Think4Myself

Mi-e dor de blogging....

noreply@blogger.com (Revin...) — Fri, 21 Oct 2011 03:36:00 +0000

Un an nou...

noreply@blogger.com (Revin...) — Sun, 09 Jan 2011 13:07:00 +0000

Mi-am început mai târziu ca alții anul nou pe blog... Au trecut sarbatorile și parcă s-a lăsat din nou, liniștea... Am sărbătorit anul acesta cu mai multă bucurie ca oricând pentru că de nașterea Domnului sărbătoresc, într-un anumit fel și nașterea mea. A fost frumos ca un vis din zori. Am petrecut mult timp cu familia și am fost mai mult decât...înconjurat de prieteni.

Și totuși, ce rămâne după sărbători? După ce s-au stins colindele și fiecare își vede de treaba lui? Ce rămânde după ce bradul a fost jumulit de culoare și de lumină și aruncat la gunoi... sau în pod, după caz? Ce rămâne după ce zăpada se topește și ne lasă străzile murdare, plinde de noroi?

Rămâne ce am câștigat pentru noi, pentru sufletul nostru. Cu ce ne-am imbogățit spiritul. Dar, cel mai important, rămân planurile și visurile pentru anul care vine.În locul colindelor, o muzică ritmată ca un impuls pentru noi realizări, în locul bradului, mai mult spațiu în casa pentru a-ți manifesta entuziasmul iar străzile... străzile devin un câmp de luptă perfect pentru noi bătălii câștigate.
Tuturor vă doresc un an plin. Cu ganduri ce se transforma in visuri marețe și visuri mărețe transformate în mari adevăruri!
Pune-ți o dorință, suflă și fugi de o împlinește!
Vă pup!

Colinde la Betania

noreply@blogger.com (Revin...) — Tue, 21 Dec 2010 08:00:00 +0000

Biserica Penticostală Betania din Câmpia Turzii vă invită la o seară de colinde pregătite de tinerii Bisericii, duminică, 26 decembrie 2010, incepand cu ora 18.
Colindele tinerilor vor fi urmate de un mesaj biblic pentru suflet.
Deasemenea, joi, 23 decembrie incepand cu ora 18 se va desfășura o seară specială de colinde pentru copii. Cu mari emoții, prichindeii la școala duminicală din cadrul Bisericii vor aduce colindele cu care s-au pregătit de la începutul iernii încoace.

Vă așteptăm cu mare drag!
Fiți binecuvântați!

Câmpia Turzii, târg de Crăciun

noreply@blogger.com (Revin...) — Tue, 14 Dec 2010 07:05:00 +0000

Se face! Un târg de Crăciun, așa cum propuneam eu aici! Se deschide mâine, începând cu ora 15 pe platoul din fața Sălii Sporturilor.

Eu și blogosfera locală

noreply@blogger.com (Revin...) — Fri, 10 Dec 2010 13:39:00 +0000

PE SCURT: O mână de oameni faini, cu care mă înțeleg bine, doar că fiecare luptă cu fiecare. Eu țin cu toți și sunt de partea nimănui.

DACĂ AI TIMP, CITEȘTE TOT:

Introducere

Sunt, printre altele, blogger. Am început cu entuziasm în mai 2008, urmând câteva exemple care mi-au fost la acel moment la îndemână. La început mi se părea că bloggingul are legătură cu presa, pentru că cei care aveau bloguri erau, mai toți jurnaliști. Apoi am ajuns foarte dezamăgit de presa locală, care în opinia mea, își pierduse credibilitatea și se murdărea mereu prin scandaluri între diverși ziariști.
Așa că blogurile deveneau mai interesante.

De atunci am tot scris, cu sau fără pauze, dar întotdeauna cu plăcere. Cel mai frumos lucru pe care mi l-a adus acest blog, a fost acela că am cunoscut oameni, pe unii doar virtual, pe alții și față în față. Frumos, nu? Problema e că mai toți din cei pe care i-am cunoscut și cu care am devenit, oarecum prieteni, sunt parcă toți dușmani între ei.

Datele problemei

Să-i luăm, pe rând: Gelu Florea. Un ziarist controversat, dar care se menține pe piață ca blogger și jurnalist. Cred că blogul lui a fost primul blog din zonă pe care l-am citit. Poate uneori nu am fost, de acord cu ceea ce scrie și nici cu modul de a scrie. Dar l-am și respectat pentru consecvență și unele materiale de presă. Am colaborat cu el de câteva ori, între bloggeri sau ca ziarist.

Zamfir Pop: L-am întâlnit după ce ne-am comentat reciproc blogurile. Am colaborat cu el și chiar am făcut împreună o campanie. Ne considerăm prieteni și vorbim în continuare, chiar dacă dânsul ma considera prieten pierdut de când m-am însurat :)

Rareș Morar și Andrei Boar sunt doi tipi faini, fiecare cu bloguri faine pentru genul lui. Discutăm pe net, ne-am zărit pe stradă. Tot respectul pentru Rareș care m-a ajutat când am avut nevoie.

La un moment dat, s-a pornit cu mare entuziasm întâlnirile cu bloggerii din CUA. Cel care a inițiat aceste întâlniri a fost Zamfir Pop. La aceste întâlniri i-am cunoscut pe Florin Coman, Alexandra, Ionuț, Oana, Alin Roșca, Zolty, Olimpiu sau Adia. Ne-am cunoscut, ne-am plăcut și atunci s-au pus bazele unui proiect comun, și anume blogul Cu pluta pe Arieș.

Problema

Bun. Acestea sunt personajele. Care este acțiunea în toată povestea asta? E ca și în exercițiile acelea din clasele mici în care se dau două coloane cu termeni pe care trebuia sa le unești prin săgeți. Asta e problema. Săgețile care zboară din toate părțile spre toți. Florea război cu Zamfir, Zamfir război cu plutiștii din rândul cărora a fost autoexclus, Florea se bate și cu Rareș, în timp ce unii stau deoparte.

Si acum eu...

Iar eu nu cred în principii de genul ești prieten cu mine, ești dușman cu dușmanul meu. NU cred ca trebuie sa alegi între un prieten și un altul, cu care cel dintâi (poate momentan) nu se înțelege. Eu cred că pot colabora, sau pot fi prieten cu toți aceștia, chiar dacă ei sunt în conflict. Nu, asta nu înseamnă că joci pe mai multe fronturi. În fond, nu pierdem sau câștigăm averi. Nu sunt de acord că atunci când nu te amesteci în conflictul dintre două persoane, încurajezi pe cineva prin neimplicare. Eu cred că este un semn minim de maturitate. Eu cred că se merită să îți aduni forțele să clădești și nu să dărâmi.
Și da, cred că pot fi coleg sau măcar vecin de blog cu Florea, Zamfir și cu Rareș și în același timp coleg de plută cu toți ceilalți.
Dacă cineva nu e de acord cu o astfel de abordare, e problema lui. Eu am să citesc, am să comentez, o să vorbesc, o să colaborez, eventual voi fi prieten cu oricine va fi deschis pentru asta. Dar nu o sa vorbesc la persoana a treia sau despre conflicte între bloggeri.

Peace!

Iată vin... colindători

noreply@blogger.com (Revin...) — Thu, 09 Dec 2010 16:27:00 +0000

Casa de Cultură Ionel Floașiu se pregătește să primească colindători. Cel puțin două concerte de colinde se anunță în perioada următoare la Câmpia Turzii.

Primul concert, ce va avea loc duminică, 12 noiembrie, de la ora 16 este un eveniment de tradiție în oraș. Concertul coral de colinde Când s-a născut Domnul Sfânt este la cea de a XII-a ediție și reunește coruri ale Bisericilor ortodoxe, reformate și penticostale din municipiu, alături de corul Astra al Casei de Cultură.

Luni, 20 decembrie, colindele vor răsuna din nou. De data asta, colindătorul cel mai vestit al țării, Ștefan Hrușcă va colinda Câmpia Turzii, aducându-ne vestea minunată a nașterii Mântuitorului pe acordurile celor mai frumoase colinde tradiționale.

În aceeași zi, în orașul vecin va avea loc un concert de colinde susținut de turdeanul Fuego, la Teatrul din orașul său natal.

Informații preluate de pe TurdaNews.

Video: Casa de Cultura Ionel Floașiu, la ediția de anul trecut al concertului coral de colinde.

Nu îți stă capul?

noreply@blogger.com (Revin...) — Wed, 08 Dec 2010 10:36:00 +0000

Ți s-a întâmplat vreodată să simţi că nu te poţi concentra? Când ai o sarcina pe care trebuie sa o termini și parcă lucrurile nu înainteaza din cauza ta? Se spune pe la noi că nu îţi stă capul.
Păţesc şi eu uneori așa şi am făcut o listă cu situaţii în care nu îmi stă capul:

Nu îmi stă capul atunci când ceea ce fac nu îmi place.
Nu îmi stă capul atunci când ceea ce fac nu mă reprezintă.
Nu îmi stă capul atunci când locul în care sunt nu este locul în care aş dori să fiu.
Nu îmi stă capul atunci când oamenii cu care lucrez nu îmi plac sau nu mi sunt stilul meu.
Nu îmi stă capul atunci când urmează să se întâmple ceva mai bun, sau mai interesant.
Nu îmi stă capul pe final de sarcină.
Nu îmi stă capul atunci când îmi este foame sau am nevoie de toaletă.
Nu îmi stă capul atunci când cineva mă cicăleşte.
Nu îmi stă capul atunci când nu văd rostul a ceea ce fac.
Nu îmi stă capul atunci când văd din start că o problemă mă depăşeşte.
Nu îmi stă capul atunci când visez...
Nu îmi stă capul atunci când nu vreau sa îmi stea.

Multe din propozițiile de mai sus sunt defapt expresii ale unei atenții deficitare. Ce putem învăța de aici? Atunci când vrei sa reușești într-o sarcina, asigura-te că ai eliminat scurgerile de atenție: sarcini la care găsești un rost, sau în care nu găsești plăcere, mediu de lucru cu factori disturbatori (locuri, persoane, factori de distragere a atenției), evaluări negative și/sau nerealiste ale sarcinii (nu pot), sau stări fiziologice nefavorabile (obsoseala, nevoi, boala).

Cu alte cuvinte, ce e de făcut?

1.Încearcă să intri pregătit în sarcină. Nu începe să faci o ceva greu atunci când ești obosit sau te doare ceva. Dacă obosești pe parcurs, nu uita să iei câte o pauză)
2. Rezolvă problema motivației: încearcă să înțelegi exact ce ai de făcut, de ce trebuie să faci așa ceva și găsește un sens în problema pe care o ai de făcut. Apoi îți va fi mai ușor să găsești cel puțin un aspect plăcut al muncii tale.
3. Fă-o la momentul potrivit și în locul potrivit. Caută spațiul care nu are prea multe multe elemente ce pot să te distragă și momentul în care nu vei fi întrerupt. De exemplu, dacă înveți pentru un examen, fă-o pe cât posibil când ești singur acasă și departe de camera cu televizorul sau calculatorul.
4. Dacă e vorba de o sarcină comună, trebuie ca tu și partenerii de lucru să trageți în aceeași direcție. Împărțiți sarcina pe fragmente sau stabiliți de la început modul de lucru.
5. Cere ajutor! Nu îți pierde timpul și nu te demotiva bătându-te singur în sarcini care te depășesc cu adevărat. Cere ajutorul cuiva mai experimentat sau cu o privire proaspătă. Un simplu sfat îți poate da ideea salvatoare.

Sursa foto

Vis de Crăciun, acasă

noreply@blogger.com (Revin...) — Sun, 05 Dec 2010 09:37:00 +0000

Este începutul lui decembrie și este zăpadă aici. Multă zăpadă, așa cum era pe vremuri acasă. Și asta mă duce cu gândul acolo unde mi-e dorul... acasă.
Mă gândesc că va fi primul Crăciun petrecut cu soția mea și îngerașul nostru, în căsuța noastră și visez...

Visez cum vom savura un ceai cald, vom testa bunătăți făcute în casă, vom depăna amintiri din ultimul an, probabil ne vom uita la poze și voi recupera o fărâmă din cele două luni pierdute din viața fiului meu. Și visez cum îi voi ține în brațe pe amândoi, voi închide ochii și voi rosti o rugaciune de mulțumire lui Dumnezeu pentru tot ce ne-a dăruit în anul acesta... Mai visez cum ne vom opri cu toții și, după ce vom desface cadourile vom cânta o colindă împreună și apoi vom aștepta prietenii care vor veni să ne colinde. Va fi un grup mare și vor cânta foarte frumos. Îi vom invita în casă și, după ce se vor încălzi vom cânta cu ei încă o colindă. Și visez cum, odată rămași singuri din nou, preaiubiții o să adoarmă. Ea pe brațul meu stâng, el pe brațul drept iar eu... iar eu nu o sa dorm nici o clipă pentru că voi sta să îi privesc, la lumina discretă din bradul împodobit. Pentru că nu vreau să mai ratez nici un moment... Mi-a fost asa de dor de voi...

Până de curând, piesa asta nu puteam să o ascult decât până la jumătate...

Viena, târg de Crăciun (foto)

noreply@blogger.com (Revin...) — Fri, 03 Dec 2010 18:39:00 +0000

Târgul de Crăciun de la Viena (Christkindlmarkt) are loc anual începând cu secolul al XIII-lea, in fata Primăriei. Cele 140 de casute de lemn ornate cu ghirlande de brad sunt încărcate cu dulciuri tradiționale, jucării si costume tiroleze. Brazii decorați, ghirlandele luminoase, muzica speciala si prăvaliile cu bunătăți fac din acest loc unul special, care ilustrează perfect bucuria Crăciunului.

Eu l-am vizitat chiar în ziua deschiderii și am ramas fascinat de atmosfera de acolo: turiști de pretutindeni, oameni mari și copii se bucurau de o priveliște frumoasă în fața Primăriei, cumpărau cadouri, dulciuri și se încălzeau fiecare după preferință, de la ceai la punsch.

Pentru cei pe care i-am făcut curioși, trebuie să știe că un week-end în această perioadă, la agențiile din țară costă aproximativ 150 de euro, cu două nopți de cazare incluse. Cât despre cumpărături, s-a stabilit statistic că fiecare vizitator cheltuie 18 euro la târg iar zilnic trei sute de autocare de turiști opresc în Viena, târgul fiind unul din principalele puncte de atracție.

Dar inainte sa va las sa admirați pozele făcute la Viena, vă supun atenției o idee pentru acasă. Câmpia Turzii deja a câștigat un oarecare renume de oraș frumos împodobit de sărbători. (Vezi aici și aici cum arată). Citesc că Primăria investește și anul acesta un miliard de lei vechi pentru a pregăti orașul de sărbători. De ce să nu fructifice această oportunitate și să atragă vizitatori, turiști? Un târg de cadouri și produse tradiționale nu ar fi prea greu de organizat și la noi și ar aduce, pe lângă un plus de savoare sărbătorilor de iarnă, niște bani câștigați și un plus la capitolul branding. Stiți voi, orașul în care e bine să locuiești...
Zic bine, sau nu? Voi ce credeți?

Preferatele mele, globurile din sticlă:

Vă salut!

1 Decembrie văzut din afară

noreply@blogger.com (Revin...) — Wed, 01 Dec 2010 09:51:00 +0000

Este 1 Decembrie. Ce zi e astăzi? În primul rând AMR-ul arată 10 zile până mă întorc în țară. Și cum a nins foarte abundent peste Viena, fără cauciucuri de iarnă nu putem înainta, așa că ne întoarcem acasă la căldură. O cafea și... pe net!

Pagina de start Google arată ciudat! Daaaa... e ziua națională a României! De obicei, eram oarecum entuziasmat de ziua asta. Era o zi în care încercam să mă simt cel puțin mulțumit dacă nu mândru pentru că sunt român.

Mi-am amintit de imnul intonat de fanfară, de Alba Iulia și de parada militară. Intru pe Realitatea.net să le văd în direct. Însă irealitatea nu se dezminte. Titlul lor era ceva de genul Ziua mândriei in plină sărăcie. Detest negativismul în general, îl detest și mai mult în zile speciale, de sărbătoare. Schimb postul, ProTV îl are în față pe Măruță care e vesel și vorbește despre optimism. E bine! Mai bine să rămân aici.

Dincolo de ceea ce se întâmplă la televizor, eu cred că ziua națională ar trebui să fie sărbătorită cu mai mult fast, mai multă culoare și mai multă gălăgie. Poate pe noi anotimpul nu ne ajuta ca pe americani sau pe francezi.

Mie mi-e dor de România, de orașul meu. Dar asta se întâmplă pentru că acolo am amintirile cele mai frumoase, am trăit zile fericite și, cel mai important... acolo sunt cele mai importante persoane din viața mea.

Dar austriecii nu știu de ziua națională a României și nu au nici noțiunea de DOR în vocabular, așa că nu mai am timp de meditații naționaliste. Trebuie sa plec. La muncă.

Sărbătoriți bine!

Între timp...

noreply@blogger.com (Revin...) — Mon, 29 Nov 2010 15:33:00 +0000

Decând am închis blogul, adică din luna iulie, s-au întâmplat multe...

În viața personală s-a petrecut minunea! Minunea se numește Ianis Emanuel și este cea mai mare realizare a mea (e drept, in coproducție) de până acum. Pe parcurs o sa va impartășesc din miile de zâmbete pe care ni le oferă.

În viața profesională, ultima perioadă a fost un dezastru. Perioada de căutare a unui nou loc de muncă s-a prelungit neașteptat de mult. Dar am acumult multe experiențe și am ajuns la niște concluzii interesante despre resurse umane despre care o să vorbesc mai încolo.

În Câmpia Turzii avem plăcuțe nu bilingve, ci trilingve, mor eroi ai aerului, dar suntem legați la cea mai mică autostradă din lume.Și din păcate, cam atât.

Blogosfera locală, deși făcea eforturi unioniste, pare tot mai decimată. E împărțită între cei care navighează cu Pluta pe Arieș si restul, care par indiferenți la orice tentative de punere împreună a ideilor sau blogerilor din zonă. Poziția mea urmează să fie contrurată în perioada următoare.

Brb!

Revin. Din 5 decembrie

noreply@blogger.com (Revin...) — Sun, 28 Nov 2010 17:59:00 +0000

Mă gândesc să revin pe blog. Și poate sunt dator cu unele explicații cititorilor pe care îi aveam până în vara trecută și cititorilor care vor da peste blogul meu de acum încolo.

1. De ce l-am închis?

Pentru că nu mai aveam timp să scriu, pentru că nu mai aveam net la dispoziție și pentru că mă plictisisem și nu mai aveam inspirație.

2.De ce mă gândesc să îl redeschid?

Pentru că mi-e dor... Răsfoind articole din vechiul meu blog, mi-am dat seama că nu era atât de slab. Și pentru că blogul mi-a adus prieteni cu care am păstrat legătura și după ce nu mai aveam blog.

Pentru că în tot timpul acesta cât nu am mai scris, mă mânca uneori limba, sau mai bine zis, mă gâdila mereu tastatura să spun ceva public.

Și pentru că au fost oameni care m-au întrebat de ce nu scriu iarăși.

Așadar, revin din 5 decembrie și voi face ceva schimbări pe blog. Revin cu detalii într-o altă postare, până la data relansării.

Blog inchis

noreply@blogger.com (Revin...) — Mon, 09 Aug 2010 07:23:00 +0000

Dragi prieteni, dupa cum lesne se poate observa, in ultima vreme nu a fost activitate pe acest blog. Nu vreau sa dau explicatii, dar ma tin de promisiunea facuta cu ceva timp in urma si inchid blogul. Arhiva blogului va ramane o perioada disponibila. Poate voi reveni cu un alt proiect, in curand. Cu bine!

De ziua copilului...

noreply@blogger.com (Revin...) — Tue, 01 Jun 2010 12:36:00 +0000

De ziua copilului, ma simt un copil care asteapta copil. De ziua mea (20 mai pentru cei care ati uitat) ma gandeam cum a trecut timpul si ma intrebam cum va fi copilul ce in curand imi va zice""tata"...

Astazi, de ziua copiilor sunt din nou nostalgic. Ma gandesc cum copiii aceia dulci, nevinovati si iubitori devin, in timp niste chestii numite adulti atat de plictisitoare! Acestea uita sa mai zambeasca, sunt mereu nemultumiti ca sa se mai bucure, sunt prea posomorati ca sa mai cante, prea mandrii sa mai planga cand fac buba si prea "perfecti" ca sa isi inverzeasca pantalonii in iarba... Din copliii care fac ce le place, devenim adultii care facem doar ce trebuie. Si mie asta nu imi place...

Vestea buna pentru mine este ca voi avea ocazia sa retraiesc fiecare toate acele emotii copilaresti, urmarindu-mi fiul crescand. Asta daca lucrurile care trebuie imi vor lasa timp....

Destul cu nostalgia. Pana una alta, pe toti cei care inca se mai simt copii vreau sa ii anunt ca sambata asta, la Biserica Betania se va sarbatori copilaria. Toti copiii din oras, indiferent de varsta, culoarea ochilor, inaltime, sau religie sunt asteptati pe Str. Dr. Ioan Ratiu, la nr.59 (Campia Turzii) incepand cu ora 10 la o conferinta cu titlul " Isus iubeste copilasii"

Mai jos, este afisul. Pentru cine vrea, poate sa dea mai departe vestea.

Ce magazin se deschide in Solaris?

noreply@blogger.com (Revin...) — Thu, 06 May 2010 07:08:00 +0000

UPDATE
Interhome este in faliment.Nici o sansa pentru magazinul din Solaris sa se mai deschida.

Centrul comercial Solaris, deschis in urma unei investitii de zece milioane de euro intre Turda si Campia Turzii a pierdut de la deschidere si pana acum o parte insemnata din chiriasi. Ultimele doua magazine inchise au fost Sprider si Elvira, dupa ce anul trecut aceasi soarta a avut-o si supermarketul MiniMax.
Tot anul trecut, prin luna iulie se anunta deschiderea celui mai mare hipermarket din zona in parcul de retail de pe malul Ariesului, insa aceasta intentie nu s-a concretizat pana astazi.

Acum, Solaris anunta deschiderea altui magazin in spatiul in care ar fi urmat sa se deschida hipermarketul. Este vorba despre o unitate apartinand Interhome, o retea de magazine de bricolaj.

Cine este Interhome?

Compania belgiana Interhome Decor a intrat pe piata romaneasca in anul 2005, cand a inaugurat doua magazine la Ploiesti si Timisoara. Reteaua a avut anul trecut o cifra de afaceri de 12,5 mil. euro, in crestere cu circa 40% fata de 2007. Anul acesta a fost inaugurat un magazin la Buzau si un altul la Craiova.
"Suntem in discutii avansate pentru inca un spatiu nou in acest an.Am proiectat deschiderea magazinului undeva la sfarsitul lunii august", a spus Cristina Nica, directorul de marketing al Interhome Romania pentru Ziarul Financiar, referindu-se probabil la magazinul din Turda.

Daca sunteti curiosi ce produse veti putea cumpara din magazinul Interhome, puteti consulta catalogul de produse aici.

Ramane de vazut daca noul magazin deschis in centrul comercial Solaris va reusi sa revigoreze activitatile comerciale de aici.

Mațe, mățar, mățărie

noreply@blogger.com (Revin...) — Wed, 05 May 2010 10:11:00 +0000

Inainte sa va dati peste cap ... intestinele si sa vi se faca rau la stomac, cititi mai departe:

Pe strada mea exista o mățărie. La mățărie se vând ce altceva decât mațe?! De aici tragem concluzia că există și meseria de mățar!
Mă întreb cum ar suna un anunț de recrutare pentru un astfel de post: Mățărie cu tradiție în oraș angajăm persoană cu stomac tare, simț olfactiv slab dezvoltat, responsabil și cu gandire pozitiva!

Nu e frumos să luăm la în derâdere meseria unui om, dar eu chiar nu am crezut că există așa ceva. Dar e pe bune. O găsiți în Câmpia Turzii pe strada Avram Iancu.
Oferta zilei include mațe de porc, de oaie și de vita și stomace de porc.

Un tip de om pervers...

noreply@blogger.com (Revin...) — Mon, 03 May 2010 12:28:00 +0000

... este acel "crestin" care iti aminteste ca dragostea te indeamna sa cauti folosul celuilalt, atunci cand "celalalt" este chiar el.

Viitorul primar ?

noreply@blogger.com (Revin...) — Wed, 21 Apr 2010 07:22:00 +0000

Dorin Lojigan este noul presedinte al PNL Campia Turzii. Ce sanse are sa devina primar in 2012? Sa vedem...

Sa fie nominalizat drept candidat: mari.
Iosif Sandor a avut rezultate slabe la alte alegeri, Avrm Gal a pierdut consecutiv doua functii pentru care a candidat. Deci, cine altul?

Sa fie ales? considerabile: Vasinca (PDL) e trecut, nu are cum sa ia si al treilea mandat, PSD nu prea mai are oameni cu imagine buna pe care sa ii scoata in fata.

O campanie buna, o mobilizare buna si...

Dar, vom trai si vom vedea...

Bloggeri cu pluta pe Aries (din CUA)

noreply@blogger.com (Revin...) — Mon, 19 Apr 2010 19:02:00 +0000

Sambata, 17 aprilie a avut loc cea de a doua intalnire a bloggerilor din CUA. Pentru ca tot nu stie toata lumea ce e CUA asta, precizez: Comunitatea Urbana Aries, este o arie geografica ce cuprinde municipiile Turda si Campia Turzii si satele din jurul acestora.

Intlnirea a avut loc la Centrul Ratiu pentru Democratie Turda unde cafeaua a fost atat de apreciata incat s-a mai cerut un rand. Bineinteles ca gazdele au fost politicoase si au oferit cafea destula unor "omeni fara viata sociala, ce stau doar pe net cu cafeaua langa ei".

Pentru ca am intarziat am dat vina pe ALIS, care sambata circula foarte rar pe linia 20. Nu stiu daca m-a crezut cineva, dar m-am bucurat sa reintalnesc pe Alexandra si pe Ionut, pe Florin Coman, pe Cristian si pe Zamfir. Si mai tare m-am bucurat sa cunosc pe Marta, pe Oana, pe Mihai si Alin, si pe Adia dar si sa vorbesc online cu colegi ce nu au putut fi prezenti in carne si oase, si anume Zolty si Ervin.

S-a vorbit despre inceputuri (prea putin si prea sec, dupa parerea mea), despre platforme de blogging si despre Zelist (aici mi-a placut concluzia lui Zamfir: Zelist iti face doar o idee despre ce esti tu in blogosfera, nu trebuie luat prea in serios).

A doua parte a intalnirii a fost si mai interesanta, deoarece s-au pus bazele unui blog comun al bloggerilor din CUA. S-a ales o platforma (hehe, va fi blogger-ul cu care sunt atat de obisnuit) si un moderator in persoana Oanei. Cel mai aprig discutat a fost titlul blogului. Depasind la mare distanta celelalte propuneri (si au fost cateva), tiltul castigator la vot a fost CU PLUTA PE ARIES. Va aparea si blogul si veti vedea de ce. Trebuie musai, musai precizat ca a fost o idee plecata de la Alexandra!
Astfel s-a prelungit intalnirea pana la ora 19 cand expria "biletul meu de voie" si a trebuit sa sparg iarasi gasca. Noroc cu colega anonima Adia care m-a carutat pana in Campia Turzii, scutindu-ma de o galeata de nervi de asteptare prin statii, motiv pentru care ii multumesc si pe aceasta cale.

Centrul Ratiu pemtru Democratie

De ce bloguim?

noreply@blogger.com (Revin...) — Sat, 10 Apr 2010 16:22:00 +0000

Avem blog. Oricine poate sa aiba un blog. O parte stiu sa il si intretina. Unii au cititori multi, altii mai putini. Toti cred ca ceea ce scriu e interesant. Dar doar cativa au, intr-adevar ceva de spus. Totusi, de ce tinem un blog?

Ca ne place sa scriem. Este argumentul pe care multi dintre noi il punem primul in fata. De acord, mai ales in cazul acelor bloguri in care apar cuvinte frumos mestesugite, poate poezii sau pur si simplu text frumos.

Ca sa socializam Suntem blogerii care chiar raspund la comentarii, interactioneaza cu cititorii, (care, sa fim sinceri sunt alti blogeri care asteapta sa interactionezi si pe blogul lor). Cei care bloguiesc pentru socializare au casuta cu "persoane interesate", un blogroll lung si neaparat link-uri spre profilele lor de hi5, facebook sau linkedin.

Sa impartasim cu altii ideile noastre, pozele noastre, parerile noastre, ce am vazut noi pe strazile orasului nostru, ce credem despre ultimele stiri de la TV. Poate unii vor fi interesati de parerea noastra, poate nu. Dar noi avem blog. Sunt si unii care au ce impartasi: specialisti in anumite domenii, cu bloguri de nisa, specializate. Putini, din pacate.

Ca facem trafic si sa devenim cunoscuti. Statutul de bloger te poate face interesant in ochii unora. Cu cat avem mai mult trafic, cu atat suntem mai cunoscuti. Ne punem contoare de trafic pe blog, facem link exchange si punem link catre blogurile noastre pe messenger sau pe unde apucam.

Vrem sa luam atitudine. Nu ne place ce vedem in jurul nostru si vrem sa revoltam si pe altii. Sau dimpotriva, ne place ceva si trebuie sa aratam lumii. Suntem oameni care initiaza campanii pe bloguri, pun link-uri si bannere catre diverse camanii sau ONG-uri pur si simplu.

Pentru bani Asta ar fi vrut sa spuna multi. Adevarul este ca foarte putini dintre blogeri fac si bani din asta. Poate pe viitor.

Chiar asa. Voi de ce bloguiti?

Amintire de Paste

noreply@blogger.com (Revin...) — Sun, 04 Apr 2010 10:04:00 +0000

Imi amintesc duminicile de Paste din copilarie cand, dupa ce veneam de la Biserica si dupa ce luam masa ieseam in fata blocului cu ouale inrosite sa "dam cioc" cu ceilalti copiil.
Mi-a ramas adanc sapata in minte imaginea trotuarelor "pictate" in toate culorile de la cojle de oua sparte si aruncate pe jos. Bordura alba, proaspat varuita si trotuarul plin de coji multicolore...erau imaginea Pastelui pentru mine. Nimanui nu ii pasa atunci de curatenie. Era bucuria sarbatorilor mai importanta.

De Paste, va doresc ca Mantuitorul sa invie si in vietile voastre si sa traiti cu El in fiecare zi... Sarbatoriti-L!

Ziua lor fara Basescu

noreply@blogger.com (Revin...) — Sat, 03 Apr 2010 11:14:00 +0000

Am citit pe acest blog despre o manifestare numita "Ziua fara Basescu". Poate ati mai auzit si ati mai citit despre aceatsa manifestare. Ce m-a facut sa rad a fost titlul acelei postari:" Am spus Da democratiei si Nu demagogiei". Haha! Am cateva lucruri de comentat aici:

1. Nu au sens miscarile indreptate pro sau contra unor persoane. E democratic si util sa manifesti in favoarea unor principii. Nu mai vrem inca un imprumut de la FMI. Nu vrem legea salarizarii. Vrem legalizarea prostitutiei. Vrem trecerea in ilegalitate a sarutului pe strada. Vrem interzicerea fastfood-urilor. Vrem ziua de lucru de 10 ore ca sa iesim din criza, nu stiu… ai dreptul sa susutii sau sa ataci orice de genul asta. Dar nu are sens, nu e fair si nici atat de democratic pe cat vi se pare voua sa faci o manifestare anti o persoana. Asta e o alta forma de demagogie.

2. Nu il vreti pe Basescu? Trebuia sa va mobilizati cu totii la vot. Trebuia sa oferiti si promovati alternative adevarate. Si ianinte sa aud de Crin Antonescu, mai ganditi-va odata…

3. Basescu era peste tot in ziua aceea: in ziare, la televizor, pe net. Chiar si pe afisele voastre.

In opinia mea, titlul vostru corect era "Da democratiei, Nu demagogiei lui, Da demagogiei noastre"

Gandul meu nu e cu mine...

noreply@blogger.com (Revin...) — Thu, 01 Apr 2010 20:15:00 +0000

Lucrez din greu, ma straduiesc, ma implic, transpir... Dar eu nu sunt aici. Pentru ca eu nu sunt de aici. Gandul meu e departe. Cu gandul sunt langa cei pe care ii iubesc cel mai mult, in bisericuta mea si mai aproape de Tatal meu. E Joia mare. Pana si cerul s-a intunecat, compatimind parca cu suferinta lui Isus din seara tradarii. E innorat afara si sunt innorat si eu...

Alte poze de la Schönbrunnm

noreply@blogger.com (Revin...) — Tue, 30 Mar 2010 18:45:00 +0000

Ce fac unii la Schombron?

Slalom printre sute de turisti...

Un tata modern si sportiv...

Locul perfect pentru poze... saltarete

Artisti in plina inspiratie....

Nu toti sunt la fel de impresionati de cele vazute...

Diverse...

Vizita la Schönbrunn, Viena

noreply@blogger.com (Revin...) — Sun, 28 Mar 2010 16:58:00 +0000

Duminica fiind, desi incepea sa picure amentinator, am luat o camera foto cu mine, o harta a metroului vienez si m-am pus pe vizitat si fotografiat. Am ajuns la castelul Schönbrunnm, mandria capitalei austriece.

La intrare, in curtea palatului, am dat peste un targ de produse traditionale de Paste. Surpriza a fost sa gasesc si un stand cu oua incondeiate in Romania de o familie din Suceava. La 13 euro bucata, ouale traditionale romanesti aveau mare trecere printre austrieci si printre turistii de aiurea.

Dar, ce este Schönbrunn?
Palatul Schönbrunn (română: Fântâna frumoasă) se află la vest de centrul oraşului Viena, în cartierul Hietzing. Până în 1642 se numea "Katterburg".

În 1559 împăratul Maximilian al II-lea a cumpărat un mic palat, care a ars între timp de mai multe ori şi a fost distrus în 1683 de către turci. Împăratul Leopold I i-a cerut arhitectului Johann Bernhard Fischer von Erlach să îl ridice din nou (începe în 1692, termină în 1713). Împăratul, a cărui autoritate era în continuă creştere, se considera egalul Regelui Soare şi îşi dorea o reşedinţă care să rivalizeze Versailles-ul francezilor.

În ziua de astăzi, palatul are 1442 de camere de diferite mărimi.

În 1805 şi 1809 Napoleon a stat în trecerea sa în refugiile îndepărtate ale castelului.

Pe scena faimosului teatru al palatului, apar Haydn şi Mozart.

În 1752 împăratul Francisc I Ştefan, soţul Mariei Tereza a dat ordin ca lângă palat să fie construită Grădina Zoologică Schönbrunn.

În 1996 Palatul Schönbrunn şi Grădinile sale au fost declarate ca şi locuri din patrimoniul mondial UNESCO.

* În anul 2006, au fost vândute 2,5 milioane de bilete de intrare celor care doreau să viziteze apartamentele Palatului (+9%, în raport cu anul 2005).
* 29,4 milioane de euro a fost cifra de afaceri, în anul 2006, dintre care 6,4 milioane de euro, la nivelul buticurilor.
Sursa: Wikipedia.

Pentru informatii si mai de incredere, direct de la sursa, va recomand site-ul oficial al castelului care ofera informatii detaliate despre fiecare incapere ce poate fi vizitata si despre preturile biletelor. Informatiile sunt disponibile si in limba romana.
Aici sau aici puteti face un tur virtual al interiorului palatului.

Iata cateva poze facute de mine, in exteriorul castelului.