a facut și/sau face bine.

>> 14. Dacă ai muri şi ai ştii că te-ai reîncarna ca alt om sau lucru, ce crezi că ai fi?

Un nor.

>> 15. Care este bunul tău cel mai de preţ?
Speranța... și câteva cuvinte nerostite (încă).

>> 16. Care consideri că este cea mai mare nefericire în viaţă?

Să nu ți-o trăiești. Nu nefericirea. Viața. Deși, să îți trăiești viața înseamnă să îți trăiești (ne)fericirile.

>> 17. Cine sunt idolii tăi din viaţa reală?
Nu am idoli. Dar urmăresc cu admirație și bucurie oameni care prin ceea ce fac aduc un plus de valoare lumii în care trăim. Oameni buni, oameni frumoși, oameni talentați, oameni pasionați cu adevărat de ceea ce fac, oameni care în loc să se plângă de întuneric, aleg să aprindă o lumină și să își croiască un drum al lor, oameni care (se) dăruiesc fără măsură, oameni care sunt capabili să distingă miraculosul în banal și acolo unde el nu există, să îl creeze.

>> 18. Ce dispreţuieşti cu adevărat cel mai profund?
Convențiile de tot felul, imperii ale lui "trebuie".

>> 19. Cum ţi-ai dori să fie moartea ta?
Precum alunecarea într-un somn lin.

>> 20. Care este "motto"-ul tău?
Things may (not) happen for a reason. But life it's 10% what happens to you and 90% how you respond to it.

PS.

noreply@blogger.com (EMEL) — Sun, 20 Jan 2013 20:49:00 +0000

Mulțumesc.

E atat de bine. Sa te trezesti. Dimineata. Singur...

noreply@blogger.com (EMEL) — Wed, 10 Oct 2012 21:36:00 +0000

"E atat de bine
sa te trezesti dimineata singur
si sa nu trebuiasca sa-i spui cuiva
ca-l iubesti
cand nu-l mai iubesti."

(Poezie de dragoste - de Richard Brautigan,
tradusa de Dan Sociu)

Sa-i amintiti, va rog frumos, adresa mea...

noreply@blogger.com (EMEL) — Sun, 30 Sep 2012 20:51:00 +0000

New SEAson. OLD IDEAS.

noreply@blogger.com (EMEL) — Sun, 09 Sep 2012 22:34:00 +0000

Lucrurile scumpe nu sunt intotdeauna valoroase, iar lucrurile valoroase nu sunt intotdeauna scumpe.

Going home. Amen. Show me the place. Darkness. Anyhow. Crazy to love you. Come healing. Banjo. Lullaby. Different sides.

"What a day for a daydream!" vs. "Do you have any dreams to sell?"

noreply@blogger.com (EMEL) — Wed, 22 Aug 2012 21:12:00 +0000

me: aia cu "cine nu are vise, sa isi cumpere" nu prea merge

me: dreams are not for sale

me: si in fond, ce ai face tu cu visele altuia?

me: vise second-hand

me: sau la fel de bine puteam incepe cu "buna, ce faci?"

me: :)

a***: Ti-as fi raspuns

a***: "Cumpar vise"

a***: :)

me: hihi

a***: ar fi fost mai simplu

me: de vise ducem lipsa oare?

me: e criza si de vise? nu stiam

a***: Pe strada mea este

me: asta e intr-adevar o mica problema

me: dar solutia nu e sa cumperi

me: e mai frumos sa ai niste vise ale tale, hand-made

a***: Poate le cumpar sa le indeplinesc

a***: Nu poti sti

me: nu sunt de acord... visele trebuie sa iti apartina in totalitate

me: as prefera oricand o viata plina de visuri (majoritatea fie si neimplinite) decat o viata fara ele

me: visurile nu prea seamana cu target-urile

me: luna asta ai de vandut atatea sau de cumparat atatea

me: nu sta totul in mana ta ca ele sa se indeplineasca

me: altfel nu ar mai fi vise, daca drumul spre ele ar fi unul cunoscut

me: sometimes nu iti trebuie decat un dram de noroc

me: si esti fata in fata cu visul

me: alteori, poti sa te dai peste cap de cate ori vrei si visul sa ramana nimic mai mult decat un miraj in desert

me: all you can do is keep walking...and dreaming

me: ;)

a***: Eu merg sa ma imbrac

a***: Ies putin la plimbare

me: la shopping?

me: de visuri

me: :)

a***: Intotdeauna

a***: Ar trebui sa ai grija

me: :)

me: enjoy atunci

me: have fun

me: si nu cumpara nimic la reduceri

me: :)

Timp al fericirii, timp fara durata...

noreply@blogger.com (EMEL) — Sun, 05 Aug 2012 21:37:00 +0000

Nicu Alifantis si Florian Pittis la Folk You1-Postalionul

Vezi mai multe video din divertisment

Entre dos Aguas

noreply@blogger.com (EMEL) — Wed, 01 Aug 2012 21:41:00 +0000

Timisoara (fara cuvinte)

noreply@blogger.com (EMEL) — Sun, 27 May 2012 22:03:00 +0000

:)

noreply@blogger.com (EMEL) — Mon, 16 Jan 2012 21:23:00 +0000

Pentru aceia care nu stiu ca in orice se poate ghici (un zambet),
chiar si in ceai!

Exista oameni... si Oameni.

noreply@blogger.com (EMEL) — Tue, 29 Nov 2011 22:08:00 +0000

Exista oameni care se multumesc cu foarte putin, pentru care orice firmitura este un adevarat festin. Si exista oameni care vor fi vesnic nemultumiti, oricat de multe ar avea.

IARna...

noreply@blogger.com (EMEL) — Sun, 20 Nov 2011 12:23:00 +0000

L: "Miroase a iarna... a iarna la Constanta, la Bucuresti nu miroase asa!"

Fiecare cu semnele lui...
Iarna mea e prevestita de o cana cu vin fiert si de Cantece de semineu. Sper totusi sa nu vina, cu tot alaiul, pana luni, cand imi iau cizmele de la modificat! :) Alta iarna, alta moda, alt mod, alt mood...

Afara nu e nici un anotimp...

noreply@blogger.com (EMEL) — Tue, 15 Nov 2011 21:00:00 +0000

Inauntru e din fiecare cate putin...

Iar in cuptor, niste gutui...

Sa nu ceri niciodata nimic!

noreply@blogger.com (EMEL) — Sun, 13 Nov 2011 16:13:00 +0000

Altfel nu vei primi niciodata nimic... cu adevarat. Si nici nu vei putea sa o faci cu bucuria cuvenita. Si putine lucruri intrec sau macar se apropie de acea bucurie de a primi.
De a primi un email cu o poza cu rasaritul de soare surprins intr-o dimineata de toamna de la etajul 8 al ferestrei unui apartament. Sau un telefon care te intreaba tu ce ai alege, Gluma sau Razboi? (a se citi Kundera sau Katzenbach). Sau un telefon de la un concert Pasarea Colibri, doar sa poti asculta si tu "Tristeti provinciale" sau "Miruna" in direct. Sau o invitatie la o cafea. Sau o propunere de a pleca la munte cateva zile. Sau un zambet.
Sau orice altceva. Mai mic sau mai mare. Dar asa, pur si simplu, neconditionat. Fara motiv, fara scop. Necerut, chiar neasteptat sau nesperat. Nu poate fi decat nemaipomenit, chiar daca uneori (in aparenta) neinsemnat!
Asadar, nu cere si ti se va da!... daca stii sa astepti. Altfel decat batand din picior si stand cu mainile in san si ochii pe ceas.

Daca Timpul ar avea frunze, ce Toamna!...

(un mic dar pentru A. si pentru I. , care mi-au inspirat gandurile si randurile de mai sus)

Imprumuturi fara dobanda!

noreply@blogger.com (EMEL) — Sat, 05 Nov 2011 23:17:00 +0000

Facand azi putina curatenie (nu neaparat de toamna), am dat peste o serie de lucruri care nu imi apartin, lucruri pe care le-am imprumutat in diverse ocazii de la prieteni... un rucsac, un aparat foto digital, un tricou, un vas de bucatarie, o carte... Ar cam fi cazul sa le inapoiez proprietarilor de drept. Norocul meu ca sunt imprumuturi nepurtatoare de dobanda! :) Sa fi fost cumva si nerambursabile si sa nu stiu eu? Nu de alta, dar nu m-a sunat nimeni sa ma anunte ca am vreo restanta neachitata! :)

Darurile Toamnei (reloaded) :)

noreply@blogger.com (EMEL) — Sun, 16 Oct 2011 20:29:00 +0000

Desigur, acea fata a lor care poate fi observata cu ochiul liber si care poate incapea intr-o fotografie. Partea nevazuta, stati fara grija, a incaput cum nu se poate mai bine si mai frumos la mine in suflet! :)

Obisnuiesc sa primesc cu mare bucurie toate darurile (vietii), chiar daca acest lucru nu reusesc sa il exprim intotdeauna prin cuvintele, gesturile sau reactiile potrivite la momentele potrivite.

Unele daruri sunt stiute, dar asteptate cu mult drag... Altele sunt surprize dintre cele mai nebanuite si mai placute... Cateva, trebuie sa recunosc, mi le fac cu mana mea... Si ar mai fi acele daruri care nici macar nu stiu ca au fost astfel privite si primite! :)

Ca o adevarata balanta, desigur ca alternez placerea de a primi cu aceea de a oferi la randul meu daruri... care nu e totuna cu a cumpara cadouri la niste date calendaristice fixe si festive! ;)

Dar ajunge atata introducere :)

Later edit:

Ce bine ca esti, ce mirare ca sunt...

noreply@blogger.com (EMEL) — Sun, 18 Sep 2011 20:06:00 +0000

Este bine sa mergi in locuri noi, dar este minunat sa revii din cand in cand in locul in care cineva stie deja ce cafea vei comanda.
Este bine sa intalnesti si sa cunosti oameni noi, dar este grozav sa iti bei uneori cafeaua cu acelasi om dupa ani si ani.

A mai trecut un an, un timp, un anotimp...

noreply@blogger.com (EMEL) — Sun, 28 Aug 2011 21:26:00 +0000

Sfarsitul de vara imi aduce de fiecare data un soi de nostalgie, insa deopotriva o stare de bine... care alunga depresiile specifice schimbarii anotimpurilor :) Si ce daca vine toamna? Am o multime de motive sa nu (ma) plang si sa zambesc:

...pentru ca acum ma bucur cu adevarat de fiecare raza de soare sau baie in mare, de fiecare plaja, caci oricare dintre ele ar putea fi ultima din aceasta vara.
...pentru ca odata incheiat sezonul estival, ma voi putea plimba linistita pe plaja, fara alti martori in afara de cer si de mare. (si uneori A.)
...pentru ca imi plac emotiile de toamna.
...pentru ca mi-e dor de doua vorbe la o cana cu vin.
...pentru ca viata pseudo-culturala a orasului isi recapata pulsul, slab asa cum este el, dar cel putin iese din coma profunda de peste vara.
...pentru ca vara nu a trecut degeaba, a lasat ceva urme, pe trup si in suflet, cateva amintiri placute sa imi tina de cald in sezonul rece.
...si nu in ultimul rand, pentru ca orice sfarsit (de vara) inseamna un nou inceput (de toamna) !

(lista ramane deschisa, motivele se inmultesc... si se impart cu cei dragi :)

Si ca veni vorba de cei dragi, sa le multumim, sa le multumim pentru zilele (de vara si nu numai) care incep cu o cafea si o poza precum:

To be or not to be...happy?

noreply@blogger.com (EMEL) — Mon, 15 Aug 2011 17:41:00 +0000

Cand suntem fericiti

incepem sa nu mai vedem lucrurile clar?

Sau cand nu mai vedem lucrurile clar

incepem sa fim fericiti?

You.Rock.

noreply@blogger.com (EMEL) — Fri, 12 Aug 2011 21:09:00 +0000

"Nimic nu se construieste pe piatra, totul se construieste pe nisip, dar trebuie sa construim ca si cand nisipul ar fi piatra." (Jorge Luis Borges)

Aparent off-topic,
in realitate nimic nu putea sa fie mai potrivit acum decat:

Alte clipe (ne)traite, acelasi epilog...
pentru tine nisipul a devenit prea devreme piatra.

Intr-o nu stiu care vara, intr-o nu stiu care vama, intr-o nu stiu care dimineata...

noreply@blogger.com (EMEL) — Thu, 28 Jul 2011 12:50:00 +0000

Toamna totul incepe...

noreply@blogger.com (EMEL) — Sat, 27 Nov 2010 18:08:00 +0000

...sa cada. Gutuile, frunzele, ploaia,... amintirile.

Cam atat am avut de spus. Imi pare rau sa ii dezamagesc pe cei care se asteptau la formule si demonstratii ale teoriei relativitatii autumnale.
I am no Einstein after all.

Autumn makes me remember...

noreply@blogger.com (EMEL) — Sat, 27 Nov 2010 17:06:00 +0000

the words that were never spoken
the dreams that were never broken
the needs that were never met
the plans that were never set
the fire that was never lit
the pieces that were never fit
the things that were never done
the battles that were never won
the hopes that were never lost
the paths that were never crossed
the lessons that were never learned
the feelings that were never earned
the gifts that were never received
the expectations that were never deceived
the apologies that were never rendered
the doors that were never opened
the secrets that were never revealed
the memories that were never conceived
the hurts that were never intended
the beginnings and endings that were never prevented