Prima zi

Jurnal saptamanal - 31/52

2026-08-02T09:47:37.331+03:00

Ultima saptamana a lunii iulie a fost cu mici proiecte terminate prin gospodarie dar si cu inceperea altor proiecte mici.

Cumva am „inchis” in mintea noastra un proiect care se tot lungeste de vreo cativa ani cu tot felul de piedici. Am decis sa schimbam directia si chiar s-au asezat lucrurile usor in noua directie, cel putin momentan. O sa vad ce aduce luna august pe directia asta, dar starea de spirit e una foarte buna. Nu mai exista nici o retinere si nici o strangere de stomac cand ma gandesc la viitorul proiectului...

Provocarea de pe Spiritual Evolution a fost un succes din toate punctele de vedere. Reactiile de final au fost suprinzator de frumoase. Si au venit cu deschiderea de a se inscrie in urmatoarea provocare. Pentru mine au venit ca o confirmare ca ceea ce fac, fac bine in ciuda criticului meu interior. „Sarcinile” din provocarea de autocunoastere si vizibilitate le-au facut pe participante sa sa (re)vada dintr-o noua perspectiva.

Pregatesc provocarea de iulie pe care o voi prezenta maine si care va incepe de vineri, apoi vreau sa termin de citit 3 din cartile incepute si care ma vor ajuta sa pregatesc programul pe care il voi lansa din toamna. E un program nou, indraznet si care ma provoaca dar totodata sunt nerabdatoare sa il lansez. Chiar daca vine la pachet cu programele obisnuite deja de toamna.

In gospodarie am stat pe loc pentru ca sotul meu s-a ocupat de vopsirea masinii. Mai are mici detalii de pus la punct pe care le poate face printre altele. Am inceput si mici proiecte de reamenajare curte pe langa renovarea salonului care a venit si cu o modificare a instalatiei de incalzire.

Ne pregatim de Hramul Parohiei si de intalnirea „Dincolo de ecrane” pe care o organizez pe 18 august. O alta idee care a avut nevoie de doar 4 ore intre momentul venirii ideii si anuntarea evenimentului. Iar apoi au tot curs propuneri pentru ca evenimentul sa fie unul deosebit. Am multe emotii in legatura cu acest eveniment. E pasul prin care trec de la online la ofline, aparent un pas mic dar emotional e unul imens.

In gradina am tot amanat scoaterea cepei in timp ce ma bucur de castraveti, de dovleci si cat de curand de pastai. Sunt in urma cu unele plante deoarece gradina a fost amenajata printre examene si sesiuni individuale, dar sunt multumita de cum a iesit totul. Vremea oricum a fost destul de ciudata anul asta, imprevizibila si cu diferente mari de temperatura de la o zi la alta sau de la noapte la zi....

Vremea pe saptamana viitoare se anunta cam asa:

Una peste alta, ii multumesc Domnului pentru toate darurile sale!
La voi cum a fost saptamana?

Imi doresc sa ma bucur de luna august cu toate binecuvantarile ei!
La fel va doresc si voua!
Un august cu multe binecuvantari!

Jurnal saptamanal 30/52

2026-07-26T23:21:00.758+03:00

Saptamana a trecut repede intre o ploaie si alta.

Luni a fost sarbatoare si am incheiat scoala de vara la Biserica. Apoi rutina zilnica si treburile din gospodarie ne-au prins in ritmul lor asezat si tihnit. Ploaia a fost cea care ne-a mai dat cate o pauza. Am legat rosiile, am cules primul castravete, am plivit sfecla rosie si am cumparat seminte pentru parcela eliberata de usturoi. Apoi am cules primele rosii din solar, cele din gradina abia au scos primele flori.

M-am bucurat de aroma ultimelor fructe de zmeura si de primele de mure dar si de corcodusele dintr-un copacel ratacit langa locul de depozitat porumbul.

In schimb am eliberat o camera din casa si am pregatit-o pentru renovare.

In platforma Spiritual Evolution a fost ultima saptamana din provocarea de vara de iulie, maine urmeaza premierea si concluziile.

Am mai pus ceva planuri pe hartii, am mai scris la proiectele mele si am scos cateva carti din biblioteca pe care vreau sa le citesc vara asta.

Vremea pe saptamana viitoare arata cam asa astazi:

Jurnal saptamanal - 29/52

2026-07-22T00:08:06.424+03:00

Si s-a mai dus o saptamana...

A fost interesant la scoala de vara. Copii care au venit au fost incantati de activitatile facute si abia asteapta ziua de astazi cand ne celebram. Am fost un pic dezamagita de interesul redus acordat de copii parohiei in schimb au venit copii din comuna.
Si daca in general eram curioasa sa aflu motivul pentru care nu au ajuns mai multi copii din parohie ca sa stiu cum fac data urmatoare, de data asta chiar nu am vrut sa aflu. Banuiesc ca motivele sunt la fel de ilogice ca si pana acum si stiu si de unde vin asa ca ar fi fost timp pierdut.
Una peste alta, activitatile au fost frumoase, copiii care au venit au fost suprinsi placut, costurile au fost mai mari decat ma asteptam dar a meritat....
Uneori, cand vad/aud atatea orgolii atunci cand faci ceva ma gandesc sa renunt, sa imi vad linistita de drumul meu, cu oamenii frumosi care ii adun in jurul meu.
Oricat imi zic ca oamenii nu sunt rai ci doar raniti, ca vorbele nu sunt pentru ce sunt eu ci pentru ca se activeaza rani emotionale in sufletele lor, tot simt uneori ca vreau sa ma distantez de toate aceste povesti.

Si daca postarea am inceput-o duminica dimineata si o inchei marti seara:

Duminica seara la scoala de vara au mai venit si alti copii dar tot din comuna. A fost cu film si floricele dupa partea de cateheza si lucru cu jurnalul. Copiii au plecat incantati si dormici sa revina a doua zi.
Ultima zi din scoala devara a fost cu sarbatoriti, cu tort, baloane si multa voie buna. Numarul copiilor a crescut si timpul alocat s-a dublat.
Am impartiti si diplome la final si mici cadouri care sa le reaminteasca de aceste zile impreuna.

Provocarea de autocunoastere si vizibilitate merge foarte bine, doamnele sunt incantate de toata povestea si au legat deja prietenii in echipele in care sunt. Ieri am avut si o intalnire pe zoom si energia a fost uimitoare. Deja lucrez la urmatoarea provocare, cea din august

Gradina mea intarziata incepe sa capete forma si cat de curand voi putea culege dovlecei. Toti suportii sunt montati si mai am de legat doar rosiile. Cele din solar deja ne bucura papilele gustative in salate.

Vremea in restul saptamanii arata cam asa:

Va doresc o saptamana binecuvantata!

Jurnal saptamanal - 28/52

2026-07-12T09:10:23.140+03:00

E iulie.
Dupa o perioada in care am vrut sa imi revin dupa sesiunea de vara de la facultate, am ajuns la concluzia ca odihna activa mi se potriveste cel mai bine. Asa ca am inceput sa ma ocup de casa si de curte/gradina pentru a recupera tot ce a ramas in urma. Nu am reusit in totalitate dar sunt inca in proces. Ma „ajuta” si vremea care e destul de capricioasa si nu e intotdeauna in ton ce ce simt sau cu ce vreau eu sa fac. Sunt blanda cu mine si nu ma critic prea aspru cu toate ca as mai vrea sa fiu la fel de energica macar ca pe la 40 de ani.
Doar ca mintea mea nu prea poate intra in vacanta. Asa ca dupa o mica vacanta in Platforma Spiritual Evolution, am organizat o provocare de autocunoastere si vizibilitate. Suntem deja la finalul primei saptamani si sunt foarte incantata de entuziasmul doamnelor inscrise.
Apoi m-a rugat sotul meu sa ii dau o mana de ajutor la Scoala de Vara - 3 zile de activitati pentru copii si nu doar de la Biserica. A fost distractiv sa gasesc activitati in ton cu ideea lui. Astazi incepem si sunt curioasa cum va fi. Suntem la prima experienta de acest gen asa ca e cu o mare curiozitate.
Si cum Dumnezeu iti da ce ceri in forma care crede El ca e cea mai potrivita, in august imi mai implinesc un vis, acela de a tine cursuri live, in sala. Si asta a venit ca o joaca. A fost intai o incurajare („daca vii in tara hai si pe la mine”) apoi un mesaj de la altcineva („cand vin in concediu vreau sa ajung la tine”), apoi alt gand („si cum ar fi sa ne vedem mai multe”) si de aici totul s-a asezat ascultand intrebari:

unde?
cand?
mergem undeva sa mancam?
tii si un atelier?
ne zice si parintele un cuvant de invatatura?
facem si o rugaciune?
vin si eu si va invat sa faceti o inima din margele!
ar fi frumos un caiet care sa ne aminteasca de intalnire....
pot veni si cu fata?
vin cu sotul...
putem ramane peste noapte undeva?
cat?

In doar 3-4 zile am gandit un eveniment frumos, zic eu, iar partea frumoasa e ca vin tot felul de idei si propuneri de unde nu ma asteptam.

Asa ca daca esti in vacanta pe 18 august si poti ajunge pe langa Roman te astept la un eveniment de cca 6 ore in care socializam, invatam, ne si rugam un pic impreuna dar mai important e ca ne bucuram unii de altii. Contributia ta la acest eveniment este voluntara adica tu decizi cu cat poti contribui la pusculita evenimentului.

Evenimentul se va numi „Dincolo de ecrane” si e o invitatie la a ne (re)descoperi dincolo de povesti.

Pana atunci ma bucur de recolta mea de usturoi. L-am scos zilele astea si am impletit 4 cununi ce stau frumos pe usa de la beci pana li se usuca mustatile. Ceapa nu mai are mult. Fasolea urcatoare pusa destul de tarziu e destul de hotarata sa ajunga la bara de sus a suportului. A aparut si primul dovlecel iar in solar am primele rosii coapte.

Purcelusii mici sunt niste puturosi. Stau ascunsi si dorm in cotet. Sunt cam scumpi la vedere cu exceptia unui voinicel care isi foloseste ratul sa scormoneasca tot de prin tarc si sare in sus de zici ca e pe arcuri.
Vacutei i se vede bine burta de gravida si a redus considerabil cantitatea de lapte.

Zmeura si-a facut de cap si e plina de fructe mici si parfumate iar serile sunt inmiresmate de Mana Maicii Domnului si de Luminita Noptii.
Cum poate fi mai minunat de atat?

Jurnal saptamanal - 26/52

2026-06-29T11:20:47.407+03:00

A fost o saptamana interesanta as putea zice.
Am reusit sa aduc la zi casa si solarul iar miercuri m-am bucurat de sezonul 3 al serialului „Un alt sine” Cred ca mai am nevoie sa il mai vad odata pentru ca au fost multe momente interesante peste care am trecut usor ca sa urmaresc actiunea filmului. Seara s-a lasat cu o vizita la medic din motiv de bila capricioasa si cu o reteta lunga ce avea inclusiv un antibiotic. Restu saptamanii a fost un vartej de emotii. pe de o parte starea de moleseala de la bila si cred ca si de la caldura destul de mare si in plus au venit niste mesaje absolut minunate din online pe care le-am integrat cu multa rezistenta. Cireasa de pe tort a venit aseara de la o prietena draga care mi-a facut astrograma. Foarte frumoasa si care a adus multe raspunsuri. Aparent evenimentele din aceasta saptamana nu au nici o legatura dar tinand cont de faptul ca bila reprezinta nemultumirea, mahnirea si furia iar apoi au venit o gramade de aprecieri, una mai frumoasa ca alta as zice ca exista o mare legatura. E cumva semnalul ca e nevoie sa ma desprind de furia si nemultumirea care m-au ajutat in trecut sa fac acele lucruri despre care mi se spunea ca nu sunt in stare, sau sa merg mai departe atunci cand ceea ce faceam era minimizat daca nu ridiculizat si sa reinvat sa ma bucur de realizarile mele si sa le recunosc ca fiind realizari si nu doar bife pe o lista de sarcini.
Se pare ca a venit vremea sa mai fac curat in subconstient...
Se pare ca din cand in cand, oricat de mult am crede ca stim sau am lucrat cu noi, e nevoie sa mai facem curat prin suflet iar eu sunt intr-un astfel de moment.

Fila de jurnal (cred ca e pe mai bine de o luna)

2026-06-21T17:42:34.461+03:00

A fost o perioada obositoare, chiar epuizanta pe final.

In principal a fost vorba despre facultate. Materia mai completa si mai complexa ca pana acum. Si daca in anul intai m-a ajutat faptul ca de-a lungul anilor am citit mult, anul acesta mai totul a fost nou. Primul examen a fost un partial pe 19 mai. Si a venit cu o prima criza biliara. Stresul si presiunea pe care credeam eu ca o pun pe mine s-a resimtit. Primul examen din sesiune a fost pe 2 iunie dar in intervalul dintre partial si primul examen am avut de finalizat dosarul de practica si studiul de caz. Pe 4 iunie, la al doilea examen din sesiune a aparut si a doua criza biliara. La finalul celei de a doua saptamana de sesiune a venit si a treia criza de fiere care mi-a adus si o stare de epuizare. Abia in acel moment am inteles ca nu emotiile acestei sesiuni m-au doborat ci asocierea cu sesiunile de examene de la facultatea de fizica de acum 30. Au fost elemente care au facut posibile asocierile. Atitudinea unui profesor a redeschis rani ce le credeam inchise. Dar si dezordinea din jurul meu ca urmare a alocarii timpului pentru invatat. Am inceput sa vorbesc despre asta si incet, incet starea de stres s-a redus si implicit doamna mea bila s-a relaxat. Ultima saptamana de sesiune a fost un pic mai lejera si datorita faptului ca nu am mai luat totul in tragic ca pana acum. Joi a fost ultimul examen si azi s-a pus ultima nota si sunt tare mandra de mine. Am incheiat anul doi cu media 9,50

In gospodarie Matei mi-a cules trandafirii si printre timp am reusit sa fac sirop si dulceata de trandafiri. In plus am facut sirop de menta (la rece) si un sirop de patlagina. Saptamana trecuta mi-a cules si 2 galeti de nuci verzi si am facut 5 kg de dulceata. Aseara am reusit sa pun si 20 de borcane de compot.

Parte de gradina cu rasadurile a ramas in urma. Nu s-a sincronizat vremea cu examenele mele asa ca le-am pus de vreo 2-3 ori pentru ca nu prea s-au prins anul asta.... Asa ca nu e o zona de care sunt prea mandra. Si solarul are nevoie de ingrijire suplimentara.

De maine revin la programul normal de curte si online chiar daca inca simt nevoia de odihna. O voi lua mai incetisor dar incerc sa acoper toate zonele ramase in urma.

Printre povestile din gospodarie: iedutii au plecat la stana ca sa se poata juca linistiti in turma in timp ce scroafa mare a fatat zilele trecute. Fiind mare, a strivit destul de multi purcelusi in primele zile ceea ce m-a afectat destul de tare. Sa dea Dumnezeu sa fie sanatosi cei care au ramas....

Jurnal saptamanal 18/52

2026-05-09T16:55:35.572+03:00

Am constatat ca daca nu scriu zilnic ce fac, uit.

Zilele trec in viteza, de la o „treaba” la alta si cu tendinta de a zice la final de zi ca sunt obosita dar nu stiu de ce...

Am inceput un nou curs pe platforma Spiritual Evolution. Despre tendintele nascisiste ale unor mame si influienta lor asupra vietii noastre. O perspectiva spre intelegere, integrare si schimbare a unor comportamente invatate sau pe care le imitam inconstient. E destul de provocator cursul si pentru mine. Constat ca mai sunt multe emotii neprocesate sau carora le-a venit randul sa le procesez si integrez. Pe unele le procesez constient dar mai sunt si care izbucnesc pentru ca le-am ignorat prea mult timp deoarece nu eram constienta de ele. Asa s-a intamplat vineri seara si pentru ca descarcarea a fost destul de urata m-am ales cu o migrena insuportabila timp de 2 zile. Inca ma resimt dar sunt bine.

Saptamana trecuta am pus in solar cateva fire de rosii si cateva de castraveti printre verdeturile care sunt mari deja. E nevoie sa mai recoltez din salata si spanac ca sa poata creste frumos firele prinse. Am si cateva cuiburi de fasole pastai destul de mari asa ca voi manca pastai timpuriu anul acesta.

Sotul si baiatul s-au ocupat de refacerea stalpilor unor porti interioare curtii, au fixat stalpi noi in ciment si porti reconditionate prevazute cu zavoare pentru a fi mai accesibile. Mai au de prins gardurile de stalpi. Au inceput refacerea gardului din jurul gradinii unde au terminat de fixat stalpii si urmeaza sa intinda plasa. Vantul nu i-a lasat saptamana trecut sa termine.

Am inceput postarea duminica si o inchid si public sambata...

Jurnal saptamanal 17/52

2026-04-28T09:00:57.688+03:00

A mai trecut o saptamana ca un iures.
Prinsa intre invatat, cursuri, sesiuni individuale, gospodarie si casa, abia am timp sa imi trag sufletul. Sunt cam restanta la scris, la postari dar recuperez dupa ce termin in iunie cu examenele. S-au fixat datele de examene si s-a schimbat un pic procedura de exameniare la facultate asa ca e cu emotii mari. Uneori mi se pare ca stiu iar alteori ca prind greu, ca memorez mai greu, ca nu reusesc sa asimilez atat de mult si atat de repede pe cat mi-as dori. Sunt cu o casca in ureche si cu un program de citit cursuri pe telefon astfel incat sa pot sa ma ocup si de gospodarie si in acelasi timp sa „invat”

Duminica trecuta m-am intalnit fizic cu o doamna foarte faina si familia ei. Am fost in locuri uimitoare de care nu stiam ca sunt si ca sunt aici aproape de mine: un parc de distractii la Gura Humorului. Un loc linistit cu distractii montane. Cred ca compania m-a facut sa le vad intr-o lumina foarte frumoasa. Am incheiat seara ca invitata intr-un podcast unde am deschis cumva cutia o cutie cu amintiri inchisa de multa vreme. Ce e drept si cursul pe care l-am inceput saptamana asta are ca tema un comportament cu care m-am intalnit des de-a lungul vietii.

Luni am incercat sa ma adaptez ritmului obisnuit dar am avut pornirea grea. Am admirat curtea, mi-am facut o lista in minte cu ce urmeaza sa fac si in ce ordine. Chiar daca lucrurile nu se vor desfasura cum vreau eu, macar sa am directie.

Marti am fost la un eveniment cultural cu muzica de pe la cenaclu din vremuri in care cantam cu tot sufletul chiar daca nu am voce si cu versurile lui V. Voiculescu. Iar a fost cu amintiri si cu sters oglinzi ale sufletului adica cu o schimbare de perspectiva. M-am intalnit cu o doamna foarte faina pe care o stiu de peste 20 de ani. In ultimii ne-am intalnit mai sporadic dar e o doamna pe care o admir mult si care m-a facut sa ma privesc dintr-o alta perspectiva.

Miercuri a venit cu vesti amestecate, unul din examenele de la facultate pe care credeam ca il dam scris, va fi oral si va fi primul din sesiune. In plus vremea a fost cam inchisa asa ca am profitat si am lucrat la calculator.

Joi a fost tot cu eveniment. De data asta politic dar a fost cu reconfirmari. Impostorul din mine a fost la cote maxime iar asta se cam vede pe fata mea prin poze. Nu m-am simtit foarte confortabil intr-o adunare atat de mare in plus eram un pic stresata ca va dura mai mult si aveam planificata o sesiune individuala.

Vineri m-am ocupat de curte si de gradina. Deja imi place cum arata primavara asta in curtea mea. Verdele, sentimentul de timp oprit in loc, ciripeala de pasari, copacii mici si dati cu alb in marea de verde....
Pentru ca in ultimii doi ani primavara a fost cu aglomeratie, nu prea am simtit curtea in schimb am plantat tot feluld e floricele prin straturi iar anul asta am fost luata prin surprindere cand au inflorit. Am uitat ce am plantat asa ca totul a fost o mare si frumoasa surpriza.

Sambata a fost cu gospodareala. A batut vantul asa ca a fost ideal pentru spalat si uscat rufe. Mai ales ca masina mea de spalat a revenit la viata dupa isprava cu pompa de evacuare stricata de sarbatori. Sunetul masinii de tuns iarba a fost fundalul sonor a zilei. Matei a tuns iarba in timp ce eu m-am ocupat de scos buruienile din solar.

Abia astept sa montez cortul de la masa de afara si sa ii pun luminite.....

In acelasi timp, sotul meu a cam terminat cu lucrarile de primavara si in plus si-a facut o pusculita in care pune ce primeste pentru serviciile facute cu noul utilaj agricol - freza tractorului - in vederea achizitionarii unui alt utilaj. Imi place mult bucuria lui.

In plus am taiat magnolia care nu voia sa infloresca si am plantat alta. Am cumparat una inflorita din piata ca sa fiu sigura. Cu ocazia asta am rearanjat un pic zona cu trandafiri din curtea din fata.

Am mai plantat afini cu fructe lungi si am curatat zona tufelor cu fructe marunte. Pana la montat cortul pentru masa de afara, am scos setul cu masuta si 2 scaune pentru stat la pauze mici de cafea, ceai sau limonada.

Vremea pentru saptamana sta arata cam asa:

Jurnal saptamanal - 16/52

2026-04-19T10:59:00.002+03:00

Saptamana Luminata.
Saptamana care incepe cu sarbatoarea invierii. A fost o saptamana cu odihna fizica as spune dar cu multa munca la calculator. M-am bucurat de o plimbare la Manastirea Voronet marti, dupa Sf Liturghie. M-am intors si cu un sal dragut cu blanita de acolo. Vremea frumoasa, peisaje superbe.
Apoi a fost cu achizitionat de pui. Teoretic voiam doar 10 pui de carne. Practic am luat 20 de pui de carne si 10 rasa mixta (carne si oua). Asa ca a noastra gospodarie a mai crescut cu 20 de pui albi si 10 aproape negri. Am si doi cu gatul gol. Am incercat sa aleg mai multi cocosi albi si mai multe puicute porumbace dar... vom vedea daca mi-a iesit.

Asta a venit cu niste adaptari la poiata. Ele sunt facute de anul trecut doar a fost nevoie sa revenim la ele. Cat timp avem pui, spatiul este impartit deoarece hrana e diferita. Iar cand puii cresc, revenim la spatiul comun zburatoarelor.

Apoi am inceput sa scoatem caprele la iarba cu tot cu ieduti si cum avem 3 mai micuti, dureaza putin pana incata ce si cum e cu iesit si revenit in tarc.

Sotul meu a reusit sa are bucatile mai mici. Suntem in intarziere la lucrarile de primavara pentru ca am intarziat cu cele din toamna...

Am luat si o parte din materiale pentru a reface gardul de la gradina unde a inceput sa iasa ceapa si usturoiul si e nevoie sa le protejam de zburatoare care mai ajung in acea zona seara, cand se deschid portile pentru acces la furajele pentru cornute.

Am reusit sa curat si capsunile de pe folie, urmand ca saptamana viitoare sa le curat pe cele de pe stratul din fata. Am terminat de legat murele de pe spalier si trandafirii de dulceata. Asa ca mainile mele cam tipa de la intepaturile trandafirilor. Si am curata o tufa cu flori galbene a carei nume nu il conosc dar infloreste toata vara si e tare dragut.

Sincer am simtit lipsa gradinii primavara. Anul trecut eram la scoala si tot ce am facut a fost pe fuga si printre timp. Anul acesta ma bucur de curte si de gradina in tihna, in ritmul meu si cu mare drag iar asta zic eu ca se vede....

Apoi, ieri, 2 dintre scrofitele mici au plecat la o casa noua, doar a lor. A mai ramas sa plece porcutul saptamana viitoare iar acasa ramane un porcut si o porcuta pe langa scroafa mare care e in asteptarea urmatoarei serii de purcei mici.

Si mai nou avem de ieri 4 pui de pisica.

Jurnal saptamanal - 15/52

2026-04-14T20:15:00.003+03:00

Oricat m-am straduit sa fac lucrurile din timp, in ultima saptamana tot am intrat intr-un maraton de treburi. Pe de o parte din cauza ploilor din primele zile care mi-au stricat rau planurile. Noroc ca am fost inspirata si am intrat in saptamana mare cu perdele spalatae si calcate, geamuri sterse si presurile decorative erau curate si stivuite frumos. Dar au fost treburi pe afara pe care le-am facut printre pauzele de ploaie, detalii pe care inainte nu le-am vazut prin casa, o lada frigorifica stricata urmata de rearanjarea in celelate spatii reci, pompa de evacuare la masina de spalat rufe sparta si blocata si o tacere lunga si fara explicatii din partea masinii de spalat vase (nu intra curent in ea). A fost si o zapada a mielor intr-una din dimineti. (cred ca joi). M-am trezit cu un alb stralucitor in camera. Pe geam se vedeau fulgi mari si pufosi (unii erau cat pumnul) care daunsau pe melodia vantului. Parea ca cineva, acolo sus, se batea cu perne si pernele s-au rupt asa ca imprastiau peste tot cu smocuri de melana. Cat am pus de cafea, toata ninsoarea s-a oprit si a iesit soarele iar pana am iesit eu din bucataria cu cafea facuta, deja era topita zapada de pe jos. Florile de cais nu par afectate nici de fulgii mari de joi dimineata si nici de bruma destul de groasa cazuta vineri dimineata. Vom vedea la fructe.
Sambata a venit cu provocari, cu criza de timp, cu decoruri iar seara a venit cu liniste si bucurie. Spatele tipa de durere, gleznele faceau figuri si cereau pauza, capul parea sa fie la un pas de explozie dar toate s-au linistit in masina, in drum spre catedrala de unde am luat Lumina adusa de la Sf Mormant.

Biserica noastra era plina cand am ajuns. Bucuria se vedea pe chipurile tuturor. A fost coplesitoare emotia resimtita, ca o incununare a ceva frumos, caruia nu stiam sa ii dau nume dar care a dat sens tuturor intamplarilor din viata mea.

Vremea saptamana asta e cam asa:

E o saptamana cu multe zile de sarbatoare, cu vacanta si multa bucurie.

Noaptea de inviere!

2026-04-14T09:03:00.000+03:00

Mereu in noaptea de inviere ma intorc cu gandul la ACEA noapte de inviere in care am descoperit ca sunt intreaga, ca nu sunt jumatatea nimanui dar pot sa aleg sa merg alaturi de cineva pe drumul vietii, daca vreau eu. Era noaptea cand, dupa ceva luni de ascuns in casa, fara lumina soarelui, fara becuri aprinse, doar eu cu mine, si uneori un drum la Iasi la psiholoaga, am reusit nu doar sa ies ci sa privesc oamenii si sa ma bucur ca sunt intre oameni. E acea noapte cand odata cu Lumina Invierii cumva mi s-a luminat sufletul. E acea noapte cand am renascut libera de „ce zice lumea”, de „sa nu se supere cineva”, de „asa trebuie” si „asa se face”. Acea noapte cand am reinceput sa ma descopar asa cum sunt si nu cum voiau altii.

Interesant e ca ma raportez la acea noapte ca fiind un hotar intre Corina de azi si Corina de dinainte, asa cum perioada ghipsului pentru fractura de coloana este perioada maturizarii mele, cam fortata ce e drept dar maturizare.

Mai e o Noapte de inviere care m-a marcat. Cea din 2020. O noapte cu pustiu: biserica goala in care fiecare zgomot durea, oamnii ascunsi pe dupa porti asteptand sa vina cineva sa le aduca lumina si mai apoi transmisia live din curtea catedralei, cu acelasi pustiu. Locul unde de regula nu puteai arunca un ac de aglomeratie, unde oamenii stateau in strada asteptad lumina, era gol si rasuna a gol si a pustiu... Poate ca si acea noapte de inviere a schimbat ceva in sufletul meu. Poate ca plecand de la acel gol, de la acel pustiu am vtut sa caut, sa inteleg, sa umplu sau sa ajut sa fie inteles...

Aceasta noapte in schimb e cu un mare plin: plin de oameni frumosi, de copii veseli, de bucurie si de o dragoste imensa. Nu pot descrie acum sentimentul pe care l-am avut in aceasta seara la biserica. Locul parea neincapator, plin de oameni frumosi sufleteste, plin de bucurie, de zambete deschise, de drag de loc si de cel ce in vesmant alb cu motive romanesti in rosu si negru le spunea „Hristos a inviat!”

A disparut sfiala, retinerea, curiozitatea. E doar bucurie si frumos. E ca un vis implinit.

Jurnal saptamanal - 14/52

2026-04-06T09:21:00.006+03:00

Am senzatia ca sunt intr-un titirez care se invarte din ce in ce mai repede.

Totul e pe repede inainte, apar schimbari bruste de planuri, e mereu ceva urgent de facut.
As putea spuna ca e primavara, e perioada sarbatorilor si totul se misca cu o viteza maxima. Orice moment ratat va aglomera cu siguranta alte momente si cu ce va in plus. Din pacate ma simt iarasi presata, prinsa in corzi si reactionez prost. Oboseala isi spune cuvantul, rabdarea e la cote foarte mici si somnul e putin.

Am noi planuri pentru aprilie doar ca e nevoie sa asez lucrurile deja existente in viata mea pentru a le face loc la cele noi.
Saptamana incheiata a fost cu bucurie, cu ploi si treaba prin casa si s-a terminat cu soare si curatat zmeurisul ceea ce a lasat in urma o frumoasa febra musculara. Am primit si flori de primavara cu tot cu radacina care au infrumusetat si mai mult straturile mele de flori si in plus am scos jardinierele de pus pe balustrade in care am plantat muscate.
In plus am luat de pe Temu niste plase de sustinere a plantelor pe care le-am asezat pentru plantele cataratoare din jurul balconului: Mana Maicii Domnului si cele 2 clematide mari (bordo si mov). In plus am mai luat o clematida alba de la Brico si am plantat-o intre ele dar inca e mica....

Pentru saptamana asta vremea nu arata prea promitator:

sper ca se va mai schimba totusi..

Calatoria spre inviere - 2

2026-03-31T10:34:00.001+03:00

Decoratiunile in mare le pun la final de saptamana. Incerc sa termin curatenia si decorurile inainte de duminica Floriilor. Anul acesta se pare ca primavara a venit cu un pui de viroza dupa o pauza de aproape o luna. Toata iarna am fost racita. Profit ca vremea e umeda si nu pot iesi afara in gradina si ma ocup de casa.
O saptamana cu spor si bucurie sa avem!

Jurnal saptamanal 13/52

2026-03-30T18:34:00.005+03:00

A fost o saptamana calda. Am stat mai mult in gradina, printre straturile de flori si tufe de curatat.

Am avut si ajutoare si astfel avem pusi cartofii in pamant, ceapa si radacinoasele. Ploia de la final de saptamana a venit la fix.

A fost o saptamana in care am reusit sa priorititzez activitatile, in care m-am ocupat si de acte inclusiv depuneri pe la diverse birouri sau institutii.

A fost si o saptamana in care gospodaria noastra a crescut cu 2 iedute, una neagra si una gri. O saptamana in care am incercat sa fac cat mai multe prin curte pentru ca se anunta deja ploaia de la finalul saptamanii. Nu mi-a iesit, dar macar am facut multi pasi inainte.

La facultate am avut de facut o prezentare despre o baterie de teste pentru aptitudini. L-am prezentat marti iar impostorul din mine a fost la cote maxime: teama de evaluare m-a facut sa am emotii mari in ciuda faptului ca vorbesc online de 2 ori pe saptamana. A fost apreciat atat modul in care l-am facut cat si modul de prezentare.

In platforme am terminat acele cursuri despre sindromul impostorului. Saptamana asta voi vorbi despre presiunea sarbatorilor in perioada premergatoare lor si cum sa nu mai ajungem rupte de oboseala in seara de Inviere. Voi face o pauza de 2 saptamani urmand ca dupa 20 aprilie sa revin cu un curs provocator.

O varianta mai completa a cursului „Merit să mă bucur. Eliberarea impostorului” o voi incarca in pagina de pantreon (https://www.patreon.com/cw/CorinaBenescu) probabil dupa sarbatori.

Pregatesc si o serie de podcasturi pe acceasi platforma dar despre asta va voi povesti pe masura ce apar.

Am reusit sa imi fac listele de treburi pentru perioada urmatoare astfel incat sa nu sar peste o sarcina si sa nu ajung coplesita la finalul perioadei. Nu e doar perioada pascala, e si primavara care e destul de aglomerata intr-o curte la tara: gradina, gazon, straturi de flori, verdeturi in solar, rasaduri, livada, camp si animnale.

Urmeaza o saptamana asa:

O saptamana dedicata curateniei in casa si printre picaturi in solar sau in straturile de flori.

Calatoria spre Inviere

2026-03-24T10:23:00.002+02:00

Cu o oarecare intaziere, va provoc la o calatorie impreuna prin ultimile saptamani de post:

Jurnal saptamanal 12/52

2026-03-22T10:49:59.680+02:00

O saptamana care a trecut mai repede ca un vis.

O saptamana ce a inceput furtunos cu „Porti deschise” pe platforma Spiritual Evolution, 3 zile maraton de cursuri live, cu o energie fantastica pe langa informatiile oferite/primite.

Ziua de marti a venit cu o nou intalnire Cenaclu Clepsidra un loc in care bucuria intalnirii se impleteste cu cea versului, a cantului, a naratiunii si a oamenilor de mare valoare culturala. Un loc in care timpul are alta dimensiune, cuvintele capata valori culturale, imaginile capata culoare iar oamenii... oamenii par din vremuri de poveste, cu acele trasaturi care par ca au disparut: eleganta, bun simt, respect, politete....
Un loc al frumosului in imagini, in cuvinte si in emotii.

Miercuri a trecut in viteza experimentand in bucatarie iar ziua de joi a venit cu un alt eveniment, de data aceasta la Fundatia „Episcop mechisedec” din Roman, un eveniment despre violenta in familie, un eveniment cu desene de copii, cu amintirea durerii si planuri de viitor. Am fost luata total prin suprindere cand doamna care m-a invitat, o doamna speciala despre care voi povesti la momentul potrivit, m-a prezentat ca sa vorbesc public. Dupa ce m-am asezat, in timp ce ascultam ceilalti vorbitori, mi-am amintit notita din panoul dorintelor in care scriam ca imi doresc sa vorbesc unui public in sala. Dumnezeu are un mod cel putin interesant de a ne asculta dorintele si de a le pune in practica in moduri cu totul surprinzatoare.

Si peste toate aceste evenimente, am reusit sa ma ocup de casa, sa fac o alta reteta de cascaval de casa, foarte gustoasa, reteta pe care o gasiti pe pagina mea de patreon in colectia dedicata vietii la tara. Apoi am curatat un stat de flori, am mai greblat in curte, am curatat murii si am improvizat un raft de rasaduri pentru solar dintr-un leagan vechi. Mi se pare ca ma misc incet pentru primavara asta, ca bifez putine pe lista cu sarcini dar cu siguranta ma bucur de fiecare moment petrecut in curte...

Gradinile au primit imbratisarea mai dura a plugului urmata de cea delicata a frezei si asteapta cuminiti sa fie decorate cu seminte si nu numai.

Multe din planurile creionate cu ani in urma incep sa capete forma si sens. Multe din idei cu care parea ca ne jucam in anii din urma incep sa capete forma pe hartie cu perspective de a fi realizate. Si incet, incet isi gasesc loc in cronologia anului...

A fost o saptam,ana cu mult sens asa ca vreau sa aleg sa avem o ultima saptamana din martie cu bucurie si sens!

Jurnal saptamanal 11/52

2026-03-16T09:30:00.003+02:00

Am inceput aceasta postare de mai multe ori decat mi-as fi dorit.

E primavara, sunt multe de facut iar ragazul de a scrie e mereu intrerupt. Si e nevoie sa imi iau un ragaz de la tot si toate pentru a putea asteprne pe hartie tot ce imi doresc.
Saptamana trecuta a fost un vartej de soare, vreme buna, grebla si foarfec de tufe. Am oscilat intre activitatea in casa, in curte, cea online si momentele cu mine care au fost cam rare, recunosc...
In curte, am reusit sa curat trandafirii cataratori dar inca nu sunt multumita de rezultat. De cate ori trec pe langa ei parca mai e o crenguta care imi da batai de cap, sau una care strica aranjamentul general.
Apoi am reusit sa mai curat cate o zona mica din curte. Capsunii au fost vedetele in aceasta saptamana. Si solarul care are toate semintele pentru verdeturi puse.
Urmeaza sa fac si paharutele pentru rasaduri
Am inceput si curatenia in casa pentru sarbatori, in ritmul meu, camera cu camera. Poate reusesc astazi sa postez provocarea de curatenie si aici pe blog si nu doar.

Cursurile de la facultate sunt din ce in ce mai interesante. Pe langa simulari de sedinte „la psiholog” suntem provocati si pe teste de evaluare si pe psihodiagnostice.

Pe una din platformele unde tin cursuri am terminat povestea despre inpostor si urmeaza de saptamana viitoare sa incep o alta poveste.

Pe „Spiritual Evolution” in schimba mai am 2 intalniri despre „impostor” si apoi voi lua o pauza posibil pana dupa sarbatorile pascale dar ma mai gandesc.... Pana atunci avem 3 zile de „porti deschise” in care puteti intra si asculta mentorii care vor vorbi azi, maine si poimane. Astazi de la 19 sunt si eu. O sa las link-ul formularului de inscrier ein comentarii in cazul in care sunteti interesate.

Imi place tot ce fac, si fac cu drag tocmai de asta am ales sa impartasesc multe si pe Pantreon. Stiu ca o faceam pana acum aici dar parca se simte nevoia de organiza pe directii. Nu toata lumea care e interesata de viata la tara e interesata si de coaching asa cum nu toata lumea e interesata de ce fac si simt eu. Asa ca am ales sa raman pe blog cu partea de jurnal personal, unde povestesc despre mine, despre ce imi place si ce ma bucura, iar pe Pantreon am organizat doua directii: Jurnal de Coaching si Jurnal de gospodarie. Acolo impartasesc experientele mele care pot fi inspiratie, care pot constitui un punct de plecare in a va gasi propriile solutii sau directii.
Va multumesc ca imi cititi randurile si va doresc o saptamana minunata!

Jurnal saptamanal

2026-03-11T08:43:00.003+02:00

Am inceput postarea asta de mai multe ori dar nu am reusit sa o finalizez.

Cumva gandurile se jucau de-a v-ati-ascunselea cu foia alba virtuala.
A venit vremea buna cu soare si ciripit de pasari si petrec mai mult timp afara si mai putin in fata ecranelor. Nu atat de putin cat mi-as dori dar s-a redus considerabil. Pana si cursurile la facultate le-am trecut pe telefon pentru a le imbina cu activitati in aer liber.
Am inceput sa fac curat in curte. Cate o bucata. Uneori fac doar o bucata pe zi iar alteori mai multe. Am semanat si ceva in solar. Verdeturi de primavara. Urmeaza si legumele timpurii. Si ieri am reusit sa recoltam porumbul ramas pe camp din cauza ploilor. Avem un noian de planuri pentru primavara asta dar il lasam pe Doamne Doamne sa le aseze pe cele mai potrivite.

Au venit si capritele acasa si astept iedutii. Cumva ei sunt vestitorii primaverii, de la primii lor pasi nesiguri pana la joaca nesfarsita, aduc bucuria zilelor cu soare. Primavara a venit si cu perspectiva unor purcelusi la vara si a unui vitelus/vitelusa pe final toamna. Cumva „semne bune anul are”. Si nu sunt singurele semne dar despre ele voi mai povesti pe parcurs.

Dar sa nu uit: jumatatea lunii martie vine cu bucuria portilor deschise pe platforma „Spiritual Evolution” unde puteti urmari gratuit timp de 3 zile o parte din mentorii ce tin cursuri in abonament. Nu ratati momentul de a vedea ce se intampla acolo. Si daca vi se pare interesant poate ramaneti alaturi de mine in platforma. Lasati-mi in comentarii ca va intereseaza si va las detaliile. Sau ma puteti urmari pe FB unde postez despre aceste evenimente

O alta schimbare in aceasta primavara e ca am ales sa nu mai tin cursul de iertare in varianta live asa ca am elaborat un caiet de lucru pentru 21 de zile pe care il puteti descarca de pe pagina mea de Pantreon.

Ganduri la final de februarie

2026-03-02T10:11:00.001+02:00

Nu stiu cand a trecut luna februarie.

Mai ieri aveam ultimile examene din sesiune si deja ma pregatesc de martisoare. Azi a fost o zi mai calda. A fost cu rufe pe sarma, cu blanosi la joaca, cu unt facut in casa, copaci curatati si planificari de primavara. Cumva ma simt obosita dupa iarna. Abia astept sa se incalzeasca suficient cat sa stau mai mult pe afara. Ma „bucur” de o oboseala mentala care nu trece decat cu tihna lucrului din curte fie animale, fie gradina, solar sau curte.
Am reusit sa imi iau un stoc generos de seminte si tavi cu alveole pentru rasaduri urmand sa imi amenajez solarul. Simt nevoia de o pauza.

Februarie a fost cu multe bucurii: doua participari la cate un summit, o platforma noua cu oameni frumosi, intalniri 1:1 cu oameni frumosi si cu realizari frumoase, notele (bune) de la examene, cadourile pentru copii la biserica de paste, dar si cu „plecari” ale unor pisici....

Jurnal saptamanal - 7/52

2026-02-15T21:27:00.003+02:00

Teoretic o saptamana de vacanta de la facultate.
Practic o saptamana aglomerata.
O saptamana cu multe intalniri atat fizic cat si online.
Am inceput promovarea cursului „Eu merit sa ma bucur - gestionarea sindromului impostorului” doar ca au fost multe situatii neprevazute in plan fizic si nu am reusit sa postez in tik-tok mai deloc. Probabil e nevoie de o strategie de postari. Nu functionez fara o directie clara. As fi spus plan dar de fapt e doar o directie pentru ca las destul de mult si in seama Lui Doamne Doamne, adica ma adaptez din mers, dar de directie am nevoie. Daca nu am o directie clara si obiective cat de cat realiste am sentimentul de „munca in zadar”.

Dar sa recapitulez: am fost de 2 ori pana la Tg Neamt pentru acoperamintele noi din biserica, am participat la un eveniment fizic cultural care mi-a placut foarte mult. Am participat si la editia din ianuarie cu o lansare de carte. Am vazut oameni pe care ii cunosteam intr-o nou versiune a lor, un nou rol care mi-a placut mult. Am avut multe de invatat si sper ca voi mai avea si pe viitor.

M-am ocupat de unele detalii ale unui proiect foarte interesant, aflat la inceput de drum despre care voi mai povesti in viitor. Sunt toate atat de noi si cu multe emotii incat cred ca mai am nevoie de timp sa le pot pune in cuvinte, aici.

Am avut si sesiuni individuale iar pasii pe care ii fac clientii mei sunt uimitori: incredere in sine castigata, planuri concrete pentru viata, observarea modului in care se manifesta iubirea, o abordare mai calma si mai linistita a vietii si multa, multa bucurie

Din pacate, in acesta seara cand am vazut orarul la facultate am cam intrat in panica. Oricat mi-as spune ca am atat timp cat am nevoie imi dau seama ca cer enorm de multe de la mine:

- gospodarie cu animale (urmeaza fatarile la capre in 2 saptamani) si produsele din gospodarie

- facultatea a carui orar e destul de incarcat si are cursuri foarte interesante. Din experienta timpului trecut, la ore se povestesc multe din experienta de cabinet a profesorilor, lectii de viata profesionala pe care nu le gasim in varianta pdf a cursului si din care inveti destul de mult cum se aplica practic acele informatii.

- solarul de care ar fi bine sa ma ocup cat de curand pentru a avea verdeata in farfurie macar de paste daca nu si in post

- curtea si gradina care are iar nevoie de ceva timp mai mult primavara si daca vremea se incalzeste o sa cam fie nevoie de mine prin curte.

- intalnirile de grup de pe cele 2 platforme de cursuri online pe care sunt

- sesiunile individuale care imi hranesc sufletul cu bucurie pentru rezultatele pe care le au clientii mei

- comunitatea mea online

- comunitatea in care traiesc

- familia si activitati pentru suflet

Oare cate ore o avea ziua?

Si la voi e asa de lunga?

Cred ca de la vreme mi se trage. A inceput sa ninga mai devreme si acum viscoleste....

„hotul se teme de furat si ......”

2026-02-13T22:10:00.006+02:00

E o zicala romaneasca pe care nu am inteles-o pana pe la 19 ani. Nu mi se parea ca are sens. Iar atunci, la 19-20 de ani am inteles partea a doua a zicalei. Aia pe care nu am scris-o aici....

Dar sa va spun povestea:

Odata cu plecarea la Iasi am cunoscut pe cineva. La inceput gelozia lui mi se parea o dovada de dragoste. Ce e drept se si manifesta asa mai discret. Pe masura ce relatia evolua si gelozia crestea. La cateva luni bune, cand el era in vacanta am gasit o domnisoara la el in camera care spunea ca e prietena lui si care nu intelegea de ce eu am cheie. Si de ce am haine acolo. Apoi, odata cand am pierdut autobuzul si m-am intors in camera de camin in loc sa plec acasa, l-am gasit cu o alta domnisoara care ii facea clatite. Am lamurit-o atunci si eram tare mandra de mine. In acea vara ne-am intors acasa in vacanta si au inceput chestii aparent mici la inceput: un repros ca privesc oamenii in ochi cand vorbesc, altul ca zambesc pe strada si poate fi inteles ca avans, apoi eram condusa acasa la ora 10 seara si ma suna apoi sa imi zica noapte buna. Au aparut planurile de nunta si eu eram super incantata. Aveam 20 de ani, faceam planuri de nunta, el era inalt, blod, par cret si ochi albastri. In curand au aparut remarci de genul „nu te uiti cum arati? ar trebui sa imi multumesti ca stau langa tine”... Apoi am primit aceeasi pereche de cercei ca o colega de facultate si cand am remarcat asta, ea mi-a spus ca a iesit cu el intr-o duminica dupa-amiaza (nu stia ca eu sunt enervanta de viitoare sotie si era fix perioada cand eu invatam pentru un partial) si i-a primit de la el.
A mai fost un episod urat cand masina cu care eram plecata la Sibiu dupa marfa a cedat pe Oituz si am ramas peste noapte stand la o masa la popas. Ploua foarte tare si liniile telefonice erau cazute. Am ajuns acasa a doua zi, cu o ocazie. Acasa ma astepta el cu scandal ca nu am mai stat acolo inca o noapte pana venea el dupa mine. Ca cine stie cum am platit eu la ocazie....
In acel an, ne facusem niste prieteni: el - elev la seminar, ea - eleva la cel mai bun liceu din oras. Prietenul meu terminase facultatea si era acasa in timp ce eu inca eram studenta. Cand veneam acasa, ne vedeam toti 4 la mine acasa sau la el. Stateam la povesti si jucam remmy. De pe atunci faceam prajituri bune.

De ziua mea ne-am vazut toti 4 la mine. Am ramas tablou cand cartea primita de la cealalta domnisoara se numea „Eseu despre sinucidere”. Teoretic era psihologica, mie imi placea psihologia de pe atunci si era inchis peste tot. Am trecut peste. Am zis ca mi se pare mie. A venit pastele. Vacanta ne-am ocupat-o cu planurile de nunta. Imediat dupa vacanta de paste eu aveam un partial la informatica asa ca am plecat mai devreme la Iasi. Miercuri seara a venit si una din colegele de camera care era din acelasi oras ca noi. Eu voiam sa invat, ea era toata numai povesti si am intrat intr-un mic conflict. Si ca sa ma raneasca mi-a povestit ca toata vacanta s-a intalnit la petrecei cu dragul meu prieten. Mi-a spus tot programul meu din vacanta si ca el ma ducea acasa la ora 10 dupa care era pe la petreceri. Ma suna de acolo sa verifice daca nu cumva am iesit ca sa aflu ca el nu e acasa. Si in ultima seara el i-a zis sa isi pastreze un As in maneca si sa nu imi spuna mie.
Nu am vrut sa cred, dar parca toata discutia explica unele neconcordante asa ca a doua zi m-am urcat in microbuz si m-am dus acasa. Am ajuns in jurul orei 13 si m-am dus direct la el acasa (la parintii lui de fapt). Aveam cheie asa ca am intrat. Nu am apucat sa zic nimic pentru ca din camera lui se auzeau niste sunete ciudate. Am intrat in liniste si i-am vazut: el si prietena celui mai bun prieten in pat, prietena care teoretic era la ore in acel moment si care era cu 10 ani mai mica ca el adica minora. Am facut un pas inapoi, am iesit, am incuiat usa, am plecat inapoi la autogara si cu primul microbuz inapoi la Iasi. Cand am ajuns, mi-am sunat parintii de la un telefon public si i-am anuntat ca relatia s-a rupt, ca nu vreau sa il mai vad niciodata, sa ii pregateasca toate lucrurile pe care le avea pe la mine si sa i le trimita. Atunci i-am multumit lui Dumnezeu ca mi-a deschis ochii la timp. Nu m-a mirat cand peste ani am auzit ca eu l-as fi inselat si parasit pentru altcineva. Era oarecum in ton cu toata intamplarea....

Asa am inteles eu ca „hotul se teme de furat si ....... de.....”
Stiind ce face el avea impresia ca toata lumea face la fel.

Asa e si cu hotul: el stie cum acumuleaza bunuri si are impresia ca toata lumea care „are” face la fel ca el......

Final de ianuarie si inceput de februarie

2026-02-05T21:36:00.001+02:00

Ieri am dat ultimul examen din sesiunea de iarna.
A fost o saptamana provocatoare, cu orgolii atinse, cu mesaje panicoase, cu muschi aratati, dar la final cu note bune. Am avut 3 examene pe saptamana timp de 3 saptamani. Partea buna e ca am inceput cumva cu cele mai solicitante si am terminat cu cele cu materie multa dar lejere emotional. Amuzant a fost ca am participat la un eveniment cultural dedicat atat inceputului de an cat si nasterii lui Eminescu in dupa-amiaza dintre doua examene orale care mi s-au parut mie provocatoare. Atmosfera, oamenii frumosi, muzica, versurile, omagiile aduse artistilor locali dar si marelui poet m-au ajutat sa privesc provocarile sesiunii cu un pic mai multa liniste.
Imi place sa cred ca am depasit provocarile cu gratie si ca totul se aseaza pe fagasul pregatit de Doamne Doamne.
Week-end-ul trecut a fost cu oameni minunati intr-un eveniment minunat. Un nou inceput, o noua calatorie alaturi de femei minunate, un spatiu de crestere si formare, unde voi tine clase de incredere in sine.
Maine voi fi prezenta intr-un alt summit, chiar in deschidere, intr-o alta comunitate frumoasa unde tin o clasa saptamana despre incredere in sine si unde sprijin oameni in drumul lor spre un venit pasiv.
Pe parte de sesiuni individuale, inceputul lui februarie a venit cu clienti noi, cu teme de viata interesante si multa incredere in mine.

Imi doresc un februarie cu multa bucurie. Un februarie in care:

sa am o lansare frumoasa si inscrieri in cursul despre sindromul impostorului
sa am claritate pentru a pregati tot ce e mai potrivit pentru doamnele din comunitatea mea
sa pregatesc solarul pentru verdeturi si rasaduri
sa pregatim tarcul caprelor
sa recoltam porumbul ramas pe camp
sa inceapa aratul
sa semnez un contract si sa fac pasi in acea directie
sa citesc minim 4 carti
sa pastrez chiuveta de la bucatarie curata :))))
sa gatesc mai des (in seara asta a fost cu papanasi)

Jurnal saptamanal 3/52

2026-01-17T10:40:00.003+02:00

A doua saptamana din an a fost de fapt ultima saptamana din semestru inainte de sesiune. A fost cu multe emotii, cu stabilirea examenelor, a modului de examinare, a materiei, o invalmaseala totala. Partea buna e ca am vazut si o alta fata a profesorilor, acea de dincolo de materia pe care o predau, acea umana, calda, empatica si a fost frumos.
Nu prea cred in previziuni astrologice si uneori le citesc de amuzament dar pentru saptamana asta s-au cam potrivit. Spuneau ca pana pe 15 pot aparea tot felul de „furtuni” de orgolii, pot aparea rupturi in relatii dar si dezvaluirea unor „calitati” ascunse ale celorlalti. Credeam despre mine ca pot „citi” caractere dar uneori cred ca sotul meu are dreptate si refuz sa vad acele comportamente mai uracioase. Continui sa vreau sa vad ce e mai frumos in oameni, sa cred ca exista oameni frumosi si ca doar uneori ies ranile la sufrafata in nici un caz ca unii se lasa condusi de ranile din ei. Si e adevarat ca refuz sa cred ca sunt oameni pe care ranile ii incranceneaza si ii fac sa raneasca pe toti din jur. Ca pisicile prinse in colt si care zgaraie, scuipa si musca. Asta ar explica de ce sunt unii care ranesc gratuit fara sa se gandeasca ca isi fac rau si lor sau mai ales lor...
La noi in casa a fost cu raceala multa. Toti tusim, toti avem nasul infundat si am avut febra. Avantajul e ca suntem decalati cu o zi doua, sotul meu fiind ultimul care a inceput sa stranute.
Saptamana a inceput cu o petrecere duminica seara. Una la care am mers cu retinere, eu fiind deja cu tratament pentru pneumonie iar sotul meu obosit emotional de la tot felul de discutii inutile. Am luat un nurofen si am zis ca macar mai schimbam peisajul. Si a fost o seara foarte frumoasa, cu oameni faini, cu situatii comice, cu muzica buna, cu dans si multe zambete. M-am simti foarte bine chiar daca a doua zi am inceput sa stranut. A meritat!

In rest a fost cu mult frig afara, cu 2 purcei plecati la casele lor, cu veterinarul in vizita la vacuta si scroafa pentru a pregati terenul de monta, cu planuri pentru primavara si stat in casa la caldura.
Vremea pe saptamana viitoare se anunta cam asa:

Numai buna de invatat pentru cele 3 examene de saptamana viitoare...

La voi cum a fost a treia saptamana din ianuarie?

Jurnal saptamanal 2/52

2026-01-17T10:19:00.001+02:00

De fapt a fost prima saptamana „intreaga”.
In mod ciudat nu imi amintesc prea multe lucruri din aceasta saptamana. In primul rand a fost cu sarbatori. Si cu raceala la mine. In ziua de boboteaza a fost frig tare. A fost cu gerul bobotezei. Din pacate frigul sau poate vantul care sufla destul de tare a facut ca ziua sa nu mai fie cu cai frumosi la biserica. Atmosfera din biserica a fost apasatoare si nu am inteles de ce. Ziua de Sf Ioan a fost cu tort la biserica, fiind ziua mea de nume, cu cadouri si oameni frumosi. In primul rand am primit cadouri direct la biserica. Apoi am primit un altfel de „cadou”, de la un domn din parohie certat cu bunul simt si care nu a auzit niciodata de politete. Stie el, decide el, face el. Dar padure fara uscaturi nu se poate....
Apoi am fost plecati pe meleagurile lui Creanga si ne-am intalnit cu o doamna care imi e tare draga. Tot capricorn ca si mine, ziua ei fiind pe 4 ianuarie. A fost o dupa amiza cu zambete, cu impartasire si comuniune. Un cadou minunat.
Pe total a fost o saptamana minunata cu bucurii si cu lectii, cu oameni frumoi si cu oameni raniti...

Ganduri la zi aniversara

2026-01-06T13:29:00.003+02:00

Sunt intre 2 sarbatori: ziua mea de nastere si ziua mea de nume.
Intre implinirea a 53 de ani si Ionela, cel de-al doilea nume al meu. Imi place mult ca incep anul cu sarbatori. De fapt de la Craciun pana la Sf Ioan e cea mai frumoasa perioada din an. Am inceput anul asa cum l-am terminat pe celalat, cu raceala si adaptari. Cumva resimt la un nivel mai subtil toata nebunia din lume sau poate cu varsta bucuria nu mai e atat de efervescenta ci se aseaza si e mai linistita. M-am bucurat de oameni in primul rand, de comunitatea din care fac parte atat online cat si fizic. M-am bucurat de atmosfera, de bucuria celorlalti, de mici si mai mari bucurii. Incepem anul cu prosperitate: o mica schimbare de grila salariala la sotul meu, mici proiecte la mine care incep sa se simta si financiar, cadouri primite si perspective noi. Doar o mica ingrijorare privind modul cum se va desfasura sesiunea de la facultate imi strica un pic bucuria dar cu ajutor de la Doamne Doamne ma voi adapta la orice situatie.
Privesc inainte la 2026 si imi doresc sa ma bucur de fiecare zi asa cum vine, de fiecare oportunitate asa cum apare, de intelepciunea cu care aleg intre ce imi e de trebuinta si ce imi e de folos, de fiecare persoana care este in viata mea asa cum vreau sa ma bucur de fiecare persoana care poate aparea in viata mea, de fiecare lectie, de fiecare poveste si de fiecare ceasca de cafea cu toata recunostinta de care sunt capabila.
Si nu incep anul cu entuziasm ci doar cu bucuria constientizarii ca fiecare zi e la fel de importanta ca cele care vor urma dar mai importanta decat cele trecute pentru ca ziua de azi poate aduce o schimbare.