Totul pentru Toti !

Noul produs a companiei Dyson Ventilatorul de 300 euro

Vitus_03@yahoo.com — Sun, 25 Oct 2009 16:35:00 +0000

10 ciudăţenii adevărate în materie de sex

Vitus_03@yahoo.com — Fri, 16 Oct 2009 06:51:00 +0000

10 ciudăţenii adevărate în materie de sex

1. În timpul sexului, bărbaţii emană testosteron. Şi este chiar un „turn on” biologic pentru femei.

2. Există în jur de 500 de tipuri de bacterii în gura unui om. Aproape 50% locuiesc pe limbă. Aşa că în loc de „french kiss” ar fi fost mai potrivit să i se spună „dirty kiss”.

3. Unul din 17, sau 400 de milioane de oameni fac sex într-o zi. 4000 de oameni fac sex în timp ce citeşti asta! (sâc!)
FOTO: thepatriarchy.net
4. Dă drumul la căldură din toate punctele de vedere. Cu cât e mai cald în încăpere (sau afară), cu atât este mai puternic orgasmul.

5. Vaginul este de asemenea un bun antrenor de înot. Spasmele pelviene datorate orgasmului trimit sperma în sus, către fertilizarea ovulelor.

6.Bătrinilor le place sexul. 73% la sută dintre bătrâni sunt încă potenţi.

7. Endorfinele emise în timpul sexului chiar elimină durerea de cap. Aşa că vechea scuză cu „mă doare capul” este din start greşită!

8. În 1609, doctorul Wecker a descoperit un om decedat care avea două penisuri! De atunci, alte 80 de cazuri de acest gen au mai fost descoperite. Menage-a-trois în doi cum s-ar spune…

9. Poţi ajunge de la zero la 60 repede! Cea mai rapidă senzaţie de excitaţie poate călători din vagin la creier cu viteza unui Ferrari – 251 km/secunda.

10. Asfixierea erotică nu l-a ucis doar pe vocalistul de la INXS, Michael Hutchence. Tăierea oxigenului către creier pentru a simţi senzaţii tari în timpul sexului, ucide 500 de americani pe an.

sursa:Tabu.ro

10 Bilborduri incredibile :)

Vitus_03@yahoo.com — Mon, 12 Oct 2009 19:16:00 +0000

Citeodată mai mult înseamnă-mai bine, şi ca un exemplu la cele spuse vă prezint cîteva panouri incredibile.Aşa reclame putem întîlni nu înfiece zi sigur,nu ştiu de cine sunt inventate dar merită tot respctul nostru !!!

Cele mai stupide invenţii ale secolului

Vitus_03@yahoo.com — Wed, 07 Oct 2009 20:52:00 +0000

Foto: life.ro

Laringofonul, cauciucurile fosforescente, platformele zburătoare, roboţii care răspund la telefon sunt câteva dintre ideile care au fost puse în practică de-a lungul secolului al XX-lea. Omenirea s-ar fi putut însă lipsi de ele la fel de bine.

Automobilul a revoluţionat modul în care oamenii trăiesc şi muncesc. Maşina de spălat a emancipat, o spune chiar Vaticanul, femeia. Internetul a schimbat felul în care procesăm informaţia. Sunt inovaţii tehnologice cu care secolul al XX-lea se mândreşte. O serie, uitate rapid de istorie, arată de stupid pot fi uneori inventatorii. Revista Life le-a făcut un top.

Pistolul cu ţeavă îndoită (1953)
E perfect pentru tipii care vor să tragă cu orice preţ, chiar dacă nu s-au uitat că ţin poate în mână un bumerang.

Electrometrul pentru roşii (1968)

L. Ron Hubbard, autorul de SF şi totodată fondator al Bisericii Scientologice, a folosit un electrometru care îi poartă numele pentru a observa dacă roşiile simt durerea. A ajuns la concluzia oarecum surprinzătoare că legumele suferă atunci când sunt tăiate.

Sutienul-cupă (1949)

Charles L. Langs a lansat un sutien fără bretele şi, în general, fără nici un suport. Soţia lui e puţin nedumerită.

Cuşca pentru copil (1937)

Astfel de cuşti au fost distribuite londonezilor care nu aveau grădini sau suficient de multe remuşcări în a-şi atârna copii deasupra unor străzi aglomerate.

Laringofonul (1929)

E un telefon care nu transmite niciun sunet, ci doar vibraţii ale corzilor vocale. Primii care i-au simţit lipsa de logică au fost cei de la celălalt capăt al firului.

Umbrela pentru ţigară (1954)

Instalaţie aproape le fel de inteligentă ca o pelerină de ploaie pentru ţigară.

Cauciucurile fosforescente (1961)

Erau fabricate din cauciuc sintetic, iar lumina era dată de becuri instalate în janta roţii.

Gluga de duş (1970)

Ajută la împrăştierea machiajului pe toată faţa.

Mini televizorul (1966)

Inventatorul britanic Clive Sinclair a gândit un televizor cu un ecran aproape la fel de mare ca lentilele de la ochelarii săi.

Platforma zburătoare (1956)

Aici, în teste la o bază Air Force.

Sânii ticăitori (1963)

O pereche de sâni artificiali care bat precum inima. Japonezi s-au gândit pentru o clipă că ar ajuta bebeluşii să adoarmă mai uşor.

Robotul care răspunde la telefon (1964)

Realizat de un austriac, robotul făcea munca pe jumătate: ridica receptorul, după care cădea pe gânduri.

Aparatul de mieunat (1963)

Un mecanism care reuşea să miorlăie precum o pisică de vreo zece ori pe minut. Acceaşi japonezi credeau că vor putea speria astfel şoarecii.

Suportul dublu pentru ţigarete (1955)

Bun, probabil, pe timp de criză financiară severă.

Sursa: Life

Accesul autoritatilor locale la fondurile europene

Vitus_03@yahoo.com — Wed, 07 Oct 2009 07:18:00 +0000

În perioada octombrie-noimebrie 2008, Fundaţia Soros România a desfăşurat o cercetare sociologică, ce cuprinde două componente: cea cantitativă, pe bază de chestionar auto-completat adresat tuturor primăriilor din patru regiuni de dezvoltare, având o rată de răspuns de peste 90% şi componenta calitativă, în cadrul căreia s-au realizat 16 studii de caz. Rezultatele preliminare ale cercetării cuprind date care se referă la: • Procentul primăriilor care au depus proiecte, în ultimii 4 ani, pentru fonduri europene şi guvernamentale; • Media proiectelor depuse în 4 ani; • Procentul primăriilor care au depus doar un proiect în 4 ani
Download fisier atasat
sursa:soros.ro

Peste un milion de cutremure în ultimul an.

Vitus_03@yahoo.com — Tue, 06 Oct 2009 16:33:00 +0000

Seismele din Samoa şi Sumatra, produse săptămâna aceasta, au avut un predecesor în 2009, pe alte meridiane: cutremurul din aprilie din L'Aquila, Italia, a ucis aproape 100 de oameni.

Cele trei seismemajore care s-au produs anul acesta, soldate cu peste 500 de morţi în total, au suscitat suspiciuni în întreaga lume. Trece în aceste vremuri Pământul printr-o perioadă seismică mai accentuată?

"Nu e nimic ieşit din comun faţă de anii precedenţi", linişteşte spiritele John Bellini, geofizician în cadrul U.S. Geological Survey. Nu e deloc neobişnuit să avem parte de mai multe cutremure puternice într-un singur an, explică Bellini pentru Live Science. Doar că profilul acestor mişcări tectonice diferă de la caz la caz, în funcţie de locul în care se produc şi antrenează, astfel, diverse scenarii ulterioare, fie că e vorba de tsunami-uri sau de alte replici seismice.

Peste un milion de astfel de fenomene se produc anual, însă majoritatea sunt minore, abia percepute de către oameni. Pe măsură ce urcăm pe scara magnitudinii, numărul cutremurelor devine tot mai rar: vreo 17 cutremure cu magnitudinea de 7.0 - 7.9 grade pe scara Richter se produc de-a lungul unui an şi doar unul de peste 8 grade are loc în tot acest timp. Un cutremur de 8 grade este însă de 10 ori mai puternic decât unul de 7.

Cutremurul care a lovit coasta Samoa a măsurat 8 grade, în timp ce cel din Sumatra a avut o intensitate de 7,6. În Italia, seismul din primăvară a avut doar 6,3 grade. Tsunamiul din 2004 din Oceanul Indian a fost generat de un seism cu magnitudinea de 9.3. "Avem pur şi simplu o săptămână mai ocupată de data asta", spune cu seninătate Bellini.

Informatii utile pentru cei ce doresc sa importe-exporte in Romania

Vitus_03@yahoo.com — Tue, 06 Oct 2009 08:30:00 +0000

INFORMATII DESPRE IMPORTURI SI EXPORTURI

Import export / Reglementari
Regimul licentelor de export si import - export de la principiu
Documente utilizate in mod obisnuit la import si export
Taxe vamale
Acorduri comerciale
Facilitati / Stimulente

Investitii / Facilitatii
Facilitati pentru IMM-uri
Facilitati pentru microintreprinderi
Facilitati pentru investitiile directe cu impact semnificativ in economie
Facilitati in zonele libere
Facilitati in zonele defavorizate
Facilitati in parcurile industriale
Facilitati la impozitul pe profit
Facilitati la plata TVA
Alte facilitati
IMPORT-EXPORT / REGLEMENTARI

OPERATIUNILE DE IMPORT-EXPORT SE POT EFECTUA NUMAI DE CATRE AGENTII ECONOMICI CARE AU PREVAZUT IN OBIECTUL LOR DE ACTIVITATE EFECTUAREA UNOR ASTFEL DE OPERATIUNI.

Exportul si importul marfurilor din si in teritoriul Romaniei sunt liberalizate, nefiind supuse, in principiu nici unui fel de restrictii. Pentru unele produse se elibereaza licente in scop statistic.

REGIMUL LICENTELOR DE EXPORT SI IMPORT - EXCEPTIE DE LA PRINCIPIU Top

1. Licente de import
● Titei si produse petroliere. Documente necesare:
- cererea de licenta de import
- certificat de abilitare, in fotocopie lizibila, pentru efectuarea operatiunilor cu titei si produse petroliere, emis de Comisia de abilitare din cadrul Ministerului Industriei si Resurselor , cf. H.G. 340/1992
- declaratia pe propria raspundere a importatorului privind originea si destinatia finala a marfii importate.

● Substante chimice esentiale si precursori. Documente necesare:
- cererea de licenta de import
- avizul, in fotocopie lizibila, al Inspectoratului General al Politiei-Directia de combatere a crimei organizate
- declaratie scrisa, pe propria raspundere, a importatorului, atestand faptul ca avizul Inspectoratului General al Politiei-Directia de combatere a crimei organizate nu a mai fost utilizat pentru obtinerea unei alte licente de import pentru produsul respectiv

● Metale radioactive, instalatii nucleare, aparate cu raze X, alfa sau beta, altele decat cele considerate produse strategice. Documente necesare:
- cererea de licenta de import
- autorizatia pentru desfasurarea de activitati in domeniul nuclear, in fotocopie lizibila, eliberata de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilot Nucleare
- declaratia scrisa pe proprie raspundere, a importatorului, atestand faptul ca autorizatia respectiva nu a mai fost utilizata pentru obtinerea unei alte licente de import

● Produse second-hand (imbracaminte, produse de cauciuc si electrocasnice). Documente necesare:
- cerere de licenta
- aviz sanitar
- declaratia scrisa pe proprie raspundere, a importatorului, atestand faptul ca autorizatia respectiva nu a mai fost utilizata pentru obtinerea unei licente de import.

2. Licente de export
● Metale pretioase si pietre pretioase
Licenta de export pentru metale si pietre pretioase, precum si cele pentru obiectele confectionate din acestea, rezultate din operatiuni de prelucrare activa in Romania, se poate acorda pentru o cantitate globala, avand ca termen de valabilitate, de regula, 6 luni de la data eliberarii acesteia, cu avizul prealabil al Bancii Nationale a Romaniei .

● Titei si produse petroliere
In vederea eliberarii licentelor de export pentru titei si produse petroliere, precum si pentru produsele siderurgice, pe copia pentru Ministerul Afacerilor Externe a formularului albastru al cererii pentru licenta va fi inscris acordul producatorului marfii. Documentele necesare:
- formulare de licenta export (3 ex.)
- contract sau precontract cu partenerul strain
- actele firmei exportatoare: statut...

● Metale neferoase. Documente necesare:
- autoriatia de achizitie, conform prevederilor O.U.G. 11/2001, pentru deseuri neferoase reciclabile si aliajele acestora
- autorizatia de valorificare, conform prevederilor O.U.G. 16/2001, pentru deseuri feroase reciclabile, metale neferoase si aliajele acestora obtinute prin topire-turnare
- formular de licenta export (3 ex.)
- contract sau precontract incheiat cu partenerul strain
- actele de firma ale exportatorului

● Produse lemnoase. Documente necesare:
- cererea pentru licenta export
- documente in fotocopie lizibila care sa ateste provenienta licita a marfii:
- cerere pentru licenta export
- factura fiscala sau borderoul de achizitie a masei lemnoase avizat de filiala silvica locala
- declaratie scrisa pe propria raspundere a exportatorului, atestand faptul ca documentul respectiv nu a mai fost utilizat pentru obtinerea altei licente de export
- contract sau precontract cu partenerul strain
- actele firmei exportatoare

● Substante chimice esentiale si precursori. Documente necesare:
- cerere de licenta de export
- avizul, in fotocopie lizibila, al Inspectoratului General al Politiei-Directia de arme, explozibil si substante toxice
- declaratia scrisa, pe propria raspundere, a exportatorului , atestand faptul ca avizul Inspectoratului General al Politiei-Directia de combatere a crimei organizate nu a mai fost utilizat pentru obtinerea unei alte licente de export pentru produsul respectiv
- contract sau precontract cu partenerul strain
- actele firmei exportatoare

3. Licente de operatiune pentru:
● Perfectionare activa.
In cazul eliberarii licentei de export pentru marfuri supuse licentierii, rezultate din operatiuni de perfectionare activa ( lohn sau processing ) a unor marfuri importate temporar in Romania, se vor prezenta urmatoarele documente:
- cererea de licenta
- declaratii vamale de import, din care sa rezulte ca importul este efectuat in regim temporar
- declaratie scrisa pe propria raspundere a agentului economic care a realizat prelucrarea, din care sa rezulte ca din materialele importate s-au obtinut cantitati de produse pentru care se solicita licenta de export
- declaratie scrisa pe propria raspundere a exportatorului, atestand faptul ca declaratiile vamale de import nu au mai fost utilizate pentru obtinerea unei alte licente de export sau daca declaratiile vamale de import au mai fost folosite partial, declaratie din care sa rezulte ca licenta de export care se solicita este numai pentru soldul de marfa ramasa neexploatata
- avizul dupa caz al ministerului sau institutei de specialitate.

● Prelucrare pasiva.
In vederea eliberarii licentelor de export pentru marfurile supuse licentierii, care sunt trimise temporar in trainatate pentru operatiuni de prelucrare pasiva ( processing sau lohn ) sunt necesare urmatoarele documente:
- cerere de licenta, cu valoare FOB in valuta plati
- avizul ministerului de specialitate sau al Bancii Nationale a Romaniei , dupa caz
- expertiza emisa de un laborator autorizat, declaratie pe proprie raspundere referitoare la provenienta marfii, pentru metale si obiecte confectionate din metale pretioase
- facturi de provenienta a marfii, in original
Licentele de export pentru operatiuni de prelucrare pasiva se elibereaza conditionat de returnarea integrala in tara a produsului sau a produselor rezultate.

● Admiterea temporara.
Regimul de admitere temporara poate fi autorizat atunci cand sunt indeplinite conditiile pentru identificarea marfurilor straine.
Autorizatia pentru admiterea temporara se elibereaza de birourile vamale la cererea persoanei care, direct sau prin intermediul altei persoane utilizeaza marfurile straine.
Regimul de admitere temporara poate fi acordat cu exonerarea totala sau partiala a platii taxelor vamale si a drepturilor de import.
Cazurile si conditiile in care regimul de admitere temporara se acorda cu exonerarea totala a platii taxelor vamale si a drepturilor de import (art.256-270 Cod Vamal):
- materiale profesionale, bunuri destinate sa fie prezentate sau utilizate la expozitii, targuri, congrese sau la alte manifestari similare, materiale pedagogice si stiintifice, piese de schimb si accesorii pentru materiale pedagogice, materialul medico-chrurgical si de laborator (in anumite conditii),materiale destinate sa fie utilizate pentru inlaturarea efectelor unor catastrofe care afecteaza teritoriul Romaniei, ambalajele (in anumite conditii), tipare, matrite, clisee, instrumente de masura si control, scule si instrumente speciale puse gratuit la dispozitia unei persoane juridice romane pentru a fi utilizate la fabricarea marfurilor care sa fie exportate in totalitate, bunuri de orice natura ce urmeaza a fi supuse incercarilor,mostre, mijloace de productie pentru inlocuire,marfuri de ocazie, filme cinematografice, benzi magnetice, efecte personale, bunuri introduse in tara in scopuri sportive, animale vii pentru transhumanta sau pasunat, reproductie sau dresaj.

Pentru bunurile care nu se incadreaza in prevederile art. 256-270 Cod Vamal, regimul de admitere temporara se acorda cu exonerarea partiala a taxelor vamale si a altor drepturi de import.

Regimul de admitere temporara cu exonerarea partiala a platii taxelor vamale si a drepturilo de import nu se poate acorda produselor si marfurilor consumabile, care pot fi introduse in tara numai sub regim de import.

Cererea de autorizare a regimului de admitere temporara se depune la biroul vamal la care se prezinta marfurile pentru vamuire si trebuie sa cuprinda toate elementele privind utilizarea marfurilor,precum si locul unde se prevede folosirea marfurilor admise temporar.

DOCUMENTE UTILIZATE IN MOD OBISINUIT LA IMPORT SI EXPORT Top

1. Documente necesare la export
- factura comerciala externa (se completeaza in cel putin 3 ex. in original - nu se calculeaza TVA la export! )
- factura de transport si asigurare marfa
- document de transport si asigurare marfa
- actele firmei exportatoare
- licenta, daca e cazul
- cartificat de origine a marfii
- certificat de conformitate, de calitate
- certificat de garantie
- contract extern
- declaratie de incasare in valuta
- packing list
- alte avize, daca e cazul (certificate fito-sanitare, certificate sanitar-veterinare, certificate de abilitare etc.)
- declaratie vamala de export

Certificarea marfurilor romanesti la export
Pentru a beneficia de un tratament tarifar preferential, autoritatile din tara importatoare solicita, de regula, un certificat de origine. Acesta este completat in mod uzual de exportator sau producator, deoarece reprezinta persoana cea mai calificata sa cunoasca originea marfurilor.
Certificatele de origine pot fi:
- Tip EUR 1: eliberate numai de biroul vamal. Aceste certificate de origine sunt necesare exportatorilor pentru exportul in tarile UE si CEFTA. In cazul in care autoritatile din tara importatoare nu cer in mod expres acest document, eliberat de biroul vamal al tarii exportatoare, el poate fi inlocuit cu certificatul de origine eliberat de camera de comert.
- Tip "formulare roz" , eliberate de camerele de comert . Aceste certificate sunt necesare exportatorilor pentru exportul in tarile SGPC, Moldova, Turcia si in toate tarile cu care Romania a incheiat acorduri internationale
Actele necesare eliberarii certificatelor de origine:
- copie dupa facuta externa
- declaratie pe propria raspundere (formular care se obtine de la camera de comert)
- set de formulare de certificat de origine (4-5 formulare), completat de catre exportator (nu se admit greseli sau corecturi pe certificatul de origine). Un exemplar este semnat si stampilat de firma exportatoare si este pastrat de camera de comert si sunt necesare apoi la biroul vamal in vederea efectuarii exportului.

Utilizarea carnetelor ATA
Una dintre cele mai eficiente metode de derulare a exporturilor temporare, in vederea participarii agentilor economici la targuri si expozitii internationale este cea de utilizare a carnetelor ATA. Carnetul ATA este un document eliberat pe teritoriul Romaniei, numai de Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti .
Actele necesare:
- adresa cu antet din partea firmei, catre CCIRMB, pentru emiterea carnetului ATA, la expozitia respectiva. Adresa trebuie sa contina scopul deplasarii, mijlocul de transport, ruta, tara de sedere, localitatea de vama si responsabilul de carnet
- lista produselor prezentate la expozitie (in romana si engleza) care va cuprinde denumirea produsului, cantitatea si valoarea
Observatii:
- carnetul ATA este valabil 1 an de la data emiterii
- este posibila suplimentarea carnetului cu alte file
- nu este posibila modificarea listei de produse
- inainte de fiecare deplasare, in functie de tara unde se desfasoara expozitia, agentul economic trebuie sa depuna la CCIRMB o garantie sub forma unei sume de bani, care va fi restituita la intoarcerea in tara

2. Documente necesare la import
- factura comerciala externa - de la exportator
- factura de transport (daca acesta e platit separat) - de la exportator
- document de transport si asigurare marfa
- actele firmei exportatoare - de la exportator
- actele firmei importatoare
- licenta de import, daca e cazul - de la Ministerul de Externe
- certificat de origine a marfii - de la biroul vamal sau camerele de comert ale tarii exportatoare
- certificat de conformitate, de calitate - de la producator
- certificat de garantie - de la producator
- contract extern
- packing list - de la exportator
- alte avize, daca e cazul (certificate fito-sanitare, certificate sanitar-veterinare, certificate de abilitare etc.)
- declaratia vamala de import

TAXE VAMALE Top

1. Taxe la import
- Suprataxa la import = 0
- TVA = 19% (nu se plateste TVA pentru bunurile din import scutite de taxa vamala)

Este scutit de taxe vamale importul urmatoarelor categorii de bunuri:
● ajutoare si donatii cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de organizatii sau asociatii non-profit cu caracter umanitar sau cultural, ministere si alte organe ale administratiei publice, sindicate si partide politice, organizatii de cult, federatii, asociatii sau cluburi sportive, institutii de invatamant
● bunurile straine ce devin proprietatea statului
● mostre fara valoare comerciala
● alte bunuri prevazute de legi sau hotarari ale guvernului
● bunuri care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expeditii eronate
● bunuri reparate in strainatate
● bunuri de origine romana
Bunurile scutite de taxe vamale pot fi folosite numai in scopurile pentru care au fost importate.

Comisionul vamal este 0 pentru marfurile importate din UE, CEFTA, Moldova sau Turcia. Pentru importul marfurilor din celelalte tari, comisionul vamal este de 0,5%.

Taxele vamale sunt exprimate in procente si se aplica la valoarea in vama, exprimata in lei, a marfurilor importate. Taxele vamale procentuale care se aplica pentru a calcula valoarea taxei vamale datorate, pentru fiecare categorie de marfuri si bunuri, se gasesc in Ghidul de Utilizare a Tarifului Vamal de Import al Romaniei . Acesta se aproba anual prin hotarare de guvern.
In urma semnarii acordului de la Marrakech, taxele vamale in Tariful Vamal de Import al Romaniei sunt mai mici sau cel mult egale cu nivelul celor din anexele la protocol.
Taxele vamale procentuale pot fi:
- taxe vamale in vigoare pentru anul in curs
- taxe vamale preferentiale - care constau dintr-o reducere a taxelor vamale cu nivelul preferential ce rezulta din acordurile internationale.

2. Taxe la export
- nu se platesc taxe vamale la export
- comisionul vamal este 0 pentru marfurile exportate in UE , CEFTA , Moldova si Turcia
- pentru exportul marfurilor in celelalte tari comisionul vamal este 0,5%

ACORDURI COMERCIALE Top

● Acordul European de Asociere a Romaniei la UE
- taxele vamale pentru produsele industriale, altele decat produsele textile. au fost eliminate
- pentru produsele textile, taxele vamale au fost reduse
- exportul de produse agricole de baza beneficiaza de concesii precum nelimitarea cantitatilor exportate si exceptarea de la plata taxelor vamale
- taxele vamele la exportul de peste descresc
- exportul de vinuri in UE beneficiaza de facilitati

Pentru a putea importa marfuri originare din UE in cadrul contingentelor tarifare, importatorul va prezenta autoritatilor vamale Certificatul de Import , precum si certificatului de origine tip EUR1 , eliberat de autoritatile vamale ale UE. In vederea admiterii importurilor in cadrul contingentelor tarifare, se vor completa si depune la registratura Ministerului Afacerilor Externe - Departamentul pentru Comert Exterior si Promovare Economica urmatoarele documente:
- certificat de import (original si doua copii)
- declaratia suplimentara a importului
- copie a actului de constituire a societatii importatoare din care sa rezulte ca exista in obiectul de activitate a firmei, importul de produse agroalimentare.
Nu se admite depunerea la registratura ministerului a mai mult de un certificat pentru aceeasi grupa de produse. Dupa ce s-a eliberat certificatul de import, importatorul trebuie sa faca dovada efectuarii importului respectiv prin prezentarea in termen de 10 zile de la momentul vamuirii, a unei copii/fotocopii a Declaratiei Vamale de Import.

● Acordul incheiat cu AELS (Asociatia Europeana a Liberului Schimb)
- tarile asociate: Elvetia, Islanda, Lichtenstein si Norvegia
- se reglementeaza importul de produse agricole transformate in AELS
- taxele fixe aplicate la importul acestor produse nu depasesc diferenta dintre preturile interne si cele ale pietei mondiale la materia prima agricola, folosita in produsele respective.

● Acordul incheiat cu Turcia
Sunt deschise contingente tarifare cu taxa vamala redusa la importul in Romania al unor produse agroalimentare originare din Turcia
Admiterea la import a marfurilor in cadrul regimului preferential se face in baza Certificatului de Import , la care importatorii au obligatia ca, in momentul vamuirii marfii, sa anexeze o copie a certificatului de origine tip EUR1, emis de autoritatile competente ale tarii exportatoare.
Pentru solicitarea alocarii de cote pentru importul in regim preferential de produse din Turcia, se vor completa si depune la registratura Ministerului Afacerilor Externe - Departamentul pentru Comert Exterior si Promovare Economica urmatoarele documente:
- certificat de import (original si doua copii)
- declaratia suplimentara a importului
- copie a actului de constituire a societatii importatoare din care sa rezulte ca exista in obiectul de activitate a firmei, importul de produse agroalimentare.

● Acordul CEFTA
- tarile membre: Cehia, Slovacia, Polonia , Slovenia , Ungaria , Bulgaria
- marfurile agroalimentare importate din aceste tari beneficiaza de reduceri de taxe vamale de import, conform Ghidului de Utilizare a Tarifului Vamal al Romaniei .

● Acordul Romania-Slovenia pentru produse agricole

● Acordul SGPC (Sistemul Global de Preferinte Comerciale)
- acord incheiat intre tarile in curs de dezvoltare
- tari membre: Argentina, Bangladesh, Brazilia, Columbia, Cuba, Coreea de Nord, Coreea de Sud, Ecuador, Egipt, Filipine, Ghana, India, Indonesia, Iran, Irak, Libia, Malaezia, Maroc, Nigeria, Pakistan, Paraguay, Peru, Romania, Sri Lanka, Sudan, Tailanda, Uruguay (din totalul de 44 de tari membre numai cele mentionate mai sus au acordat facilitati pentru schimburile comerciale)

● Protocolul celor 16 privind negocierile comerciale intre tari in curs de dezvoltare
- tari membre: Bangladesh, Brazilia, Chile, Egipt, Israel, Mexic, Pakistan, Peru, Republica Coreea, Romania, Turcia, Tunisia, Uruguay

● Acordul cu Republica Moldova
- priveste promovarea si protejarea reciproca a investitiilor

FACILITATI / STIMULENTE Top

● Stimulente bugetare
- prima de export pentru grau si porumb (O.G. 31/1999)
- stimularea productiei de ingrasaminte si pesticide pentru export (H.G. 266/1999)
- participarea Romaniei la manifestari promotionale cu finantare de la bugetul de stat

● Stimulente financiar-bancare
- stimularea realizarii de obiective complexe si a productiei cu ciclu lung de fabricatie, destinate exportului (O.G. 14/1995)
- facilitati asigurate prin EXIMBANK SA:

- polite de asigurare a creditelor de export contra riscurilor de neplata (85% din veniturile rezultate din export sunt garantate
- analize de dosar pentru obtinerea garantiilor de stat (scrisori si angajamente preliminare) si pentru exceptare de la plata anticipata a taxelor vamale si TVA
- bonificatii la dobanda (recuperarea unei parti din dobanda) la creditele in lei utilizate pentru productia de export
- credite in lei si valuta pentru pregatirea productiei de export, precum si pentru dezvoltarea/retehnologizarea capacitatilor de productie
- scrisori de garantie bancara si operatiuni privind scrisorile de garantie in general
- servicii de cont curent si disponibilitati, decontari intrne si externe

● Stimulente fiscale
- se aplica cota 0 la TVA pentru (O.U.G. 17/2000):

- exportul de bunuri, efectuat de agentii economici cu sediul in Romania, a caror contravaloare se incaseaza in valuta in conturi bancare deschise la banci autorizate de BNR
- prestari de servicii efectuate de agentii economici cu sediul in Romania, contractate cu beneficiari din strainatate, a caror contravaloare se incaseaza in valuta in conturi bancare deschise de banci autorizate BNR
- materialele, accesoriile si alte bunuri care sunt introduse din teritoriul vamal al Romaniei in zonele libere cu indeplinirea formalitatilor de export

- contribuabilii care au incasat venituri in valuta din export platesc o cota de 5% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri; reducerea se calculeaza lunar (O.U.G. 217/1999)
- scutirea de la plata taxelor vamale si TVA pentru importurile de bunuri, cu exceptia autoturismelor, care reprezinta aport in natura la capitalul social (O.U.G. 1046/1999)
- scutirea de la obligatia garantarii datoriei vamale pentru:

- materiile prime, materialele si accesoriile trimise de clientii externi, in vederea executarii de comenzi de export pentru aceeasi clienti, plasate in regim vamal de perfectionare activa , cu suspendarea drepturilor de import
-aprobarea de scutire de la obligatia garantarii datoriei vamale se acorda pe un termen stabilit de autoritatea vamala, in functie de solicitarea titularului si de conditiile de realizare a operatiunii de import/export.

● Facilitati vamale de care beneficiaza exporturile in tarile CEFTA
Incepand de la 01.012001 Cehia, Slovacia si Slovenia au eliminat taxele vamale pentru toate produsele industriale importate din Romania . La exportul Romaniei in Ungaria, Polonia si Bulgaria, pentru marea majoritate a produselor industriale, taxele vamale au fost eliminate de la intrarea in vigoare a Acordului , iar pentru restul produselor s-a aplicat un calendar de liberalizare graduala pana la data de 01.01.2002, cand s-au eliminat toate taxele vamale.

In comertul cu produse agricole intre tarile membre, partea substantiala a facilitatilor o reprezinta concesiile comune, care cuprind doua categorii de produse:
- scutite de plata taxelor vamale
- care beneficiaza de acelasi nivel redus in toate tarile CEFTA.
Suplimentar concesiilor comune, tarile CEFTA au convenit pe cale bilaterala reduceri sau scutiri de taxe vamale si pentru alte produse agricole, in functie de interesele lor specifice.

● Facilitati vamale de care beneficiaza exporturile in Turcia
La exportul Romaniei in Turcia, cea mai mare parte a produselor industriale beneficiaza de taxa vamala 0, inca de la intrarea in vigoare a Acordului de Comert Liber dintre cele doua tari (semnat la 01.02.1998). De la 01.01.2002 toate produsele industriale au fost integral liberalizate.

In domeniul comertului cu produse agricole concesiile acordate au caracter punctual, corespunzator gradului de sensibilitate al respectivelor piete.
INVESTITII / FACILITATI

FACILITATI PENTRU IMM-URI (Legea 346/2004) Top
1. Anual, prin legea bugetului de stat se aloca fonduri in valoare de 0,2% din PIB pentru finantarea programelor de dezvoltare si a masurilor de sprijinire a infiintarii de noi intreprinderi si de sustinere a dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, la nivel national si local, prevazute in Strategia guvernamentala pentru sustinerea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, pentru perioada 2004 - 2008

2. In vederea imbunatatirii accesului intreprinderilor mici si mijlocii la finantare, functioneaza Fondul national de garantare a creditelor pentru intreprinderile mici si mijlocii, infiintat prin hotarare a Guvernului, care va avea filiale sau unitati teritoriale fara personalitate juridica in fiecare resedinta de judet

3. Guvernul aproba anual programe de incurajare si de stimulare a infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii pe baza programelor elaborate de Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie, cu consultarea organizatiilor de reprezentare a intereselor intreprinderilor mici si mijlocii:
a) facilitarea accesului la finantare a intreprinderilor mici si mijlocii prin elaborarea si implementarea de instrumente si scheme financiare de tipul:
- alocatii financiare nerambursabile, acordate intreprinzatorilor la infiintarea intreprinderilor mici si mijlocii, in vederea completarii capitalului necesar pentru initierea afacerii
- ajutoare financiare nerambursabile, acordate intreprinderilor mici si mijlocii pentru realizarea investitiilor in sectorul productiv si servicii
- constituirea de fonduri de garantare, fonduri de investitii si capital de risc in sprijinul intreprinderilor mici si mijlocii
- scheme de creditare cu dobanda redusa
- alte scheme si instrumente financiare
b) imbunatatirea accesului intreprinderilor mici si mijlocii la finantare, prin acordarea de sprijin financiar si asistenta pentru dezvoltarea sistemelor moderne de finantare, asigurarea fundamentelor informationale necesare in vederea elaborarii de proiecte viabile de catre intreprinzatori
c) promovarea investitiilor straine la nivelul intreprinderilor mici si mijlocii
d) asigurarea resurselor financiare pentru cofinantarea si utilizarea eficienta a ajutorului financiar din partea Uniunii Europene si a altor donatori interni si internationali, amplificarea participarii intreprinderilor mici si mijlocii romanesti la programe comunitare pe baza principiului transparentei si imbunatatirea ofertei de servicii pentru intreprinderile mici si mijlocii in vederea cresterii performantelor acestora in afaceri
e) facilitarea accesului la servicii de informare, instruire, consultanta, consiliere si asistenta tehnica pentru potentialii intreprinzatori care initiaza o afacere, pentru intreprinderile nou-infiintate si pentru intreprinderile mici si mijlocii existente, potrivit nevoilor acestora

4. Intreprinderile mici si mijlocii beneficiaza de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garantia pentru participare si de garantia de buna executie, cerute in achizitiile publice de produse, lucrari si servicii

5. Intreprinderile mici si mijlocii beneficiaza de asistenta tehnica gratuita pentru facilitarea accesului la servicii de formare de specialitate in domeniul achizitiilor publice prin programe gestionate de Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie

6. Intreprinderile mici si mijlocii au acces prioritar la inchirierea, concesionarea sau leasingul activelor disponibile ale regiilor autonome, societatilor/ companiilor nationale si societatilor comerciale cu capital majoritar de stat

7. Uunificarea etapelor de eliberare a avizelor sau acordurilor preliminare necesare pentru accesul intreprinderilor mici si mijlocii la retelele de utilitati publice

8. Reducerea sau renuntarea la garantiile solicitate si la modalitatile de plata anticipata pentru consumurile de utilitati si servicii publice furnizate intreprinderilor mici si mijlocii

FACILITATI PENTRU MICROINTREPRINDERI (de la 01.09.2001 cf. O.G. 24/26.07.2001) Top

1. Se aplica impozitul pe venit in cota de 1,5% trimestrial, daca:
- sunt producatoare de bunuri materiale, presteaza servicii, desfasoara activitati de comert
- au pana la 9 salariati
- realizeaza venituri reprezentand echivalentul in lei a maximum 100.000 €, inclusiv
- au capital integral privat

2. Alte facilitati:
- scaderea din impozitul datorat a investitiilor in active amortizabile realizate din profit (firmele de productie si servicii)
- reducerea cu 20% a impozitului, daca se asigura cresterea numarului mediu scriptic anual de angajati cu cel putin 10% fata de anul precedent pe perioada in care forta de munca nou angajata ramane in intreprindere si nu se fac alte disponibilizari.

FACILITATI PENTRU INVESTITIILE DIRECTE CU IMPACT SEMNIFICATIV IN ECONOMIE Top
(Legea 332/29.06.2001 modificata de Legea 345/2002 si de Legea Nr. 571/2003 )

1. Utilajele tehnologice, instalatiile, echipamentele, aparatele de masura si control, automatizari si produse de software, achizitionate din import, care sunt bunuri noi sau au fost produse cu cel mult un an inainte de intrarea lor in tara si nu au fost niciodata utilizate, necesare pentru realizarea investitiei, sunt exceptate de la plata taxelor vamale

2. Investitiile noi realizate in conditiile prezentei legi beneficiaza de deducerea unei cote de 20% din valoarea acestora. Deducerea se calculeaza in luna in care se realizeaza investitia, numai din punct de vedere fiscal, prin inscrierea acesteia la sumele deductibile prevazute in declaratia de impunere

3. In situatia in care se realizeaza pierdere fiscala aceasta se recupereaza in urmatorii 5 ani din profitul impozabil

4. Investitiile realizate in conditiile prezentei legi beneficiaza de utilizarea amortizarii accelerate

FACILITATI IN ZONELE LIBERE (Legea 84/1992 si completata de Legea 244/ 09.06.2004 ) Top

1. Ajutorul de stat se poate acorda pentru investitiile realizate in baza contractelor comerciale incheiate, cu conditia indeplinirii criteriilor privind ajutorul de stat regional si ajutorul de stat pentru intreprinderile mici si mijlocii

2. Pentru investitiile realizate in zonele libere, operatorii, precum si administratiile zonelor libere pot primi un ajutor de dezvoltare regionala in cuantum de 50% din costurile eligibile ale investitiilor realizate de intreprinderile mari si de 65% din costurile eligibile ale investitiilor realizate de intreprinderile mici si mijlocii

3. Furnizorul de ajutor de stat elaboreaza schemele de acordare a ajutoarelor pentru operatorii din zonele libere, aprobate prin lege sau prin hotarare a Guvernului, in cazul in care prin acestea nu se acorda ajutoare de natura fiscala. Autoritatea abilitata in monitorizarea ajutorului de stat, in colaborare cu furnizorul ajutorului de stat, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, impreuna cu administratiile zonelor libere, monitorizeaza atingerea intensitatii maxime a ajutorului regional pentru fiecare operator

4. Modalitatile de acordare a ajutorului de stat sunt prevazute in legislatia in vigoare privind ajutorul de stat

5. Bunurile dintr- o zona libera pot fi tranzitate in alta zona libera fara plata de taxe vamale

FACILITATI IN ZONELE DEFAVORIZATE (Legea 20/1999 si HG 728/2001) Top

Societatile comerciale cu capital majoritar privat, persoane juridice romane, precum si intreprinzatorii particulari sau asociatiile familiale, autorizate conform Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative, care isi au sediul si isi desfasoara activitatea in zona defavorizata, beneficiaza pentru investitiile nou-create de urmatoarele facilitati:
a) scutirea de la plata a taxelor vamale si a taxei pe valoarea adaugata pentru masinile, utilajele, instalatiile, echipamentele, mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile care se importa in vederea efectuarii de investitii in zona, a taxei pe valoarea adaugata pentru masinile, utilajele, instalatiile, echipamentele, mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile produse in tara in vederea efectuarii si derularii de investitii in zona
b) restituirea taxelor vamale pentru materiile prime, piesele de schimb si/sau componentele importate necesare realizarii productiei proprii in zona
c) scutirea de la plata impozitului pe profit, pe durata de existenta a zonei defavorizate
d) scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinatiei sau scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri destinate realizarii investitiei
e) acordarea, cu prioritate, din Fondul special de dezvoltare aflat la dispozitia Guvernului, a unor sume pentru stimularea activitatii de export al produselor finite si/sau al serviciilor industriale, pentru garantarea creditelor externe, in limita unui plafon anual stabilit de Ministerul Finantelor si pentru finantarea proiectelor de investitii ale societatilor comerciale prin coparticiparea statului la capitalul social.

FACILITATI IN PARCURILE INDUSTRIALE (O.G. 65/30.07.2001 modificata si aprobata prin Legea Nr. 490/2002) Top

Pentru constituirea si dezvoltarea unui parc industrial se acorda urmatoarele facilitati:
1. Scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinatiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului industrial, pentru asocierea care detine titlul de parc industrial

2. Deducerea din profitul impozabil a unei cote de 20% din valoarea investitiilor realizate in parcul industrial pentru asocierea care realizeaza astfel de investitii in constructii sau reabilitari de constructii si in infrastructura interna si de conexiune la reteaua publica privind utilitatile, tinand seama de prevederile legale in vigoare privind clasificarea si duratele normate de functionare a mijloacelor fixe

3. In situatia in care se realizeaza pierdere fiscala, aceasta se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani

4. Amanarea pe perioada de realizare a investitiei respective, pana la punerea in functiune a parcului industrial, potrivit reglementarilor in vigoare, respectiv pana la data de 25 a lunii urmatoare datei de punere in functiune a parcului industrial, a platii taxei pe valoarea adaugata pentru materialele si echipamentele necesare realizarii sistemului de utilitati din interiorul parcului, precum si a conexiunilor parcului la magistralele sau la retelele existente de utilitati publice, la furnizorii acestora, si amanarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata respective pana la aceeasi data la agentii economici care realizeaza investitia

5. Reduceri de impozite acordate de administratia publica locala pe baza de hotarari ale consiliilor locale sau judetene in a caror raza administrativ-teritoriala se afla parcul industrial respectiv, pentru bunurile imobile si terenurile transmise in folosinta parcului industrial

FACILITATI LA IMPOZITUL PE PROFIT Top

1. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit:
- trezoreria statului
- institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilitatile realizate
- persoanele juridice române care platesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
- fundatiile române constituite ca urmare a unui legat

- cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitati economice care sunt utilizate pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil si pentruveniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit legii, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia ca sumele respective sa fie utilizate, în anul curent sau în anii urmatori, pentru întretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru învatamânt si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate
- institutiile de învatamânt particular acreditate, precum si cele autorizate
- fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii
- fondul de compensare a investitorilor, înfiintat potrivit legii
- organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru anumite tipuri de venituri
- organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pâna la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit
- asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, care sunt sau urmeaza a fi utilizate pentru îmbunatatirea utilitatilor si a eficientei cladirii, pentru întretinerea si repararea proprietatii comune

2. Sunt scutite de la plata impozitultui pe profit, respectiv pe venit, pe o perioada de 10 ani din momentul clasificarii, persoanele fizice si asociatiile familiale detinatoare de pensiuni turistice sau pensiuni agroturistice (O.G. 63/1997 modificata prin O.U.G. 217/ 1999)

FACILITATI LA PLATA TVA Top

Urmatoarele operatiuni de interes general sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata:
- spitalizarea, ingrijirile medicale, inclusiv veterinare
- activitatea de invatamant desfasurata de unitatile autorizate, inclusiv activitatea caminelor si a cantinelor organizate pe langa aceste unitati, formarea profesionala a adultilor
- prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta si/sau protectia sociala efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social
- prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor si a tinerilor, efectuate de institutiile publice sau alte entitati recunoscute ca avand caracter social
- activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor si proiectelor, precum si a actiunilor cuprinse in Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare
- prestarea de servicii financiare si bancare, activitati ale societatilor de asigurare- reasigurare, societati de investitii financiare, fonduri de plasament
- transportul fluvial de persoane in Delta Dunarii si pe rutele Orsova - Moldova Noua, Braila - Harsova si Galati - Grindu

ALTE FACILITATI Top

● Transportul maritim international
Potrivit Legii Nr. 231/ 2004 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim international, operatorii beneficiaza de facilitati fiscale, precum si de sprijinul financiar al statului.
Facilitatile acordate sunt:
- scutirea de impozit pe profit pentru un numar limitat de ani, cu conditia ca acest profit sa fie reinvestit in achizitia de nave noi sau in modernizarea celor existente
- aplicarea amortizarii accelerate la navele noi
- scutirea de la plata taxelor vamale pentru achizitia de nave noi, precum si pentru echipamente si piese de schimb destinate repararii, modernizarii si constructiei navelor
- acordarea regimului de marfuri de export pentru livrarile de combustibil, lubrifianti si alte materiale consumabile utilizate de nave in voiaje internationale (art. 24).

Sprijinul financiar al statului pentru modernizarea si dezvoltarea parcului de nave sub pavilion roman se acorda in limita a 25% din pretul de achizitie a navelor noi, respectiv din valoarea lucrarilor de modernizare, in urmatoarele cazuri:
- constructii de nave noi in santierele romanesti
- modernizarea navelor existente, pentru aducerea acestora la standardele tehnice ale Uniunii Europene privind siguranta navigatiei si prevenirea poluarii (art. 25).

● Turismul rural (Legea 187/14.10.1998 | O.G. 63/1997)
Potrivit O.G. 63/1997 modificata prin O.U.G. 217/ 1999, persoanele fizice, asociatiile familiale si societatile comerciale beneficiaza de facilitatile acordate, potrivit legii, intreprinderilor mici si mijlocii, chiar daca nu indeplinesc conditiile de numar de angajati si venit anual, precum si de urmatoarele inlesniri:
- consiliile locale pot pune la dispozitie din terenurile disponibile, in formele si conditiile prevazute de lege, suprafete de teren necesare construirii, dezvoltarii si exploatarii de pensiuni turistice si pensiuni agroturistice
- acordarea de prioritati la instalarea de linii pentru telecomunicatii, la racordarea la reteaua electrica, la reteaua de alimentare cu apa si canalizare, precum si la reteaua de distribuire a gazului metan
- asistenta tehnica de specialitate, sub toate formele, din partea Ministerului Turismului, in colaborare cu asociatiile profesionale
- prezentarea gratuita a ofertei turistice a pensiunilor turistice si agroturistice in materiale de promovare turistica si in actiuni de promovare intreprinse de birourile de informare turistica din tara si din strainatate ale Ministerului Turismului
- plata, la tariful stabilit pentru consumul de uz casnic, a energiei electrice si a gazului metan, respectiv la tariful pentru persoane fizice, a serviciilor de telecomunicatii utilizate in cadrul pensiunilor turistice si al pensiunilor agroturistice
- acordarea de credite cu dobanda preferentiala pe o perioada de maximum 10 ani pentru dezvoltarea si/sau modernizarea capacitatilor de cazare; dobanda suportata de beneficiarii creditelor va reprezenta 50% din nivelul dobanzii de pe piata bancara

● Titularii acordurilor petroliere (Legea 134/29.12.1995)
- scutirea de taxe vamale a importurilor efectuate de titularii acordurilor sau de subcontractantii acestora de bunuri necesare pentru executarea operatiunilor petroliere
- scutirea de taxe vamale a importului de bunuri de uz gospodaresc si personal necesar personalului strain al titlularului de acord, al companiilor afiliate si al subcontractantilor straini ai acestora; bunurile care sunt scutite de taxe vamale de import se nominalizeaza in anexe la acordul petrolier
- scutirea de taxe vamale a exportului bunurilor importate de acesta si de personalul sau strain, in conditiile prevazute la litera 'd'
- dupa efectuarea operatiunilor de incasari in valuta, obtinuta din exportul petrolului din productia ce-i revine, poate retine aceasta valuta in strainatate dupa achitarea obligatiilor fata de statul roman
- in cazul in care vanzarile petrolului ce-i revine titularului se fac in Romania, acesta are dreptul sa transforme in valuta convertibila sumele obtinute in lei, in conditiile legislatiei romane, si sa dispuna liber asupra disponibilitatilor in valuta care pot fi transferate in strainatate dupa achitarea obligatiilor fata de statul roman
FACILITATILE CARE SE ACORDA TITULARILOR DE ACORDURI SE STABILESC PENTRU FIECARE CONTRACT IN PARTE SI RAMAN NEMODIFICATE PE INTREAGA DURATA A ACORDULUI PETROLIER.

Cele mai spectaculoase cratere făcute de meteoriţi.

Vitus_03@yahoo.com — Sat, 03 Oct 2009 19:07:00 +0000

Foto: New Scientist. Meteor Crater

Planeta noastă numără aproximativ 150 de cratere rezultate în urma impactului cu meteoriţi. Cele mai multe sunt azi erodate sau ascunse sub tone de rocă. Câteva exemple spectaculoase au ieşit la iveală graţie fotografiilor făcute de la înălţime, a sateliţilor sau a instrumentelor de scormonit sub pământ.

"Ochiul din Quebec", cum mai este cunoscut craterul Manicougan din Canada, este cel mai vechi dintre craterele de impact de pe Terra, spune New Scientist, care a alcătuit un top al celor mai spectaculoase astfel de forme de relief. Vechi de 200 de milioane de ani, craterul se laudă azi cu un rezervor de apă de-a lungul marginilor, lung de 70 de kilometri.

Lacul El'gygytgyn, aflat la 100 de kilometri mai la nord de cercul polar din Rusia, zace într-un crater de impact creat acum 3,6 milioane de ani. Fotografiat de un satelit NASA, situl este extrem de preţios pentru oamenii de ştiinţă datorită faptului că zona a scăpat de eroziunii din ultima eră glaciară. Sedimentele din lac oferă o imagine fidelă a condiţiilor existente de-a lungul ultimei glaciaţiuni.

Craterul Chicxulub din Mexic este acoperit de tone de sedimente şi a putut fi scos la iveală doar cu o hartă 3D a gravitaţiei locale şi a variaţiei câmpurilor magnetice. Asteroidul care l-a creat avea un diametru de 20 de kilometri şi se presupune că ar fi dus la dispariţia dinozaurilor.

Craterul Wolfe Creek din Australia şi-a păstrat cu fidelitate caracteristicile avute acum 300.000 de ani, când a fost creat. Are 900 de metri în diametru şi se crede că impactul a lichefiat complet meteoritul şi rocile cu care acesta a venit în contact.

Meteor Crater din deşertul Arizona, creat de meteoritul Canyon Diablo, crează o iluzie optică totală. Trebuie doar să priviţi craterul întors cu susul în jos.

Sutien care se transformă în mască de gaze :) !!!

Vitus_03@yahoo.com — Sat, 03 Oct 2009 18:02:00 +0000

Foto: libertatea.ro

Inventatorii unui sutien care poate fi transformat rapid în mască de gaze se numără printre câştigătorii de anul acesta ai premiilor Ig Nobel, acordate de Universitatea Harvard celor mai trăznite, ciudate şi inutile descoperiri ştiinţifice, o alternativă amuzantă la adevăratele premii Nobel, anunţă agenţia Reuters citată de Mediafax.

Anul acesta, pe lista câştigătorilor s-au mai aflat statul Zimbabwe, care a emis bancnote cu valori începând de la un cent Zimbabwe şi până la 100 de trilioane de dolari Zimbabwe, oamenii de ştiinţă mexicani care au obţinut diamante din tequila, dar şi directorii şi cadrele de conducere a patru importante bănci islandeze care au suferit un faliment spectaculos.

Premiul pentru Sănătate Publică i-a revenit Elenei Bodnar, o ucraineancă ce locuieşte în Hinsdale (Illinois), şi colegilor ei, care au creat şi patentat un sutien ce poate fi rapid transformat într-o pereche de măşti de gaze - una pentru persoana care poartă sutienul, iar cealaltă, pentru o persoană din apropiere care are nevoie de o mască de gaze.

Ofiţerii de poliţie din Irlanda au primit premiul Ig Nobel pentru literatură, pentru că au scris peste 50 de amenzi aceleiaşi persoane - Prawo Jazdy -, care a încălcat cu regularitate regulile de circulaţie, circulând cu viteză. În limba poloneză, numele "infractorului" înseamnă "permis de conducere".

Stephan Bolliger şi colegii săi de la Universitatea din Berna (Elveţia) au câştigat premiul Ig Nobel pentru un studiu prin care au încercat să determine dacă o sticlă de bere goală provoacă mai multe fracturi craniului uman decât o sticlă plină cu bere, în timpul unei bătăi dintr-un bar.

"Ambele sunt suficient de dure pentru a fractura craniul uman. Cu toate acestea, cele goale sunt mai rezistente", a explicat Stephan Bolliger.

Acest fenomen se explică prin faptul că presiunea berii, la care se adaugă fenomenul de carbonatare, fac o sticlă plină de bere să explodeze mai repede decât o sticlă goală.

Donald Unger din California a fost onorat pentru un experiment care a durat extrem de mult: el şi-a trosnit degetele de la mâna stângă, dar niciodată pe cele de la mâna dreaptă, timp de 60 de ani, pentru a demonstra că acest lucru nu provoacă artrită.

Printre ceilalţi câştigători de anul acesta s-au numărat fermierii care au demonstrat că acordarea unui nume fiecărei vaci din fermă le face pe acestea să dea mai mult lapte, oamenii de ştiinţă care au folosit fecale de urs panda pentru a descompune gunoiul menajer şi cercetătorii care au calculat de ce femeile însărcinate îşi pot menţine echilibrul şi nu cad în faţă deşi au un abdomen proeminent.

sursa: libertatea

CELE MAI SCUMPE FOTOGRAFII DIN ISTORIE

Vitus_03@yahoo.com — Sun, 26 Apr 2009 09:42:00 +0000

Atentie bolile sezonului rece

Vitus_03@yahoo.com — Fri, 09 Jan 2009 16:02:00 +0000

Iarna e in toi, impreuna cu alaiul ei de infectii virale: guturai, gripa, amigdalita… Cum se manifesta si cum se trateaza fiecare dintre aceste boli?

Exista ideea preconceputa ca infectiile virale ale sezonului rece sunt cauzate de… frig. Gresit! Nu temperatura sca¬zuta de afara favorizeaza inmultirea virusurilor sau trans¬miterea acestor boli ex¬trem de contagioase, ci comportamentul nostru pe timp de iarna.

Din cauza frigului, cu totii petrecem mai mult timp in spatii inchise si aglomerate (de exemplu, mij¬loace de transport in co¬mun, magazine, restaurante etc.), astfel ca riscul de a intra in contact cu persoane deja bol¬nave este mult mai mare. Aerul rece pe care il inhalam raceste mucoasele cailor respiratorii si le impiedica sa reac¬tioneze eficient la atacul virusilor. Saliva unei persoane infectate este un veritabil cuib de virusi. Prin tuse, stranut sau chiar vorbit bolnavul raspandeste in aer milioane de particule virale. Asa¬dar, cu cat mai aproape te afli de acea persoana, cu atat mai mare este riscul de a fi contaminat.

Odata diseminate, particulele plutesc in aer sub forma unor picaturi minuscule, care contamineaza timp de mai multe ore aerul dintr-o incapere ne¬aerisita. Iar o persoana bolnava de gripa, de exemplu, poate transmite virusul celor din jur timp de patru-zece zile.
Nici un anotimp rece fara raceala?
Cu binecunoscuta raceala (sau guturai) te lupti, probabil, de cateva ori pe an (se esti¬meaza ca un adult sufera de doua-cinci raceli pe an, iar copiii chiar mai des). Guturaiul e cau¬zat de un virus, de unul dintre cele peste 200 de vi¬ru¬¬suri responsabile de aparitia acestei afec¬tiuni vi¬rale.

Simptomele sunt, de obicei, usoare: nas in¬fundat, secretie nazala abundenta, stare sub¬fe¬bri¬la (temperatura de 37-38sC, rar ajun¬gand la 39sC), du¬reri de gat, indispozitie. Fiind de ori¬gi¬ne vi¬ra¬la, antibioticele nu sunt necesare. Din fericire, ra¬cea¬la se vindeca in cateva zile, deseori doar cu aju¬to¬rul ceaiurilor si cu odihna.

Daca e nevoie, poti ape¬la si la medicamente simptomati¬ce. De exemplu, paracetamol sau ibuprofen pentru re¬du¬¬cerea febrei si a inflamatiei cailor respiratorii, vitamina C (trei-patru comprimate pe zi) si pi¬caturi de¬¬congestionante pentru desfundarea nasului.
Simptome similare
Odihna e importanta in refacerea organismului. Se recomanda evitarea activita¬tilor fizice solicitante, iar repausul la pat timp de una-doua zile poate face adeseori mi¬nuni. De asemenea, si alimentatia joaca un rol important in tratarea acestor afectiuni virale, grabind vindecarea. Alege alimente usoare (su¬pa de pui pre¬pa¬rata in casa este un excelent reme¬diu impotriva ra¬celii), ceaiuri cal¬de, fructe (recomandate sunt cele bogate in vitami¬na C, precum por¬toca¬lele, la¬maile, manda¬ri¬ne¬le, ki¬wi), le¬gume si ver¬de¬turi de sezon.

Gripa si raceala, ambele de origine virala, sunt deseori confundate din cauza simptomelor asemanatoare, dar in¬tre ele exista o diferenta ma¬jora: ma¬nifestarile gripei sunt mai se¬vere, cuprind in¬treg or¬ga¬nis¬mul si te fac sa te simti “mize¬ra¬bil”. Boala debu¬teaza brusc, cu febra mare (39s-40sC), fri¬soane, dureri de cap, stare ge¬nerala proasta, uneori chiar greata si varsaturi.

Urmatoarele zile apar dureri musculare si articulare, obo¬seala, tuse chinuitoare, secretii nazale abundente, nas infundat, iar durerile de cap se in¬ten¬sifica. O particularitate a gripei este ca, dupa vindecarea traheo-bronsitei, ra¬mane o tuse uscata ce se poate prelungi doua-trei luni. Daca te simti foarte rau sau daca du¬pa una-doua zile simpto¬mele se ac¬cen¬tueaza, adre¬seaza-te me¬dicului. Acesta iti poate prescrie anti¬biotice, pentru preve¬nirea su¬pra¬infectarii. Se recomanda repaus la pat trei-pa¬tru zile, multe lichide, in special ceai de musetel cu lamaie.

Actuala problema majora in Moldova (stopgaz)

Vitus_03@yahoo.com — Wed, 07 Jan 2009 21:26:00 +0000

Ucraina a sistat ast�zi total livr�rile de gaze naturale c�tre Republica Moldova, anun�� guvernul moldovean printr-o declara�ie publicat� pe Comunicate.md.

În cadrul unei �edin�e a Comisiei na�ionale pentru situa�ii excep�ionale premierul Zinaida Greceanîi a îndemnat consumatorii casnici �i corporativi s� continue economisirea resurselor energetice în eventualitatea c� negocierile de mâine la nivel înalt între Ucraina �i Federa�ia Rus� nu se vor solda cu solu�ii imediate.

Potrivit Zinaidei Greceanîi, „situa�ia nu este una simpl�, dar r�mâne sub control - Republica Moldova nu a furat gaze naturale, a�a cum sus�in unii oficiali ucraineni, dimpotriv�, î�i respect� toate angajamentele contractuale �i nu trebuie s� p�timeasc� în urma unor neîn�elegeri între partea ucrainean� �i cea rus�”. Potrivit comunicatului guvernamental, publicat pe Comunicate.md, rezervele de gaze pentru alimentarea nordului republicii sunt suficiente pentru doar 48 de ore. Din conducta Ananiev-Cern�u�i-Pogoroceni este asigurat� zona de nord a Republicii Moldova, inclusiv regiunea ora�ului Râbni�a, municipiul Chi�in�u �i regiunea Moghilev-Podolsk din Ucraina. În zona raionului C�u�eni rezervele de gaze naturale sînt suficiente pentru 2 zile, iar în sudul republicii – Autonomia G�g�uz�, raioanele Cahul �i pîn� la Hînce�ti – pentru 7 zile, se mai precizeaz� în comunicatul Guvernului de la Chi�in�u.
În comunicatul oficial se mai arat� c� produc�ia agentului termic �i energiei electrice la Centrala electric� cu termificare CET-2 din Chi�in�u a fost deja transferat� pe p�cur� în propor�ie de 100%, CET-1 este în proces de trecere, iar CET-Nord din B�l�i urmeaz� s� fie asigurat� cu o mie de tone de p�cur� pe parcursul zilei de ast�zi, 7 ianuarie. În acela�i scop, furnizorul municipal de energie termic�, Termocom, este în c�utarea unor cantit��i de p�cur�. Toate întreprinderile din sectorul termoenergetic au început s� reduc� temperatura agentului termic livrat pîn� la 65 grade Celsius, îns� deocamdat� nu este necesar� limitarea furniz�rii de ap� cald� popula�iei.

Sarbatori Fericite !!!

Vitus_03@yahoo.com — Mon, 05 Jan 2009 11:20:00 +0000

Cu prilejul prilejul sărbătorilor de iarnă vă aduc sincerele urări de bine,

Fie ca spiritul Crăciunului să vă lumineze gândul şi să vă găsească aproape de familie şi de prieteni.

Să aveţi parte de Un An Nou darnic si bun, Sănatate Deplină, Fericire Maximă şi Abundenţă Absolută, iar zilele ce vor urma să fie cu adevărat MAGICE! La mulţi ani!

Atentie de sarbatori :) Vinul ingrasa !

Vitus_03@yahoo.com — Mon, 05 Jan 2009 11:14:00 +0000

A pastra masura este, si in cazul vinului, dictonul de baza. Conform The Telegraph, consultat de ziare.com, care aminteste ca necesarul zilnic de calorii in cazul femeilor este de 2.000, iar in cazul barbatilor de 2.500, se poate insera si cate un pahar de vin. Trebuie avut, insa, grija, ca numarul de calorii continute de licoare sa fie scazute din meniul zilnic.

Astfel, un pahar mic de vin demidulce, de 125 ml, are aproximativ

120 de calorii. Unul de sampanie reprezinta echivalentul unui avocado. 125 ml de vin sec, alb, au doar 85 de calorii, echivalentul a doua prajiturele. Un pahar de vin rosu de 175 ml reprezinta echivalentul unei felii de pizza, avand 120 de calorii.

Prin comparatie, o halba de bere Guiness are 170 de calorii, echivalentul unei portii de branza parmezan. Un cocteil de gin tonic inlocuieste un bol de supa de peste.

Cite ceva despre Crăciun

Vitus_03@yahoo.com — Mon, 05 Jan 2009 10:45:00 +0000

Crăciunul sau Naşterea Domnului (naşterea lui Isus Cristos[1]) este o sărbătoare creştină celebrată la 25 decembrie (în calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (în calendarul iulian) în fiecare an. Ea face parte din cele 12 sărbători domneşti (praznice împărăteşti) ale Bisericilor bizantine, a treia mare sărbătoare după cea de Paşti şi de Rusalii. În anumite ţări, unde creştinii sunt majoritari, Crăciunul e de asemenea sărbătoare legală, iar sărbătoarea se prelungeşte în ziua următoare, 26 decembrie: a doua zi de Crăciun. De la debutul secolului al XX-lea, Crăciunul devine şi o sărbătoare laică, celebrată atât de către creştini cât şi de către cei necreştini, centrul de greutate al celebrării deplasându-se de la participarea în biserică la rit spre aspectul familial al schimbului de cadouri sau, pentru copii, „darurilor de la Moş Crăciun”.

Originea termenului
Cei mai mulţi cercetători (Pericle Papahagi,[necesită citare] Vasile Pârvan,[necesită citare] Sextil Puşcariu,[necesită citare] Theodor Capidan,[necesită citare] Nicolae Drăganu[necesită citare]) consideră că termenul provine din latinescul calatio cu forma sa de acuzativ calationem. La romani prin calatio se înţelegea convocarea poporului de către preoţii păgâni în fiecare zi de întâi a lunii pentru anunţarea sărbătorilor din luna respectivă, şi, prin extindere, sărbătoarea în general, căci cea mai importantă calatio era aceea de la 1 ianuarie. Până către sfârşitul secolului al IV-lea, naşterea lui Hristos se sărbătorea odată cu Boboteaza la 6 ianuarie, când se obişnuia să se facă anunţarea sărbătorilor de peste an (Paşti etc.). Şi cum celor de curând creştinaţi din Dacia şi din sudul Dunării această anunţare li se părea apropiată de sărbătoarea păgână calatio, au denumit cu acest termen sărbătoarea creştină a naşterii lui Hristos. Datele la care se sărbătoreşte Crăciunul sunt orientative, pentru că nu se ştie data exactă a naşterii lui Isus.

Alţi cercetători (între care Aron şi Ovid Densusianu,[necesită citare] Al. Rosetti,[necesită citare] Al. Graur[necesită citare] ş.a.) derivă cuvântul Crăciun din etimonul creatio (cu acuzativul creationem, în latina vulgară creation/creatiun) deci ziua creării sau a facerii lui Iisus. Deşi s-ar putea obiecta că acesta ar fi o concepţie ariană (care socoteşte că Fiul este o creatură a Tatălui), se poate răspunde că poporul care a creat termenul nu putea cunoaşte (şi nu cunoaşte nici acum) asemenea subtilităţi teologice. În reacţie la această ambiguitate, elitele bisericeşti au înlocuit aceste termen popular cu acela de sărbătoarea Născutului (tot de origine latină), aşa cum se constată în Evanghelia învăţătoare din 1642 şi în Cazania lui Varlaam din 1643, pe baza aceluiaşi termen deci cu care şi celelalte limbi neolatine (romanice) - şi nu numai - au derivat numele sărbătorii (Noël[2], Natal[3], Natale[4], Navidad[5], Nativity[6]).

Alte etimoane latine care au fost propuse de lingvişti, fără a fi convins un număr suficient de specialişti, sunt (in)carnationem (Lexiconul de la Buda), crastinum (Hasdeu 615) şi Christi ieiunium (Schuchardt, Literaturblatt VII, 154). Acesta din urmă seamănă cu termenul uzual grecesc Χριστούγεννα (citit Hristúyena) însemnând Naşterea lui Hristos. Termenul apare cu diverse semnificaţii sau ca nume propriu în mai multe limbi care au fost în contact cu româna: limba bulgară, limba ucraineană, limba sârbă, limba rusă (rusa veche şi rusa modernă). [7]

Pe de altă parte, o posibilă etimologie poate fi legată de denumirea unei vechi sărbători păgâne a slavilor vestici şi anume Korochun, Kračún, Karachun (în limba maghiară Karácsony înseamnă chiar Crăciun, iar cuvântul a fost preluat odată cu creştinismul de la slavi).

Istoria sărbătorii
Crăciunul a început să fie serbat de către creştini pe 25 decembrie, după cel puţin trei secole de la începerea misiunii de evanghelizare a apostolilor, anume începând cu secolul al IV-lea în Vest şi începând cu cel de-al V-lea secol în Est. Iniţial, sărbătoarea naşterii lui Hristos era ţinută pe 6 ianuarie, istoricii ştiind azi că ea se celebra deja în 336 d. Chr., la Roma. [8] (în Est, „Boboteaza”, serbată la data de 6 ianuarie începând cu secolul al IV-lea, celebra pe atunci naşterea, botezul şi primul miracol al lui Iisus, în timp ce gnosticii (sectă creştină considerată eretică de către creştinismul canonic) serbau aceeaşi „Epifanie” în Egipt, încă din secolul al II-lea, tot la data de 6 ianuarie, când, în viziunea lor, „Iisus s-a arătat ca Fiul lui Dumnezeu la botez” [9]). Sextus Julius Africanus, un creştin din secolul al III-lea, este primul care alege în 221 d. Chr. această dată pentru naşterea lui Iisus, care însă nu va fi celebrată încă multă vreme de către ceilalţi creştini, care preferau 6 ianuarie. [10]

În primele două secole creştine, a existat o puternică opoziţie la celebrarea zilelor de naştere a martirilor şi a lui Iisus. Numeroşi Părinţi ai Bisericii au emis comentarii sarcastice privitoare la obiceiul păgân de a celebra zile de naştere, când, de fapt, sfinţii şi martirii trebuiau, în viziunea lor, să fie celebraţi la data matiriului lor, adică la data „adevăratei lor naşteri” din prespectiva bisericii[11]. Mulţi creştini ai primelor secole erau scandalizaţi şi de veselia şi festivismul celebrării, pe care îl vedeau ca fiind o reminiscenţă a păgânismului, în special al Saturnaliilor romane[12].

Ei aveau dreptate să afirme asta: plasarea sărbătorii naşterii lui Iisus Hristos din momentul în care aceasta a început să fie celebrată de creştini, exact la finele lui decembrie sau începutul lui ianuarie (adică 25 decembrie sau 6 ianuarie), se datora copierii tradiţiilor păgâne, căci Evanghelia nu dă nici un detaliu despre data naşterii lui Iisus.[10]

Din motive politice, aşa cum sugerează istoricul Edward Gibbon, ierarhia creştină a considerat copierea sărbătorilor şi a riturilor păgâne ca fiind soluţia răspândirii accelerate a cultului lor în mase, mase care pe atunci erau puternic ataşate vechilor sărbători şi practici rituale păgâne[13].

Factorul pentru care primii creştini au ales datele de 25 decembrie sau 6 ianuarie ca moment al naşterii Fiului lui Dumnezeu a fost deci că la aceste date, în lumea romană, germanică şi orientală se celebrau diverse date de naştere ale zeilor păgâni[14]. Povestea unui zeu salvator născut din fecioară pe 6 ianuarie sau 25 decembrie, nu era deloc nouă, cele mai multe culte păgâne ale vremii adorând câte un astfel de zeu. Astfel, pe 6 ianuarie, data solstiţiului egiptean, era celebrată revărsarea apelor Nilului şi în „cultele misterelor” locale naşterea „eonului” din fecioară[15]. Epifaniu, scriitor creştin, redă în lucrarea sa ritul celebrărilor din 6 ianuarie şi semnificaţia acestuia la egipteni şi la arabii din „Petra” (Eleusa, unde se serba naşterea pruncului-zeu Dusares din fecioară. Alt scriitor creştin, anume Ipolit, descrie cum la Eleusis, în Grecia, se celebra tot atunci sărbătoarea misterelor, când ierofantul exclama la naşterea pruncului sacru: „Fecioara care era grea a conceput şi a născut un fiu!”. Tot pe 6 ianuarie grecii sărbătoreau naşterea zeului Dionis, zeul care ca şi Iisus, transforma apa în vin.

O sărbătoare populară la Roma celebra pe 25 decembrie naşterea Soarelui neînvins (Dies Solis Invicti Nati, Deus Sol Invictus), ca simbol al renaşterii soarelui şi alungării iernii (ca şi Saturnaliile). Odată ce creştinii au abandonat celebrarea naşterii Fiului lui Dumnezeu pe 6 ianuarie optând pentru data de 25 decembrie, scriitorii creştini fac frecvente legături între renaşterea soarelui şi naşterea lui Hristos[10].

Triburile nord-europene (germanice) celebrau şi ele, la aceeaşi dată, „Iule”, pentru a comemora „renaşterea soarelui dătător de lumină şi căldură”, de maniera în care şi creştinii spuneau despre Isus, născut tot atunci, că este „Lumina lumii”[16]. Reprezentările numismatice romane ale lui Sol invictus prezintă adesea un chip cu o coroană de raze, aşa cum în primele reprezentări creştine Iisus avea şi el o coroană de spini. Astfel că, în secolul al V-lea chiar, în vremea papei Papa Leon I cel Mare, erau creştini care afirmau că serbează nu atât naşterea lui Hristos, cât a zeului-soare, fapt care l-a determinat pe acest papă să-i mustre pe rătăciţi, însă nu negând cumva că trebuie cinstit zeul-soare, ci doar că nu trebuie cinstit mai mult decât Hristos (Sermo XXII) [17].

Unul dintre zeii cei mai populari la Roma, în perioada ridicării creştinismului, anume Mitra, avea şi el ziua de naştere serbată pe 25 decembrie. Mitra era un zeu persan al cărui cult şi rit era şi foarte asemănător creştinismului, aşa cum constata scriitorul creştin Iustin Martirul în Apologia sa prin secolul al II-lea, aşa cum va remarca mai târziu şi Tertulian la debutul secolului al III-lea. (De praescritione haereticorum)[18]. Pe la mijlocul secolului al III-lea, Sfântul Ciprian cartaginezul, clama extaziat: Oh, ce magică lucrare a Providenţei că ziua în care Soarele s-a născut … Hristos şi el se naşte! [19].

Creştinii secolului al III-lea credeau că creaţia lumii a avut loc la echinocţiul de primăvară, pe atunci plasat pe 25 martie; prin urmare, noua creaţie prin „întruparea lui Hristos” (concepţia), trebuia, în viziunea lor, să aibă loc tot pe 25 martie, moment de la care numărându-se 9 luni (sarcina, gestaţia) se obţinea data de 25 decembrie[20].

Sărbătorile din jurul solstiţiului de iarnă au, după cum se vede, o origine precreştină. Ele sunt legate în mod indisolubil de evenimentele astronomice care au loc în acea perioadă.

Evenimentele astronomice, care în vechime permiteau stabilirea datelor pentru monta animalelor, semănături şi măsurarea rezervelor de hrană pentru iarnă între recolte, ne permit să înţelegem apariţia diferitelor mitologii şi tradiţii culturale. În noaptea solstiţiului de iarnă, un observator aflat în emisfera nordică poate observa cum cele trei stele din centura lui Orion se aliniază cu cea mai strălucitoare stea din est, Sirius, indicând punctul unde va răsări soarele în dimineaţa de după solstiţiul de iarnă. De la data solstiţiului de vară, soarele a descris un arc de cerc descrescător de-a lungul cerului sudic. La data solstiţiului de iarnă, soarele îşi opreşte coborârea pe cer iar durata de lumină zilnică atinge minimul pentru 3 zile, timp în care soarele nu îşi modifică poziţia pe orizont. După acest moment soarele îşi începe ascensiunea pe cerul nordic iar durata zilelor începe să crească. Bazându-se pe aceste fapte, multe culturi dau acestui interval interpretarea unei renasteri a soarelui şi a unei întoarceri a luminii. Această întoarcere este sărbătorită din nou la data echinocţiului de primăvară, când durata zilei o egalează pe cea a nopţii (dată de care se leagă în creştinism sărbătorirea Paştelui).

Pomul de craciun

Obiceiul împodobirii bradului de Crăciun îsi trage originile de la popoarele Germanice. Tradiţia s-a răspândit în restul Europei şi apoi în toata lumea după Primul Război Mondial. Între podoabele bradului bomboanele de pom, globurile şi ghirlandele au devenit clasice.

Credinţă şi legende populare privitoare la originea termenului

În folclor se spune că Fecioara Maria, când trebuia să nască pe fiul lui Dumnezeu, umbla, însoţită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost pentru a naşte. Ajunge la casa unor bătrâni, Crăciun şi Crăciunoaie, însă nici aceştia nu o primesc, spre a nu le spurca locul prin naşterea unui prunc zămislit din greşeală. Nemaiputând merge, Maria a intrat în ieslea vitelor, unde au apucat-o durerile naşterii. Crăciunoaia, auzind-o, şi ştiind ce înseamnă o naştere de copil, i s-a făcut milă de dânsa şi s-a dus la ea, îndeplinind rolul de moaşă. Crăciun, când a aflat, s-a supărat şi i-a tăiat babei mâinile; apoi, înspăimântat de tot ce s-a întâmplat, a plecat de acasă. Crăciunoaia a umplut, cum a putut, un ceaun cu apă, l-a încălzit, şi l-a dus să scalde copilul. Maria i-a zis să încerce apa, şi când a bagat cioturile mâinilor, acestea au crescut la loc, mai frumoase decât erau înainte; de la această minune se crede că moaşele au mâini binecuvântate. În altă variantă a poveştii, Maria suflă peste mâinile Crăciunoaiei şi acestea cresc la loc.

Colindele de Crăciun

Sărbătoarea Crăciunului este anunţată prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul şi cu Steaua, pentru a vesti Naşterea Mântuitorului. De asemenea, o veche tradiţie este „mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoţii comunităţii locale cu icoana Naşterii Domnului, binecuvântându-se casele şi creştinii. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate, închinate Crăciunului şi Anului Nou. Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului român. Evocând momentul când, la naşterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei regi magi la locul naşterii, copiii - câte trei, ca cei trei magi - merg din casă în casă cântând colindul „Steaua sus răsare...”, purtând cu ei o stea. Ajunul Crăciunului începe cu colindul „Bună dimineaţa la Moş Ajun!”, casele frumos împodobite îşi primesc colindătorii. Aceştia sunt răsplătiţi de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri şi chiar bani. Unele cântece de colindat au fost realizate de compozitori de muzică cultă, cum ar fi: „Iată vin colindătorii” de Tiberiu Brediceanu, „O, ce veste minunată” de D.G. Kiriac, „Domnuleţ şi Domn în cer” de Gheorghe Cucu. Scriitorul Ion Creangă descrie în „Amintiri din copilărie” aventurile mersului cu colindele.

Colindele, precum şi obiceiurile colindelor sunt prezente şi la alte popoare, şi s-ar putea ca ele să dateze din timpul romanizării. De pildă, colinda românească „Scoală, gazdă, din pătuţ” există şi la valoni, unde aceasta e cea mai răspândită, sub numele de „Dji vén cwerî m'cougnou d'Noyé”.

Obiceiurile culinare

Timp de 40 de zile înainte de sărbători creştinii respectă Postul Crăciunului, care se încheie în seara de Crăciun după liturghie. Tăierea porcului în ziua de Ignat (la 20 decembrie) este un moment important ce anticipeaza Crăciunul. Pregătirea mâncărurilor capătă dimensiunile unui ritual străvechi: cârnaţii, chişca, toba, răciturile, sarmalele, caltaboşul şi nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Crăciun.

10 Sfaturi pentru Investitori

Vitus_03@yahoo.com — Mon, 05 Jan 2009 08:57:00 +0000

Daca speri sa faci ceva bani in 2009, profitand de noile tendinte ale pietei, trebuie sa iei in considerare ca dupa o perioada de sase luni destul de dificila spre sfarsitul lui 2008, si un inceput lent al noului an, majoritatea actiunilor vor face un profit de maximum 6%, sustin expertii.

Aceasta cifra este dezamagitoare pentru investitori. Sunt insa si domenii care incep sa se \"incalzeasca\", asa ca este intelept sa iti plasezi banii acolo.

Expertii consultati au identificat 10 tendinte majore pentru 2009, din care doar trei sunt \"fierbinti\" pentru investitori:

1. Mergi acolo unde este cresterea, adica in economiile emergente din China, India si Brazilia.
2. Din aceste economii emergente au inceput sa apara companii care pun la incercare dominatia globala a gigantilor precum Coca-Cola, IBM si Wal-Mart.
3. Lumea se imbogateste si imbatraneste in acelasi timp. Cine va gestiona toti acesti bani de pensii?
4. Inflatia este inceputul unei noi ere. Dupa 20 de ani de inflatie mica, lumea se indreapta spre un deceniu de preturi in crestere.
5. Poate ca lumea va ramane fara petrol chiar atat de repede, insa cu siguranta va ramane fara petrol ieftin.
6. Economiile emergente au nevoie de tot mai mult otel, cupru, nichel si carbune - si asta inseamna un adevarat boom pentru companiile de minerit si cele care le echipeaza cu unelte.
7. Mancarea este ca si petrolul. Va deveni din ce in ce mai greu sa cresti oferta de mancare, la fel cum e in cazul gasirii de noi rezerve de petrol. Urmeaza un deceniu de preturi tot mai ridicate la alimente, datorat nevoii de convertire a cerealelor in biocombustibili si faptului ca oamenii din tarile in curs de dezvoltare consuma tot mai multa carne de porc, pui si alte proteine, pe masura ce le cresc veniturile.
8. Problemele de mediu au devenit atat de presante incat chiar este momentul sa inceapa procesele de salvare a planetei.
9. Sectorul tehnologiei nu mai este ce era o data, insa merita sa-ti tii ochii deschisi catre noile tehnologii.
10. Odinioara, actiunile la companiile americane erau considerate cele mai stabile. Cu toate ca nu si-au pierdut de tot valoarea, investitorii se indreapta spre companiile din Canada, Australia si Brazilia.

Tendintele \"fierbinti\" pentru 2009

Inflatia. Aurul a inceput sa creasca. Dolarul american scade. Consumatorul obisnuit de stiri este asaltat de un val de articole despre inevitabilitatea inflatiei.

Alimentele. Da, pretul la alimente a scazut. Spre exemplu, pretul la majoritatea cerealelor a a cazut cu 50% fata de maximul lui 2008. Insa mancarea nu va continua sa se ieftineasca in 2009. Din cauza crizei globale, multi fermieri nu au capitalul necesar pentru a cumpara seminte si fertilizatori pentru culturile din 2009-10. Pe la jumatatea lui 2009, pretul la alimente va incepe sa creasca.

Stabilitatea. Companiile capabile sa faca dovada unor venituri si canstiguri solide sunt rare in acest moment al crizei. Companiile care se afla in aceasta pozitie sunt capabile sa foloseasca incetinirea globala a economiei pentru a ataca rivalii mai slabi, pentru a face achizitii agresive si a dezvolta noi produse. Acestea sunt calitati apreciate de investitori, mai ales in vremuri economice tulburi. sursa:ziare.com

Ceasul lui Albert Einstein o capodopera 596.000$

Vitus_03@yahoo.com — Sun, 04 Jan 2009 21:46:00 +0000

Un ceas marca Longines care i-a apartinut lui Albert Einstein a fost cumparat pe data de 16.10.2008 cu 596.000 de dolari.
Modelul din aur fabricat in 1929 a fost scos la vinzare de catre celebra casa Antiquorum din New York si a devenit ieri cel mai scump ceas Longines cumparat vreodata în cadrul unei licitarii.
Pasionatii de orologerie, dar si admiratorii lui Albert Einstein au asteptat cu emotie evenimentul. Iar cel care a platit nu mai putin de 590.000 de dolari pentru ceasul purtat de celebrul fizician a achizitionat nu doar un obiect rivnit de lumea intreaga, ci chiar unul dintre cele mai puternice simboluri ale secolului XX.
Se pare ca cel care a revolutionat perceptia omenirii despre timp era un admirator al ceasurilor Longines. Albert Einstein a mai detinut un ceas de buzunar fabricat in 1943 de catre aceeasi casa orologera si care se afla în prezent la Muzeul de Istorie din Berna, Elvetia.

Viitorul e la usa Motocicleta sau Masina

Vitus_03@yahoo.com — Sun, 04 Jan 2009 21:43:00 +0000

Pentru ca traficul este o sursa continua de stress in orasele mari, unde poti pierde cu usurinta cateva ore bune in drumul spre birou sau de la birou spre casa, avem nevoie de vehicule cat mai mici. Astfel a aparut 'moda' motocicletelor, scuterelor sau chiar a bicicletelor, ideale pentru strecurarea printre cozile interminabile de masini.
Designer-ul Alex Hodge (Noua Zeelanda) ne propune o solutie atractiva, sigura, rapida si foarte manevrabila, sub forma unui hibrid intre o masina si o motocicleta. Astfel a aparut The Hawk, vehiculul cu trei roti de 19 inci, transmisie cu lant si motor Honda RC51 V-twin 999cc cu 125 CP. Cel putin asa si-a imaginat Alex, deoarece The Hawk este numai un concept menit sa ne arate cam ce vom conduce intr-un viitor nu foarte indepartat.
Caroseria prezinta o parte frontala de masina si una posterioara, de motocicleta. Desigur, feeling-ul nu va mai fi acelasi, cu libertatea de miscare pe care o ofera un motor 'conventional', insa pozitia mult mai confortabila si siguranta sporita reprezinta atuuri demne de luat in calcul. La interior, The Hawk prezinta un singur scaun sport, o plansa de bord din plastic si piele, precum si indicatoare digitale care afiseaza diversi parametri. Accesul in interior se face exact ca intr-un avion de vanatoare, prin ridicarea unui plafon confectionat din geam securizat.

Santander to cut 1,900 jobs in UK !!!

Vitus_03@yahoo.com — Sat, 13 Dec 2008 19:30:00 +0000

Santander is to cut 1,900 jobs in the UK next year as the Spanish banking giant integrates the acquisitions that have made it one of the country’s largest lenders.

The job losses, which represent about 8 per cent of the bank’s 23,000 UK employees, come after Santander this year bought Alliance & Leicester and the branches and deposits of Bradford & Bingley, the failed mortgage lender, to add to its earlier acquisition of Abbey.

EDITOR’S CHOICE

Although widely expected, the cuts will add to the gloomy outlook for jobs in Britain, which is already facing rising unemployment as a result of the financial crisis and sharp economic slowdown.

Thousands of jobs are also expected to go as a result of the merger of Lloyds TSB and HBOS, which HBOS approved Friday.

Most of the job losses would arise from transferring A&L and B&B’s systems on to Santander’s proprietary computer platform, called Partenon. It will also eliminate back office and support jobs across the three banks.

Santander said there would be “minimal” impact on employees who deal with customers through branches and call centres.

The bank has almost 1,300 branches across the UK and is expecting to maintain that network.

When it bought A&Lin July, Santander promised cost savings of £180m by the end of 2011.

António Horta-Osório, chief executive of Santander’s UK operations, said: “Santander is committed to continuing the growth of its UK businesses profitably and has already shown through Abbey that it can drive efficiencies in operational areas in order to grow its retail business and provide customers with greater value-for-money products.”

Santander has taken advantage of the credit crisis and the withdrawal of competitors to expand its UK mortgage lending.

The bank Friday said it was also accelerating its growth plans in lending to small and medium-sized enterprises.

The combined business has already increased lending by 25 per cent so far this year, and is planning to extend its product range and recruit up to 100 small business advisers for the Abbey branch network.

Santander transferred its operations to the Partenon system following the acquisition of Abbey.

The platform, developed in Spain and deployed across large parts of Santander’s network, allows bank employees to view the bank’s entire relationship with a particular customer, helping them to sell a broader range of products.

By Peter Thal Larsen, Banking Editor

Crearea Planului de afaceri / Bussines Plan

Vitus_03@yahoo.com — Sat, 13 Dec 2008 18:21:00 +0000

Salutari dragi vizitatori astazi voi incerca sa va redau niste lucruri esentiale de o importanta enorma pentru a crea o afacere si anume primul lucrul pe care am trebui sa focusam toate eforturile inainte de a incepe redistribuirea resurselor financiare este crearea unui Plan de afaceri. Va intreba-ti cum sa-l intocmim da ?!?

Ok. sa incepem .....

Planul de afaceri este un document scris care precizeaza in ce consta afacerea, ce resurse si strategii se vor folosi si care sunt rezultatele asteptate intr-un anumit orizont de timp. Poate ca unii vor spune: "Sunt suficient de destept pentru a urmari totul in minte. De ce mi-as scrie un plan de afaceri, daca stiu deja ce am de facut?" Exista multe motive pentru care un plan de afaceri trebuie scris. Pe unele dintre ele le vom enumera mai jos. Dar cel mai important motiv este acela ca, procedand astfel, veti fi obligat sa studiati si sa luati in consideratie fiecare aspect al afacerii, prin acest plan de afaceri, si ca urmare veti putea descoperi elementele care vor contribui la succesul sau, dimpotriva, la esecul ei.

6 argumente in favoarea intocmirii unui plan de afaceri

1. Este imposibil sa obtineti un credit pentru afacerea dvs. fara sa prezentati un plan de afaceri.
2. Dupa ce ati pornit afacerea, veti fi mereu sustras de la linia pe care v-ati propus-o de tot felul de detalii care apar pe parcurs. In acest fel, sunteti supus pericolului de a incepe sa va abateti de la ceea ce v-ati propus initial. Un plan de afaceri va canalizeaza toate actiunile spre atingerea obiectivelor.
3. Afacerile sunt batalii cu concurentii pentru banii consumatorilor. Marii generali nu pornesc niciodata la batalie fara sa-si stabileasca strategia. Un plan de afaceri complet prezinta strategia care contribuie la cucerirea pietei.
4. Ideea care sta la baza afacerii dvs. este intangibila. Ea nu poate fi vazuta sau atinsa nici de dvs., nici de investitori, parteneri sau angajati-cheie. Un plan de afaceri scris este evidenta palpabila a ideilor, conceptelor si cercetarilor dvs. El poate fi vazut, atins si studiat.
5. Un p lan de afaceri arata investitorilor si dvs. insiva unde trebuie sa ajungeti si cum. Este harta rutiera fara de care sunteti in pericol sa calatoriti in cerc in jurul obiectivului, fara a ajunge niciodata la el.
6. Un plan de afaceri usureaza sarcina pornirii, conducerii si extinderii afacerii. Toti cei care au lansat afaceri in ambele moduri – cu si fara plan de afaceri – pot depune marturie in aceasta privinta.

Ce contine un plan de afaceri

Un plan de afaceri cuprinde aparoximativ 12 capitole distincte, fiecare detaliind diferite aspecte ale afacerii. Unele parti pot fi comasate sau eliminate, in functie de specificul afacerii pe care o prezentati. Ordinea in care sunt elaborate aceste capitole nu este obligatorie, cu o singura exceptie: rezumatul acestui plan de afaceri se va intocmi ultimul. Rezumatul trebuie sa contina elementele cele mai importante si mai interesante ale intregului plan de afaceri, iar dvs. va puteti da cel mai bine seama care sunt acestea numai dupa ce ati elaborat sectiunile individuale ale respectivului plan de afaceri.
Cu cat va veti organiza mai bine materialul, in asa fel incat informatiile sa fie cat mai usor identificate, cu atat el are mai multe sanse de succes in fata celor care doriti sa-l citeasca. De aceea, este bine sa numerotati capitolele cu cifre romane si sa marcati subcapitolele cu litere mari de tipar. Va prezentam in continuare cele 12 capitole pentru un plan de afaceri.
I. Rezumat plan de afaceri
Nu uitati ca rezumatul trebuie scris la sfarsit, dupa ce intregul plan de afaceri a fost terminat, si ca el nu trebuie sa fie mai lung de doua-trei pagini. De cele mai multe ori trebuie sa incercati mai multe versiuni inainte de a-i da forma finala. Faceti toate eforturile ca el sa fie bine scris si complet. Este prima parte care va fi citita de potentialii investitori. Daca rezumatul nu reuseste sa le trezeasca interesul, acel plan de afaceri nici macar nu va mai fi citit.

A. Datele de identificare a afacerii
Se prezinta pe scurt toate datele care l-ar putea interesa pe cititor in acel plan de afaceri, in situatia in care ar dori sa afle mai multe amanunte despre firma dvs. (daca exista) sau despre principalii ei actionari. Nu trebuie in nici un caz sa lipseasca: numele, forma legala de inregistrare, adresa, telefonul, faxul, numarul de inregistrare la Registrul comertului, capitalul social, numele, meseria si procentele din afacere ale principalilor asociati.

B. Produsul (conceptul) & prezentat si planificat
Se explica ce produse sau servicii vor fi oferite imediat pietei potentiale si ce va oferi firma in viitor. Prezentati pe scurt, intrucat mai tarziu in acest plan de afaceri se va face o descriere detaliata, intr-un capitol distinct.

C. Piata
Se descriu principalii clienti, raspunzandu-se la urmatoarele intrebari: Cine sunt? Unde sunt? Cum pot fi identificati? Cum vor fi atrasi? Si acestui subiect i se va aloca un intreg capitol, asa incat nu va pierdeti in detalii.

D. Caracteristici deosebite
Ce trasaturi vor diferentia produsele sau serviciile de altele similare, oferite de concurenti? Carei nise de piata va adresati? Raspundeti cat mai concis posibil la toate aceste intrebari.

E. Propunerea de finantare
Prezentati pe scurt care este suma de bani necesara afacerii dvs., cum o veti folosi, care sunt principalele surse de finantare pe care le aveti in vedere, care va fi participarea dvs. si care este suma sau participarea celui caruia i-ati adresat planul. Precizati care vor fi avantajele pe care le va avea investitorul. Daca nu doriti investitori pentru afacerea dvs., aceasta sectiune nu va fi intocmita.

Trebuie sa evitati cu orice pret urmatoarele greseli:
a) Subdimensionarea fondurilor necesare pentru pornirea si desfasurarea afacerii. Investitorii experimentati stiu sa aprecieze nivelul investitiei. Faptul ca dvs. nu ati facut-o in mod corect le va starni indoieli cu privire la buna informare si la priceperea dvs. Pe de alta parte, acest lucru este foarte periculos pentru afacerea in sine, intrucat nu veti dispune de activele necesare functionarii si extinderii ei.
b) Supradimensionarea volumului vanzarilor si profitului estimat, ca si a numerarului generat de afacere in primii ani. Acest lucru poate fi descoperit, de asemenea, de catre investitori. Nu va amagiti singuri, intrand intr-o afacere care nu poate fi atat de profitabila pe cat ati dori dvs.
c) Subaprecierea nivelului participarii investitorului la capitalul firmei, fapt care nu-l stimuleaza pe acesta sa-si riste banii in afacerea respectiva, preferand sa le dea o alta intrebuintare.

Ce ii intereseaza pe investitori
atunci cand citesc rezumatul planului?
Investitorii citesc rezumatul inainte de planul propriu-zis, cautand ineditul afacerii, dar dorind in acelasi timp sa se convinga de faptul ca aceasta se bazeaza pe date realiste si pe experienta intreprinzatorului. Investitorii doresc, de asemenea, sa se asigure ca echipa manageriala a avut realizari pozitive in afaceri similare. Asta nu inseamna ca fara aceste elemente va fi absolut imposibil sa se obtina bani. Numai ca va fi mult mai greu.
Un investitor cu experienta va sti ca fara o echipa manageriala experimentata, care a mai activat in domeniu, se vor face greseli. Dar, pe de alta parte, va accepta ideea ca fara greseli nu pot exista afaceri. Ceea ce il va interesa insa, mai presus de orice, va fi ca echipa manageriala sa fie constienta ca se vor face greseli si sa fie pregatita sa le corecteze cat mai repede posibil, astfel incat urmarile sa nu fie grave. Dorinta managerului de a lasa impresia ca este infailibil ii va indeparta pe investitori.
Atunci cand discutati despre caracteristicile deosebite ale produsului sau serviciului, este bine sa faceti referire la concurenta. In felul acesta, investitorul se va convinge ca sunteti constient de existenta ei. Nu-l faceti cu nici un chip pe investitor sa creada ca subestimati calitatile concurentilor. Prezentati-i caracteristica cea mai importanta care face ca produsul sau serviciul sa se ridice deasupra concurentei, facand in asa fel incat sa va detasati de acesta in ochii investitorilor.

II. Tabla de materii
Este plasata, de obicei, dupa rezumat, separandu-l de planul propriu-zis. Este important pentru ca inlesneste accesul cititorului la informatia care il intereseaza.

III. Prezentarea si istoricul firmei
In aceasta sectiune veti face o scurta prezentare a firmei si a proprietarilor. Fiti concis si faceti astfel incat sa starniti curiozitatea cititorului. Urmariti o succesiune logica a evenimentelor care au marcat afacerea dvs. pana in momentul intocmirii planului. Prezentati faptele in asa fel incat sa scoateti in evidenta experienta proprietarilor si a echipei manageriale.

A. Datele de identificare a firmei
Precizati: Numele firmei; adresa; numarul si data inregistrarii la Registrul comertului; forma juridica de constituire; domeniul de activitate; natura si nivelul capitalului social initial; nivelul capitalului social in momentul constituirii firmei; numele asociatilor; profesia si cota lor de participare la capitalul social.

B. Dezvoltarea de la infiintare si pana in prezent
Descrieti motivele care v-au determinat sa initiati afacerea. V-a fost data ideea de o cunostinta, de un consultant, de vreo publicatie de specialitate sau propria dvs. experienta v-a facut sa identificati o necesitate a pietei, pe care ati putut sa o satisfaceti prin activitatea dvs.
Prezentati etapele de dezvoltare a afacerii pana in prezent.

C. Misiunea firmei
Aratati care sunt scopurile firmei si strategia prin care acestea vor fi atinse. Cu alte cuvinte, unde doriti sa ajunga firma si prin intermediul caror actiuni conjugate. Ce avantaje ofera aceasta afacere societatii? Prin ce se diferentiaza firma dvs. de altele de acelasi fel. Prin ce strategii de marketing atrageti atentia asupra caracteristicilor distincte ale activitatii pe care o desfasurati? Mentionati relatiile de colaborare cu alte firme care pot garanta succesul firmei dvs.

D. Perspectivele de viitor ale afacerii
Intentionati ca, pentru a mentine competitivitatea firmei, sa apelati la noi tehnologii? Sau sa penetrati noi piete? Prezentati toate posibilitatile pe care le intrevedeti pentru extinderea si diversificarea afacerii. Nimeni nu va avea pretentia sa stiti cu precizie ce se va intmpla in zece ani de acum incolo. Dar trebuie sa aveti, totusi, o viziune asupra viitorului.

IV. Produsele si/sau serviciile

In aceasta sectiune se face o descriere a produselor sau serviciilor oferite. Aceasta sectiune este adesea cea mai lunga sectiune a planului de afaceri. Desenele sau fotografiile dau mai multa culoare prezentarii, facand-o mai convingatoare. Ele nu sunt obligatorii, dar creeaza o impresie favorabila celui care citeste planul. Daca oferiti servicii si nu produse, fotografiati spatiile de care dispuneti, echipamentele sau pe angajati in timp ce deservesc clientii.

A. Produsele si/sau serviciile oferite in momentul elaborarii planului
Enumerati aceste produse si servicii. Precizati care sunt caracteristicile lor, precum si avantajele pe care le aduc ele clientilor. Aceasta sectiune va fi citita cu atentie de catre potentialii investitori.

B. Produsele si/sau serviciile pe care le veti oferi in viitor
Atunci cand o firma realizeaza un singur produs sau serviciu, pericolul esecului este mare. Chiar si atunci cand exista multi potentiali clienti si nu exista concurenta, ceea ce se intampla foarte rar, trebuie sa aveti in vedere ca aceasta situatie nu va dura un timp indelungat. Succesul firmei dvs. ii va face si pe altii sa intre in scena.
Patentele si drepturile de autor nu va vor putea proteja un timp foarte indelungat. Pe de alta parte, dorintele si necesitatile consumatorilor se modifica si se diversifica in permanenta. De aceea, gama de produse si servicii oferite trebuie in permanenta diversificata si modificata.
De obicei, investitorii sunt atrasi de firmele care au in vedere fabricarea de produse si organizarea de servicii noi, care se adreseaza aceluiasi segment de piata ca si cele anterioare.

C. Din ce considerente vor cumpara clientii?
Exista un numar de raspunsuri standard la aceasta intrebare,cum ar fi: "Pretul convine cumparatorului", "Calitatea este cea dorita" sau "Serviciile sunt ireprosabile". Aceste argumente sunt general valabile pentru toate afacerile. De aceea, este bine ca raspunsul dvs. sa se bazeze pe rezultatele unor cercetari ale pietei. Altfel, nimeni nu va accepta declaratiile dvs.

V. Piata

A. Descrierea pietei
Aratati carui segment de piata va adresati, dand toate precizarile necesare de ordin geografic si demografic. Aflati care sunt venitul mediu si obiceiurile grupurilor de clienti vizati. Potentialul investitor se va simti mai in siguranta sa investeasca intr-o afacere al carei proprietar s-a documentat cu atentie asupra pietei potentiale.

B. Dinamica pietei
Prezentati schimbarile care intrevedeti ca vor avea loc in ceea ce priveste pietele pe care le vizati pentru produsul sau serviciul dvs. Explicati cum urmeaza sa moficiati produsele si strategiile de marketing pentru a va adapta acestor schimbari ale pietei. Investitorii si creditorii vor aprecia in mod deosebit faptul ca anticipati schimbarile si sunteti pregatit sa le faceti fata.

C. Piete secundare
Dupa ce ati stabilit care este piata careia va adresati, continuati sa cautati piete noi, pe care le veti deservi si planificati-va penetrarea pe aceste piete.

D. Testarea pietei
Pentru a-si vinde produsele, companiile trebuie sa cerceteze permanent piata pentru a descoperi ce doresc clientii lor. Stabiliti esantioane de cumparatori, reprezentative pentru piata careia i se adreseaza afacerea dvs. si studiati, prin raspunsurile la chestionarele pe care le inaintati acestora, reactia fata de produsele/serviciile pe care le oferiti. Pentru intocmirea chestionarelor, se poate apela la ajutorul specialistilor sau al diferitelor publicatii.

VI. Concurenta

Concurenta va exista intotdeauna in lumea afacerilor. Nu o minimalizati, ci priviti-o cu seriozitate. Cunoscandu-i pe concurentii dvs., puteti elabora strategiile necesare pentru a reusi pe aceeasi piata cu a lor. Ignorandu-i sau minimalizandu-le importanta, va semnati condamnarea la esec. Nu aveti concurenti in momentul respectiv? Fiti sigur ca ei nu vor intarzia sa apara.
Investitorii si creditorii nu vor avea niciodata incredere in oamenii de afaceri care se simt siguri pe ei in mod nejustificat. Convingeti-i ca ii cunoasteti pe concurentii dvs. si ca stiti cum sa folositi punctele slabe in avantajul dvs. si ca va veti perfectiona activitatea, pentru a nu va lasa doborati de punctele lor tari.

A. Descrierea concurentilor importanti
Descrieti-va concurentii, clasificandu-i in functie de dimensiunea lor. Aceasta dimensiune poate fi stabilita tinand seama de cifra de afaceri, de numarul de localuri, de active sau de capitalul lor propriu. Aplecati-va cu atentie asupra caracteristicilor care diferentiaza produsele fiecarui concurent, preturilor practicate de acestia, calitatile serviciilor. Aratati care sunt strategiile de marketing si tehnologiile folosite, in general, tot ceea ce considerati semnificativ.

B. Punctele tari si slabe ale concurentilor
Stabiliti cum se prezinta fiecare concurent important din punctul de vedere al puterii financiare, numarului de localuri, numarului de ani de functionare etc.

C. Avantajele concurentiale
Dupa ce analizati punctele tari si slabe ale concurentilor, trebuie sa stabiliti din ce punct de vedere aveti avantaje asupra lor. Stabiliti cum vor fi percepute aceste avantaje de catre clienti. In acest fel va veti putea contura mai bine nisa de piata.

D. Modificari previzionate ale situatiei concurentei
Faceti-l intotdeauna pe cititor sa inteleaga faptul ca sunteti constient de importanta urmaririi permanente a reactiei concurentilor la modificarile pe care le sufera afacerea dvs. Ca stiti ca acestia vor reactiona la fiecare miscare a dvs.

VII. Vanzarea produselor

V-ati identificat piata, ati creat produsul sau serviciul care credeti ca va avea succes si v-ati analizat concurentii. Acum trebuie sa va decideti asupra modului in care ii veti anunta pe potentialii clienti ce le oferiti si asupra persoanelor care vor urmari permanent satisfactia clientilor.
Multi intreprinzatori neexperimentati nu se gandesc sau se gandesc prea putin la aceste puncte importante inainte de a incepe afacerea, iar asta le va afecta succesul. Nu uitati importanta strategiei pe care o veti folosi pentru a va face cunoscut clientilor si a-i multumi si nici importanta acestei sectiuni a planului de afaceri.

A. Modalitati de vanzare
Cum va veti vinde produsele? Prin reteaua proprie de magazine? Folositi agenti de vanzari? Sau veti folosi sistemul de vanzari prin posta? Daca uneori vanzarea este usoara, facandu-se fara complicatii, direct din rafturile magazinului propriu, alteori lucrurile se complica, necesitand decizii complexe. De exemplu: cum va veti proteja impotriva fraudelor, in special in magazinele de autoservire? Cum ii veti ajuta pe clienti sa-si transporte la domiciliu produsele foarte voluminoase pe care le cumpara? Veti asigura service-ul in perioada de garantie cu proprii angajati sau veti subcontracta aceasta activitate?
Toate aceste sisteme trebuie gandite inainte de deschiderea afacerii, chiar daca nu vor fi perfecte de la inceput. Acest lucru va face o impresie buna si cititorului planului de afaceri.

B. Reclama, promovarea, relatiile cu publicul
Descrieti principalele modalitati de reclama pe care le veti folosi si motivele care va determina sa faceti aceasta alegere. Ce trasaturi ale produsului sau serviciului veti pune in lumina pentru a genera vanzarile? Ati pus la punct metode de monitorizare a rezultatelor diferitelor metode de marketing pe care le veti folosi, pentru a le studia eficienta? Ce suma veti folosi pentru activitatea de marketing? Explicati in detaliu cum o veti cheltui. Daca aveti brosuri de marketing, reclame aparute in diferite publicatii, referinte ale clientilor sau ale diferitelor organaizatii, este bine sa le anexati.

C. Urmarirea reactiei consumatorilor
Acordand importanta modului in care consumatorii percep produsele si serviciile dvs., veti obtine informatii extrem de utile pentru perfectionarea afacerii si veti castiga increderea si respectul acestora, determinandu-i sa va devina fideli. Intrebati-i ori de cate ori este posibil ce le place si ce nu le place. Si mai presus de orice, fiti pregatiti sa luati masuri pentru a corecta ceea ce nu le place. A intreba fara a actiona apoi conform raspunsurilor lor este o treaba inceputa, dar neterminata.

VIII. Fabricarea produsului (sau realizarea serviciului)

A. Furnizorii
Fiecare companie are propriii furnizori, care ii asigura de la rechizitele necesare in activitatea cotidiana pana la materiile prime, componentele si produsele finite care urmeaza a fi revandute. In aceasta sectiune a planului afacerii veti descrie furnizorii la care veti apela si motivele care va determina sa o faceti. Pentru acest lucru trebuie sa consultati listele de preturi ale diversilor furnizori si conditiile de livrare. Intalniti-va cu ei si formati-va o prima impresie asupra lor. Interesati-va daca sunt corecti in afaceri.

B. Spatiile si echipamentele
Mai mult ca sigur ca veti avea nevoie de un birou sau de un spatiu de lucru unde sa va desfasurati activitatea. Puteti sa planificati inceperea activitatii in propria casa. Dar daca previzionati insa o extindere a afacerii, veti avea nevoie cu siguranta de un spatiu de sine statator. Cautati sa incheiati un acord cu proprietarii. Includeti acest contract in plan, ca anexa. Descrieti avantajele spatiului respectiv. Stabiliti planul de organizare al spatiului respectiv, decizand asupra modului in care veti amplasa mobilierul si echipamentele de lucru. Gandindu-va din timp la aceste detalii, veti evita intarzierile inutile ale inceperii activitatii.

C. Personalul
Personalul necesar desfasurarii activitatii nu poate fi gasit peste noapte. De aceea, trebuie sa va ganditi din timp de cati angajati veti avea nevoie si ce calificari trebuie sa aiba acestia. Interesati-va de nivelul salariilor pentru aceste categorii de angajati, in asa fel incat sa puteti previziona cheltuielile cu forta de munca. Veti folosi acest nivel in sectiunea financiara.

D. Depozitarea
Este necesara in special pentru activitatea productiva. Insa, de multe ori, pentru prestarea unor servicii, este de asemenea nevoie de spatiu de depozitare a unor materiale. Asa ca nu trebuie sa neglijati acest aspect.

E. Controlul calitatii si garantiile
Indiferent de activitatea pe care o desfasurati sau o veti desfasura, trebuie sa puneti pe primul plan satisfactia clientului. Fara aceasta, reclama pe care o veti face va fi inutila. Pentru a-l satisface pe client, trebuie ca in primul rand sa-l tratati cu maxima atentie, pentru a intelege exact ce-si doreste. Apoi, este absolut necesar ca pretul produsului sa fie corect stabilit. In al treilea rand, produsul trebuie sa respecte cu strictete standardele de calitate. Iar in al patrulea rand, sa fie la indemana clientului atunci cand are nevoie de el. Asa ca trebuie sa stabiliti, inca de la inceput, procedurile de control prin care veti asigura livrarea la timp si de calitate a produsului.

IX. Structura companiei

A. Forma de asociere
Firma poate fi individuala sau societara, potrivit Legii nr. 31/1990. Intreprinzatorii se pot asocia in diferite moduri, in functie de obiectivele urmarite si de posibilitatile financiare de care dispun.
In momentul in care incepeti afacerea, trebuie sa alegeti forma de asociere. Discutati cu un avocat si cu un contabil, pentru a vedea care dintre ele va avantajeaza mai mult. Dupa ce v-ati decis sub ce forma va veti inregistra afacerea, explicati motivele, in aceasta sectiune a planului.

B. Structura proprietatii
In aceasta sectiune, prezentati asociatii si numarul de procente pe care le detin acestia in capitalul social, explicand cum vedeti dvs. modificarea structurii sale in situatia in care investitorul va accepta propunerea dumneavoastra de afacere si va investi.

C. Modificari anticipate
Aceasta sectiune se va completa numai daca planificati modificarea ulterioara substantiala a afacerii, prin diversificare sau achizitia altor firme.

X. Managementul firmei

Anumite capitole ale planului de afaceri vor fi citite cu prioritate. Acesta este unul dintre ele. Investitorii, in special, vor dori sa se asigure daca managerii se completeaza unii pe altii, ca o conditie esentiala a succesului.
Membrii unei echipe manageriale valoroase prezinta urmatoarele calitati:
* Experienta in aceeasi afacere sau intr-o afacere similara, preferabil una de succes.
* Maturitate conferita de traversarea unui ciclu complet de viata a unei afaceri, constand in lansare, dezvoltare si recesiune, singura experienta care ii poate convinge pe manageri ca orice afacere cunoaste perioade favorabile si nefavorabile.
* Un trecut incununat de succes, care sa dovedeasca faptul ca persoana cunoaste conditiile acestuia
* Cunostinte complementare care sa acopere toate domeniile manageriale esentiale: organizare, marketing si desfacere, finante.
Daca echipa pe care ati ales-o indeplineste toate aceste conditii, aveti in fata dumneavoastra toate sansele. Daca una sau mai multe dintre aceste cerinte nu sunt indeplinite, ar fi indicat sa reconsiderati componenta ei.

A. Memoriul de activitate al proprietarilor si managerilor
Daca sunteti de parere ca echipa manageriala selectionata de catre dumneavoastra intruneste conditiile necesare succesului, prezentati in cadrul planului motivele care va fac sa credeti acest lucru, bazandu-va pe fapte concrete si pastrand amanuntele pentru anexa, unde veti atasa curriculum vitae al fiecarui manager.

B. Structura organizatorica
Aceasta demonstreaza faptul ca stiti care sunt pozitia si atributiile fiecarui membru al echipei manageriale. Ea ii va ajuta pe manageri sa-si defineasca aria de responsabilitate si legaturile dintre ei, iar pe investitori sa se asigure de faptul ca planul dumneavoastra de actiune este bine pus la punct.

C. Descrierea posturilor cheie
Prezentati pe scurt responsabilitatile si aptitudinile necesare. Descrierea aceasta va va ajuta, de asemenea, in procesul de recrutare, pregatire si evaluare a personalului.

D. Demonstrarea potentialului de anticipare a riscurilor
Anticiparea riscurilor este esentiala pentru alegerea celui mai favorabil plan de actiune. Investitorii doresc sa se asigure de faptul ca intreprinzatorul si echipa sa manageriala sunt pregatiti sa faca fata oricarei situatii neprevazute.
Printre riscurile care pot afecta viitorul afacerii se numara: o evolutie defavorabila a ramurii in care se incadreaza afacerea • depasirea costurilor de productie estimate • dificultati in aprovizionarea cu materiale • aparitia de concurenti neasteptati • Trebuie sa va mai ganditi ce se intampla daca: concurentii fac reduceri mari de preturi • ramura in care veti activa va trece printr-o perioada dificila • vanzarile estimate nu sunt realizate • echipa manageriala se destrama.

XI. Planul financiar

Acest capitol prezinta un interes deosebit pentru investitori, dar si pentru dumneavoastra insiva. El este menit sa demonstreze viabilitatea proiectelor pe care le aveti. Va fi afacerea profitabila sau nu?

A. Definirea clara a sumei necesare, a surselor de finantare avute in vedere si a modului in care vor fi utilizate fondurile
Sa presupunem ca pentru extinderea afacerii dumneavoastra va este necesara suma de 4.000.000.000 lei: 2.000.00.000 pentru capital circulant si 2.000.000.000 pentru echipamente. Sursele de finantare pe care le aveti in vedere sunt: un credit bancar de 1.500.000.000 lei si o investitie de capital de 2.500.000.000 lei, din care 1.200.000.000 lei vor avea ca sursa profitul propriei dumneavoastra firme.
Este foarte important ca investitorul sa se convinga de faptul ca va asumati la randul dumneavoastra propriile riscuri, investind in afacerea pe care i-o propuneti investitorului respectiv.
In aceste conditii, propunerea de finantare va arata in felul urmator:

Fonduri necesare Surse de finantare
Capital circulant 2.000.000.000 lei 1.500.000.000 lei Credit bancar
Echipamente 2.000.000.000 lei 1.200.000.000 lei Investitie proprie
1.300.000.000 lei Alte investitii
Total necesar 4.000.000.000 lei 4.000.000.000 lei

B. Prezentarea istoricului financiar
Exste menita a demonstra investitorului caruia va adresati seriozitatea firmei. In acest scop, va trebui sa includeti documentele financiare (Bilantul contabil si Situatia veniturilor si cheltuielilor) pentru ultimii trei ani, sau daca nu aveti o istorie atat de indelungata, de la infiintarea firmei si pana in prezent. Investitorul va dori sa se convinga de faptul ca vanzarile si profitul au avut o evolutie favorabila, sa cunoasca evolutia competentei patrimoniului si datoriilor firmei.

C. Prezentarea estimarilor financiare
Aceasta sectiune trebuie sa demonstreze, din punct de vedere financiar, viabilitatea afacerii pe care o aveti in vedere. In acest scop, va trebui sa prezentati proiectiile Bilantului, Situatiei veniturilor si cheltuielilor si fluxului de numerar pe urmatorii trei ani.

Bilantul previzionat va arata situatia financiara a firmei la sfarsitul fiecaruia din urmatorii trei ani. Va prezenta activele cu ajutorul carora se va realiza nivelul previzionat al vanzarilor si modul de finantare al acestora (datorii si capital). Investitorii vor studia bilantul pentru a vedea daca diferiti indicatori de lichiditate si profitabilitate se incadreaza in limite care justifica finantarea afacerii respective.

Situatia previzionata a veniturilor si cheltuielilor va prezenta rezultatele financiare previzionate in urma desfasurarii activitatii (profit sau pierdere) in urmatorii trei ani. Este necesara previzionarea veniturilor din vanzari pe baza datelor din capitolul de marketing, costurile de realizare a produsului sau serviciului (fixe si variabile).

Fluxul previzionat de numerar. Prezinta o importanta deosebita pentru previzionarea profitabilitatii viitoarei afaceri, de aceea trebuie sa i se acorde importanta deosebita. In functie de nivelul previzionat al vanzarilor, el va scoate in evidenta capitalul suplimentar necesar si momentul in care acesta va fi necesar. Managementul firmei trebuie sa decida modalitatile in care acest capital va fi atras (prin atragerea de investitori sau prin credite bancare) si va fi rambursat.
Un flux de numerar bine inteles si intocmit va atrage atentia investitorului asupra problemelor care pot aparea in viitor, inainte ca acestea sa devina ireparabile.

In toate cele trei documente va trebui sa precizati pe ce v-ati bazat atunci cand ati facut previziunile. Explicati fiecare data. Nu considerati nimic ca fiind dat. Precizati, de asemenea, cine a elaborat documentele respective, mai ales daca ati consultat un specialist din afara firmei.

Calculul si graficul pragului de rentabilitate trebuie sa apara in aceasta sectiune a planului. Pragul de rentabilitate arata nivelul vanzarilor la care profitul este zero (acest concept a fost prezentat in articole anterioare ale sectiunii de management a suplimentului). El trebuie sa fie neaparat inferior nivelului previzionat al vanzarilor, altfel, veti fi in pierdere. Nu este posibil acest lucru? Atunci analizati cum puteti modifica factorii care ii influenteaza pretul, costurile fixe si costul variabil unitar. Daca nu se poate face nimic pentru ca diferenta dintre vanzari si pragul de rentabilitate sa fie pozitiva, renuntati la idee, inainte de a fi prea tarziu.

Adrese utile:
www.smallbiz.md – ghid on-line pentru realizarea unui plan de afaceri; exemplificare
www.bplans.com – site dedicat realizarii unui plan de afaceri

Cine este Barack Obama

Vitus_03@yahoo.com — Sat, 13 Dec 2008 17:13:00 +0000

Americanii au ramas surprinsi in 2004, in cadrul Conventiei Democrate, de un tanar senator in varsta de doar 43 de ani care a reusit sa atraga atentia prin intermediul unui discurs marcat de fraza: "Nu exista o America liberala sau una conservatoare, ci exista Statele Unite ale Americii". Acest tanar senator era Barack Obama, care avea sa scrie patru ani mai tarziu o pagina de istorie pentru Statele Unite, devenind primul presedinte de culoare al tarii.

Avand origini africane, Obama este un personaj exotic pentru scena politica americana. Nascut la 4 august 1961 in Hawaii, Obama este fiul lui Barack Obama Sr., originar din Kenya, si al lui Ann Dunham din Kansas. Parintii sai au divortat cand Barack avea numai doi ani, tatal sau intorcandu-se inapoi in Kenya. Tatal sau a murit in anul 1982 intr-un accident de masina.

Dupa divort, mama lui Obama s-a recasatorit si s-a mutat in Indonezia in anul 1967. Tanarul Barack s-a intors inapoi in SUA pentru a locui cu bunicii sai. Barack Obama se poate lauda cu o educatie aleasa. Dupa doi ani petrecuti in Los Angeles, unde a fost student la Occidental College, proaspatul candidat al SUA s-a transferat la Columbia University din New York, pentru a studia stiintele politice, specializandu-se apoi in relatiile internationale. Si-a obtinut licenta in 1983.

In 1985, Obama s-a mutat in Chicago, unde a muncit ca asistent social in ghetourile orasului. A renuntat apoi la postul de asistent social in 1991 pentru a urma cursurile scolii doctorale in drept la Harvard, devenind primul primul redactor-sef de culoare al prestigioasei Harvard Law Review. Dupa absolvirea studiilor la Harvard cu calificativul magna cum laude, Obama s-a intors in Chicago pentru a lucra ca avocat.

Noul presedinte american a fost si profesor universitar. El a predat drept constitutional la Facultatea de Drept a Universitatii din Chicago timp de doi ani, fiind lector intre 1992 si 1996, iar apoi lector senior din 1996 in 2004.

Noua Prima Doamna a SUA este Michelle Obama, pe care Barack a cunoscut-o in timp ce lucra ca avocat in Chicago. Cuplul prezidential are doua fiice, Malia, de noua ani, si Sasha, de sapte ani.
Obama a scris pana in prezent doua carti: "Dreams from My Father" si "The Audacity of Hope".

Discursul din 2004 l-a ajutat enorm pe Obama sa obtina un mandat in Senatul american. Acest lucru a reprezentat o adevarata victorie, dupa ce in 2000 campania lui Obama pentru Camera Reprezentantilor a fost un adevarat esec. Multi i-au pus la indoiala sansele de a ajunge presedinte al SUA atunci cand si-a anuntat intentia de a candida la alegerile prezidentiale in ianuarie 2007, si asta din cauza rivalilor sai puternici. Cel mai reprezentativ nume a fost cel al fostei Prime Doamne a SUA, Hillary Clinton.
Cu toate acestea, Obama si-a vazut de drum, iar rezultatul final la-m vazut cu totii.

Viitorul design al mobilei (polite pentru carti)

Vitus_03@yahoo.com — Wed, 05 Nov 2008 17:54:00 +0000

Stimati vizitatori in ultimele zile eram deosebit de interesat de o mica schimbare in interierul camerei in care imi petrec timpul, si de aceia am hotarit sa reinoesc cite ceva, .... in urma unor cautari, priviti ce am gasit :) dupa parerea mea cine a produs politele de mai jos merita intru tot respectul nostru ... BRAVO Maestro :)

Cum sa legi Cravata

Vitus_03@yahoo.com — Thu, 07 Aug 2008 18:59:00 +0000

Pentru cei ce nu cunosc sa lege cravat un super simplu si fine nod :)

Cele mai tari cluburi din lume

Vitus_03@yahoo.com — Sat, 28 Jun 2008 15:39:00 +0000

Cluburile de top ale lumii

Vara si-a luat rolul in serios. Odata ce a crescut temperatura cluburile si teresele din intrega lume si-au deschis si ele portile si au oferte cat se poate de interesante. Nimic nu se compara cu o iesire seara, pe racoare, impreuna cu prietenii, la un cico sau mai mult.

Daca te plimbi prin Europa vara asta, iti prezentam cateva dintre cele mai luxoase cluburi de unde nu ai voie sa lipsesti. Atmosfera este incredibila si distractia garantata.

LONDRA: Cuckoo Club

Deschis doar in zilelele de miercuri, Cuckoo Club este probabil cea mai buna alegere pe care o poti face in Londra. Vestitele cocktail-uri, savuroase, racoritoare, cu toate aromele pe care ti le poti imagina, aici le gasesti. Muzica este antrenanta si poate ai noroc si dai si peste vedete de calibru cum ar fi Kate Moss, Sadie Frost si chiar Marilyn Manson.

CROATIA: Carpe Diem

Un nume sugestiv pentru un club memorabil. Daca esti romantic incurabil, aici trebuie sa ajungi. Printre iaht-uri, apusul vazut de langa clubul Carpe Diem este cel mai frumos. Aici se asculta foarte mult jazz, iar pe langa cocktail-urile clasice se servesc vinurile si vinurile spumante.

SARDINIA: Billionaire

Daca te aflii in zona si chiar vrei sa faci impresie, trebuie sa stii totul despre Billionaire. In primul rand clubul este foarte cautat de oamenii cu bani din cam toata Europa. Trebuie sa-ti faci o rezervare din timp, pentru ca aici nu poti sa intri oricum, ca si cum te-ai intoarce de la plaja. Tinuta este obligatoriu decenta, asa ca va trebui sa iti alegi un costum chic si sa ai o partenera care sa poarte rochie de seara.
In Billionaire nimic nu este ieftin si cand spunem asta ne referim la faptul ca aici nicio bautura nu costa sub 70 de euro. Clubul este deschis pe perioada verii, din iunie pana la inceputul lui septembrie si reprezinta Perla Insulei Sardinia. Vedete precum hair-stilista Margherita Missoni, Francesco Totti, David Beckham si Denzel Washington sunt mai mereu prezente aici.

Iesim acum de pe continentul european si ajungem mai intai in...

HONG KONG: Volar

Volar este clubul tinerilor nonconformisti. Construit in stil inedit, designul urmand in general linii drepte, Volar este clubul tinerilor instariti din zona Asiei. Din pacate clubul este exclusivist si doar membrii au ocazia sa intre, in schimb in weekend ei isi pot aduce cate 2 prieteni fiecare. Daca ajungi aici, trebuie sa incerci Vodka cu miere 'Volar', un produs cu totul deosebit.

LOS ANGELES: Hyde Lounge

Piele de crocodil, lumanari, atmosfera intima. Sunt cateva cuvinte care caracterizeaza acest club. Hyde Lounge este impanzit de vedete celebre precum Kate Bosworth, Joaquin Phoenix, Lindsay Lohan, Jared Leto, Zach Braff si Jessica Alba, pe care le poti gasi aici aproape zilnic.

Cand vine vorba despre distractie de lux ne putem referi si la localuri autohtone. Doua dintre cele mai bine cotate cluburi din sud-estul Europei se afla in Capitala: Gaia si Bamboo reprezinta alegeri foarte bune, mai ales in randul pretentiosilor - vedetele autohtone, dar si de peste hotare.

Autor: Alex Todoran

Who Killed 2PAC !!!

Vitus_03@yahoo.com — Sun, 22 Jun 2008 20:37:00 +0000