Asa cum o mâna spala pe alta si amandoua jgheaburile, tot asa si vecinii sînt datori sa se ajute între ei ca doara n-o sa dam acuma 150-200 de dolari la o firma de specialitate în loc sa bem de banii aia. Si daca vecinii sînt datori sa se ajute între ei, mai întai a venit vecinul la jgheaburile mele - c-asa-i corect - si dupa aia m-am dus eu la el.

Si nu m-am dus cu mâna goala, ci cu scara mea extensibila în spate. Era cam pe la 7h30 dimineata, pentru ca se stie ca cine se trezeste de dimineata înseamna ca nu mai doarme. Am rezemat scara de jgheabul pe care urma sa-l curatam si sa-l îndreptam - dupa legile fizicii anti-newtoniene care spun ca trebuie ai un punct de sprijin într-un obiect nesigur pe care vrei sa-l misti - si am purces la treaba. Ne-am suit pe acoperis, am scuipat în sân si am zis un doamne-pazeste ca nu eram decât la vreo 10 metri înaltime fara nici o centura de securitate si am început sa curatam jgheaburile într-o harmalaie de mare pozna.

Moment în care se deschide o fereastra sub noi si o voce cristalina, apartinand fetitei de patru ani a amicului meu, exclama în culmea entuziasmului :

Mamiiii! Vino repede ca a venit Mosul! L-am auzit cum tropăie pe acoperis!

Desi toata lumea asteapta cu nerabdare continuarea, dati-mi voie sa cred ca va veti plictisi teribil la partea de calcule propriu zise. Sînt o gramada de formule si calcule de structura, modelizare de elemente finite si alte chestii grele. Astfel încât, dupa doua zile de gândire, am ales sa sar peste niste etape care sînt mult prea complicate.

Modelizarea

Pe vremea lui Saligny, nu existau programe de modelizare cu elemente finite. Ce-mi ia mie astazi sa modelizez sau sa calculez o structura, îi lua lui poate o zi sau doua. Si pentru ca nu existau foarte multe teste si experimente care sa sustina anumite formule, inginerii din vremea respectiva cam exagerau la materiale. Din acest motiv podurile facute în 1800 înca sînt în picioare si vor fi înca 300 de ani, în timp ce podurile din ziua de azi sînt calculate sa aiba o durata de viata limitata care nu poate fi prelungita fara costuri enorme. Plus ca multi din inginerii de azi ar fi buni doar de copii de mingi pe lânga un Gustave Eiffel sau Maurice Koechlin si deci vai de pielea noastra!

Eu am ales sa modelizez structura, ca sa nu pierd timp. Mi-a luat o jumatate de ora de la A la Z. Spre deosebire de alti ingineri mai experiementati, eu prefer sa nu las programul sa-si aleaga el materialele dupa capul lui în functie de încarcari si eforturi (adica sa faca design) ci îi spun eu ce sa ia în calcul (adica fac analiza). Apoi ma verific prin calcul manual, scurtaturi diverse, ca sa fiu sigur ca nu mi-au dat aberatii.

Sa începem deci. Pentru ca voi sînteti niste puiandri neinitiati, o sa va arat doar poze cu câteva scurte explicatii.

1. Mai întai creem geometria structurii de rezistenta. Tablierul de pat nu apare în aceste poze, ca sa fie totul mai spectaculos

2. Definim materialele, specificatii, suporti si încarcari. Pentru ca vom asambla patul cu suruburi, înseamna ca este permisa rotatia la capetele cornierelor.

3. Definim tipul de analiza si alti pasi foarte plictisitori, analizam si cascam gura la rezultate. Dupa cum am scris în primul articol, combinatia cu saritul pe pat al celor trei oameni easte cea mai defavorabila. Ea ne da urmatoarele chestii, atât pentru tablierul de pat cît si suportul de pat.

Pentru tablierul de pat, acolo unde este culoarea mai rosie, înseamna ca eforturile suportate de tablier sînt mai mari. Deloc surprinzator, saritul în mijlocul patului e cel mai daunator pentru tablier. Ca sa nu pierd mult timp cu calculele, am considerat si pentru structura de corniere tot în mijlocul patului, acele tzopaituri. Desigur, daca aia trei sar pe margine, cornierele sînt si mai solicitate. Eu dau doar un exemplu.

4. Scoatem raportul final care poate contine un milion de informatii. Eu am ales doar câteva: fortele trimise prin corniere la podea (reactii), eforturile în corniere (axiale, de încovoiere si de forfecare) si deformarea structurii sub combinatia de încarcari respectiva.

Dupa cum se vede, patul se deformeaza doar 2 mm pe verticala daca folosim corniere de 51 mm pe 51 mm cu grosimea de 4.8 mm. Am exagerat eu scara la care deseneaza programul, ca sa aveti o idee mai clara. Desigur, e o întreaga discutie, pt ca cornierele astea sînt structurale si rezista mult mai bine decât cornierele care se gasesc la depozitele de materiale de constructii. Dar programul lucreaza cu ce-i dau eu si n-am avut chef sa redefinesc materialele dupa stocul de la Praktiker. Dar e posibil, asta vreau sa spun!

Cam asta e cu modelizarea. Nu am pretentia ca aceasta modelizare este facuta dupa toate regulile artei, ca e ora 10h30 seara cînd scriu postul asta si sînt dupa o zi de munca grea. Dar acum aveti o idee. Urmatorul pas ar fi sa calculam rezistenta materialelor în asa fel încât sa reziste la solicitarile date de program. Putem face asta tot cu programul, sau putem face la mâna dupa vechea metoda stramoseasca.

Ca sa încheiem, aflati voi ca desi noi am glumit aici si am râs pe parcursul a trei articole, în realitate cam asa se calculeaza paturile dragilor. La Mobexpert sau alti producatori de mobila, sînt niste neni care cu un program de modelizare, fac cam ce v-am aratat eu acilea. Ca nu s-a nascut nimeni gata destept sa stie din prima ca nu’s ce structura de pin australian cu dimensiunile x, y, z n-o sa se prabuseasca sub greutatea alora care-l cumpara. D-aia totul înseamna calcul.

Deci ma opresc aici cu seria ‘’Patul lui Saligny’’, ca sa nu încep sa scriu formule plictisitoare kilometrice pe care n-am nici o idee cum sa le fac haioase si spectaculoase.

De la fete as avea nevoie de sugestii despre ingredientele care nu ar trebui sa lipseasca de la acest eveniment si despre aranjamente arhitecturale ale acestora prin casa. Cu ce ar trebui sa-mi întampin invitatii, ce sa pun pe masa, cum sa decorez casa. Bugetul în care trebuie sa se încadreze propunerile fiecarei fete cititoare a Cafeina.ro trebuie sa fie de maxim 400 de dolari (adica aproximativ 250 euro) si trebuie sa acopere nevoile a 15-20 de oameni. Daca bugetul vi se pare mic, înseamna ca nu v-ati folosit imaginatia la maxim, asa ca mai aveti dreptul la o încercare.

De la baieti am nevoie de sugestii privind bautura si muzica, cum altfel? Ce nu ar trebui sa lipseasca, ce vinuri sa am pregatite, ce cocteiluri si ce muzica sa am pregatita în functie de fiecare bautura si moment al petrecerii? Bugetul maxim în care trebuie sa se încadreze propunerile fiecarui mascul cititor al Cafeina.ro trebuie sa nu depaseasca rotunda suma de 350 de dolari (adica 225 de euro) si trebuie sa acopere nevoile celor prezenti.

Toate propunerile fetelor vor avea onoarea sa fie trecute în revista de sotia mea, care-si va lua sârguincioasa notite. Toate propunerile baietilor vor fi trecute în revista de subsemnatul care se va prezenta cu lista si propunerile la cel mai apropiat depozit/magazin de bauturi.

Pai, start, as zice!

Ca sa nu zic totusi ca am muncit degeaba, iata aici linkul care acel serial tradus în româna, care mie îmi place foarte mult. Se numeste Les Parent (Familia Parent) si este difizat de Radio Canada în fiecare luni.

LINK LA VIDEO TRADUS ÏN ROMANA

Asta e. Munca în zadar!

Geometrie si distributia încarcarilor

În prima fotografie de mai jos avem geometria patului. Dimensiuni. Geometria se poate schimba în functie de rezultatele analizei structurale. În a doua fotografie avem distributia încarcarilor asupra structurii de sustinere a patului. Tablierul de pat necesita o analiza separata. Sa vedem daca avem chef sa ajungem pâna acolo.

Valori ale încarcarilor

Greutatea proprie

Greutatea tablierului de pat depinde de materialul din care e facut si de grosime. Daca e din lemn, depinde ce fel de lemn si daca e uscat sau verde. Daca e verde, e plin de apa, deci atârna mai greu. Câteva exemple de greutati de lemn uscat : artar (maple) - 755 kg/mc, bambus - 300 kg/mc, stejar - poate fi între 600 si 900 kg/mc, abanos - 1200 kg/mc, brad - 350 kg/mc. Sa zicem ca nu va cheama Voiculescu si nici Zavoranca ca sa va faceti pat din abanos sau bambus si ca va multumiti cu un tablier din stejar. Ca brad folosesc toti românii iar voi vreti sa fiti o idee mai jmeci decît romanii de rând plus ca vreti sa salvati padurile.

Pentru facilitatea calculului, luam un stejar cu greutatea de 600 kg/mc. Transformat în greutate pe metru patrat (ca noi lucram cu forta pe suprafata, adica presiune) asta înseamna : 600 kg/1000 mm per metru patrat  = 0.6 kg/mm de grosime per metru patrat = 18 kg per metru patrat de placa de 30 mm grosime. Transformat în KiloPascali (kPa) sau KiloNewtoni per metru patrat (kN/m.p) asta da : (18*9.81)/1000 = 0.17 kPa. Deci greutatea tablierului este egala cu 0.17 kPa. Cu un calcul asemanator, bazat mai mult pe experienta, apreciem din ochi greutatea cornierelor de structura si obtinem greutatea proprie totala a patului egala cu 0.25 kPa. Asta înseamna aprox. 28 kg x 2 metri x 1.6 metri = 89.6 kg. Atât este patul de greu fara sa aiba nica pe el decât tablierul si structura.

Daca vi se pare prea greu, poate e cazul sa va gânditi sa va faceti un pat din lemn? Nu? Buuuun. Trecem mai departe.

Încarcarea vie uniform repartizata

Scopul nostru e sa facem un pat care sa tina un barbat si doua femei plus o partida de sex conform sugestiei lui Lightplay, ok? Nu stam acilea sa calculam un pat pentru o familie din Ferentari cu 7 puradei dupa ei, ca nu m-am angajat la ONG-ul ala care promoveaza toleranta pt tigani. Asta e patul meu si-l calculez pentru ce solicitari vreau eu, ca-i cursul meu. Deci un barbat si doua femei.

Greutatea unui barbat bine cladit e cam 85 spre 90 kg. Greutatea unei femei cu forme apetisante, cu masurile 90-60-90 este cam de 55-65 kg. Deci avem 220 kg în total. Presupunem ca fac sex împrastiati uniform în tot patul. Atunci avem 230 kg împrastiate pe suprafata de 3.2 metri patrati. Rezulta 230 kg/3.2 metri patrati = 71.8 kg/m.p. adica 0.7 kPa. Adaugam plapuma de la bunica, pernele cu puf de rata si salteaua de la Mobexpert si rotunjim totul la 1.2 kPa pentru conformitate. Ca sa aveti un ordin de marime din industrie, cam atât cântareste un acoperis neizolat din grinzi cu zabrele si tabla cutata. Adica un acoperis de hala industriala.

Încarcarea vie concentrata

Noi stim ca daca un barbat a ajuns în pat cu doua femei în acelasi timp, ala are o minte perversa si gata de shotii. Deci se poate întampla ca el sa stea în picioare în mijlocul patului. Nu va ganditi la prostii, ca va dau afara de la curs. Poate omul vrea sa schimbe becul de la lustra. Deci asta înseamna o încarcare de 90 kg punctuala.

Cazul defavorabil îl reprezinta cei trei oameni aflati în picioare si strans îmbratisati. Asta intra pe o jumatate de metru patrat. În afara de cazul cînd barbatul sta în picioare si le ia în brate pe ambele femei în acelasi timp, nu exista riscul de forfecare prin strapungere a tablierului. Pentru ca în acest caz tablierul de brad la pat este o idee foarte proasta.

Deci avem posibilitate de încarcare vie concentrata de maxim (90 kg*9.81)/1000 =0.9 kN oriunde pe suprafata patului. Daca e în centru e solicitant pentru tablier, daca e pe margini e solicitant pentru cornierele de margine.

Impactul vertical

Dar daca cei trei se uita la meci în timp ce fac sex si înscrie Romania? Putin probabil sa se întample, carui barbat i-ar mai arde de Mutu si compania cînd are alaturi doua femei misto? Dar io-s inginer si trebuie sa prevad cazul cînd acest lucru s-ar întampla. Daca cei trei topaie în acelasi timp pe pat, dar decalat unul fata de altul, nu-i asa grav. Daca sar toti trei în sus în acelasi timp, atunci greutatea lor de 220 kg poate ajunge linistit la 400 kg în momentul impactului cu tablierul de la pat. C-asa e-n gravitatie!

Da’ noi nu sântem panicarzi si presupunem ca n-o sa aterizeze în genunchi pe tablierul gol. Mai e o saltea, mai e o plapuma, mai amortizeaza. Deci ramânem la amplificarea cu 25% a greutatii. Egal cu 275 kg. Presupunand ca aterizeaza toti în mijlocul patului, avem 2.7 kPa. Deci impactul este 2.7 kPa în mijlocul patului. De dragul distractiei sa transformam asta în încarcare concentrata desi e sigur ca n-o sa sara ala cu muierile în brate doar ca sa-mi faca mie în ciuda.

Forta longitudinala

Nu intram în detalii, ca sa nu roseasca fetele si sa trebuiasca sa lipesc o bulina rosie de coltul dreapta sus al blogului. Cu ce forta da un barbat din fund? Hai sa zicem ca cu 25 kg forta. Rezulta dupa calcule complicate o încarcare longitudinala preluata de tablier si trimisa la picioarele patului sau la peretele apartamentului, de 0.3 kN. Hai ca nu-i asa de grav, un camion care frâneaza sau accelereaza face bubu mai mare la un tablier de pod decât un dat din fund la un tablier de pat.

D-aia nu-i voie, copchii mosului, sa accelerati pe un pod dincolo de viteza care-i scrisa pe panourile indicatoare. Ca trimiteti o încarcare orizontala datorita tractiunii sau frânarii de pâna la 50% din greutatea vehiculului în care va aflati. Ïn timp apare starea de oboseala a tablierului si dupa aia va mai mirati ca va cad podurile în cap!

Încarcarile accidentale

Acilea nu-i mult de scris. Vreti sa plecati în vacanta si va faceti valiza? Nu-i grav, daca e pe pat pt ca o umpleti treptat cu chiloti si sosete si nu solicitati patul brusc. Deci e OK. În schimb daca veniti de la aeroport si aruncati valiza pe pat e mai putin cool pentru acel pat. Ca si momentul în care va hotarâti în sfarsit sa aspirati prin casa si suiti pe pat fotoliul ala greu pe care vi l-a lasat mostenire bunica. Patul n-o sa fie super încantat si s-ar putea sa geama sau sa scrasneasca din încheieturi, depinde de cheful în care-l prindeti.

Ca sa nu ma întind, hai sa zicem ca avem o încarcare accidentala de maxim 50 de kg. Adica 0.5 kN pe metru patrat.

Recapitulare

DL = 0.25 kPa ; LL unif = 1.25 kPa ; LL conc = 0.9 kN ; Cv = 2.84 kN ; Ch = 0.3 kN ; S = 0.5 kPa. Nu uitati ca aceste încarcari nu sînt factorizate (sînt valori nominale sau de serviciu) si ca ele nu actioneaza toate în acelasi timp sau pe aceeasi directie. Adica, cînd da barbatul din fund, n-o da la 90 de grade fata de firul cu plumb, asta vream sa va comunic.

Cu valorile astea facem calculul propriu zis. Ca pâna acum, în cele doua articole a fost doar introducerea, chestie de 3 minute.

Ca sa-mi dau seama daca va intereseaza sa continuam cu serialul asta, comentati! Daca v-ati rusinat pe parcursul acestui articol înseamna ca sînteti fete mari si foarte probabil ca acest blog nu-i indicat mironositelor. Daca v-ati simtit jigniti, va rog sa adresati plangerile dvs. pe adresa redactiei în atentia Consiliului de Etica si Integritate.

Salut Stash,

Te consult într-o problema de structura, pt ca stiu ca esti structurist si ai putea sa ma ajuti. Vreau sa-mi fac un pat înalt, de 2000 x 1400 x 800 mm pe structura de cornier si nu stiu cu cine as putea discuta la concret sa-mi dea niste idei. Poti sa-mi faci tu niste calcule? Ce grosime de cornier, ce tip de structura, etc? O sa-l folosesc împreuna cu prietena mea, asa ca vezi cum faci.

Va spun sincer ca prima dat am râs. Adica, m-au mai rugat amici sa le ofer consultatii în diverse probleme legate de constructii, dar niciodata nu m-a rugat cineva sa-l ajut cu structura unui pat. E o premiera, trebuie sa marturisesc!

Dar trecând peste hazul din primele minute, am început sa ma gândesc serios cum sa-l ajut pe amicul. Si m-am gândit s-o pun de-un experiement. Cum ar fi sa scriu un articol despre cum face un structurist o analiza de caz de structura? Cum ar fi sa scriu un articol plin proceduri, dar sa fac în asa fel încît sa nu fie plictisitor? Si cum ar fi ca cititorii acestui blog, care au o gramada de meserii, sa asiste la acest experiment?

Pentru ca un pat, doamnelor si domnilor, nu este nimic altceva decât o structura la scara mica. Este ca o cladire cu un etaj. Este ca un pod. Si am sa va demonstrez asta, mai jos.

Pai sa începem, zic;

Structura unui pat. Analiza de caz

a) Ïncarcarile la care poate fi supus un pat

Ïn primul rând patul are greutate proprie. Aceasta se numeste încarcare moarta.

Patul este folosit ca sa doarma oameni în el. De obicei, doi. Oamenii astia se misca, se întorc pe toate partile, etc. Patul e acoperit de paturi, plapume perne, jucarii. Toate acestea înseamna încarcare vie.

Oamenii astia mai fac si sex. Cînd el da din fund, patul se misca pe lungime. Asta înseamna forta longitudinala. Forta longitudinala este preluata de tablierul unui pat prin efectul de diafragma si transmisa la picioarele patului sau la perete, daca patul este rezemat de un perete. Cînd patul se izbeste de perete, apare efectul de tampon, care trimite înapoi unda de soc.

Oamenii mai si sar în pat. Aceasta înseamna impact vertical.

Si nu în ultimul rând, oamenii pun din cînd în cînd pe pat valize grele sau scaune ori mese. Acestea se numesc încarcari accidentale.

Toate aceste încarcari de mai sus exista si în cazul constructiilor clasice. Care, spre deosebire de patul nostru, mai pot fi supuse la vânt, zapada, cutremur, incendii, etc. Dar nu vom lua toate acestea în calcul pt un simplu pat.

b) Factorii de securitate si combinatiile de încarcari

Vom denumi în continuare toate încarcarile cu simboluri: ïncarcarea moarta – DL, ïncarcarea vie – LL, forta longitudinala – Ch, impactul vertical – Cv, încarcarile accidentale – S. Factorii de securitate sînt niste numere cu care se maresc artificial aceste încarcari, pentru securitate. Daca DL = greutatea patului = 100 kg, putem scrie 1.25DL = 125 kg si calculam patul pt aceasta greutate majorata.

Structura se calculeaza la starea limita, stare la care structura intra în colaps. Dar aceasta stare limita nu trebuie sa apara înainte ca încarcarea nominala pt care a fost calculata structura sa fie atinsa.

Daca nu v-am pierdut pâna aici, continuam…

Combinatiile de încarcari sînt încarcarile de mai sus, luate împreuna, pt a gasi încarcarile maxime nefavorabile care ar putea duce la colapsul patului. Ïn cazul nostru, grosso-moddo, avem urmatoarele combinatii:

1: 1.4DL – greutatea proprie a patului

2: 1.25DL+1.5LL – patul plus oamenii care dorm în el.

3: 1.25DL+1.5LL+1.35Ch – patul si oamenii care fac sex

4: 1.25DL+1.5LL+1.5Cv – Patul si oamenii care tzopaie în el. Dupa cum se vede, nu se poate face sex si sari pe pat în acelasi timp, asa ca nu amestecam forta longitudinala cu impactul vertical.

5: 1.25DL+1.8S – Patul si încarcarile accidentale. Presupunem aici ca daca a fost asezat un birou pe pat, nu mai este loc sa se suie si oamenii sau sa tzopaie careva pe el. Unii prefera sa înmulteasca cu 2 încarcarile accidentale, dar as spune ca este exagerat.

6: 1.25DL+1.5LL+0.5S – Asta înseamna ca pe pat sînt încarcari accidentale – valize grele, etc – în acelasi timp cu oameni. Dar pt ca încarcarile accidentale apar rar si sînt deja combinate cu greutatea oamenilor si a plapumilor, efectul lor poate fi diminuat

Din combinatiile de mai sus nu este evident si saritor în ochi care combinatie de încarcari poate duce la prabusirea pautului. Experienta arata ca în general încarcarea numarul 4, patul si oamenii care tzopaie în el, sînt cele care duc cel mai des la prabusirea structurii patului. Dar, lucru de mirare pentru neinitiati, nu neaparat încarcarea numarul 4 va solicita cel mai mult anumite componente ale patului. Poate fi o alta combinatie care sa fie fatala pentru picioarele patului. De exemplu patul si oamenii care fac sex duc deseori la colapsul picioarelor patului din cauza momentului foarte mare pe care-l induc în picioarele patului în timp ce o încarcare accidentala mare plasata în mijlocul tablierului patului, poate duce la ruperea acestuia înainte ca structura patului sa se prabuseasca. Deci toate combinatiile trebuie analizate atent si vazut care din ele, carei componente îi va aduce pieirea. Si acea componenta trebuie calculata în consecinta.

***

Ma opresc aici cu analiza ca sa nu adormiti. Asteptam comentarii. Daca v-am plictisit, nu mergem mai departe. Daca v-a amuzat, putem continua cu un articol viitor în care sa explicam cum aflam grosimea ideala a cornierelor, ce suruburi trebuie folosite, cum stabilizam patul si diminuam influenta încarcarilor si cum de mesterii stiu deja toate aceste lucruri desi n-au calculat în viata lor o rezistenta la flexiune-torsiune a unui picior de pat.

Loialitatea de 35 de ani a Bernadettei fata de seful ei i-a fost rasplatita în doua rânduri cu cîte o cana de cafea cu logoul firmei si o placheta pe care scria cu litere aurite ca face parte din clubul restrâns al celor care au muncit 35 de ani în aceeasi companie. Cînd a iesit la pensie, si-a luat cu ea placheta si canile. Pe prima a agatat-o pe peretele care duce la etaj iar canile le tine în dulap, nefolosite. Bernadette nu bea cafea asa ca nu are ce face cu ele.

Deformatia profesionala a secretarei personale îsi face simtita prezenta în viata particulara a vecinei mele. Vrea sa stie tot despre toata lumea. Cînd m-am mutat în cartier, s-a înfiintat la usa mea cu o placinta cu brânza si sos de cranberries. Usa de la intrare era scoasa din balamale, ca tocmai mutam mobila înauntru dar Bernadette a considerat asta ca o invitatie implicita de a intra pâna în living. Nu puteam s-o dau afara sau sa ma rastesc la ea, era atât de amabila. În cinci minute îi aratase deja neveste-mii cum functioneaza masina de spalat vase si îmi deschisese doua dulapuri sa vada daca folosim detergentul de vesela potrivit. Am lasat-o în pace, abia ma mutasem si prin dulapuri era totul vraiste.

Dupa ce ne-am linistit cu mutatul, am venit într-o zi acasa la prânz, sa manânc. Bernadette era în living la o cafea cu nevasta-mea. Nu, Bernadette nu bea cafea, dar se servea copios din niste cornulete cu rahat facute de soacra-mea cu o zi înainte, udate din belsug cu suc de portocale. Mi s-a parut curios ca fenomen dar n-am zis nimic pentru ca trebuie sa fim niste vecini de treaba. Am mâncat în bucatarie, ascuns dupa perete. Bernadette nu s-a simtit prost pentru ca eu mâncam în picioare si cam în fuga. N-a simtit nevoia sa ne lase singuri, ca sa-mi tihneasca prânzul. Probabil cornuletele si amabilitatea neveste-mii ecranau cumva vreun eventual sentiment de jena.

De-a lungul timpului, Bernadette s-a simtit obligata sa intre la noi în curte de cîte ori avea sa ne spuna ceva foarte important. Cum ar fi ca vecinul din stânga a facut credit la Royal Bank ca sa-si ia ultimul model de Mazda sau ca vecinii din fata s-au separat si casa i-a ramas lui. Îi eram mereu recunoscator pentru toate aceste vesti fara de care viata mea în cartier ar fi fost cu siguranta anosta. Îi eram recunoscator si pentru ca nu se simtea jenata sa-mi aduca aceste vesti exact cînd eram întins la plaja în sezlong doar cu slipul de baie pe mine si o bere alaturi.

Ieri dimineata, nevasta-mea mi-a aruncat bomba în brate, la o ora cînd nici macar nu ma trezisem bine. Bernadette si-a vândut casa si se va muta într-o resedinta pentru persoane în vârsta. În locul ei, mi-a comunicat sotia îndatoritoare, se vor muta o familie de români. Coafeza neveste-mii ca sa fiu mai exact. Adica sursa ei primara de stiri din comunitatea româneasca.

Acum scriu aceste rânduri cu un ochi la pagina de imobiliare. Încerc sa-mi dau seama cît as pierde daca as vinde casa si m-as muta într-o zona unde sa nu traiesc cu spaima ca atunci cînd ies de la dus voi da nas în nas cu vecinul de alaturi care a venit sa-mi spuna ca mâine e ziua aia cînd trec cei de la primarie sa colecteze taxa de înregistrare pentru animale de casa.

Din Adevarul

Eu am auzit de 4D maxim (cinema 3D plus miscare de scaune), vad ca pana in Romania s-a facut 7D! Tare de tot! De ce nu 16D? Sînt curios sa ascult explicatiile unui ‘’specialist’’. Pentru ca Cinema 7D este numele unui concept de masina futurista realizata de EDAG în 2003, nicidecum de sistem de proiectie septe-dimensionala http://en.wikipedia.org/wiki/EDAG_Cinema_7D

Asta le lipsea la moldoveni, ca-n rest toate problemele fusera rezolvate de Basescu.

Saru-manaaa, nenea Stash!

M-am simtit exact ca si cum genunchiul ei rotund si perfect s-ar fi oprit cu un zvac, direct în oole mele.

Privind-o cum se departa, complet debusolat si aiurit, aud vocea vecinului în spatele meu : ‘’Ei, ce zici de Lucia? Vezi cum a crescut? Era de-o schioapa cînd ai plecat tu!’’

Si brusc, m-am simtit batrân!

Si am venit. Pentru ca mie nu-mi place sa deranjez oamenii cumsecade la ore tarzii din noapte.

Azi a fost evenimentul cu pricina. Abia ajuns de la birou, numa’ ce am apucat sa manânc iute ceva si tusti în masina, directia L’Oreal. Ca sa întelegeti de ce e asa important pentru o femeie, dat-mi voie sa va desenez o schita: imaginati-va un depozit imens, ornat ca un soi de magazin de parfumuri-cosmetice, în care toate produsele sînt vândute la preturi de pâna la 95% mai mici. Ïn speta, daca un ruj Volupté de la Yves Saint-Laurent costa în târg 35 de dolari, acilea îl iei cu doi dolari. Acelasi ruj, aceeasi marca. Daca la Sears gasesti Princess by Vera Wang cu 75 dolari, acilea costa 5 dolari. Si asa mai departe. Toate marcile din lume, sub un acoperis: Armani, L’Oreal, Maybeline, Matrix, Garnier, YSL, Ralph Laurent, Coco Chanel, etc. Tot ce vrea sufletul tau de cadâna, la preturi derizorii. Cu provenienta atestata.

Acum trebuie sa va marturisesc ca e bataie si omor pe invitatiile astea. Se dau maxim 30 de bucati într-o firma si se obtin numai cu relatii. Desi sînt gratuite, unii le vând pe bani buni. La intrarea în hangarul unde se întampla vânzarea, stau niste baieti cât dulapul care controleaza ca toata lumea sa fie în regula cu invitatiile. N-ai invitatie, nu intri. Ïnauntru, sute de femei plecate dupa Prada: sampoane si vopseluri de par, rujuri si creme, parfumuri si mascara înghesuite toate în cosuri. Limita de achizitie este de 700 de dolari. Cînd am auzit prima data acest lucru, m-a busit râsul. Cine naiba cumpara de 700 de dolari, cînd un sampon mai jmec costa 2.25 CAD?

Ei bine, ele cumpara. Femeile! Motiv pentru care m-am simtit obligat sa încerc sa-i limitez suma sotiei la 150 de dolari. Sa va mai spun ca a cumparat de 250 fara macar sa ma ia în seama? Nu va mai spun. Deci am venit acasa cu zece sampoane revitalizante de la cinci companii diferite, cu trei lotiuni de dupa barbierit (Polo, Givenchy si Notorius by Ralph Laurent), cu cinspe creme despre care habar n-am la ce ajuta, sapte rujuri, opt rimele, patru vopsele de par, cinci parfumuri, 20 de sapunuri, nu’s ce crema de noapte si alta de anti-frig, masca de zi si masca de noapte si înca vreo zece tuburi cu substante pe care mi-e frica sa le deschid. Greutate totala vreo 25 de kg.

Iar eu, dupa ce m-am frecat de un milion de femei care încercau toate parfumurile care s-au inventat în lumea asta, miros mai ceva ca o parfumerie în care s-au varsat toate sticlutele. Dovada cea mai clara e ca Betty, catelul meu, stranuta de câte ori vine lânga mine si deranjata, pleaca.

V-am spus ca nevasta-mea si-a facut deja planurile de cumparaturi pentru L’Oreal Private Sale Event din primavara? Nu v-am spus? Mai bine nici nu va mai spun. Poate uita si scap!

Asa arata in realitate

Da, asa arata noua mea jucarie, Kindle pe numele ei, despre care unii zic ca ar fi cartea viitorului.

Tipa care se ocupa cu actele astea era o românca de vreo 50 de ani venita de un an jumatate. Acuma, cei care ma cunosc personal, stiu ca sînt un barbat impunator. Si ca zâmbesc foarte rar. Dar nu mi-am imaginat niciodata ca as inspira frica. Cam ca frica pe care o inspirau altadata baietii aia cu ochi albastri de la militia economica cînd îl luau pe unul la întrebari cu legea 18 în brate.

Ei bine, femeia asta tremura ca varga. Degeaba încercam eu sa-i explic ca-s angajat de firma ei si ca nu-s trimis în inspectie de vreo institutie a statului canadian. Nimic! Mi-a adus o cafea si mi-a varsat-o tremurând, pe masa. Dupa care, cu ochii în lacrimi, mi-a spus ca-i foarte emotiva si a fugit în biroul de alaturi sa aduca niste servetele. Foarte contrariat si cu sprînceana stânga ridicata mult mai sus decît de obicei, am sters totul si am început sa ma uit prin dosare, punând cîte o întrebare punctual. Dupa vreo cinci minute am observat ca femeia statea în picioare, fara sa îndrazneasca sa se aseze.

Daca situatia n-ar fi fost de-a dreptul idioata, as fi pufnit în râs. M-am ridicat si i-am tras un scaun, rugând-o sa se aseze. Vorbeam cu ea în româna, cu cel mai linistit si calm ton din lume, cu care vorbesc de obicei cu niste nebuni periculosi care ma întreaba daca nu le-am vazut cumva nava lor extraterestra. Mi-era frica sa cada jos sau sa aiba vreun atac de panica. La un moment dat cînd am întrebat-o de niste permise de constructie a început sa plânga, frate! Foarte ferm am cerut sa vina si sefa ei sa ne asiste pentru ca va spun sincer, situatia devenise inconfortabila pentru mine.

Ïmi era mila de ea, dar eu chiar aveam treaba acolo si atitudinea ei ma incomoda teribil. Si ma simteam si prost pt ca era românca si nu stiam cum s-o mai iau cu binisorul si s-o linistesc. Am ajuns sa-i povestesc amintiri din Romania numai ca sa vada ca nu sînt un capcaun venit sa-i ia primul nascut. Si nu întelegeam ce se întampla, mai ales ca nu eram în inspectie iar jobul ei nu era în pericol.

Cînd am terminat totul, am cerut sefei ei sa numeasca o alta persoana de contact care sa ma asiste, pt ca a doua oara nu mai pot sa trec prin asa ceva. A fost cea mai bizara experienta din viata mea.

Lucian Croitoru a picat si el. Desemnatul, resemnat.

Gripa porcina e numita in Romania gripa noua, probabil ca sa n-o confunde lumea cu gripa aia veche, aviara. Nicio grija, gripa porcina o sa fie confundata cu aviara cand o zbura porcul.

Campania se incinge, iar Geoana o ia la goana. A aparut la televizor cu Mihaela, sotia lui dansul, care a zis ca Prosta e un tata extraordinar si un sot excelent. Noi credeam ca, din contra, invers.

Prosta, care a dat un  sit-down comedy show de peste o ora la TVR1, a mai zis una buna: cand esti cunoscut si respectat in Strainezia, poti sa faci si sa dregi pentru tara ta. Total de acord. Problema lui Mircica e ca el e numai cunoscut.

Tot Prosta, ala care promitea 25 de mii de iepuroi intorsilor acasa, a promis acum la tevereu un bulion de euroaie pentru programul prima casa. A pesedistilor, evident.

Si, ca sa nu ramana si anul asta repetent dl. Gioe, hai sa zicem si ca ceilalti catindati… aaa, din pacate, o sa ramana repetent.

Deci, ce facem fratilor, sa nu mai repetam clasa? Clasa politica, evident.

P.S. Geoana mitraliaza cu prostii mai repede decat putem noi nota. Uite ce zice, omul asta, ca altfel nu pot sa-i spun, se scapa subliminal: “Stim cu totii cat de greu muncesc romanii ca sa aiba copii, sa aiba servici…” zau, mai Mirceo? Chiar asa de greu e?

Socat, Colin Powel se gandeste ca trebuie sa povesteasca cuiva despre aceasta experienta ciudata. Alerga in primul birou si o gaseste acolo pe Condolezza Rice.
- Hey, Condi! Vino repede sa-ti arat ceva.

Merg impreuna in fata portretului lui George Washington. Acesta pocneste din cravasa si spune:
- Yo, niggers! Aduceti-mi un cal.

Cei doi se gandesc ca-i cazul sa-l informeze pe George Bush despre acesta bizarerie. Ajung cu presedintele in fata tabloului, moment in care George Washington tranteste cu palaria de pamant si exclama furios:
- Tipic pentru niste negri de nimic! Le ceri un cal si ei iti aduc un magar!

Si ca si cum asta nu era de ajuns, au iesit la iveala afaceri facute de alesii municipali cu aceleasi firme cu actionat italian. Motiv pentru care cam toate preturile lucrarilor publice ar fi umflate cu pana la 20%. Cu toate acestea primarul inca in functie se bucura de un 30% din intentiile de vot. Probabil ca motivul tine de faptul ca desi aceste lucrari sint mai scumpe si au bagat milioane in buzunarul mafiei italiene din constructii, totusi lucrarile au fost executate cu profesionalism. Strazi reparate, cartierul de spectacole nou nout, canalizari vechi de 100 de ani schimbate, etc.

Din acest motiv sint foarte curios sa vad daca aceste probleme de etica vor afecta atat de mult rezultatul acestor alegeri.

Chiar în săptamâna mare
Când tot omul e smerit
Şi posteşte cu-ndurare,
Uite, am păcătuit !

-Ai furat ? întreabă popa
-Nu prea sfinte! Fără vrere
Mi-am dat răului şi hopa
În gradină c’o muiere !

-Vai de mine, vai de mine…
Greu păcat ai săvârşit…
Însă dacă-mi spui cu cine,
Poate vei fi mântuit.

-Nu pot, a răspuns Arvinte
Să-mi fac chinul şi mai greu
Nu pot s-o divulg Părinte
Că mă bate Dumnezeu !

…….Era’naltă si frumoasă,
Părul blond şi ochi de jar,
Gura dulce,voluptoasă,
Dinţii de margaritar…

-Nu cumva ai fost cu Tanţi
Din Smârdan, de peste drum ?
-Nu pot s-o divulg că Domnul
Mă trăzneşte chiar acum !

……Şi-avea flori la cingătoare,
Trup de crin îmbobocit,
Mijlocel de fată mare,
Numai bună de iubit…

-Poate-ai fost cu Miţa Creaţa
Cea uşoară ca un fulg ?
-Cere-mi tot, ba chiar si viaţa,
Însă nu pot s-o divulg !

…….Durdulie, ‘mbujorată,
Numai cântec, numai joc,
Când te-a strâns în brate-odată,
Ai simţit în vine foc !

-Măi Arvinte-ai fost cu Leana
Care şade pe Neptun ?
-Oh! Degeaba-mi zgândări rana,
Fiindcă tot nu pot să spun !

……..O comoară tăinuită,
Fruct în dragoste scăldat,
Toată plină de ispită,
Toată plină de păcat!

- Bine, du-te, meditează,
Şi vii mâine mai dispus,
Domnul să te aibe-n pază!
-Sărut dreapta ! Şi s-a dus .

Ajungând în colţ, ca vântu’
S-a-ntâlnit cu Calistrat
Care ntreabă: -Ei, Prea Sfântul
De păcat te-a dezlegat ?

-Încă nu ! răspunse Arvinte
Foarte vesel şi vioi,
Dar aflai de la Părinte
Încă trei adrese noi !

Scrisa de Ion Minulescu?!?

Tare ca stanca, Maestrul Dinica refuza sa cedeze imbratisarii mortii.

Omul care ne-a incantat copilaria si tineretea cu rolurile lui si ne-a starnit admiratia la maturitate prin atitudinea lui, este in pericol sa plece si el dupa alti actori disparuti prea de timpuriu: Stefan Iordache, Nicu Constantin, Dem Radulescu si altii.

Ceva imi spune insa ca daca l-am purta cat mai multi dintre noi in ganduri si ne-am ruga pentru el, durul Paraipan ar putea castiga si batalia asta.

Asadar: Nu trageti, Dom” Semaca, e el, Lascarica! Mai are treaba pe aici.

Scena 1

Se facea ca eram într-un hotel de lux mai micut dar foarte cochet, undeva pe o insula tropicala. Stateam pe un fotoliu din lobby si citeam ziarul, cînd am vazut-o pe Scarlett Johansson vorbind cu cineva la câtiva metri de mine. În vis, ma cunosteam si nu ma cunosteam cu ea. Adica eu ma uitam la ea ca la o tipa pe care n-o stiu decât de pe ecrane, în timp ce ea mi-a facut semn cu mâna, aratându-mi astel ca ma cunoaste. I-am fluturat si eu din mâna dupa care am continuat sa citesc ziarul, admirând-o din cînd în cînd pe furis pe deasupra paginilor. Lucru foarte neobisnuit pentru ca mie nu-mi plac blondele. Asa ca m-am ridicat din fotoliu, am împachetat ziarul si m-am îndreptat catre…

Scena 2

… care se petrecea în restaurantul aceluiasi hotel, într-un soi de separeu din ala cu canapele de piele rotunde. Nu mai tin minte cine era cu mine. Deodata apare în fata noastra Michelle Pfeiffer cu fica-sa care, nici o surpriza, era Scarlet Johansson. Se aseaza pe canapea lânga mine si în timp ce eu discutam cu Scarlett, simt o mâna pe picior. Mi s-a parut curios, pentru ca Scarlett statea în fata mea si în afara de cazul în care era neam de urangutan, n-avea cum sa ajunga cu mâna pe piciorul meu. Cînd întorc capul, o vad pe Michelle cum se pisicea si se întindea catre urechea mea stânga sa-mi sopteasca ceva. Sau sa mi-o înhate cu dintii. Nu-mi era clar si nici n-am stat sa vad ce vrea pentru ca am pus repede pe masa planurile de constructie de la Burj Dubai ca s-o întreb daca a calculat diafragma de la planseul de beton peste parcare. Michelle a scos un pix din ciorapi si a mazgalit pe marginea planurilor niste formule complicate. În timp ce le studiam, m-a muscat de ureche. Dupa aia nu mai stiu ce s-a întamplat, pt ca am trecut la …

Scena 3

….unde ma aflam în RATA cu care mergeam la tara la bunica cînd eram mic. Se facea ca mergeam la concertul lui Michael Jackson din L.A. si drumul trecea, firesc, pe la Urlati. Alaturi de mine, Nadia Comaneci încerca sa ma convinga ca ea a fost numarul unu în gimnastica. Din motive pe care nu mi le aduc aminte, îi tot spuneam ca ea a fost numarul doi pt ca numarul unu a fost tipa aia de pe YouTube care se contorsioneaza ca un covrig si sa nu ma mai bârâie la cap. Dar Nadia nu si nu ca ea a fost prima si a scos laptopul ca sa-mi arate câte concursuri a castigat. Eu i-am zis ca n-o cred pâna nu-si atinge fundul cu capul, arcuindu-se pe spate. N-am mai apucat sa vad, pentru ca dupa aia a aparut…

Scena 4

…unde eram în culise la concertul lui Michael Jackson si el cânta de ziceai ca acu’si da sufletul iar tot ce puteam sa ma gândesc eu era ‘’sa-mi bag picioarele, asta-i alb ca o fantoma!’’. Dupa care Michael, care în vis arata ca o fata caucaziana de 25 de ani cu breton, intra în culise sustinut de bodyguarzi sa se stearga de transpiratie si sa bea apa fara bule. Si tot încerca sa se tina cu mâna de prohab si aia nu-l lasau. Si el tot zicea ‘’uhuu’’ si ‘’ayaiii’’ si bodyguarzii îi ziceau ca-l scapa din brate daca mai pune mâna pe prohab. Iar eu ma uitam la el si i-am zis lu’ Nadia ca ‘’bai, chiar ca This is it!, sa moara ma-sa!’’. La care Nadia s-a suparat pe mine si mi-a spus ca-s porc, ca maica-sa e femeie batrâna si ca Michael e cel mai cel mai mare dintre cântareti. Si în timp ce ea ma certa, eu ma uitam la tzatzele ei si m-am gandeam cum o fi facut sa n-o dezechilibreze pe bârna.

Dupa care m-am trezit!

Am rămas consecvent propriului meu refuz! Nu voi candida la presedentie în 2009. Ïl voi sustine pe Crin Antonescu. Acum vreau să demonstrez tuturor că promisiunile făcute nu au fost deşarte. – Sorin Oprescu, într-un interviu acordat ziarului Gândul

Statul roman trebuie sa ii protejeze pe romanii din strainatate si sa le creeze conditiile pentru a se intoarce acasa. ïn aceste conditii, pot anunta ca fiecare român din strainatate care se va întoarce în Romania si se va stabili în mediul rural, va primi o prima de 20.000 euro – Mircea Geoana, în cadrul unei întalniri cu românii din Milano

Demisionez în cinci minute daca voi fi suspendat – Traian Basescu

Am aflat din presa despre retragerea trupelor românesti din Irak – Mircea Geoana, dupa sedinta CSAT al carui membru era în momentul în care s-a votat retragerea trupelor

Ideea că nu sunt bani nu este o realitate. Bugetul poate fi aşezat pe priorităţi. Este doar o chestiune de voinţă dacă vrei să asiguri majorarea salariilor profesorilor – Traian Basescu

Sper sa apara primii stalpi ai autostrazii suspendate la inceputul lui 2010 – Sorin Oprescu

Vom trece peste votul majoritatii parlamentare si vom avea referendum în ziua alegerilor prezidentiale – Traian Basescu

Senatorul PNL Crin Antonescu a înregistrat prezenţa cea mai scăzută la vot dintre senatori. Din cele 213 şedinţe de votare din prima sesiune parlamentară a anului, Antonescu nu a votat decât de două ori înregistrând o prezenta de numai 1%  – Raportul Institutului pentru Politici Publice (IPP).

Eu am facut o încercare si mi-au iesit urmatoarele :
- 10 000 de întalniri
- 1 800 de rapoarte
- 4 800 note de servici
- 26 000 de e-mailuri scrise
- 1 200 de scrisori oficiale
- 550 de pixuri consumate
- 120 000 de foi de hârtie imprimate
- 220 000 de km în interes de serviciu
- 650 de ore de training si cursuri profesionale
- 12 500 ore de calcule
- 19 500 ore de coordonare
- 1 200 de proiecte realizate
- 350 000 de pagini de documente citite
- 7 500 de ore la telefon
- 8 laptopuri si desktopuri schimbate
- 12 licente profesionale luate
- 58 de ore în avion spre diverse întalniri profesionale
- 5 tari vizitate în interes de serviciu (din care n-am vazut nimic)
- 134 de zile petrecute în hoteluri
- 16 examene diverse necesare unor acreditari
- 6 apartenente la asociatii profesionale diverse
- 90 000 de semnaturi pe diverse acte
- 460 de camasi roase în cot sau rupte
- 120 de pantaloni jerpeliti la birou
- 6 genti schimbate
- 10 scaune de birou schimbate
- 5 carduri de acces pierdute
- 10 500 de etaje urcate si coborâte cu liftul
- 360 000 de scari urcate si coborâte
- 1 500 de litri de cafea bauti

Teoretic, nu au trecut decât 30% anii dedicati vietii profesionale. Probabil ca spre 65 de ani, aceste cifre vor fi triple sau qvadruple.

Bineinteles, acestea sint estimari grosiere, pt ca n-a stat nimeni sa ma auditeze. Totusi e impresionant, nu?

Noua tema de mobil are noi facilitati: posibilitatea de a trimite mesaj prin e-mail adminului, post link pt Twitter si toate serviciile alea pe care nu le foloseste nimeni, posibilitate de trimitere a articolelor prin mail direct de pe mobil sau de marire a textului, afisare de gravatare, afisarea unei mari parti din articol direct pe prima pagina fara sa fie necesara reincarcarea paginii, incadrarea corecta a fotografiilor, posibilitatea citirii offline a articolelor de pe prima pagina si multe altele.

Multumesc George Zamfir pt sugestie!

Designul principal, cel care se afiseaza celor care intra de pe desktop sau laptop pe acest blog, ramane neschimbat.

Geoana-cel-nu-prea-luminat-la-minte a aterizat din greseala, vedeti poza, in mijlocul unui meting pedelist. Acum daca o fi fost greseala sau intentie, nu stim, dar chestia e ca a avut repercusiuni  nu prea placute: Geoana a fost huiduit ca la Malu” Spart si a fugit cu coada-ntre picioare.

Intre timp, nea Dinu Paturiciu s-a trezit si el sa dea pe gaura gurii o mica intelepciune “liberala”: cica, zice JR de Dambovitza, Prostanacul e de fapt un “liberal care a ajuns in alt partid.” Fugi, bai, la Midia-Navodari si da-te cu pacura de la tine din combinat, si apoi tavaleste-te prin fulgii lui Geoana care o sa-i zboare cand il jumuleste Basescu. Geoana liberalul, fiul generalului de securitate care-i caftea pe liberalii adevarati. Huo.

In timpul asta, Traienica-Fara-Frica a recurs la cel mai odios cliseu de campanie, folosit de toti demagogii si dictatorii, de la Ghitlar la Ceasca si Stalin: poza cu copchilu-n brate. Ceilalti, la fel de stupizi, Crin, ala, care vorbeste cu prune-n gura, si anestezistul de la primarie, care fac si ei umbra campaniei sa se afle-n treaba. La munca, trepadusilor.

Faza preliminara – pregatirea focului

Am umplut gratarul de fonta cu carbuni de lemn de artar si i-am dat foc. Ideea era sa avem un foc mocnit dar puternic. Sub gratar am asezat doua placi de gresie pentru a proteza iarba, ceea ce s-a dovedit a fi o proasta idee, pt ca gresia transmite caldura si deci mi-a pârlit iarba oricum. Observati va rog cât de strategic a fost construita aceasta masinarie de facut colacii. Cîte calcule si planuri de inginerie cuprinde ea.

Faza  1 - Aluatul

A fost pregatit aluatul. Am avut un specialist, un prieten din Târgu-Mures, care a pregatit compozitia. A framantat aluatul cam 50 de minute, atat de vajnic încât sotia si soacra-mea abia reuseau sa tina impreuna ligheanul de framantat. Dupa ce aluatul a fost gata, coca a fost întinsa pentru primul Kurtos, rulata pe fusul metalic si pusa pe foc. Restul compozitiei a intrat la congelator pentru a împiedica cresterea aluatului.

Ruloul metalic, de forma tronconica, se poate aseza în divesre pozitii în functie de intensitatea focului. Poate fi mutat mai sus sau mai jos dupa necesitati. Mânerul este suficient de departe pentru ca alt prieten, din Botosani, sa poata învarti fara sa se arda la mâna. Securitatea muncii înainte de toate!

Faza 2 - coacerea

Ruloul trebuie întors permanent pentru ca Kurtosul sa se coaca pe toate partile cât mai uniform. Aluatul fusese deja tavalit prin zahar, singurul ingredient care a fost presarat peste Kurtosul în stare cruda, înainte sa fie pus pe foc.

Din cauza caldurii, aluatul a început sa creasca usor si sa se stranga pe rulou. Nu ne-am panicat, Operatiunea a continuat!

Faza 3 - finalizarea

Scos de pe foc, Kurtosul a fost preluat de prietenul meu din Constanta si tavalit prin mac. Apoi a fost asezat cu grija pe o farfurie, sa se raceasca.

Apoi au fost reluata operatiunea cu alt colac. La urma, au iesit 7 Kurtosi  tavaliti prin nuca macinata, prin mac si prin zahar, care au fost preparati în 4 ore jumatate!! Atât a durat Operatiunea, de la A la Z.

Finalul

A fost apoteotic! Au venit si nevestele prietenilor mei, anuntate prin telefon si pâna la urma s-a lasat cu chef ad-hoc. Chef cu Kurtos!

Asta este tot ce a mai ramas din prima transa!Urmatoarea faza a Operatiunii se reporteaza la vara.

Tara Lui e in dezastru, si are mare nevoie de Suveran.

Intr-o lume perfecta, Basescu si-ar da demisia si ar reinstaura monarhia, dovedind ca intr-adevar ii pasa de Tara. Ultimul pas in condamnarea comunismului. Revenirea la normal.

Asta ar fi, insa, o minune, si probabil ca nu mai crede nimeni in minuni.

La fel cum nu mai credea nimeni in minuni pe 15 decembrie 1989. Acum 20 de ani.

Motiv pentru care panica s-a instalat printre soferi, lucratorii de la drumuri si politai care fiind canadieni, se intelege ca nu au vazut zapada in viata lor si n-au lucrat niciodata in conditii de iarna. Ca urmare, lucratorii de la drumuri si-au lasat sculele in mijlocul lucrarilor si au fugit la masini, politatii au aruncat gogosile si s-au ascuns pe unde au vazut cu ochii iar soferii s-au strans toti ciotca pe drumurile principale banuind ca probabil nametii au blocat strazile secundare. Cum toate aceste drumuri secundare dau in alea principale si nici unul nu duce spre podurile si tunelele care ies din insula, e de inteles ca ieri Mtl a semanat la perfectie cu Bucale.

Sau poate asa mi s-a parut mie din cauza ca mi-a luat 2h30 sa fac un drum care de obicei dureaza 45 min si asta la ora de varf. Masini care au fortat intrarea, soferi nesimtiti, depasiri de coloana neregulamentare, injuraturi, claxoane, tot tacamul.

Cum spuneam intr-un articol de mai demult, cind soferii montrealezi isi pierd conditiile si facilitatile de trafic, se transforma in bucuresteni.

End of civilisation!

Nu am decat o singura intrebare: cum poate un doctor prost sa fie un presedinte bun?

Ca sa va explic, mi-am luat un laptopica nou prin iulie, un Pavilion Espresso, care imi ofera optiunea actualizarii de la Vista la W7. Asa ca am pierdut i juma”” de ora pe net ca sa imi comand upgrade-ul, iar acum astept.

Daca, intre timp, voi folositi W7 si aflati chestii interesante despre el, dati-ne de stire. Oricum, cand imi aduc aminte ce glorios a fost W95 cand a fost lansat, si ce uimit eram in timp ce-l foloseam pe primul meu desktop luat de la Londra in 1996, mi se pare ca Microsoft a cam ramas in urma. Cum, nene, inca mai vinzi software in cutie, nu pe Internet? Microsoft se transforma incetisor in Micro-fost…

Yep! Asa e cu capitalismul asta salbatec si cu criza care a devenit dintr-o data personala! D-aia vreau eu sa ma fac manager cînd oi fi mare.

Cam asa scriam eu acum exact o luna de zile. Si pentru ca sînt un tip care stie ce vrea si stie sa-si ia ce vrea, am hotarât sa trec în management, ca urmare a acestei experiente nefericite. Dar cum de la vrut la putut este un drum destul de lung, am acceptat pt o perioada sa ma mut în alt departament al companiei, unde urma sa ma ocup de niste santiere. Ïntre timp, n-am stat cu bratele încrucisate sa-mi plang de mila si am demarat discutii cu altii.

Asa ca dupa negocieri si discutii care mi-au parut fara sfarsit, peste trei saptamani d-acu înainte parasesc compania de acum. Voi trece în pozitia de Engineering Project Manager cu functia de Director Adjunct al Diviziei de Structura, Infrastructura si Poduri din cadrul unei alte companii mari. Al carui nume, bineînteles nu-l pot face public. Trebuie sa ma credeti pe cuvant

Cu alte cuvinte, parasesc putin calculele si proiectarea pura si ma voi ocupa mai mult de partea de dezvoltare de afaceri, relatii cu clientii si management pe partea de inginerie. Despre care, bineînteles, nu stiu mare lucru – deci un MBA se cam impune din momentul asta. Care MBA costa o gramada în timp si bani.

Anyway, partea deliranta este ca noua mea firma are relatii de afaceri cu diverse alte companii prin care am trecut si eu, care-vas-zica. Asa ca m-am trezit cu urmatoarea problema de etica pe cap: acu’ lucrez cu ei, dar va veni o vreme în care va trebui sa-i înfrunt pe piata de la egal la egal pe exact actualii mei sefi. Care nu stiu cum sa va povestesc, dar în general sînt niste meseriasi. Deci bai dragilor, o sa cam trebuiasca sa ma pun cu burta pe carte si sa muncesc cam la 150% din randamentul meu maxim ca sa pot sa le fac fata la baietii astia.

De unde rezulta în mod logic ca planurile mele despre munca cît mai putina si vacanta cât mai multa se cam dusera pe pwla. Daca ma întelegeti voi! Si nu, nu cred ca-i cazul sa ma felicitati, pt ca o sa ma prind abia la anul pe vremea asta daca am facut o miscare buna sau nu.