În Anul Sfânt al lui Paul al VI-lea, Dom Jean Roy, abate al mănăstirii Notre-Dame de Fontgombault, își începe textul cu o analiză a originilor veterotestamentare ale jubileului. El evidențiază vechimea timpurilor jubiliare legate de tradiția istoriei antice evreiești. Numele de Jubileu și, într-o anumită măsură, cel de „An Sfânt” sunt o moștenire a Vechiului Testament. Cuvântul francez „jubilé” reprezintă de fapt transpunerea din latină a cuvântului jubilaeus, iar acest termen ar fi fost creat de sfântul Ieronim, care ar fi transpus astfel în latină cuvântul ebraic yôbél. Benedictinul constată că această traducere, sau mai degrabă neologismul sfântului Ieronim, era deosebit de corectă

„Ca urmare a apropierii care se impune în mod spontan de jubilum sau jubi-latio, strigătul de bucurie al țăranilor latini, „jubileul” se prezintă de la bun început ca o sărbătoare veselă. În ceea ce privește numele yôbél dat în ebraică anului jubiliar, acesta se explică probabil „deoarece deschiderea acestuia era anunțată prin sunetul cornului” (Roland de Vaux, Institutions de l’Ancien Testament, I, 267), cornul fiind desemnat uneori în ebraică prin termenul yôbél. În alte cazuri, se folosea ca trompetă un corn de berbec; același cuvânt yôbél desemna inițial berbecul, apoi cornul animalului folosit ca trompetă, iar în final termenul a fost aplicat anului anunțat prin sunetul acestei trompete. …

Cardinalul Sarah a dorit să înscrie munca noastră în această continuitate istorică, în timpul iertării păcatelor, al reconcilierii și al convertirii. Am profitat de lunile frumoase ale anului 2025 pentru a oferi o reflecție asupra viitorului Bisericii în 2050. Lucrarea a început la sfârșitul unui pontificat sud-american; am continuat-o la începutul altuia, nord-american. O trecere de la Ignațiu de Loyola la Augustin de Hippona… Adesea, în timpul conversațiilor noastre romane, mi-am amintit de Țăranul din Garonne al ilustrului Jacques Maritain. Cardinalul și filosoful au opinii divergente, deoarece mizele Bisericii s-au schimbat. Maritain scrie în zilele optimiste de după Conciliul al II-lea din Vatican, Robert Sarah în vremuri mai complexe, mai puțin vesele.

Cu toate acestea, ei au aceeași libertate a inimii și a minții pentru a emite o judecată fără concesii asupra Bisericii, acest cuvânt ascuțit și intransigent, această iubire arzătoare și vie pentru adevăr, care nu se teme să displacă, departe de spiritul monden. În 1966, Jean de Fabrègues constata în săptămânalul France catholique importanța Țăranului „pentru că această inteligență superioară detașată (i s-a reproșat acest lucru) a știut să se ridice deasupra certurilor dintre partide sau facțiuni, pentru că, abordând problemele momentului la cel mai înalt nivel, la izvoare, la rădăcini, le-a evaluat cu atât mai clar și, astfel, a scos în evidență, chiar din perspectiva în care Conciliul ne-a pus să continuăm Biserica, posibilități de hrană pentru minți și de lumină pentru suflete: acestea sunt, împreună cu alocuțiunile săptămânale ale Suveranului Pontif, pietrele de temelie ale construcțiilor de mâine”.

Să reținem aceste cuvinte ale lui Maritain: Sfântul vede practic că creaturile sunt nimic în comparație cu Cel căruia i-a dăruit inima și cu Scopul pe care și l-a ales. Este o disprețuire a iubirii față de ceea ce nu este Iubirea însăși. Pentru el nu este greu să-i dea lui Dumnezeu „toate bogățiile casei sale”. „De dragul lui am pierdut toate și le consider gunoi ca să-l câștig pe Cristos. Pe el vreau să-l cunosc și puterea învierii lui și comuniunea la pătimirile sale”, spunea sfântul Paul. Cu siguranță, într-un dialog imaginar, cardinalul i-ar răspunde cu această frază din paginile cărții noastre: „Viața ascetică adâncește dorința de Dumnezeu”. (Nicolas Diat)

O poveste de iubire între el și ea, Taina sfântă a Căsătoriei, binecuvântarea prin copii… o viață trăită în credință, cu Dumnezeu aproape, cu încercări și greutăți, cu bucurii și surprize… și totuși parcă ceva lipsea… așa a apărut parcursul „Tandem” în viața noastră, dar și în viața cuplurilor care se însoțesc reciproc în această frumoasă călătorie de cunoaștere, de aprofundare și descoperire a soțului/soției într-o lumină creștină și umană. A venit în întâmpinarea noastră pentru a răspunde nevoii de a aparține unei comunități de familii cu aceleași valori și țeluri.

„Tandem” este un parcurs de 2 ani – 2 ani jumătate, cu întâlniri lunare, parcurs care propune 22 de teme de gândire, reflecție și acțiune. Grupul este format din 6 familii, este însoțit de un preot, iar pentru fiecare întâlnire cuplurile primesc o temă ce constă într-un material cu texte biblice, îndrumări și puncte de reflecție umane și creștine. Scopul acestei „călătorii” este de a susține familiile tinere, dar și pe cele cu experiență, de a aprofunda relația de cuplu împărtășind experiențele cu alte familii, de a crește în credință și dragoste, avându-l pe Dumnezeu drept Cap al familiei, promovând totodată valorile profund umane.

Sâmbătă s-au reunit cele trei grupuri „Tandem”: primul, care deja a terminat acest parcurs, și alte două grupuri, care sunt la mijlocul acestui drum. Sărbătoarea a început cu Sfânta Liturghie celebrată de pr. Daniel Iacobuț și pr. Cristian Diac, însoțitorii spirituali ai grupurilor „Tandem”, în cadrul căreia cu toții am cerut binecuvântarea Domnului peste toate cuplurile „Tandem” și i-am mulțumit pentru toți anii de căsătorie ai fiecărei familii. Ziua a continuat cu o agapă și comuniunea între adulți, copii și animatori. A urmat un moment de cunoaștere și împărtășire între familiile „Tandem” și preoții însoțitori, moment care ne-a îmbogățit pe toți și ne-a făcut parcă și mai dornici de a răspândi cuplurilor din jurul nostru tot ce am trăit și cât de valoroase și rodnice au fost toate întâlnirile „Tandem”.

Focul de tabără a încheiat această zi de sărbătoare, vremea a fost prielnică și Domnul ne-a dăruit adieri de vânt, câteva picături de ploaie la final și ne-a lăsat în suflete amintirea unei file importante din povestea fiecărui cuplu, dar mai ales din povestea familiei „Tandem”. Mulțumim lui Dumnezeu și Sfintei Fecioare pentru toate momentele de har, de inspirație, de bucurie petrecute în această zi, dar și pentru roadele fiecărei împărtășiri și pentru tot ceea ce va binevoi să ne ofere în următoarele întâlniri „Tandem”. (Irina și Cristi Grasu pentru Ercis.ro)

Pr. Lóránd Máthé, parohul locului, i-a urat bun venit Păstorului Diecezei și însoțitorilor săi, apoi a continuat astfel: „Îl rugăm pe Duhul Sfânt să îi binecuvânteze pe cei 30 de tineri prezenți aici, care au început pregătirea pentru Sf. Mir deja acum doi ani. Suntem aici pentru că această sărbătoare nu este doar a comunității noastre, ci și a întregii Dieceze, întrucât încă 30 de tineri stau astăzi de partea lui Dumnezeu ca luptători ai lui Cristos. Îl salutăm cu drag pe Părintele Episcop și îl rugăm să le administreze tinerilor pregătiți Sacramentul Mirului! Ei sunt speranța noastră, cei spre care privim cu admirație, pentru că stau înaintea noastră cu suflet curat. De astăzi înainte, ei vor fi cei care vor duce mai departe făclia credinței.”

Dintre tinerii candidați la Sf. Mir, Bodonea Vanesa l-a salutat pe Păstorul Diecezei: „Preasfințite Părinte Episcop, preacucernici părinți parohi, dragi părinți, membri ai familiilor și invitați! Vă salutăm cu multă dragoste și sincer respect în această zi specială și emoționantă pentru noi, deoarece putem sărbători împreună cu toți cei care au onorat acest moment și împărtășesc cu noi importanța acestui eveniment. Îi mulțumim părintelui paroh, care ne-a ajutat să ne pregătim pentru această zi și ne-a întărit prin exemplul său.”

A urmat candidatul Dávid Almási: „Le suntem recunoscători membrilor familiilor noastre, care ne-au ajutat în pregătire, care sunt mereu alături de noi, ne susțin și ne încurajează în momentele dificile, iar prin dragostea lor ne-au ajutat să ajungem astăzi aici. Grija și credința lor înseamnă mult pentru noi. Această zi nu este doar o sărbătoare, ci și o etapă importantă în viața noastră, un moment plin de bucurie și memorabil, pe care îl împărtășim cu voi și pe care îl vom păstra cu drag în amintire. Le mulțumim tuturor celor care ne-au onorat cu prezența și sărbătoresc alături de noi. Este o mare bucurie pentru noi să trăim acest moment împreună cu familiile noastre, prietenii noștri și membrii comunității.” Apoi Szellelki Dorottya a recitat poezia Marginea de Erzsébet Túrmezei.

În continuare, Episcopul diecezan i-a salutat pe pr. Árpád Király, protopop, paroh de Arad-Șega, pe pr. László Bakó, paroh de Iratoșu, și pe diaconul Ladislau Piklor, care slujește la Curtici. Înainte de Sfânta Liturghie, Episcopul i-a întrebat pe tineri dacă sunt emoționați. Unii au răspuns afirmativ, alții negativ. Câțiva se temeau dacă vor putea să își deschidă inima astfel încât Duhul Sfânt să poată locui în ea. De aceea, Păstorul Diecezei i-a rugat pe credincioși să se roage în timpul Sf. Liturghii pentru ca tinerii să fie capabili să-L primească pe Duhul Sfânt. Lectura a fost citită de un candidat la Sf. Mir, iar Evanghelia a fost proclamată de părintele paroh, care a afirmat că tinerii au primit o pregătire corespunzătoare și, prin Sf. Spovadă și Sf. Împărtășanie, s-au pregătit pentru primirea Sacramentului Mirului. Episcopul diecezan s-a adresat tinerilor: „Știți ce săvârșește Duhul Sfânt în voi?”, iar tinerii au răspuns într-un glas: „Duhul Sfânt ne întărește ca să ne păstrăm credința și să trăim conform ei.”

În continuare, Episcopul diecezan s-a adresat părinților, credincioșilor și preoților: „Astăzi, în prima lectură, am auzit despre primele Sf. Rusalii. Este adevărat că fiecare parohie este puțin diferită de celelalte, dar fiecare credincios poate învăța din ceea ce au trăit creștinii la primele Sf. Rusalii. Ucenicii erau cu toții împreună. Îl putem primi cu adevărat pe Duhul Sfânt atunci când îl și așteptăm împreună. Comunitatea nu doar ne sprijină, ci ne păstrează vie credința. Lectura spune că Duhul Sfânt S-a coborât asupra fiecărui apostol în parte. Revărsarea Duhului Sfânt asupra fiecărei persoane este un lucru mare, pentru că i-a întărit pe toți în mod individual.”

În continuare, Episcopul diecezan i-a întrebat pe tinerii care urmau să primească Sf. Mir câți dintre ei obișnuiesc să se roage acasă împreună cu cineva. O treime dintre ei au recunoscut că se roagă împreună cu un părinte, bunic, prieten sau prietenă. Episcopul a cerut binecuvântare asupra acelor persoane și familii care își asumă rugăciunea împreună cu tinerii. „Iubiți Frați în Cristos, pentru îmbunătățirea credinței lumii și a țării putem face puțin, dar pentru fericirea familiei și a comunității noastre putem face mult dacă ne rugăm împreună în mod regulat”, a spus Episcopul diecezan. Pentru a-și susține afirmația, Păstorul Diecezei a amintit exemplul lui Iosua, care și-a întrebat comunitatea: „Ce alegeți, viața sau moartea? Vreți să fiți cu Dumnezeu sau cu păgânii?” Pentru că de aceasta depinde fericirea noastră: dacă rămânem sau nu cu Dumnezeu.

Apoi Episcopul diecezan, împreună cu parohul, i-a primit pe tinerii candidați la Sf. Mir, care, însoțiți de nașii lor, au venit în față. Păstorul Diecezei i-a chemat pe fiecare pe nume, a făcut semnul crucii pe fruntea lor cu Sfânta Crismă și i-a atins ușor pe obraz, spunând: „Primește pecetea darului Duhului Sfânt!” Administrarea Sf. Mir s-a încheiat într-o atmosferă înălțătoare, pe acordurile imnului papal. (János Balta, nyugatijelen.com, preluat pe Gerhardus.ro)

În luna octombrie 2025, șapte copii din comunitatea catolică română din Ladispoli (Roma) au început o călătorie spirituală sub îndrumarea părintelui Iulian Echert și a catehetei Mihaela Diac, sub atenta grijă a parohului, pr. Mihail Cojan. Au parcurs acest drum plini de entuziasm cu multă dorință și curiozitate. Ziua de 30 mai 2026 a fost dedicată Primei Spovezi. Următoarea etapă a călătoriei lor spirituale s-a încoronat duminică, 7 iunie 2026, la biserica „Sacro Cuore di Gesù”. Pr. Iulian la predică a subliniat faptul că „nu doar cu pâine trăiește omul, ci și cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu”, căci inima dorește pace și iubire, iar sufletul Sfânta Euharistie. Domnul Isus ne oferă milostivire și prietenie. Alături de copiii lor, și părinții trebuie să învețe că Sfânta Euharistie înseamnă comuniune, familie, a sta la aceeași masă cu Domnul, unde toți au un loc asigurat.

În aceeași zi, tot șapte copii, dar din comunitatea catolică română din Zaragoza, au făcut similar Prima Împărtășanie. Înainte de acest moment de har, copiii s-au apropiat de sacramentul Spovezii, experimentând bucuria iertării și întâlnirea cu milostivirea lui Dumnezeu, care reînnoiește și întărește viața credinciosului. Celebrarea a avut loc în biserica „Santa María Madre de la Iglesia”, în cadrul Sfintei Liturghii duminicale, desfășurată într-un climat de rugăciune, solemnitate și participare vie a întregii comunități.

În cadrul omiliei, părintele paroh Cristian Ciobanca a evocat parcursul catehetic al copiilor, marcat de descoperiri esențiale în viața de credință: învățarea semnului Sfintei Cruci, înțelegerea Bisericii ca loc al prezenței lui Dumnezeu, cultivarea rugăciunii și a tăcerii sacre ca spațiu de întâlnire cu Domnul. A fost subliniată imaginea lui Dumnezeu ca Tată bun și milostiv, care iartă și reînnoiește viața omului, precum și adevărul central al misterului mântuirii. În acest context, Sacramentul Spovezii a fost prezentat ca moment privilegiat al întâlnirii cu iertarea divină și al reînnoirii interioare, iar Sfânta Euharistie ca prezență reală, vie și transformatoare a lui Cristos, care se dăruiește Bisericii Sale și hrănește viața spirituală a credincioșilor.

După proclamarea Evangheliei și predica liturgică, copiii au trăit un moment de rugăciune personală în tăcere, marcând într-un mod profund și intim întâlnirea lor interioară cu Isus Euharisticul, într-un climat de reculegere și emoție spirituală. Acest timp de liniște a constituit o adevărată introducere în misterul prezenței lui Cristos, trăit nu doar la nivel exterior, ci mai ales în profunzimea inimii fiecăruia. Celebrarea a continuat cu reînnoirea promisiunilor baptismale, prin care întreaga comunitate a reafirmat apartenența sa la credința Bisericii, urmată de Rugăciunea credincioșilor, în care s-au înălțat către Dumnezeu intenții de mulțumire și cerere pentru întreaga comunitate. Procesiunea darurilor a fost momentul în care familiile copiilor și credincioșii prezenți au participat activ la celebrare, exprimând astfel dimensiunea vie și concretă a comuniunii ecleziale și implicarea întregii adunări liturgice în jertfa euharistică.

La încheierea celebrării, comunitatea a înălțat rugăciuni pentru acești copii, încredințându-i purtării de grijă a lui Dumnezeu. Fie ca bucuria întâlnirii lor cu Cristos în Sfânta Euharistie să rămână vie și statornică în inimile lor, însoțindu-i în drumul credinței și ajutându-i să crească în iubire, în fidelitate și în comuniune cu Biserica.

Pr. Daniel Iacobuț, paroh și decan de Iași, la începutul celebrării liturgice i-a îndemnat pe cei prezenți să fie recunoscători „pentru darul minunat pe care Isus l-a făcut la Cina cea de Taină și care se întipărește și acum în inimile noastre la fiecare Sfântă Liturghie, Trupul și Sângele Domnului”. Copiii din Iași care au primit anul acesta Prima Sfântă Împărtășanie, îmbrăcați în alb, au stat în primele bănci, pregătiți sufletește să îl primească din nou pe Isus euharisticul, de data aceasta din mâna PS Iosif Păuleț, care i-a împărtășit. Ei au fost și cei care au presărat petale de flori în timpul procesiunii înaintea lui Isus din Preasfântul Sacrament. După proclamarea lecturilor sfinte și a evangheliei de către pr. diacon Dominic Brandiu, PS Iosif Păuleț a ținut cuvântul de învățătură.

Excelența Sa a subliniat faptul că „Biserica ne invită astăzi să contemplăm misterul cel mai prețios al credinței noastre: Trupul și Sângele Domnului nostru Isus Cristos”. Amintind de tema anului pastoral din Dieceza de Iași, „Euharistia ne hrănește speranța”, Preasfințitul le-a amintit credincioșilor că, într-o lume marcată de războaie nesiguranță și singurătate, Cristos nu ne oferă doar un mesaj de speranță, ci ni se oferă pe sine însuși ca hrana pe drumul nostru spre veșnicie”. Citându-l pe Sfântul Ignațiu din Antiohia, PS Iosif a scos în evidență că „Euharistia este leacul nemuririi”, „antidotul împotriva morții” și „hrana care ne face să trăim veșnic”.

La finalul celebrării liturgice, a urmat procesiunea. Prevăzută pentru sărbătoarea Trupul și Sângele Domnului, cunoscută ca Joia Verde (4 iunie 2026), conform unei tradiții locale, aceasta se face în următoarea zi de duminică. Au participat copiii care au primit Prima Sfântă Împărtășanie anul acesta din parohiile din Iași, iar corurile Catedralei și al Seminarului Mare au animat cântările sfinte, acompaniate fiind de fanfară. La sărbătoare au fost prezente și autoritățile locale. Celebrarea și procesiunea s-au încheiat în Catedrală cu binecuvântarea cu Preasfântul Sacrament. (Pr. Claudiu Bulai pentru Ercis.ro)

Această procesiune se înscrie în tradiția acestei manifestări de credință, ale cărei origini coboară în secolul al XIII-lea. Procesiunea euharistică a avut ca punct de plecare biserica Preasfântul Mântuitor (biserica italiană) și a parcurs un traseu care a ajuns până la Catedrala Sfântul Iosif, unde a continuat cu celebrarea Sfintei Liturghii solemne, prezidată de ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București. De altfel, procesiunea a fost condusă de Păstorul Arhidiecezei, însoțit de PS Cornel Damian, Episcop auxiliar de București, și Excelența Sa, Mons. Giampiero Gloder, Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova. La sfârșitul procesiunii s-a celebrat, în Catedrala Sfântul Iosif, Sfânta Liturghie solemnă prezidată de ÎPS Aurel; ambele evenimente fiind transmise în direct de postul de televiziune Angelus TV.

Episcopilor li s-au alăturat preoții care slujesc în parohiile din capitală și împrejurimi, persoane consacrate și un număr mare de credincioși de toate vârstele, care au dorit să exprime public credința lor în prezența reală a lui Cristos Domnul în Sfânta Euharistie. Este demn de menționat prezența unui număr mare de copii, de adolescenți și de tineri voluntari, care, pe bună dreptate, reprezintă o mare speranță pentru Biserică și pentru societate. Frumusețea acestei procesiuni a fost sporită de cântarea fanfarei și a participanților. Potrivit tradiției legate de această procesiune, înaintea baldachinului care adăpostea Sfânta Euharistie purtată în monstranță de ÎPS Aurel au fost presărate petale de flori de către copiii care au primit Sfânta Euharistie pentru prima dată, fie anul acesta, fie în anii trecuți. Acesta este un semn al nevinovăției lor sufletești și o invitație de a păstra și noi o inimă curată și deschisă prezenței lui Isus Cristos în viața noastră.

În omilia sa, ÎPS Aurel Percă a explicat înțelesul profund al mărturiei publice oferite prin procesiune, dincolo de dimensiunea ei tradițională: „Nu a fost un simplu gest tradițional și nici o manifestare exterioară de triumfalism religios. A fost o mărturisire smerită de credință. Am dorit să spunem lumii că Isus este prezent, că merge împreună cu poporul său și că El este comoara cea mai prețioasă pe care Biserica o are.” Arhiepiscopul a subliniat apoi adevărul de credință celebrat în această zi: „Euharistia nu este doar un simbol frumos al iubirii lui Dumnezeu. Nu este doar o amintire a Cinei celei de Taină. Nu este doar o idee religioasă sau un semn al fraternității. Ea este prezența reală a lui Cristos cel viu.”

ÎPS Aurel Percă a evocat enciclica Magnifica Humanitas a Papei Leon al XIV-lea: „Spiritualitatea de care avem nevoie este o spiritualitate euharistică, adică o spiritualitate a unității ecleziale în iubire. În Euharistie se arată în mod vizibil că noi suntem Biserica lui Cristos, suntem membrele sale, Trupul său. În Cristos, deși suntem mulți și diferiți, suntem una.” Arhiepiscopul de București a atras atenția asupra riscului de a neglija Sfânta Taină, prin banalizarea acesteia: „Putem participa la Liturghie ani întregi fără să mai simțim măreția misterului. Putem primi Euharistia fără să ne mai lăsăm surprinși de iubirea lui Dumnezeu. Astăzi Domnul ne invită să redescoperim această uimire. În câteva clipe ne vom apropia de altar și vom întinde mâinile asemenea unor săraci care cer pâine. Acesta este adevărul nostru: suntem cerșetori ai harului. Vom spune prin gestul nostru: Doamne, fără Tine nu am viață. Fără Tine nu pot traversa deșertul existenței. Fără Tine nu pot iubi cu adevărat. Fără Tine nu pot ajunge la ținta călătoriei mele”.

La final, ÎPS Aurel Percă a oferit credincioșilor o imagine a chemării lor: „Și asemenea razelor care pornesc din ostensoriu, și viața noastră este chemată să răspândească lumina lui Cristos în familiile noastre, în comunitatea noastră și în lumea întreagă.” Fie ca Domnul nostru Isus Cristos, prezent în Euharistie – „marea taină din Altar” – să fie mereu călăuză și speranță pentru veșnicie, hrană pentru suflet și element de comuniune cu frații noștri. (Pr. Andrei Dumitrescu pentru ARCB.ro)

Părintele predicator al acestor zile a fost Clement Tălin OFMConv, care, prin tematicile propuse și inspirându-se din viața, predicile și minunile Sfântului Anton, a oferit tuturor o invitație la convertire personală mai curajoasă și o întărire în credință în contextul provocărilor de astăzi. A fost ocazia ca, prin prezența grupurilor parohiale ale copiilor, adolescenților, tinerilor, AMD, Terțiarii Franciscani, dar și a întregii comunități înaintea mijlocitorului nostru ceresc, fiecare să prezinte dificultățile, problemele și încercările sale ca Sfântul Anton să continue pentru fiecare mijlocirea sa puternică la bunul și milostivul Dumnezeu. Prezența relicvelor „ex masa corporis” a fost totodată prilejul, fiind în apropierea sărbătorii Sfântului Anton, de a reuși să ajungem cu toții mai aproape de cel care a săvârșit atâtea minuni în timpul vieții sale, dar și mai multe, după această viață, ca mijlocitor puternic la tronul harului dumnezeiesc.

Mulțumindu-i Domnului pentru aceste zile de har, îi încredințăm în continuare pe toți mijlocirii Sfântului Minunilor pentru ca astfel să reușim să hrănim în noi speranța și să maturizăm cu fiecare zi cât mai mult credința în Dumnezeu! (Pr. Marius-Cătălin Alistar OFMConv pentru Ercis.ro)

În prezența familiilor, nașilor și a numeroșilor credincioși, cei 29 de copii l-au primit pentru prima dată pe Isus în Sfânta Euharistie. Emoția, rugăciunea și recunoștința au caracterizat această celebrare, care va rămâne o amintire de neuitat pentru toți cei prezenți. Prima Sfântă Împărtășanie este unul dintre cele mai importante momente din parcursul spiritual al unui copil, reprezentând întâlnirea personală cu Cristos în Euharistie și aprofundarea apartenenței la Biserică. (Pr. Iulian Cochior pentru ARCB.ro)

Pentru o zi, capelania catolică românească din Torino parcă s-a transformat într-o mică capitală a credinței, prin prezența numeroasă a prezbiterilor care au concelebrat Sfânta Liturghie împreună cu Preasfințitul Petru Sescu, cei „de departe”: Mons. Isidor Iacovici (Roma), pr. Cezar Chelaru-Dămoc (Maikona, Kenia), pr. Paul Căliman (Milano), pr. Andrei Ficău (Torino), pr. Claudiu Iștoc (Alba), pr. Adrian Stoica (Monaco) cu cei „de-ai casei”: pr. paroh Iulian Herciu, diaconul Daniel Mîrț și diaconul permanent Silviu Catana.

Biserica „Madonna del Carmine” i-a primit cu bunăvoință în brațele sale materne pe cei 35 de tineri care s-au pregătit de-a lungul anului catehetic împreună cu pr. diacon Daniel Mîrț pentru „a fi demni” de primirea Sacramentului maturității creștine. O maturitate care izvorăște mai ales din darul perseverenței, căci „este foarte frumos să primim acest Sacrament, pentru că plinătatea Duhului Sfânt ne dă acest entuziasm, această forță, această capacitate de a-l urma pe Isus Cristos, de a-i spune mereu «da» Domnului, de a nu ne teme să îl urmăm cu curaj, de a trăi credința într-o lume care de atâtea ori vrea să ne îndepărteze de Isus” (Papa Leon al XIV-lea). O lume în care românii din diaspora încearcă mereu să își amintească propriile rădăcini și să pună în practică toate frumoasele învățăminte primite acasă, încercând să le fie exemplu propriilor fii. Unul dintre moduri este contribuția concretă a comunității, împreună cu Dieceza de Iași, la susținerea proiectelor în Maikona, Kenya. După cum a subliniat și Preasfințitul Petru Sescu, familia este nucleul principal în care noile generații cresc, felicitând candidații pentru dublul efort depus de a se pregăti în limba română, cu dorința de a se apropia de cultura și limba natală a părinților.

Mulțumind tuturor prezbiterilor prezenți, în mod deosebit Preasfințitului Petru Sescu, pentru prezența și prietenia sa, și pr. diacon Daniel Mîrț, care s-a ocupat cu iubire și dăruire de toate nevoile capelaniei în perioada în care a fost în mijlocul acesteia, comunitatea din Torino se strânge alături de propriii copii, cu o sensibilitate în plus, conștienți fiind de faptul că „imigrantul din prima generație se confruntă cu probleme bine definite […] și îi este foarte greu să se adapteze. Dar, indiferent cât de mari sunt dificultățile, el poate recurge la confruntarea cu propriile sale rădăcini culturale. Poate suferi de nostalgie; poate regreta că a emigrat, dar, cel puțin, nu are îndoieli cu privire la propria identitate: este un expatriat care trebuie să găsească o modalitate de a se adapta la noua țară. Copilul unui imigrant, pe de altă parte, se confruntă cu o problemă mai subtilă: dacă s-a născut în noua țară, nu are nimic care să îl protejeze atunci când se simte respins de societatea gazdă. Se află în poziția dificilă a cuiva cu un picior în două lumi separate. În timp ce părinții săi se așteaptă ca el să le urmeze cultura și tradițiile și să se simtă conectat la o patrie pe care nu a văzut-o niciodată, el caută cu disperare să aparțină singurei țări pe care o cunoaște. Dar societatea sa insistă să îl considere străin, iar el, care s-a născut acolo, aude uneori cuvintele: Întoarce-te de unde ai venit!” (Castels S., Kosack G., Imigrația și structura de clasă în Europa de Vest). (Tatiana Ghiurca pentru Ercis.ro)

Imediat după sosire, cei prezenți au participat de la ora 10.00 la o Sfântă Liturghie celebrată în Bazilica Maria Radna de pr. Zalán Árpád Miklós, paroh de Zagyvaszántó, Dieceza de Vác, Ungaria, secretar al Comisiei pentru îngrijirea vocațională din cadrul Conferinței Episcopale din Ungaria. Au concelebrat pr. Emil Alin Irimiciuc, paroh de Bocșa, responsabil diecezan pentru pastorația ministranților și vicepreședinte al Federației Internaționale a Ministranților / Coetus Internationalis Ministrantium (CIM) și un grup numeros de preoți, care au sosit împreună cu grupurile de ministranți din mai multe parohii ale Diecezei. Cadrul muzical a fost asigurat de corul de copii Angelis al parohiei romano-catolice Dumbrăvița. Datorită transmisiunii în direct realizată de colaboratorii parohiei Radna, mulți credincioși au putut să participe și online la Sfânta Liturghie.

„Cu multă bucurie am venit astăzi la Sanctuarul Maria Radna pentru a aduce mulțumire Bunului Dumnezeu pentru chemarea la slujire la altar și a cere în continuare, prin mijlocirea Sf. Fecioare Maria, harurile necesare în misiunea la care voi în mod special ați fost chemați: cea de a ajuta preotul în cadrul Sfintei Liturghii și nu numai. Tema pelerinajului din acest an este din prima carte a lui Samuel, capitolul al treilea: «Vorbește, Doamne, căci slujitorul tău ascultă!»”, s-a adresat celor aproape 200 de participanți în cuvântul său introductiv pr. Emil Alin Irimiciuc. Pasajul Evangheliei a fost proclamat de pr. Constantin Rudolf Cocriș, administrator parohial de Gătaia.

În omilia sa rostită în limbile maghiară și română, pr. Zalán Árpád Miklós a transmis: „Am sosit aici, la Bazilica din Maria Radna, ca pelerini. Noi, pelerinii nu suntem doar turiști, deoarece nu ne schimbăm doar locul, ci și inima noastră parcurge un drum. Îl căutăm pe Dumnezeu și dorim să-i auzim mai bine vocea. Fiindcă Dumnezeu ne vorbește și astăzi. Mulți cred că Dumnezeu s-a adresat poporului doar în vremurile biblice. Dar El ne vorbește și astăzi. Așadar, întrebarea nu este dacă Dumnezeu vorbește astăzi, ci mai degrabă dacă noi îi auzim cuvântul. Lumea de astăzi este plină de gălăgie, multe voci ne vorbesc în același timp. Vocea lui Dumnezeu nu este agresivă, El nu strigă. Trebuie să învățăm să-l auzim. Slujirea ca ministrant ne ajută în acest sens, pentru că un bun ministrant învață să fie atent. Iar cel care este atent la altar poate auzi mai ușor vocea lui Dumnezeu și în lume. Din aceasta se poate naște o misiune. Ministrantul nu este un spectator la Sfânta Liturghie, ci o persoană care îndeplinește o slujire. Iar Isus ne învață că adevărata măreție nu stă în putere, ci în slujire. Lumea spune: «fii puternic, fii de succes, preocupă-te doar de tine însuți». Iar Isus spune: «iubește și slujește. Recunoaște-l în persoana de lângă tine pe Dumnezeu.» Acesta este drumul creștinului, acesta este drumul ministrantului.” În cadrul omiliei pr. Zalán Árpád Miklós a menționat și faptul că se află pentru prima oară în Bazilica Maria Radna, deși are o mică legătură și cu Dieceza de Timișoara: în urmă cu 40 de ani a fost botezat în biserica din Pecica.

La sfârșitul Sfintei Liturghii pr. Zoltán Kocsik, directorul Liceului Teologic Romano-Catolic Gerhardinum a prezentat crucea pelerină jubiliară, care a fost purtată de ministranți și la acest eveniment. Crucea a fost realizată anul trecut cu prilejul întâlnirii interdiecezane la Cenad a tinerilor din Episcopiile Romano-Catolice de Timișoara, Szeged-Csanád și Becicherecul Mare / Zrenjanin, cele trei Dieceze succesoare ale vechii Episcopii de Cenad, aflate pe teritoriul României, Ungariei și Serbiei. Aceasta a fost întemeiată de Sf. Ștefan, regele Ungariei, în anul 1030, iar jubileul de 1000 de ani va fi sărbătorit în anul 2030. Cu această ocazie ministranții au fost invitați la întâlnirea interdiecezană organizată în acest an la Szeged, în Ungaria. Un alt program, un pelerinaj de mare amploare a ministranților din Diecezele țărilor aflate în Bazinul Carpatic va avea loc în anul 2027 la renumitul Sanctuar marian din Mátraverebély-Szentkút din Ungaria, la care au fost, de asemenea, invitați și ministranții din Dieceza de Timișoara. O a treia invitație a fost adresată de pr. Zalán Árpád Miklós membrilor corului de copii Angelis din Dumbrăvița: de a participa la următoarea întâlnire mondială a ministranților la Roma și de a asigura cadrul muzical al Sfintei Liturghii celebrate în limba maghiară.

Programul întâlnirii a continuat la Centrul Info cu prânzul, după care ministranții și animatorii din Slatina Timiș cu coordonarea pr. Sergiu Ștefan Ursache, parohul acestei comunități au pregătit diferite jocuri și dansuri comunitare. La final, toți cei prezenți au primit ca amintire o brățară și o cruciuliță. Pelerinajul ministranților s-a încheiat cu o rugăciune. (Biroul de presă al Episcopiei de Timișoara)

Înconjurați de părinți, bunici, nași, rude și prieteni, copiii au pășit cu emoție spre Sfântul Altar, trăind unul dintre cele mai importante momente din viața lor de credință. Pentru fiecare dintre ei, această zi a reprezentat mai mult decât împlinirea unei etape de pregătire: a fost întâlnirea personală cu Isus, care a venit să locuiască în inimile lor și să-i întărească pe drumul credinței. Sfânta Liturghie s-a desfășurat într-o atmosferă de profundă rugăciune și comuniune, întreaga comunitate parohială unindu-se în jurul copiilor pentru a-i încredința Domnului și pentru a mulțumi pentru darurile revărsate asupra lor.

În cadrul omiliei, pr. Niculae Ilie a vorbit despre misterul iubirii lui Dumnezeu și despre chemarea fiecărui creștin la comuniune. Amintind că Dumnezeu este comuniune desăvârșită de iubire, Tatăl și Fiul și Duhul Sfânt, părintele a subliniat că și Biserica este chemată să fie o familie unită în jurul lui Cristos. Astfel, bucuria acestei zile nu a aparținut doar copiilor și familiilor lor, ci întregii comunități care s-a adunat pentru a celebra împreună lucrarea harului lui Dumnezeu. Pornind de la simbolismul culorii verzi din timpul liturgic, părintele le-a amintit copiilor că aceasta reprezintă viața, creșterea și speranța. Așa cum o plantă crește atunci când este hrănită și îngrijită, tot astfel și viața spirituală are nevoie de hrană pentru a se dezvolta și a aduce roade. Dacă până acum au fost preocupați în mod firesc de hrana trupului, de acum înainte sunt chemați să prețuiască și hrana sufletului: Sfânta Euharistie.

Un moment aparte al omiliei a fost reflecția asupra măreției acestui Sacrament. Pentru a exprima profunzimea misterului euharistic, părintele a reluat o expresie memorabilă: „În puțină pâine mâncăm toată istoria mântuirii”. În Ostia consacrată este prezent însuși Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, cel care a creat lumea, a răscumpărat omenirea prin jertfa sa și continuă să se ofere credincioșilor ca hrană pentru viața veșnică. În continuarea omiliei, copiii au fost invitați să-l descopere pe Isus ca pe cel mai apropiat și mai fidel prieten al lor. Printr-un dialog simplu și plin de sensibilitate, părintele le-a arătat că biserica este locul unde îl pot întâlni pe Domnul, îi pot vorbi despre bucuriile, întrebările și încercările lor și pot găsi mereu alinare și putere. Prima Sfântă Împărtășanie nu reprezintă sfârșitul unui drum de pregătire, ci începutul unei prietenii care este chemată să crească și să se aprofundeze de-a lungul întregii vieți.

Această zi de sărbătoare s-a bucurat de participarea numeroasă a credincioșilor, care au împărtășit emoția și bucuria copiilor și a familiilor lor. Rugăciunea comunității, frumusețea celebrării liturgice și prezența celor dragi au făcut ca această sărbătoare să rămână o amintire prețioasă în inimile tuturor. În încheiere, pr. paroh Cristinel Țâmpu a adresat mulțumiri tuturor celor care au contribuit la pregătirea și desfășurarea acestei frumoase sărbători: pr. Niculae Ilie pentru dăruirea și răbdarea cu care i-a însoțit pe copii în drumul lor spre Prima Sfântă Împărtășanie, părinților și familiilor pentru sprijinul oferit, precum și tuturor celor care, prin rugăciune și implicare, au făcut posibilă această zi deosebită. Totodată, i-a încurajat pe copii și pe părinții lor să păstreze vie legătura cu Cristos prin participarea fidelă la Sfânta Liturghie și prin apropierea frecventă de Sacramente.

După Sfânta Liturghie, copiii au luat parte la o agapă frățească, continuând astfel bucuria și comuniunea trăite în jurul Sfântului Altar, împărtășind emoțiile acestei zile binecuvântate și păstrând vie în inimile lor amintirea întâlnirii cu Isus în Sfânta Euharistie.

O nuanță deosebită a acestei sărbători atât de îndrăgite a constituit-o sărbătorirea hramului bisericii Preasfântul Mântuitor (biserica italiană) din București, în seara zilei de joi, 4 iunie 2026, la ora 18.00, prin celebrarea Sfintei Liturghii solemne de hram, prezidate de ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București, însoțit la altar de ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit emerit. La sărbătoarea hramului au participat numeroși credincioși din parohie sau din Capitală, persoane consacrate și un număr de aproximativ 25 preoți din București și din împrejurimi. La începutul Sfintei Liturghii solemne de hram, pr. Daniel Bulai, parohul comunității aflate în sărbătoare, i-a salutat cu bucurie pe cei prezenți și și-a exprimat gratitudinea de a-i avea prezenți, la acest moment deosebit pe ÎPS Aurel, pe ÎPS Ioan, cât și pe confrații prezenți, subliniind caracterul de bucurie și însuflețire specific pentru acest moment solemn de credință.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de ÎPS Aurel, care a subliniat importanța Sfintei Euharistii pentru viața Bisericii și pentru credința fiecărui membru al acesteia, subliniind câteva semnificații pastorale și morale ale Sfintei Euharistii privită ca semn de unitate și fraternitate. Deși prin esența sa, misterul are o notă de taină și de secret, totuși, misterul euharistic, actualizat mereu în celebrarea Sfintei Liturghii se prezintă ca o invitație la a trăi iubirea lui Cristos pentru noi și pentru întreaga omenirii, ca o amintire a legământului veșnic încheiat între Dumnezeu și oameni, prin Isus Cristos Domnul, și ca o actualizare a unității create de „împărtășirea din aceeași pâine și din același potir”, potrivit învățăturii pauline exprimate de textul celei de-a doua lecturi propusă pentru Sfânta Liturghie a zilei. Celebrarea Sfintei Liturghii, la care este invitată să participe întreaga comunitate a credincioșilor din parohiile noastre, nu trebuie pusă sub semnul monotoniei și a obișnuinței, ci mai curând, sub semnul uimirii inimii și a contemplației.

Păstorul Arhidiecezei a amintit, în acest sens, expresia pe care obișnuia să o folosească marele profesor și teolog american convertit la catolicism, Scott Hahn, cu privire la Sfânta Liturghie: „Ori de câte ori participam la Sfânta Liturghie, mergem în rai”. Aceste cuvinte subliniază bogăția de haruri care însoțesc fiecare Sfântă Liturghie, care este lucrarea lui Cristos în Biserică și pentru Biserică. Păstorul Arhidiecezei a evidențiat grija plină de bucurie și angajare a Bisericii față de darul Sfintei Euharistii, oferit de Cristos ca amintire veșnică a iubirii sale mântuitoare față de noi.

ÎPS Aurel a reiterat invitația de a prețui mereu Sacramentul Sfintei Euharistii, celebrat mereu în cadrul Sfintei Liturghii, evitând orice monotonie sau tendință de a ne obișnui cu cele sfinte. A fost amintită mărturia de credință a unui brutar care, prin convertirea lui, a arătat prețuirea pentru „marea taină din Altar”. Dezamăgit de anumite întâmplări din viața sa, acest brutar s-a îndepărtat de Biserică, dar a acceptat, într-o noapte de Crăciun, invitația fiicei sale de a merge împreună cu toată familia la Sfânta Liturghie. La cuvintele prefacerii, văzând ostia și potirul, acest brutar a înțeles că Domnul se oferă și pentru el, așa că s-a convertit și a prețuit Euharistia cu elan reînnoit.

O altă pildă propusă de Păstorul Arhidiecezei a pus în lumină angajarea la care ne invită primirea Sfintei Euharistii: să devenim și noi ofrande pentru ceilalți și exemple de trăire a iubirii față de aproapele. Astfel, un grup de pelerini au vizitat Catedrala din Washington DC. Au participat la Sfânta Liturghie, s-au împărtășit… și se grăbeau să plece, discutând energic între ei. Printre pelerini era și un om orb, care a fost îmbrâncit de ceilalți și lăsat în urmă singur. Cineva, care a văzut acest moment, s-a întrebat de ce toți ceilalți, care l-au primit pe Cristos, nu l-au văzut pe Cristos în acel om orb. Primirea Sfintei Euharistii este, pentru noi toți, o invitație de a-l vedea și a-l iubi pe Cristos în toți cei săraci și marginalizați. În sfârșit, Păstorul Arhidiecezei a propus câteva căi de trăire a unui adevărat spirit euharistic: participarea evlavioasă și conștientă la Sfânta Liturghie, pregătirea pentru primirea acestui Sacrament după normele Bisericii și trăirea unor momente de adorație euharistică.

La sfârșitul celebrării Sfintei Liturghii pontificale prezidate de Păstorul Arhidiecezei, a luat cuvântul pr. Daniel Bulai. Ca gazdă a tuturor celor prezenți, a mulțumit pentru prezența celor doi Arhiepiscopi, a preoților, a persoanelor consacrate și a credincioșilor. O mulțumire deosebită a fost oferită corului parohial, care, prin însuflețirea și implicarea sa, a știut să confere un aer autentic de sărbătoare. Nu a fost uitată nici comunitatea parohială, care se remarcă printr-o trăire vie a credinței și prin generozitatea implicării în viața parohială. Sărbătoarea hramului a continuat cu un moment de comuniune sacerdotală, iar cei prezenți au plecat spre casele lor mai întăriți în credință și încurajați să prețuiască mereu „marea taină din Altar” – Sfânta Împărtășanie, alături de trăirea invitației de a se dărui, la rândul lor, și celor care continuă să simtă foame de Dumnezeu în această lume. (Pr. Andrei Dumitrescu pentru ARCB.ro)

Parcursul de pregătire al copiilor a fost unul riguros și rodnic, aceștia participând săptămână de săptămână, încă din luna octombrie, la orele de învățătură. Atât copiii, cât și părinții lor, au răspuns pozitiv inițiativei și s-au conformat cu responsabilitate și bucurie programului propus, arătând constant dorința înflăcărată de a-L cunoaște pe Isus și a înțelege taina prezenței Sale în Sfânta Euharistie. În săptămâna premergătoare evenimentului, cei mici au animat, seară de seară, programul liturgic al parohiei, participând la Sfânta Liturghie și la rugăciunea Sfântului Rozariu. De la o zi la alta, aceștia trăiau cu tot mai multă emoție și nerăbdare apropierea zilei mult așteptate.

Cu sufletele curate și inimile pline de iubire, duminică, 31 mai, în cadrul Sfintei Liturghii de la ora 11:00, prezidată de pr. paroh Nicolaie Farcaș, avându-l alături pe pr. vicar Iosif-Adrian Fechet , pe pr. Gabriel Budulai și pe pr. Marian Blaj , toți cei 39 de copii au fost protagoniștii unui moment cu o încărcătură spirituală aparte. Fiecare a participat activ la Sfânta Liturghie, contribuind, alături de toți ceilalți prezenți și implicați, ca această sărbătoare să fie înălțătoare și să aducă o frântură de paradis, aici, pe pământ.

Întreaga comunitate se mândrește cu acești copii, întrucât, prin inocența și puritatea inimii lor, le-au reamintit tuturor că adevărata apropiere de Isus izvorăște dintr-o credință simplă, dar sinceră. Îi însoțim pe toți acești copii cu rugăciunea noastră și ne dorim ca acesta să fie numai începutul unei prietenii pe viață cu Isus!

Cuvintele Evangheliei după Sfântul Ioan, din cap. 6, au fost proclamate de Mons. dr. Zoltán Toman, preot diecezan aflat în serviciul Sfântului Scaun la Roma. În omilia sa, rostită în limbile germană, maghiară și română, pr. Adalbert Jäger, canonic, decan, paroh de Timișoara VI Fratelia a transmis: „Biserica, în fiecare zi a anului, celebrează taina Euharistiei; o oferă lui Dumnezeu ca jertfă de laudă, o dă credincioșilor ca hrană și o păstrează în tabernacol drept centrul spiritualității noastre de fiecare clipă. Din aceste motive, solemnitatea de azi nu este atât amintirea instituirii ei ca Sacrament, cât mai ales celebrarea unui mister viu și actual. Sfânta Euharistie rămâne un dar ceresc: ea ne dă siguranța victoriei asupra morții. Când la terminarea Sf. Liturghii Părintele Episcop în mod solemn împreună cu noi preoții duce Sfânta Taină la cele 4 altare dinainte pregătite și înfrumusețate de dumneavoastră, să rostim din suflet următoarea rugăciune: «Doamne Isuse Cristoase, Om și Dumnezeu ascuns în Sfânta Taină a altarului, ajută-ne ca, ori de câte ori ne împărtășim sau participăm la rugăciunile liturgice ale Bisericii, să devenim noi înșine hrană: unora drept credință, altora drept speranță, dar pentru toți iubire care face sărbătoare; celor săraci să le fim ajutor, celor bolnavi să le fim medicament, celor bătrâni sprijin, celor ce mor viatic.»”

În continuare a avut loc procesiunea cu Preasfânta Euharistie la cele patru altare laterale ale Domului, special împodobite, credincioșii însoțindu-l pe Excelența Sa Iosif Csaba Pál, Episcop diecezan, și pe preoții prezenți cu rugăciuni și cântece. La aceste altare, pasaje din Sf. Evanghelie au fost citite în limbile română, maghiară și germană de pr. Simon Ciubotaru, paroh de Timișoara VII Freidorf, pr. Csaba Váncsa, capelan al parohiei Timișoara II Fabric, pr. Zoltán Kocsik, rectorul bisericii Ordinului Piarist și pr. Ionuc Hojda, paroh de Moldova Nouă. Copiii care duminica trecută au primit pentru prima dată Sfânta Euharistie în biserica Sfânta Ecaterina din Timișoara, sub îndrumarea profesoarei lor de religie, Gabriele Burman, au însoțit cu petale de trandafir drumul Preasfântului Sacrament prin Catedrală. Sf. Liturghie s-a încheiat cu binecuvântarea euharistică solemnă. (Biroul de presă al Episcopiei de Timișoara)

După rugăciunea Laudelor, la care au participat cu toții în autocar, au aflat câteva aspecte din istoria comunităților bulgare de pe teritoriul României și a primului Episcop de București, Ignazio Felice Paoli (27.04.1883 – 27.02.1885), călugăr pasionist, Episcop de Nicopolis ad Hystrum și Administrator apostolic al Valahiei, cu reședința la biserica Bărăția din București. Ajuns la București și constatând marea nevoie de preoți, Episcopul Paoli a fondat, în toamna anului 1870, Seminarul de la Cioplea-București pentru formarea clerului autohton. Opera principală a Mons. Paoli în capitala României rămâne Catedrala Sf. Iosif din București, biserica-mamă a tuturor bisericilor din Arhidieceză, construită în perioada 1873-1884 și sfințită la 15 februarie 1884.

După o scurtă și tihnită plimbare prin micul oraș Ruse, s-a celebrat Liturghia în Catedrala romano-catolică Sf. Paul al Crucii, unde i-am amintit în rugăciune pe Sfântul Paul al Crucii (1694-1775), întemeietorul Congregației Pasioniștilor și patron secundar al Arhidiecezei de București, și pe Fericitul Eugen Bossilkov, călugăr pasionist bulgar, Episcop romano-catolic de Nicopolis ad Istrum, cu sediul la Ruse, arestat de autoritățile comuniste bulgare în anul 1952 și executat în același an. Ziua s-a încheiat cu o scurtă plimbare pe faleza Dunării, după care grupul s-a întors în București cu bucuria tihnită a unei zile petrecute împreună și cu proiectul unei noi întâlniri, așa cum ne-am obișnuit. (Sr. Daniela Mare CJ pentru ARCB.ro)

La începutul celebrării, pr. Felix Roca, parohul comunității, a adresat un călduros cuvânt de bun venit tuturor celor prezenți și a îndemnat la o rugăciune intensă pentru copiii și adolescenți pregătiți să îl primească pe Duhul Sfânt: „Duhul Sfânt coborât asupra apostolilor în ziua de Rusalii i-a transformat simțitor și i-a făcut mai curajoși în trăirea credinței și în mărturisirea lui Cristos cel Înviat. La această sfântă celebrare înălțăm implorarea noastră ca acești candidați pentru Sacramentul Mirului să fie atinși profund de Duhul Sfânt, astfel încât inima lor să îl caute tot mai mult pe Cristos Mântuitor și în el să își găsească bucuria și fericirea.”

În cadrul Sfintei Liturghii, candidații au participat activ prin lecturi, cântece, rugăciunea credincioșilor și aducerea darurilor la altar, exprimând astfel dorința de a fii membrii vii și implicați ai Bisericii. Cu căldură părintească, Episcopul Iosif i-a îndemnat pe candidați să devină martori curajoși ai lui Cristos și să se lase călăuziți de Duhul Sfânt pe tot parcursul vieții. Pentru a evidenția maturitatea spirituală a candidaților, păstorul Diecezei le-a adresat o serie de întrebări. Răspunsurile clare și sigure ale acestora au demonstrat nu doar o bună pregătire, ci și o dorință sinceră de a-și trăi credința sub călăuzirea Duhului Sfânt. Prin impunerea mâinilor și ungerea cu Sfântul Mir, copiii și adolescenții au primit pecetea Duhului Sfânt, fiind chemați să devină mărturisitori curajoși ai evangheliei și să aleagă cu mult curaj să trăiască după îndemnurile Mântuitorului. Emoția momentului a fost împărtășită de părinți, nași, rude și întreaga comunitate parohială, care s-a unit în rugăciune pentru copiii și adolescenții miruiți.

La finalul Sfintei Liturghii, o reprezentantă a proaspăt-miruiților a exprimat dorința acestora de a se strădui să îl cunoască tot mai mult pe Dumnezeu și să fie statornici în trăirea credinței: „Recunoaștem că încă nu suntem suficient de conștienți de măreția acestei iubiri a lui Dumnezeu! Pe parcursul lunilor de pregătire am încercat să descoperim mai mult și mai multe despre bunătatea lui Dumnezeu, despre frumusețea credinței și despre dragostea de mamă a Bisericii. Uneori am reușit, alteori… am pus la încercare răbdarea preoților și a catehetelor, dar suntem convinși că, pe măsură ce vom crește, vom înțelege tot mai mult că pregătirea pentru Mir și sărbătoarea revărsării Duhului Sfânt sunt un dar de neprețuit al lui Dumnezeu.” Reprezentanta proaspăt-miruiților a mulțumit bunului Dumnezeu pentru ziua minunată, Preasfințitului Iosif Păuleț pentru că a binevoit să le confere Sacramentul Mirului, părintelui paroh și părintelui vicar, catehetelor, preoților prezenți și tuturor celor care au făcut ca această sărbătoare să fie atât de deosebită.

La finalul celebrării, părintele paroh le-a amintit copiilor și adolescenților miruiți de cuvintele din Cartea profetului Isaia cu care au început itinerarul de pregătire: „Vă mai amintiți cuvintele minunate pe care le-am repetat în prima noastră întâlnire de pregătire și pe care le-ați scris pe caietele voastre, le-ați afișat în camerele voastre, le-ați salvat pe ecranul telefonului? «Ești prețios în ochii Mei, vrednic de cinste și Eu pe tine te iubesc». Să nu uitați niciodată aceste cuvintele pe care vi le spune Domnul, să nu vă îndepărtați niciodată de El, să treceți cât mai des pragul acestei biserici pentru a vă bucura de întâlnirea cu Isus, cel mai bun prieten al vostru.”

În încheiere, părintele paroh i-a îndemnat să facă o comoară din darurile primite în sărbătoarea Mirului: „Călăuziți de iubirea părinților și prețuirea nașilor, îndrumați de Sfânta Biserică, să fiți exemple pline de lumină în familie, la școală și oriunde în orașul nostru drag! Să vă amintiți mereu de cuvintele care au călăuzit drumul nostru de pregătire: Înflăcărează-ți inima!” Această sărbătoare nu a reprezentat doar încheierea unui timp de pregătire, ci începutul unei noi etape în viața de credință a copiilor și a adolescenților. Fie ca Duhul Sfânt să păstreze vie flacăra aprinsă în sufletele lor în această zi și să îi călăuzească mereu pe drumul credinței, pentru ca viața lor să devină o mărturie a iubirii lui Dumnezeu față de lume. (Mirabela Răchiteanu pentru Ercis.ro)

Sfânta Liturghie solemnă, celebrată la ora 18.00, a fost prezidată de PS Iosif Păuleț, Episcop de Iași, a cărui prezență a reprezentat pentru toți cei prezenți o mare binecuvântare. La celebrare au participat numeroși preoți din Iași, care s-au unit în rugăciune pentru binele și viitorul acestei comunități aflate la început de drum. Le mulțumim tuturor pentru prezență, pentru comuniunea fraternă și pentru mărturia lor de credință. Un moment deosebit al celebrării l-a constituit cuvântul de învățătură rostit de pr. Lucian Păuleț, profesor la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iași. În predica sa, a prezentat cu multă sensibilitate și profunzime figura Sf. Rita din Cascia, una dintre cele mai iubite sfinte ale Bisericii. Credincioșii au fost îndemnați să privească la exemplul vieții sale, marcată de credință, răbdare, iertare și încredere neclintită în Dumnezeu chiar și în cele mai dificile momente. Mesajul transmis a ajuns la inimile celor prezenți și a oferit tuturor un îndemn puternic la sfințenie și perseverență în viața creștină.

Bucuria acestei zile a fost împărtășită de întreaga comunitate, care a participat în număr impresionant la celebrare. Un gând special de mulțumire se îndreaptă către grupul „Mamele Milostive”, care au fost prezente în număr de aproximativ 130 de persoane. Prin rugăciunea, dăruirea și mărturia lor, acestea au contribuit la frumusețea și solemnitatea sărbătorii. Dorim să exprimăm profunda noastră recunoștință tuturor binefăcătorilor și donatorilor care, prin generozitatea lor, au făcut posibilă construirea acestei biserici. Mulțumiri deosebite adresăm și echipelor ERCIS FM și Angelus TV, care au transmis în direct această celebrare. Prin profesionalismul și dedicarea lor, numeroși credincioși care nu au putut fi prezenți fizic au avut posibilitatea să participe spiritual la acest moment de har și să se unească în rugăciune cu întreaga comunitate.

Primul hram al bisericii „Sfânta Rita din Cascia” nu reprezintă doar o sărbătoare a unei clădiri nou construite, ci mai ales o celebrare a unei comunități vii, unite prin credință și iubire față de Dumnezeu. Acest moment marchează începutul unei noi etape în viața credincioșilor din Miroslava, chemați să transforme acest spațiu sacru într-un loc al rugăciunii, al întâlnirii cu Dumnezeu și al fraternității creștine. Pentru a oferi tuturor credincioșilor posibilitatea de a participa la celebrările liturgice din această perioadă de început, în fiecare duminică din luna iunie, la ora 11.30, va fi celebrată Sfânta Liturghie în biserica „Sfânta Rita din Cascia” din Miroslava.

Piatra de temelie a noii biserici a fost pusă la 21 mai 2025, în ajunul sărbătorii „Sfânta Rita din Cascia”. Informații despre stadiul construirii bisericii și modalitățile de susținere puteți găsi pe pagina de Facebook Biserica „Sfânta Rita din Cascia” Miroslava. Încredințăm întreaga comunitate mijlocirii Sfintei Rita din Cascia și ne rugăm ca Dumnezeu să reverse asupra tuturor binecuvântarea sa, pentru ca această biserică să devină un izvor de credință, speranță și iubire pentru generațiile de astăzi și de mâine. (Silviu Jitaru pentru Ercis.ro)

Pelerinajul de două zile a debutat vineri după-amiaza la situl Arheologic Noviodunum, un spațiu sfințit de mărturia primilor creștini. Situată pe teritoriul actual al orașului Isaccea, vechea cetate romano-bizantină Noviodunum reprezintă unul dintre cele mai importante puncte strategice de la Dunărea de Jos. Ridicată pe un promontoriu stâncos, în cel mai îngust punct de trecere a fluviului dinaintea Deltei, ea a servit de-a lungul secolelor drept bază principală pentru flota romană Classis Flavia Moesica și nod comercial crucial. Din punct de vedere spiritual, pământul Noviodunului este un adevărat relicvar, fiind sfințit prin jertfa și martiriul primilor creștini din secolele III-IV.

Întrucât ÎPS Aurel Percă nu a putut fi prezent la această primă parte a programului de vineri, cuvântul de deschidere a fost rostit de sr. prof. Rodica Miron, directoarea Colegiului Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din București, în calitate de organizator principal al evenimentului. În discursul său, sr. Rodica a adresat calde mulțumiri autorităților locale și tuturor celor implicați pentru sprijinul substanțial oferit în coordonarea logistică și spirituală a pelerinajului. Oaspeții au fost salutați de gazdele locale, reprezentate de primarul orașului Isaccea, Neculai Ștefan, și de reputatul arheolog dr. Aurel-Daniel Stănică din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.

Arheologul Aurel Stănică a oferit pelerinilor o prezentare captivantă a sitului, punând în lumină importanța istorică și creștină a cetății dunărene. La deschidere au participat, de asemenea, viceprimarul localității, Radu-Daniel Chițu, și un preot ortodox din Isaccea, dând mărturie despre armonia confesională din regiune. Prima zi a culminat cu Sfânta Liturghie concelebrată de pr. Romeo Horvat (parohul comunității „Sfânta Lucia” din Greci), PR. Maricel Bulai (profesor la Colegiul „Sfântul Iosif” din București) și pr. Paul Isciuc (colaborator la parohia romano-catolică din Brăila).

După o cină festivă, organizată după modelul agapei creștine, a urmat Veghea nocturnă de rugăciune, organizată direct pe situl de la Noviodunum. Descrisă de participanți ca fiind un succes remarcabil și o experiență de neuitat, vigilia a cuprins un marș al tăcerii prin Cetate, efectuat de un grup de elevi de la Colegiul Catolic Sf. Iosif sub cerul Dobrogei fremătând de nori negri, urmată de Calea Crucii pe urmele pătimirii Domnului și a martirilor. Fiecare din cele 14 stațiuni, marcate în prealabil cu câte o candelă aprinsă – ce reușea cu greu să străpungă întunericul, reprezentau istoria unui martir din diferite etape ale istoriei Bisericii, începând de la martirii din Noviodunum și Halmyris, continuând cu perioada medievală și sfârșind cu martirii din perioada comunistă.

Un moment de o intensă trăire spirituală l-a constituit ritualul intitulat „Biletele pentru eternitate”. Reuniți în jurul unui foc de tabără, pelerinii au fost ajutați de pr. Maricel Bulai să descifreze simbolismul focului, cu exemple din Vechiul și Noul Testament, încredințând la sfârșit intențiile lor de rugăciune lui Dumnezeu, prin mijlocirea sfinților martiri. La sfârșit, biletele pe care pelerinii își scriseseră gândurile au fost culese de doi voluntari și aruncate simbolic în foc, totul încheindu-se cu binecuvântarea finală care a pecetluit o noapte plină de har. Apoi pelerinii s-au retras pentru câteva ore de odihnă, fie în camerele din situl arheologic, fie la parohiile catolice învecinate sau la pensiunile din apropierea Cetății.

Sâmbătă, 30 mai, pelerinii au pornit spre Niculițel, locul unde s-au adunat grupuri mari venite cu autocarele din București, Ploiești, Brăila, Tulcea, Constanța și alte comunități din țară. Deși ploaia deasă și vântul puternic au forțat renunțarea la tradiționala procesiune de la troița din marginea satului Niculițel până la Bazilica paleocreștină, atmosfera de rugăciune nu a fost știrbită. Sfânta Liturghie solemnă a fost prezidată de ÎPS Aurel Percă, înconjurat de un număr mare de preoți veniți din orașele Arhidiecezei de București. Conform frumoasei tradiții locale, construite pe parcursul celor cinci ani, la pelerinajul de la Bazilica paleocreștină din Niculițel au participat, alături de comunitatea catolică, și reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române: PS Visarion, Episcopul Tulcii, și pr. protopop Gabriel One.

În cadrul omiliei, ÎPS Aurel Percă a subliniat rolul fundamental pe care pelerinajul îl are în viața fiecărui creștin, fiind un motor de însuflețire spirituală și o ocazie unică de a reînnoi cinstirea sfinților martiri care și-au vărsat sângele pentru Cristos pe aceste meleaguri. Arhiepiscopul a salutat prezența înalților oaspeți, chiar în cadrul Sfintei Liturghii, mulțumindu-i Preasfințitului Visarion pentru frumoasa colaborare și pentru deschiderea spre unitate. Un moment de o profundă încărcătură fraternă a avut loc la finalul celebrării, când ÎPS Aurel Percă și PS Visarion s-au îmbrățișat călduros și au schimbat daruri simbolice, reconfirmând legăturile strânse de respect și credință comună dintre cele două comunități. Apoi IPS Percă a adresat mulțumiri tuturor pelerinilor prezenți, oficialităților și în mod deosebit echipei de organizare de la Colegiul „Sfântul Iosif”.

Pelerinajul din acest an rămâne o mărturie vie a faptului că, dincolo de vreme sau încercări, credința aduce oamenii împreună, transformând istoria locului într-un izvor permanent de har și reculegere pentru toate generațiile. El rămâne în același timp un arc de unire între noi și martiri, așa cum ne-a vorbit Domnul prin curcubeul arcuit pe cerul Noviodunumului, după ropotul de ploaie. (Sr. prof. Rodica Miron pentru ARCB.ro)

În cuvântul său introductiv, PS Anton Coșa i-a chemat pe credincioși să contemple misterul Sfintei Treimi – Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt – definindu-l drept inima însăși a credinței creștine. Episcopul i-a mulțumit lui Dumnezeu pentru darul de a celebra împreună cu comunitatea din Tiraspol această importantă sărbătoare, amintind totodată de semnificația deosebită a acestui an pentru Biserica locală: cea de-a 25-a aniversare a ridicării Administraturii Apostolice la rangul de Dieceză și cea de-a 25-a aniversare a întemeierii parohiei din orașul Tiraspol.

În cadrul predicii, Episcopul a oferit o reflecție profundă asupra misterului Sfintei Treimi, pornind de la imaginea celebrului tablou al fiului risipitor de Rembrandt. PS Anton a subliniat că cele două mâini diferite ale tatălui – una masculină și una feminină – reprezintă simbolic iubirea infinită a lui Dumnezeu, o iubire care îmbrățișează omenirea cu afecțiune paternă și maternă. Citând cuvintele Sfântului Irineu de Lyon, Episcopul a amintit că Fiul și Duhul Sfânt sunt „cele două mâini” cu care Tatăl îmbrățișează lumea. De aici a pornit și referința la adevărul fundamental celebrat în această solemnitate: Dumnezeu nu este doar Trinitate, ci este mai presus de toate iubire.

Comentând dialogul dintre Isus și Nicodim din Evanghelia după Ioan, Episcopul a menționat că Tatăl l-a dăruit pe Fiul lumii pentru mântuirea omenirii și că lucrarea Sfintei Treimi continuă și astăzi prin acțiunea comună a Tatălui, a Fiului și a Duhului Sfânt: Tatăl creează, Fiul mântuiește, iar Duhul Sfânt sfințește. Episcopul i-a chemat pe credincioși nu doar să înțeleagă misterul Sfintei Treimi, ci mai ales să îl trăiască concret în viața lor de zi cu zi prin caritate și iubire de Dumnezeu și față de aproapele. Făcând referire la porunca iubirii, el a îndemnat comunitatea să păstreze în sine chipul lui Dumnezeu primit la botez, să invoce cu încredere la milostivirea divină și să trăiască o rugăciune autentică.

La sfârșitul celebrării, PS Anton a reamintit că, la fel cum Sfânta Treime îmbrățișează întreaga omenire cu iubirea sa, fiecare credincios este chemat să devină un semn concret al acestei iubiri față de ceilalți, în special față de cei care au mai multă nevoie de atenție, apropiere și milostivire. Ulterior, a urmat un moment de fraternitate și prietenie și o gustare pregătită de comunitatea parohială. Pentru Episcopul Anton, vizita cu ocazia sărbătorilor parohiale este întotdeauna o mare bucurie, întâlnind comunități mișcate de credință sinceră și comuniune autentică cu Cristos și cu Biserica.

Acest eveniment a adunat un număr mare de credincioși îmbrăcați în straie populare tradiționale, ceea ce a înfrumusețat și mai mult sărbătoarea. Cu mari emoții, alături de pr. Ionuț-Gabriel Giurgică, cei șapte candidați la Mir, cât și familiile, nașii și toată comunitatea au pregătit primirea Episcopului după cum este tradiția în România cu colac și sare, iar Excelența Sa a fost foarte încântat și bucuros. Atmosfera de sărbătoare a fost marcată și de cântările frumoase și solemne care au înfrumusețat Sfânta Liturghie pregătite de Corul „Sanctissima Trinitatis” și de Corul „Allegria” al comunității noastre, dirijate fiind de însuși pr. Ionuț-Gabriel și acompaniate la chitară de Elena Adam, iar la orgă de Robert Adam, un prieten drag al comunității care ori de câte ori este nevoie, este disponibil să vină de la Mondovi (Cuneo) până la Cremona ca să ne dea o mână de ajutor la cântat. Ca sărbătoarea să fie și mai autentică, cei 7 adolescenți care au primit Mirul împreună cu părinții și nașii, pe fundalul muzical al orgii, au adus în procesiune la altar oferirea darurilor.

Excelența Sa Episcopul Antonio Napolioni a început predica cu cuvintele pe care le-au cântat copiii la Aleluia și anume: „Sărbătoarea noastră nu trebuie să sfârșească, și nu se va sfârși”, specificând astfel că în această mare sărbătoare a Sfintei Treimi trebuie să ne lăsăm inimile pătrunse de această mare iubire pe care Dumnezeu o are față de noi demonstrându-ne că l-a trimis și sacrificat pe unicul său fiu din iubire față de noi citând astfel: „Dumnezeu e nebun de iubire pentru noi!” Tot așa și Duhul Sfânt este iubirea perfectă dintre Tatăl și Fiul – acel raport care există și într-o familie și anume a libertății și unității. Cuvântul de învățătură al Episcopului a fost o invitație la perseverența în credință prin exemplul și misterul Sfintei Treimi de unitate și libertate, subliniind faptul că Sfânta Treime ne învață astăzi că este posibil să fim uniți și liberi în același timp ca familie ca și comunitate, și anume în același timp de a nu sufoca sau poseda, ci de a dărui din timpul nostru ca să existe acea armonie sublimă.

Încă de la începutul Sfintei Liturghii Episcopul a fost încântat și a observat toată lumea din biserică îmbrăcată în straie de sărbătoare subliniind faptul că nu mai este nevoie să meargă în România, deoarece România este în biserica din Cremona prin port, cultură, tradiții și că noi trăim credința în mod autentic și frumos… un exemplu pentru comunitatea italiană. Ca sărbătoarea să fie și mai desăvârșită, mai simțită.. ca să nu aibă doar două evenimente în aceeași zi, aici vedem lucrarea Duhului Sfânt, toată comunitatea, cât și pr. Ionuț-Gabriel a mai trăit și ceva pozitiv și intens, și anume: Excelența Sa Episcopul Antonio a surprins comunitatea cu o veste minunată, aceea că pr. Ionuț-Gabriel i s-a prelungit mandatul pentru încă 3 ani și în același timp Episcopul vrea să integreze comunitatea noastră în Consiliul Pastoral diecezan, ceea ce nu s-a mai întâmplat până acum și îi mulțumim pentru recunoștința și încrederea acordată.

La finalul Sfintei Liturghii, o reprezentantă a comunității noastre și doi copii care au primit Mirul, în numele celor miruiți, au exprimat mulțumirile adresate Excelenței Sale, pentru marele dar de care i-a făcut părtași. Monica Petrina, în discursul său de mulțumire, a subliniat faptul că prezența Episcopului în mijlocul nostru nu a fost doar o onoare, ci și un semn tangibil al unei paternități spirituale prin care ne-a demonstrat că nu am fost și nu suntem singuri, deoarece legătura dintre Dieceza de Cremona și comunitatea noastră datează de mai bine de 20 de ani. Datorită intervenției Excelenței Sale de ghid și păstor și datorită pr. Gabriel am putut beneficia de recunoașterea existenței noastre ca o capelanie, a activităților religioase și culturale. Ori de câte ori am bătut la ușa Episcopului, am fost ascultați și primiți – a mai specificat Monica. Dacă astăzi suntem aici, o comunitate vie, integrată și capabilă de a transmite credința noilor generații în această etapă fundamentală de creștere a comunității noastre, aceasta o datorăm Excelenței Sale prin acordurile realizate împreună cu Dieceza de Iași.

La finalul discursului, Sonia și Andrei, în numele celor miruiți, au mulțumit Excelenței Sale pentru conferirea sacramentului Mirului, pentru prezența sa în mijlocul nostru, dar și pentru faptul că mereu am fost primiți și ascultați fiind astfel o parte vie și iubită de Biserica din Cremona pe care Excelența Sa o păstorește cu multă dragoste și devotament. Toată comunitatea parohială, candidații la Mir, părinții, nașii, cât și oaspeții care au fost prezenți din mai multe orașe (Parma, Mondovi, Napoli, Roma, Torino, Verona, Anglia și din Irlanda) atât pentru celebrarea Mirului, cât și a hramului comunității noastre au însoțit cu rugăciune și emoții acest moment simțit și trăit intens.

De asemenea, reușita acestui moment nu ar fi fost posibilă fără muncă și efortul pr. Ionuț-Gabriel Giurgică care s-a dedicat trup și suflet în pregătirea adolescenților care au primit Mirul, în pregătirea corurilor, cât și în organizarea acestei sărbători minunate. Pentru ca bucuria să nu se termine odată cu Sfânta Liturghie, întreaga comunitate, cât și familiile celor miruiți au pregătit în oratoriu o mică gustare. Urăm din suflet celor șapte adolescenți ca Duhul Sfânt, prin revărsarea asupra lor cu darurile sale în această etapă fundamentală a credinței lor, să îi lumineze și să îi călăuzească pașii pe drumul vieții și ca ei să continue să fie un far de speranță pentru viitor, iar bunul Dumnezeu să le dea toate harurile necesare de care au nevoie. (Elena Adam pentru Ercis.ro)

Pentru a prezenta câteva gânduri, cuvinte de zidire și de învățătură creștină, care să ajute la înaintarea în viața de credință, părintele paroh Mihai Mărtinaș l-a invitat pe pr. Lucian Dâncă. Plecând de la Evanghelia după Sfântul Ioan și valorificând textele Sfântului Augustin și ale altor Părinți ai Bisericii, pr. Lucian a prezentat două relatări, reunite sub titlul „Discipoli cu Fecioara Maria în urmarea lui Cristos”. Acestea le-au permis celor prezenți să mediteze asupra importanței Sfintei Scripturi în fundamentarea credinței și despre prezența maternă a Sfintei Fecioare în viața creștinilor, atribut al Mariei recunoscut de curând prin instituirea, de către Papa Francisc, a sărbătorii Sfânta Fecioară Maria, Maica Bisericii.

Celelalte momente spirituale au inclus rugăciunile zilei – Laudele și Vesperele – făcute în comun, Sfânta Liturghie, Sfântul Rozariu, Litania și procesiunea în cinstea Sfintei Fecioare Maria. De asemenea, nu au lipsit momentele de destindere, de comunicare și de comuniune interumană, momentele de odihnă și refacere. Îi mulțumim Bunului Dumnezeu pentru aceste zile binecuvântate, preoților pentru călăuzirea spirituală și fiecărui participant în parte pentru bucuria comuniunii. Sfânta Fecioară Maria, Maica Bisericii, să ne însoțească pașii în fiecare zi!

Sărbătoarea a adunat în jurul altarului întreaga comunitate, dornică să fie alături de noua generație de tineri care fac pasul spre maturitatea credinței. Sfânta Liturghie a fost prezidată de Preasfințitul Petru Sescu, avându-i alături pe frații preoți din parohie, frații de la Casa de Postulandat, precum și preoți din parohiile vecine. În cadrul omiliei, Excelența Sa le-a prezentat credincioșilor importanța Duhului Sfânt în viața de zi cu zi a unui creștin. Făcând o frumoasă legătură cu hramul parohiei, Preasfânta Treime, Preasfințitul a subliniat că cele trei Persoane divine formează o unitate desăvârșită, și asemenea unui organism divin, lucrarea mântuirii nu poate fi deplină fără prezența activă a fiecăreia dintre ele. Preasfințitul i-a îndemnat pe tineri să fie deschiși acestei unități și să îl lase pe Duhul Sfânt să le călăuzească pașii și deciziile.

Momentul culminant al celebrării a urmat imediat după reînnoirea făgăduințelor de la Botez și rugăciunea de invocare a Duhului Sfânt. Rând pe rând candidații, însoțiți de nașii lor, au primit Sacramentul Sfântului Mir prin impunerea mâinilor, prin ungerea cu Sfânta Crismă, și prin rostirea cuvintelor „Primește pecetea darului Duhului Sfânt”. Prin acest Sacrament, fiecare a devenit martor al evangheliei și ostaș al lui Cristos, fiind chemați să aducă roade de iubire și pace. Credincioșii parohiei, părinții și nașii au însoțit prin rugăciune tinerii candidați care l-au primit pe Duhul Sfânt, amintindu-și și ei, cu emoție, de momentul când au primit la rândul lor Sfântul Mir. Sărbătoarea s-a încheiat într-un spirit de recunoștință fața de Dumnezeu pentru toate harurile revărsate asupra comunității noastre. (Lucia-Raluca Comorașu pentru Ercis.ro)

Evenimentul s-a bucurat de prezența unui public format din înalte autorități religioase evreiești, catolice și ortodoxe din România, Vatican și Italia, membri ai corpului diplomatic și reprezentanți ai mediului academic. Au luat cuvântul E.S. Mons. Flavio Pace, secretar al Dicasterului pentru Promovarea Unității Creștinilor din Curia Romană, E.S. George Bologan, ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, PS Cornel Damian, Episcop auxiliar de București, însoțit de pr. Gabriel Popa, secretar arhidiecezan, prof. Marco Cassuto Morselli, fr. Giulio Michelini, pr. Cristian Virgil Bulai, traducătorul lucrării.

În salutul său, E.S. Ambasadorul George Bologan a încadrat evenimentul în contextul „diplomației speranței” și al diplomației culturale, definite drept instrumente esențiale în procesul de consolidare a păcii. A subliniat modul în care pierderea memoriei istorice favorizează mișcările care tind să transforme teologia în ideologie, golind-o de transcendență. În acest context, crearea unor „oaze” de reflecție pentru a accesa înțelepciunea biblică devine fundamentală. Făcând referire la figura lui Moise și la nevoia universală de a avea „un Aaron” alături, ambasadorul George Bologan a evidențiat cum cuvintele au puterea de a transforma inimile. În încheiere, a îndemnat la depășirea „zidurilor de ignoranță” și a polarizărilor din societatea actuală (adesea accentuate de criza relațiilor din era digitală), inspirându-se din învățăturile Suveranilor Pontifi și din personalități istorice românești precum Fericitul Cardinal Iuliu Hossu și Venerabilul Márton Áron.

Mons. Flavio Pace a adus un plus de valoare dezbaterii subliniind necesitatea de a pune în comun valorile și tradițiile și a oferit o reflecție profundă asupra conceptului de „celălalt”, înțeles nu doar ca aproape, ci ca „seamăn”, descriind România ca pe un teritoriu fecund unde este posibil să ne recunoaștem, umăr la umăr, ca frați. PS Cornel Damian, Episcop auxiliar de București, a evidențiat faptul că volumul prezentat nu este o simplă notă editorială, ci „un semn, o punte și o promisiune” care se naște din întâlnire și mărturie. A descris România drept o punte naturală între Occident și Orient, salutând cu profund respect comunitatea evreiască din țară. Episcopul auxiliar de București a reiterat că memoria Holocaustului (Shoah) este un fundament care ne obligă pe toți: „memoria nu divide, ci purifică și deschide noi posibilități”. Subliniind că diferențele dintre lectura iudaică și cea creștină nu constituie o fractură, ci o „fereastră care deschide noi perspective”, PS Cornel Damian a definit Biblia drept o casă pe care suntem chemați să o locuim împreună și a încheiat cu o imagine simbolică puternică: lumina care strălucește în întuneric, identificând această lumină cu memoria însăși.

Prof. Marco Cassuto Morselli și fr. Giulio Michelini au prezentat geneza proiectului editorial (ale cărui prime volume au fost publicate în 2019 și 2020, al patrulea fiind în pregătire), conceput cu intenția de a combate analfabetismul religios și biblic din societate. Invocând spiritul documentului conciliar Nostra Aetate, a fost explorată tema prieteniei în Biblie (citând exemplele lui David și al lui Lazăr, prietenul lui Isus). Vorbitorii au subliniat că armonia nu înseamnă absența divergențelor, ci rezidă în capacitatea de a accepta dezacordul fără a intra în criză. Obiectivul central al lucrării este de a face cunoscută măreția interpretării iudaice și de a contracara revenirea antisemitismului, învățând să „locuim în limba și cultura celuilalt”.

Pr. Cristian Bulai, traducătorul volumului, a pus în context primirea lucrării în România, o țară care a suferit profund în timpul regimului comunist și care astăzi păstrează vie memoria Holocaustului. A adresat mulțumiri ambasadorului pentru implicarea constantă în promovarea diplomației culturale și Conferinței Episcopale Italiene pentru sprijinul acordat. Totodată, a avertizat că închiderea față de alte chei de lectură ale Scripturilor generează o sărăcire spirituală și intelectuală. Amintind documentele programatice redactate de-a lungul timpului dintre Sfântul Scaun și Comitetul Internațional Evreiesc, pr. Cristian Bulai a concluzionat cu reflecția că sângele martirilor naște nu doar creștini, ci și persoane capabile să se deschidă către un dialog social autentic.

Întâlnirea s-a încheiat prin reafirmarea importanței urmării îndemnului evanghelic „Tot ce voiți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel” drept cheie principală pentru depășirea dezbinărilor contemporane și pentru promovarea unei culturi a dialogului și a memoriei împărtășite. (Carla Beatrice Munteanu pentru ARCB.ro)

La 23 mai 2026, copiii și adolescenții misionari din România și Republica Moldova au celebrat cu bucurie Ziua Națională a Copilăriei Misionare Pontificale. Anul acesta, sărbătoarea a avut o semnificație aparte, marcând cel de-al șaptelea an de la inaugurarea oficială a Copilăriei Misionare Pontificale în România. Celebrată în apropierea datei de 19 mai, această zi amintește de fondarea Operei Sfintei Copilării de către Episcopul francez Charles de Forbin-Janson, care, inspirat de exemplul și intuițiile misionare ale Fer. Pauline Marie Jaricot, a înțeles că și copiii au un loc propriu în inima Bisericii și în misiunea sa. Astfel s-a născut o operă care continuă să inspire milioane de copii din întreaga lume printr-o carismă simplă și profundă: copiii se roagă pentru copii, copiii evanghelizează copiii și copiii îi ajută pe copii.

În acești ani de prezență în România, Copilăria Misionară Pontificală a crescut prin generozitatea copiilor, prin implicarea animatorilor, a familiilor, a preoților și a persoanelor consacrate. Deși se află încă într-o etapă de dezvoltare și consolidare, această operă pontificală este prezentă astăzi în numeroase comunități, unde copiii învață să trăiască credința prin rugăciune, slujire și caritate. Tema propusă de Sfântul Părinte Papa Leon al XIV-lea pentru Ziua Mondială a Misiunilor 2026, „Una în Cristos, uniți în misiune”, a însoțit și celebrarea din acest an. Prin diferite activități de formare și animare misionară, copiii și adolescenții au fost invitați să descopere că adevărata unitate se naște din comuniunea cu Cristos și că fiecare creștin, indiferent de vârstă, este chemat să participe la misiunea Bisericii.

La București, celebrarea principală a avut loc în parohia romano-catolică „Sfânta Cruce”, unde Sfânta Liturghie a fost prezidată de Excelența Sa, Mons. Giampiero Gloder, Nunțiu apostolic în România și Republica Moldova, alături de pr. Ciprian Andrei, parohul comunității, și de pr. Eugen Blaj, director național al Operelor Misionare Pontificale. În cadrul celebrării, un grup de copii a depus adeziunea la Copilăria Misionară Pontificală, exprimându-și dorința de a-l face cunoscut și iubit pe Isus prin rugăciune, sacrificiu și mărturia vieții lor. În multe alte comunități din țară, copiii și adolescenții misionari au marcat această zi prin momente de rugăciune, animarea Sfintei Liturghii, scenete și reprezentări inspirate din tema misionară a anului, activități formative și întâlniri de comuniune alături de familiile și animatorii lor. Astfel, Ziua Națională a Copilăriei Misionare Pontificale a devenit o adevărată sărbătoare a credinței, a fraternității și a bucuriei de a aparține aceleiași familii misionare. (Pe ARCB.ro materialul continuă cu relatări din diverse comunități din țară)

După rozariu și devoțiunea lunii mai, Episcopul a celebrat Sfânta Liturghie de deschidere a vizitei pastorale. La începutul Sfintei Liturghii părintele paroh Petre Țîmpu a adresat, în numele comunității, cuvântul de salut atât Episcopului, cât și pr. decan Benone Lucaci, prezent la celebrare. La sfârșitul Sfintei Liturghii a avut loc o scurtă convorbire cu toți participanții. Episcopul a precizat scopul vizitei pastorale și a oferit o iconiță, ca amintire, tuturor celor prezenți.

Ziua a doua a vizitei a început cu o Sfântă Liturghie celebrată în capela căminului de bătrâni din cadrul mănăstirii surorilor benedictine reparatoare ale Sfintei Fețe a Domnului nostru Isus Cristos. După întâlnirea cu surorile, Episcopul a vizitat bolnavii din căminul de bătrâni și localitate. Conform programului, a urmat o scurtă vizită la cimitirul din Măgura, semnarea registrelor parohiale și audiențele în particular.

Seara, după rozariul euharistic, s-a celebrat Sfânta Liturghie de încheiere a vizitei pastorale. La finalul celebrării, Episcopul a mulțumit credincioșilor și i-a felicitat pentru efortul depus la renovarea capelei. Apoi i-a îndemnat să trăiască cu mult curaj viața de credință dând lumii o mărturie frumoasă pentru Cristos și Biserică. După Liturghie a avut loc întâlnirea cu membrii celor două consilii parohiale. Păstorul Diecezei a apreciat disponibilitatea lor și i-a îndrumat să fie în continuare exemple de viață creștină, mereu alături de paroh și comunitatea parohială.

Vizita Episcopului, prezența Excelenței Sale printre noi în aceste zile, a însemnat un moment deosebit de comuniune cu păstorul Diecezei și de încurajare pe drumul credinței. (Consiliul pastoral parohial)

Preasfințitul Petru Sescu, în ciuda agendei încărcate, a participat în deschiderea evenimentului, adresând un cuvânt de încurajare celor prezenți într-un moment de bilanț al asociației și arătând că prin munca noastră suntem de fapt în slujba Duhului Sfânt, dătătorul vieții și să facem în așa fel încât să lăsăm mereu loc providenței divine. În calitate de coordonator al Oficiului pentru Pastorația Familiei în Dieceza de Iași, pr. Felician Tiba a mulțumit pentru colaborarea cu echipa asociației care s-a desfășurat de-a lungul anilor, atât de necesară în domeniul pregătirii tinerilor la căsătorie și nu numai.

Pr. Iosif Enășoae la finalul mandatului său în calitate de președinte al asociației ne-a adus în atenție anii de început când încolțea ideea înființării acestei organizații și cum a stabilit numele acesteia împreună cu Maria Gherghel. De asemenea, a mulțumit lui Dumnezeu și Maicii Domnului că am avut parte de această asociație care a semănat sămânța cuvântului lui Dumnezeu care, deși este mică, are în ea o forță pe care nimeni nu o poate învinge. Totodată, a mulțumit tuturor celor prezenți, celor care ar fi dorit să ajungă și nu au reușit, pr. Gabriel-Iulian Robu că a acceptat să preia această muncă, cât și d-rei dr. Delia Pogor pentru acceptarea continuării slujirii sale.

În cuvântul său, pr. Gabriel-Iulian Robu, preluând noua misiune încredințată, a transmis o mulțumire membrilor fondatori și laicilor prezenți pentru că ei au un impact asupra societății, predicând prin familia lor, prin viața lor, prin copiii lor. Pentru ca acest moment de sărbătoare să nu rămână doar unul festiv, ci să devină și formativ, pr. Gabriel-Iulian Robu a ținut o conferință cu titlul „Familia în era inteligenței artificiale” pornind de la enciclica „Magnifica humanitas” a Papei Leon al XIV-lea.

Maria Gherghel, care a fost directorul executiv al asociației în perioada 2006- 2020, a avut misiunea grea de a sintetiza parcursul celor 23 de ani de activitate ai asociației, incluzând și anii premergători de la Caritas Roman. Rând pe rând și celelalte persoane, membre fondatoare ale asociației, au adresat, cu mari emoții, participanților un cuvânt de aducere aminte a începuturilor asociație și a contribuției proprii la desfășurarea activităților.

Membrii fondatori ai asociației au primit o diploma din partea Episcopiei Romano-Catolice de Iași ca semn de recunoștință pentru cei 20 de ani de activitate desfășurată pentru susținerea valorilor familiei, vieții și credinței, diplomă semnată de Preasfințitul Iosif Păuleț, Episcop de Iași. Dintre familiile prezente ne-au vorbit două dintre acestea despre contribuția Metodei Ovulației Billlings și impactul acestei metode asupra familiei lor. Soții Constantin și Bianca Antoche-Pascaru din Mărășești, căsătoriți de 12 ani, părinții unui copil, au dat mărturie despre Metoda Ovulației Billings pe care au învățat-o înainte de căsătorie și cum aceasta le-a influențat viața de cuplu și familie. Dr. Ionela-Delia Pogor, care s-a alăturat asociației în anul 2012, a prezentat noul Ghid apărut care propune un parcurs de învățare a metodei simplu și ușor, cu informații ușor de asimilat, susținute de grafică sugestivă.

A urmat Sfânta Liturghie de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru cei 20 de ani de slujire în domeniul familiei și vieții la care copiii prezenți s-au implicat din plin. Pr. Felician Tiba ne-a transmis că vede în asociație o mână întinsă adresată Oficiului pentru Pastorația Familie și pentru familiile din Dieceza de Iași. Ne-a redescoperit misiunea soților de a avea grijă unul de celălalt, așa precum Sfântul Iosif a avut grijă de Sfânta Familie, sub patronajul căruia este pusă asociația. În același timp, a scos în lumina faptul că metoda ne ajută să avem grijă de propriul trup, respectând metoda, soțul are grijă de soție și împreună, respectând această metodă, au grijă de familie. La finalul Sfintei Liturghii, pr. Sebastian Bilboc, decan de Roman și parohul bisericii „Sfânta Tereza a Pruncului Isus” din Roman unde asociația își are sediul, ne-a trasat cumva un domeniu de acțiune în comunitățile noastre creștine de a le forma pentru viața și familie, în cadrul Bisericii.

După masa festivă, prilej de comuniune și întărire a relațiilor, s-au tras concluziile acestei aniversări și relansări totodată. În cadrul acestui moment a luat cuvântul pr. Bernadin Duma, profesor la Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan, care a felicitat asociația pentru cei 20 de ani de activitate și a mulțumit din partea instituției pe care o reprezintă pentru colaborare avută cu asociația în cadrul cursului de bioetică la formarea viitorilor preoți. Copiii prezenți au avut parte de momente de cateheză și joacă, fiind încredințați grijii sorei Elena Cimpoeșu, căreia îi mulțumim și pe această cale.

La finalul acestei sărbători de suflet, cuvântul de ordine care ne-a rămas este mulțumesc! Mulțumim tuturor care s-au implicat pentru buna organizare și desfășurare a evenimentului, gazdei neprețuite, cât și tuturor care au avut bunăvoința de a participa, celor care și-ar fi dorit să participe și au reușit, Episcopiei Romano-Catolice de Iași pentru încrederea acordată și, nu în ultimul rând, bunului Dumnezeu! (Iuliana Petruț pentru Ercis.ro)

Sfânta Liturghie solemnă a adunat numeroși credincioși: părinți, rude, prieteni și membri ai comunității parohiale, care au dorit să fie alături de adolescenții ce au făcut un nou pas important pe drumul credinței. Atmosfera de rugăciune și sărbătoare a fost întregită de prezența mai multor preoți: atât cei care slujesc în parohie, cât și preoți din cadrul Oratoriului și invitați veniți din alte comunități, semn al comuniunii și al bucuriei împărtășite de întreaga Biserică. În cuvântul său de învățătură, Înalt Preasfințitul a evidențiat importanța deschiderii inimii către lucrarea Duhului Sfânt și responsabilitatea pe care o au tinerii de a deveni martori autentici ai lui Cristos în lume.

Pregătiți cu seriozitate și emoție pentru acest moment, adolescenții s-au implicat activ în animarea celebrării liturgice prin lecturi, rugăciunea credincioșilor și cântări, contribuind la frumusețea și solemnitatea întregului eveniment. Chipurile lor pline de bucurie și recunoștință au arătat cât de importantă a fost această zi pentru fiecare dintre ei. Momentul conferirii Sfântului Mir a fost unul profund și emoționant: fiecare adolescent a primit ungerea cu Sfântul Mir, semn al pecetluirii cu darurile Duhului Sfânt și al maturizării în credință. Această celebrare a reprezentat pentru ei nu doar o etapă importantă a vieții spirituale, ci și o experiență autentică de comuniune și apartenență la Biserică.

La finalul Sfintei Liturghii, comunitatea parohială și-a exprimat recunoștința față de Înaltpreasfințitul Aurel Percă, față de preoții prezenți, cateheți, organizatori și toți cei care s-au implicat în pregătirea acestei zile de har. Evenimentul va rămâne cu siguranță o amintire vie și prețioasă în inimile adolescenților care au primit Sacramentul Sfântului Mir și ale tuturor celor care au fost prezenți. „Dragi adolescenți, păstrați mereu vie în inimile voastre flacăra Duhului Sfânt pe care ați primit-o. Fiți curajoși în credință, luminoși în iubire și autentici în mărturia voastră, pentru ca prin voi Dumnezeu să poată atinge și alte inimi.” (Sr. Tereza Neculăeș pentru ARCB.ro)

La ora 17:20, a început recitarea misterelor de durere ale Rozariului, urmată de cântarea Litaniei lauretane de către părintele paroh. La ora 18, Preasfințitul Iosif a prezidat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie de deschidere a vizitei pastorale, concelebranți fiind pr. decan Petrică Dăncuț și părintele paroh. Predicând despre Evanghelia zilei, Episcopul a pus accentul pe momentul în care Domnul nostru Isus Cristos, ieșind din Templu, a blestemat un smochin deoarece acesta avea multe frunze, dar nu și roade. Preasfințitul a spus că acel copac se aseamănă cu viața de creștin, poate părea doar de fațadă dar fără roade. Domnul preferă roadele vieții creștinești.

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Iosif a rămas pentru a dialoga cu toți credincioșii prezenți în biserică, pentru a-i cunoaște mai bine. În continuarea programului, s-a întâlnit cu membrii Consiliului Pastoral și ai Consiliului Economic, apreciind implicarea și spiritul de responsabilitate al celor care contribuie la viața și dezvoltarea parohiei. Sâmbătă dimineața, însoțit de părintele paroh, Preasfințitul a vizitat trei persoane bolnave din comunitate, aducându-le mângâiere sufletească, încurajare și binecuvântare. După vizitarea bolnavilor, a vizitat capela „Sf. Anton de Padova” din Roznov, apoi s-a recules în cimitirul din Dochia, înălțând rugăciuni pentru credincioșii răposați ai comunității și pentru preoții răposați ce au slujit aici. După prânz, începând cu ora 16, Preasfințitul a fost disponibil la biroul parohial pentru audiența particulară cu persoanele doritoare.

Ca și în ziua precedentă, de pe la ora 17:20, a început recitarea misterelor Rozariului de bucurie de către pr. Gabriel, iar în același timp, pr. Adrian a fost disponibil pentru a-i spovedi pe aceia care au dorit să se împace cu Dumnezeu înainte de hram. Preasfințitul Iosif a prezidat apoi oficierea Sfintei Taine euharistice. În cadrul predicii, ne-a vorbit despre impresiile în urma vizitelor sale și a apreciat felul în care comunitatea noastră mică se implică în bunul mers al parohiei și al Sfintei Liturghii. În 31 mai, ultima zi a vizitei pastorale, Episcopul s-a deplasat către filiala Roznov (capela „Sf. Anton de Padova”). Părintele însoțitor a celebrat Sfânta Liturghie, Preasfințitul oferind reconcilierea la scaunul de Spovadă.

A urmat celebrarea Sfintei Liturghii în solemnitatea Preasfintei Treimi, hramul bisericii din Dochia și încheierea vizitei pastorale. Credincioșii, în număr mare, precum și oaspeții, au început să se adune în biserică începând cu ora 10, așteptând începerea Sfintei Liturghii, timp în care s-a recitat Rozariul. La ora 11, după ce au sunat clopotele, preoții veniți la sărbătoare alături de părintele paroh și de Preasfințitul Iosif au venit în procesiune de la casa parohială spre biserică, fiind întâmpinați de enoriașii parohiei și oaspeții adunați în lăcașul de închinăciune. La Liturghia pontificală a participat și primarul comunei, Constantin Păduraru, alături de soția sa. În cadrul predicii, Episcopul de Iași a surprins din Liturghia Cuvântului misterul iubirii și al comuniunii dintre Persoanele Preasfintei Treimi, invitând întreaga comunitate să privească spre acest model desăvârșit de unitate, dăruire și iubire reciprocă.

La finalul Sfintei Liturghii, pr. Gabriel Trișcă, în numele întregii comunități, a adresat cuvinte de mulțumire Preasfințitului Iosif Păuleț pentru prezența sa părintească, pentru încurajările oferite și pentru grija arătată credincioșilor. Preasfințitul Iosif a prezentat câteva concluzii ale vizitei pastorale pe care a desfășurat-o în comunitatea noastră din Dochia și ne-a încurajat să menținem și să transmitem mai departe credința noastră. Comunitatea parohială păstrează cu profundă recunoștință aceste zile de har, încredințându-se în continuare ocrotirii, milostivirii, călăuzirii și binecuvântării Preasfintei Treimi. (Smărăndița-Iolanda Gherghel pentru Ercis.ro)

Candidații la mirungere au sosit la biserică deja cu o oră mai devreme de începerea Sf. Liturghii, ca să se întâlnească și să poarte un dialog cu Episcopul diecezan în sala multifuncțională a parohiei. La începutul Sf. Liturghii Păstorul Diecezei a fost salutat de pr. Adalbert Jäger, canonic, decan, parohul locului, o tânără candidată și un reprezentat al părinților și nașilor. La altar a slujit diaconul Mihai Kiss. Sfânta Liturghie a fost înfrumusețată și de cântecele corului bisericesc condus de organista Alberta Claudia Kovacs și acompaniat la vioară de Leonard Agigheoleanu.

În predica sa rostită în limbile română și maghiară, Episcopul diecezan s-a adresat în primul rând candidaților la mirungere: „Astăzi sărbătorim Duminica Preasfintei Treimi. Duhul Sfânt este a treia persoană din Preasfânta Treime, care este aproape de noi prin legătura Sa de iubire. El aduce această sete în sufletele noastre ca să trăim în legătură de iubire cu Dumnezeu și cu semenii noștri. Duhul Sfânt ne este aproape și în comunitate, în comuniune, ne schimbă și ne dă curaj, ca să vorbim despre Dumnezeu și să îi conducem și pe alții la El. Dar pentru ca Duhul Sfânt să intre în viața noastră, trebuie să îl primim cu inimile deschise.” După reînnoirea făgăduințelor de la Botez și mărturisirea de credință, candidații însoțiți de naș sau nașă, s-au prezentat în fața Episcopului diecezan pentru ungerea pe frunte, cu Sfânta Crismă, însoțită de cuvintele: „Primește pecetea darului Duhului Sfânt.”

La sfârșitul Sf. Liturghii solemne, pr. Adalbert Jäger i-a adresat cuvinte de mulțumire Episcopului diecezan pentru vizitarea acestei parohii și conferirea Sf. Mir, acolitului și catehetului Cristian Iosif Dascălu pentru sprijinul acordat în pregătirea candidaților, părinților și nașilor, care i-au însoțit pe tineri la biserică și pe drumul lor de credință și tuturor, care au contribuit la organizarea și desfășurarea acestei sărbători. La final Păstorul Diecezei le-a acordat tuturor celor prezenți binecuvântarea sa. (Biroul de presă al Episcopiei de Timișoara)

În cuvântul de deschidere, pr. Wilhelm Dancă a subliniat conjunctura fericită și neașteptată în care a avut loc evenimentul, și anume lansarea enciclicei Papei Leon al XIV-lea, „Magnifica humanitas”. Vorbitorul s-a folosit de acest prilej pentru a face o legătură între tema conferinței și preocupările expuse de Suveranul Pontif care, în scrisoarea sa, avertizează cu privire la riscul de a transforma progresele tehnice și științifice în mijloace de dominare a persoanei umane, ignorându-i demnitatea și exploatând-o pentru interese economice și de putere.

În ciuda acestor grave tendințe (oarecum permanent prezente de-a lungul istoriei, dar astăzi mult accentuate de apariția pe scenă a inteligenței artificiale), Sfântul Părinte își încheie enciclica pe un ton pozitiv, indicând drept soluție construirea unei societăți cu adevărat umane pornind de la relația cu Dumnezeu. Pe „șantierul” încredințat timpului nostru de Creatorul universului – scrie Papa Leon al XIV-lea –, suntem invitați să folosim în mod constructiv noile mijloace puse la dispoziție de tehnologie, nu pentru a înlocui omul, din spirit de avariție, ci tocmai pentru a reafirma „frumusețea unei umanități magnifice locuite de Dumnezeu”.

Conferința prof. Cautiș se înscrie în mod fericit în tema enciclicei propuse de Suveranul Pontif, a arătat pr. Wilhelm Dancă, relevând faptul că ambele evenimente au în centru preocuparea pentru adevăr. Capitolul IV al enciclicei introduce ideea de „adevăr ca bine comun al omenirii”. Adevărul este astfel prezentat și ca un drept universal ce trebuie tutelat împotriva manipulărilor care, prin folosirea nediscriminată a inteligenței artificiale, astăzi au devenit mult mai facile. Discursul prof. Cautiș, pe de altă parte, se propune ca o istorie a ideii de adevăr, din antichitate și până astăzi, arătând cum unitatea fundamentală a acestuia s-a fragmentat treptat – în percepția filosofică și științifică – prin schimbările de paradigmă introduse mai întâi de revoluția newtoniană și apoi de către scientism și pozitivism, între altele.

Aceste schimbări au afectat în mod negativ relația dintre Biserică și știință, producând între cele două un conflict care multă vreme a părut ireconciliabil, a mai arătat prof. Cautiș, care a tratat tema în primele două volume din trilogia sa, „The Unity of Truth: A Trilogy Reuniting Science, Philosophy, and Theology through History” („Unitatea adevărului. O trilogie care reunește știința, filosofia și teologia prin istorie”). În alocuțiunea din 25 mai, dedicată în parte prezentării celui de-al doilea volum al trilogiei, apărut cu o lună înainte la Editura ARCB, prof. Cautiș a arătat că la începutul investigației sale a fost pesimist, neavând mari speranțe că va găsi un fundament real, funcțional, pentru concilierea celor două poziții – a științei și a teologiei. Dar la jumătatea scrierii volumului II, a avut un moment revelator care i-a redat optimismul și încrederea că, în lumina noilor progrese ale cercetării științifice și filosofice, o refacere a unității adevărului este posibilă.

Volumul III al trilogiei, proiectat pentru anul viitor, va fi dedicat acestui obiectiv, firul conducător fiind ideea că Biserica, prea mult timp intimidată de pozitivismul agresiv, are de fapt un cuvânt important de spus omului de astăzi și este chemată să iasă din nou în arenă pentru a contribui, cu tezaurul care îi este propriu, la necesara și benefica reunificare a adevărului. Pe marginea ideilor expuse de cei doi vorbitori, au luat cuvântul prof. Radu Dobrescu, de la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnice București, și acad. Mircea Flonta, profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București, care au subliniat importanța și temeritatea temei abordate, lansând totodată și câteva provocări filosofice, cu siguranță utile în redactarea celui de-al treilea volum.

De asemenea, prof. univ. Cătălin Vasilescu de la Facultatea de Medicină, și șef de secție de chirurgie la Spitalul Fundeni, a avut o intervenție relevantă și întrebări nuanțate despre relația dintre știință și metafizică, în contextul actualei fragmentări a adevărului. Conferința s-a încheiat cu un mic răgaz pentru dialogul individual și o sesiune de autografe. Conferința integrală poate fi urmărită aici. (Liana Gehl pentru ARCB.ro)