Hong Kong, originally uploaded by bortescristian.

La inceputul anului am fost in Hong Kong si Filipine. Plantele de ceai sunt de langa un templu taoist, pe care l-am vizitat tot atunci.

Desi am amintit ca am cumparat ceai din Hong Kong, nu am insistat pe subiectul asta, desi am invatat cate ceva de acolo si mi-am cumparat si mai multe.

Aceasta imagine, folosita un pic altfel poate sugera multe. In blogosfera (superficialosfera) noastra e plin de altfel de cazuri. Contactul direct cu ceva autentic nu te face expert si nici nu iti confera o autoritate.

Un curs sau  o calatorie iti deschid ochii, dar pentru a stapanii ceva , ai nevoie de ani de munca si incercari multe. Nu as fi vrut sa folosesc imagini de genul pentru a introduce o idee.

O sa amintesc despre alte detalii. In ultima vreme am studiat apa de la compozitie la cum e incalzita si turnata.   Am observat o imbunatatire la majoritatea ceaiurilor pe care le fac.  Asa ca, ma feresc o vreme sa dau descrieri despre gust ( nu ca fac des asta) .  Chiar daca acum imi plac mai mult unele ceaiuri, e posibil ca in trecut sa nu fi fost eu in stare sa le fac mai bine, asa ca ma feresc sa fac comparatii.  Sper totusi ca din cand in cand sa aveti parte de informatie utila din partea mea. O sa incerc sa pun mai multe posturi legate de partea ‘tehnica’ din spatele ceaiurilor .  De asemenea, voi incerca sa mai fac cateva intalniri in Cluj pe aceasta tema.

O turta de acest fel poate fi cumparata si de la Drumul Ceaiului (de unde am luat si eu). La sfarsitul articolului gasiti un link catre pagina produsului. Stiu ca multi din voi m-ati intrebat daca au magazin online, ei bine, acuma au. Am dat o mana de ajutor sa isi seteze magazinul, dar fiti rabdatori cu ei . Daca aveti orice problema, puteti sa ma contactati pe mine si o lamuresc eu cu ei .

Acest ceai poate fi cumparat aici.

Spre deosebire de alti bloggeri, Stéphane este diferit.  In primul el studiaza cu un maestru de ceai care are o experienta de catava decenii in spate. Judecand dupa progresul lui Stéphane (se poate vedea pe blog), trebuie sa fie un maestru deosebit.

De asemenea, Stéphane invata si pe altii unele subtilitati pe care nu ai cum sa le prinzi altfel. Multi care au bloguri de ceai povestesc despre diferite arome  ( ce si le imagineaza sau nu) sau despre cate secunde au lasat ceaiul la infuzat.  In schimb, nu mentioneaza foarte multe aspecte cheie legate de ceai.  Pe blogul lui Stéphane gasiti destule informatii cat sa cresteti gradat. Informatia de care vorbesc poate  parea intimidanta, dar cu rabdare se poate.

Pe langa aceste lucri, pozele si aranjamentele lui sunt impresionante. E o placere sa te uiti la orice poza de la el de pe site.  Daca vi se par ca aranjamentele mele arata cat de cat bine, mai ganditi-va odata.  In raport cu el, eu sunt ca un copil care tocmai invata ceva nou.

Daca aceste poze de la mine v-au placut, urmatoarele de pe blogul lui o sa va impresioneze si mai tare. Diferenta de nivel e mai mult decat evidenta chiar si pentru cei ce nu stiu prea multe despre ceai.

Un interviu cu Stéphane Erler

Interviul se poate citi aici (limba engleza).

Experimentul cestilor

Scopul acestui exercitiu e constientizarea importantei cupelor. Da , dimensiunea, forma, materialul si chiar si culoarea conteaza. Unele ceaiuri pur si simplu au un gust mai placut in anumite cupe.   V-am mai amintit de asta aici .

Okay, aveti nevoie de :

• 2 grame dintr-un ceai din care sunteti obisnuit
• un gaiwan sau un ceainic (preferabil gaiwan)
• apa de ceai

Puteti sau nu puteti folosii un vas de servit ceaiul, dar recomandabil e sa turnati din gaiwan direct in cescute. Cantitatea de ceai e foarte mica pentru gongfu ( folosim tot infuzii scurte), asa ca gustul va fi mai slab. Folositi un ceai cu care sunteti obisnuit, pentru a nu fi distrasi de gusturi noi.

Scopul acestui experiment, este sa observati cat de ‘moale’ este ceaiul. Pur si simplu dati atentie felului in care se simte in gura, si cat de usor curge pe gat. Evaluati si senzatia de dupa.

Evident puteti repeta experimentul analizand si efectul pe care il are vasul de servit ceai, cum am facut si eu in imagine.

Spor .

Cateva mituri:

Ceaiul alb are mai putina cofeina

Fals si  cam departe de adevar. Ceaiul alb are cea mai multa cofeina. (puerh nu a fost testat)

Alb = 4.85%, Verde = 2.9%

(Sursa aici )

Ceaiul verde are mai putina cofeina decat ceaiul negru

Fals. Au cam aceeasi cantitate de cofeina.  Aceasi studiu ca mai sus. Studiul e bazat pe 30 de ceaiuri.

(Sursa aici )

Ceaiul negru (rosu) are mai putini  antioxidanti decat un ceai verde

Fals din nou. Acelasi studiu .

(Sursa aici )

Mai multe despre cofeina puteti citi aici .  Articolul este scris de domnul Nigel Melican, care se ocupa cu productia si partea stiintifica a ceaiului de mai mult timp decat eu respir. Multe mituri au fost spulberate de dumnealui. Dealtfel, informatiile de mai sus au ajuns la mine prin intermediul lui ( via twitter) .

Mai vreau sa spun cateva cuvinte despre ceai si sanatate .  Adevaratii cunoscatori nu il cumpara  direct pentru sanatate.  Cei ce vand ceai il promoveaza pentru sanatate.  Nu aveti niciodata incredere in  cei ce afirma des lucruri despre ceai si sanatate fara sa precizeze sursa unui studiu! Si nu cumparati de acolo! Si chiar studiile, conteaza cine le-o facut si cum le-o facut. Multe nu valoreaza nimic practic.

Chiar si daca un studiu e bun, conteaza ce varietate, din ce an , din ce sol, si cum a fost tinut. Pe langa asta,  ‘ceaiul’ cu bucati de ananas si resturi de tulpina de nu stiu ce nu mai e ceai de mult. Nici macar nu intra in raza studiilor.

Eu am pus pe site o lista cu studii ce am mai gasit, dar, si din acestea ma gandesc sa scot.  Teoretic, e un mod de a informa despre posibile efecte. Practic nu vreau sa ajunga sa se trateze cineva de afectiuni folosind ceai!

Cateva posturi cu ceaiuri de la Drumul Ceaiului:

• Ceaiuri noi
• White Dragon Pearls
• Wild Puerh II
• Puerh Salbatic
• Jun Jian
• Ginseng Oolong

Si un mic disclaimer. Blogul meu e numit Calea Ceaiului, iar magazinul Drumul Ceaiului. E o coincidenta, amandoi (edica eu si Panko, owner Drumul Ceaiului)  avem numele alese si domeniile dinainte sa ne cunoastem ^_^. Si da, il cunosc si mai primesc ceai de la el din cand in cand. Dar la fel si de la alte magazine pe care le recomand. Promovez ce imi place. Eu fiind mai priceput decat Panko in ale online-ului, o sa ii dau o mana de ajutor in promovare. Dar, magazinul nu este al meu si nu am relatii comerciale cu Drumul Ceaiului. Panko fiind cel care m-a introdus in puerh , il recomand cu caldura.

Spun aproape gongfu pentru ca nu m-am indurat la timpurile mari de infuzare specifice metodei englezesti ( nota catre mine, ar trebui sa revizuiesc site-ul in privinta asta) . Si am facut infuzii relativ scurte, desi mai lungi decat cu un ceainic mic sau gaiwan .

'Clasica' ceasca

Oh da, aproape ca inteleg aceasta dimensiune europeana. Da, e intr-un fel comod, si da, te poti pierde facand alte lucruri. Ceasca te asteapta deoarece are o cantitate imensa de ceai. Doar ca pur si simplu este prea mult deodata pentru a putea fi savurat. Aceasta metoda, in opinia mea, din punct de vedere al gustului, nu atinge 30-40% din metoda gong fu si o vad foarte nepotrivita pentru oolong-uri si puerh-uri. Trebuie sa recunosc, ca am vazut rezultate foarte bune pentru ceaiuri negre  si  destul de  bune pentru slabe (chiar recomandat pentru unele), dar cam atat. Pot sa spun ca cel mai bun Yunnan Gold care l-am gustat a fost preparat asa, dar infuziile urmatoare si majoritatea ceaiurilor, au fost cu mult sub ce obtii folosind metoda gongfu . Pentru oolong si puerh, pur si simplu nu poti scoate tot ce trebuie cu metoda asta. Chiar daca mimezi gongfu, nu poti bea atata ceai si ai nevoie de cantitati mult mai mare de ceai (frunza).

Lasand gustul la o parte, preparat asa, ceaiului ii lipseste esenta. Sufletul. Natura. Ramane o simpla bautura, cocheta, eleganta, de bun gust. Nici unul din atributele astea nu ma intereseaza personal.  Oricat de buna ar fi, o sa ramana o simpla bautura.    In acest context nu apreciez ceaiul asa mult. De fapt, ma deranjeaza  trend-ul care se formeaza la noi in tara.

O descriere frumoasa, care te mangaie,  o carte, asocierea cu cultura,  asa se intelege ceaiul in marea masa a bautorilor de ceai din aceasta dimensiune.E pacat ca aceste atribute se formeaza in jurul ceaiului, dar nu pleaca de la ceai.  Si e pacat ca exista o intreaga industrie care profita de asta, pentru ca majoritatea bautorilor de ceai de la noi nu judeca dupa calitate, ci dupa imagine.  Denumiri pompoase gen “Sun of the East” sau “Wild summer” sau mai stiu eu ce,  denota resturi de ceai, amestecate cu tot felul de fructe ca sa ajute lumea sa treaca peste nerabdarea lor de  a face un ceai.  Ba, atat de departe merge acesta industrie, incat e comun acceptat (chiar si de unii vanzatori) cum ca ceaiul verde e amar  .  Doar cel de proasta calitate, sau facut gresit e amar.

Ce e greu de inteles pentru multi e daca un magazin X are un ceai bun, nu inseamna ca are ceaiuri bune, si ca acel brand inseamna calitatea. Fiecare ceai e facut altundeva, si de catre altcineva, magazinele isi pun doar eticheta, in loc sa il vanda  precizand sursa.  Acest lucru inseamna un val de ceata  peste consumatori, majoritatea lor nestiind de fapt ce au in ceasca. Multi nici nu cred ca deosebesc un ceai de o infuzie de plante. Brandurile, inseamna calitate proasta.  Un magazin de ceai bun o sa va informeze despre provenienta ceaiului, nu o il vanda ca si un produs a lui.  Majoritatea marilor exportatori, si lanturi de magazine,au un ceai la o calitate cel mult mediocra. Acest tip de consum face rau  pe termen lung tarilor producatoare, asa ma gandesc, dar deocamdata nu pot sa va aduc multe argumente in privinta asta.

Ca sa rezum, este o mare diferinte intre ceaiul in stil european si ceaiul altor natii estice, in special China, Japonia, Coreea .  Are parti bune, dar reprezinta total altceva, si aproape nu au nici o legatura.  Partea comuna apare doar la socializare, lucru care am vazut ca e obtinut cu success de multe ceainarii la noi (lucru bun).

In incheiere, tin sa zic ca nu e neaparat un lucru rau ceaiul in acest mod. Doar ca e diferit de ce veti gasi aici . Foarte diferit. Va incurajez sa incercati ce va place si sa beti cum va place, doar ca, eu in zona aia nu prea calc si nici nu vorbesc des despre asta. Nu zic ca ceaiul e un mod de viata, deoarece ramane o bautura simpla in cele din urma. Zic ca nu e bine sa fie luat drept altceva si daca avem bani sa cumparam niste cesti scumpe, atunci putem investi si un pic de efort in prepararea lui.

Nu aveti nevoie decat de o sticla de plastic, niste ceai care va place  (albe, verzi, oolong scot rezultate foarte bune)  si apa. In sticla puneti o cantitate cat sa acopere fundul si un pic, apoi umpleti cu apa si lasati la frigider peste noapte. Atat . Eventual, filtrati a doua zi.  Este foarte racoritor  si este o varianta mult mai buna decat sa arunci ceai fierbinte peste gheata.  In plus, nu riscati sa il preparati prost.

Atentie, cautati un ceai cat de cat decent.  In principiu daca va place fierbinte, o sa va placa si rece.  Ca o ultima nota, acest post intra in categoria jurnal, si nu in ceai, deoarece il consider mai mult o bautura racoritoare, se abate cam mult de la notiunea mea de ceai

V-am mai zis,  ceaiurile au o anumita natura.  Unele tind spre Yin (rece), altetele spre Yang (cald).  Acestea te incalzesc, sau te racoresc, respectiv  iti urca sau coboara energia.  Aceasta bautura are capacitatea sa te armonizeze. Ei,  poti creea si o senzatie, folosindu-te de natura ceaiului ca sa o intaresti.  Cel putin asa cred.  In pozele de mai jos,  am fortat un pic asta ca sa arat ca se poate sugera ceva, cel putin la un nivel.

Maestrii chado (ceremonia japoneza) au dus aceste aranjamente in extrem,  transformand toata experienta intr-o arta a artelor. Aceea arta nu este o simpla aranjare a unor obiecte asftel incat sa placa ochiului, ci, este vorba de crearea unei  senzatii.  Unii maestrii chado iti vor aduce aminte de iarna in plina vara si invers.

Maestrii chinezi, cha dao, fini cunoscatori ai naturii ceaiurilor, se vor folosi de ceai sa te armonizeze cu mediul. Aranjamentul lor  este menit sa intareasca  sau sa echilibreze natura ceaiului. Armonia fiind de o deosebita importanta, ei vor cauta sa echilibreze toate cele 5 elemente (pamant, metal, foc, apa, aer, lemn)  dupa principii pe care le-ati auzit cu numele de feng shui. Metalul, carbunii, lemnul, portelanul, ceaiul si mai ales apa sunt atent alese astfel incat sa colaboreze bine .  Doar daca toate cele cinci elemente lucreaza impreuna, ceaiul poate fi ‘eliberat’ .  Bineinteles, elementul cel mai important e omul. In cha dao,   un ceai nu poate fi facut la fel de doua persoane.  Fiecare persoana lasa o nota asupra ceaiului, dupa principiul  ‘mancarea facuta de mama e mai buna pentru ca pune dragoste in ea’.

Initial am vrut sa scriu doar cum puteti crea un sentiment folosind ceaiul dar se pare ca am deviat putin. Sper totusi ca informatia este utila. Va rog luati in considerare ca legat de chado, cele scrise reprezinta modul cum percep eu din exterior, eu insumi nepracticand chado.