*Chibretica: si adica cine esti?

+ wq1h40x: nu stiu..un. nimeni.
*Chibretica: si cum intri in moarte clinica?
+ wq1h40x: o sa-mi dezinstalez driverele..
*Chibretica: cati ani ai tu?
+ wq1h40x: …..doar 17 fizic
*Chibretica: si iti propui sa staimult timp in moarte clinica? ai de gand sa lasi vreo mostenire ceva?

+ wq1h40x: …….nu detin decat informatii…imi pare rau

*Chibretica: nu ma gandeam la materiale, ma gandeam sa-mi lasi mostenire povestea ta

+ wq1h40x: …de ce te-ar interesa….?..esti Unknowngura din 101 care imi cere asta..sunt..insultat..de restul…100
*Chibretica: nu are importanta,vreau povestea ta,asta ca sa vezi ca nu esti isngura persoana speciala din lumea asta
+ wq1h40x: toti suntem speciali…
*Chibretica: imi spui povestea ta?
+ wq1h40x: …nu are un inceput
*Chibretica: nu trebuie sa aiba un inceput trebuie sa aiba continut
+ wq1h40x: ……..tu..ramai agata in..porti… eu. trec de …soldati inarmati si sarma ghimpata…
*Chibretica: ia destinde-te putinsi zi-mi
+ wq1h40x: ……cred ca daca mi-ai pune cateva intrebari..si apoi sa cosi raspunsurile ar fii mai bine.
*Chibretica: buuun, esti la scoala?
+ wq1h40x: nu ..
*Chibretica: te-ai lasat?daca ai 17 ani..ar trebui sa fi intr-a 10
+ wq1h40x: ….am refuzat sa ma integrez in sistem..
*Chibretica: de cati ani?
+ wq1h40x: 6

Chibretica: stai cu ai tai?
+ wq1h40x: nu… ai mei..numai exista…nici eu nu exist.. e doar un concept metafizic…. Psihic.. sunt.. pe 581c am o familie…aici..
*Chibretica: ce inseamna 581c?
+ wq1h40x: este o a 2-a Terra cu aceleasi conditi climatice ca si aici.

*Chibretica: cu ce te ocupi?
+ wq1h40x: sculptez mesaje in piatra..pentru..generatiile urmatoare
*Chibretica: sipentru ce alegi moartea clinica si nu moartea absoluta?
+ wq1h40x: ….trebuie sa ma intorc sa imi joc rolul…Antihrist.. eu il voi ucide.
*Chibretica: buuun,dumnezeu ce reprezinta pt tine?si de ce crezi tu ca stau acum de vorba cu tine?
+ wq1h40x: la a 2-a intrebare..e prea simplu..nu pot raspunde. cat despre Dumnezeu..El este..Ceatorul meu….si nu vreau sa vorbesc despre asta..
*Chibretica: de scris ai scris vreodata?
+ wq1h40x: scriu zilnic…
*Chibretica: mesajele din piatra da.. cum te cheama?

wq1h40x: nu stiu…
*Chibretica: ai ceva sa-mi spui mie personal?
+ wq1h40x: nu……..hm, da…. cred ca da..
*Chibretica: ce anume?
+ wq1h40x: inversarea polilor se va face in 2060….in 2012 nu va fii nimic..nici sfarsitul Lumii….asa ca..traieste-ti viata….
*Chibretica: si cand ai te gand sa intri in moarte clinica?
+ wq1h40x: in urmatoarele 15 secunde…[2h pentru Voi]
*Chibretica: mai poate ajunge si altcineva acolo unde esti tu?
+ wq1h40x: da..dupa 2012…atunci ve-ti cunoaste Timpul Si Spatiul….Energia In Masa Si Distanta….

Intr-o conferinta:

*Chibretica: am dorit..sa-mi lase mostenire povestea lui
Unknown: salutare oameni buni
*Chibretica: si mi-a spus ca e mai usor sa ii pun eu intrebari si sa cos raspunsurile
+ wq1h40x: ….chiar asa am spus
Unknown: si acuma ne vom lega la sferele de binefacere din macrocosmos , nu ?
+ wq1h40x:  heeeeeei.supeeeeeerb
*Chibretica: cred ca ne-am gasit
+ wq1h40x: am puls mai ridicat…
*Chibretica: + wq1h40x:  da-mi un nume..asta e prea complicat
Unknown: stati asa sa gasesc chinga aia de ne leaga.. .o am intr-o cutie undeva prin subconstient..

+ wq1h40x: simpla fantasma…
Unknown: tinere nu fii rau cu aproapele
+ wq1h40x: lacrima imi este Mercurul…..

*Chibretica: ai putea sa-mi dai unul din mesaje pe care le scrii in piatra? am nevoie pt initierea mea..in ceea ce esti tu
Unknown: cu totii vom da socoteala creatorului..
+ wq1h40x: ….am impresia ca sunteti “DOI”
*Chibretica: totusi am reusit sa ne unim starile spirituale
Unknown: si sa ne lepadam de cel cu coarne
*Chibretica: ne va salva el in misiunea lui.. exterminarea antihristului
+ wq1h40x: …..ma desconectez…

+ wq1h40x: sunteti Slabi si Manipulati
*Chibretica: nu inca..ce ai de pierdut?
+ wq1h40x: TIMP….
*Chibretica: timpul il vei castiga dincolo
Unknown: may be the final frontiere..Unknowncer sa fiu , sa stii ca ai dreptate prietene de , departe..  slab sunt , dar manipulat nu cred
*Chibretica: vorbeste despre forta nevazuta nu ne putem controla
+ wq1h40x: e ca si cum ai alege intre 2 arme diferite de distrugere in masa…

Unknown: forta antimateriei..  in contact cu materia

+ wq1h40x: ….Da
Unknown: face ka-boom.. si asa veti ajunge sa traiti in imparatia mea
+ wq1h40x: ….in timp ce voi folositi cuvinte de care nu stiti mai nimic eu am control 100% asupra Zion-ului..
Unknown: zionDC++ ?
+ wq1h40x: ….bombardamente cu plasma au loc pe campul de lupta…

Unknown: e un client direct connect.. avand ca scop legatura intre cei care se conecteaza
+ wq1h40x: pot lucra si eu cu Copy and Paste…

Inapoi in privat..

+ wq1h40x: cine e acest Nimeni ?
*Chibretica: nu minte..incercam sa-ti gasim povestea
+ wq1h40x: !
*Chibretica: suntem originali nu lucram cu copy paste
+ wq1h40x: o sa va dezintegrez fizicul iar psihicul il va urma..veti cadea in gol nestiind de unde..
*Chibretica: ne ameninti?
+ wq1h40x: am puteri si stari cand distrug organisme precum Holera.. NU.. nu..nu o fac.. doar..comunic..tin o conversatie.

*Chibretica: Unknown: forte specifice apocalipsei pentru mine sunt fleacuri
+ wq1h40x: actionez mai martial decat cele mai aspre arte…..pff.. nu face decat sa dea o lupta verbala cu mine..asta face..

*Chibretica: si cum ai de cand sa creezi moartea ?
+ wq1h40x: asa cum tu creezi Timp.. la fel voi creea si eu..Moartea.pentru tine.. biletul de calatorie pentu mine.
*Chibretica: de urinoterapie ce stii? si pe yahoo messenger ce faci?
+ wq1h40x: ….veghez si intind…
*Chibretica: ce intinzi?
+ wq1h40x: ….sa nu ne apropiem de adevar..
*Chibretica: de urinoterapie ce stii?
+ wq1h40x: ..cred ca nu exista..asa ceva..iar daca exista si EU nu stiu..ar trebuii sa vizitati mai putine site-uri web.
*Chibretica: despre iubirea absoluta ce stii?

+ wq1h40x: …..nimic
*Chibretica: nu exista pt tine asa ceva? si perpetuarea speciei?
+ wq1h40x: ..imi pare rau..
*Chibretica: deci suntem pierduti pana la urma
+ wq1h40x: poate..
*Chibretica: nu mai ai de ce sa ne salvezi
+ wq1h40x: asa e..
*Chibretica: nu te mai Unknownucide
+ wq1h40x: ….ok merci..

Cum ar trebui sa fie, ce sa faca si ce sa aibe aiba femeia ideala?

Multumesc

LE:

• Cu toate ca nu m-am ocupat de asta pana acum, voi incepe sa recitesc articolul inainte sa-l postez, cica multe greseli.
• Am impresia ca sunt inconjurata de caini si nu ma pot misca, ma citesc rudele, si asta ma inhiba
• Am editat aici

Intrebare: Aveti nevoie de umor?

Incep prin a-mi pune manusi ( nu de iarna), apoi iau Ajax-ul si incep sa sterg praful, dupa ce sterg praful, matur, strang rufe, asternuturi si apoi spal pe jos. De exemplu azi nu m-am rezumat doar la dormitor-sufragerie, am spalat si balconul care e gen terasa, apoi am curatat baia cu frecatul de rigoara, ca asa se curata in filme, apoi am spalat vasele, am frecat aragazul, spalat pe jos si acolo.

In tot timpul asta, am observat ca in cca 3-4 ore rezolv toata casa, nu am inteles nimic, absolut. Doar cand astept sa se usuce pe jos ca sa trec dintr-o camera in alta, ma opresc la o tigara pe balcon.

Termin, apoi imi revin, nu am nimic. Si in Romania, cand ma apucau nervii, spalat vasele, dar niciodata n-am ajuns pana aici, sa frec pe jos pe balcon, sau..

 E bine ca la mine in casa nu prea am praf, nu se strange, ca daca ma apuca crize de 2-3 pe saptamana..

Am adormit greu azi noapte, dimineata m-am trezit din cauza patului care se zgaltaia, am sarit din perna chiara de somn de abia vedeam dar stiam ca e cutremur, ma uitam la lampa, la broasca testoasa, la clepsidre sa nu se darame si in momentul urmator ma suna mama : “-Te-ai speriat? – Da, stiu a fost cutremur..blablabla”

M-am obisnuit cu cutremurele, deobicei erau noaptea pe la 1:00, in iarna au fost destul de dese, acum vreo doua luni a fost unul mai cu forta, poate iese vre-un vulcan, sau se scufunda peloponezul.

Aici am gasit lista cu ultimele cutremure, ca pana se trezesc grecii sa dea la stiri, noi deja ne-am adunat cioburile de sub daramaturi.Am vazut ca ultimul cutremur, ora 8:19 in sudul Greciei, am zis ca o mai fi fost unul de dimineata si acum trebuie sa updateze lista, dar, cand am dat click aici : local time 11:19 2009-07-11

3,6 grade nu e mult, dar a fost aproape de mine si cu epicentul la 2 km iun adancime.

Incheiem sesiunea de stiri pe ziua de azi, sper.

La pagina cu descriere, va spuneam ca am o boxerita de 10 ani si un motan lenos. Le-am adus cu mine in Grecia, cu avionul. S-au acomodat bine, n-am avut probleme, panain Februarie cand m-am internat in spital, n-are asta importanta. Cainele a facut o criza in toata regula, cu convulsii. A trecut.

Acum vreo luna, terminasem de mancat si i-am pus o bucatica de carne in castron. N-a ajuns pana acolo. A cazut si a avut o criza. si-a revenit, s-a ridicat dar nu putea sa mearga, apoi a urmat a doua criza, si a treia. Nu si-a mai revenit. Am pus-o intr-un cearceaf si am fugit cu ea la doctor. Mi s-a spus ca probabil are o tumora pe creier, nu se stie in ce statiu avansata si ca o sa-i administrez un medicament, pentru oameni special pentru epilepsie ( fenobarbital in esenta).

Am adus-o acasa, tot nu se ridica de jos, nici apa nu vroia, nu dormea, statea linistita si se uita din cand in cand sa vada daca mai sunt langa ea. Tot timpul a fost constienta. Seara inca o serie de trei crize, deja era epuizata. L-am sunat pe doctor, mi-a spus sa astept pana dimineata, ca trebuie sa-si faca medicamentul efect. Treaba urata era ca a doua zi dimineata la 9:00 plecam din oras sa o duc pe bunica-mea la aeroport, nu era nimeni acasa, cine statea cu ea, cine o ducea la doctor,

Apoi a urmat gemutul, si nu vorbesc de schelalait, asa cum fac cainii, nici latrat, pur si simplu gemea, respira greu si ofta ca un om. Era constienta in tot timpul asta, partea dreapta nu si-o misca, mai ridica capul pe piciorul meu, mai..  Stiam ce era de facut a doua zi. M-am dus la vecina ucraineza si i-am cerut pastile de dormit si anagezice. I-am pisat trei pastile le-am amestecat cu o fiola de Algocalmin si i le-am dat pe gat cu siringa. Nu suportam sa o vad asa, macar de ar fi adormit. De la 4:00 dimineata a facut crize continuu. La inceput cu diferenta de un minut, poate dou, apoi nu se termina una ca incepea alta, era intr-un tremurat continuu.

La prima ora l-am sunat pe doctor, si i-am spus ca nu mai poate. Cand am urcat-o in masina intrase deja in coma. La cabinet i-am facut injectia si in cinci minute inghetase. Intarsem intr-un fel de soc de panica, nu stiam ce sa fac mai departe, nici mama, urlam la ea sa-mi spuna ce sa facem unde s-o ducem, unde s-o ingropam, pana la urma tot eu. Am gasit o livada si am ingropat-o la poalele unui maslin. Trebuia sa plec, aveam drum lung, obosita moarta, trebuia sa-l tin de vorba pe tata sa nu atipeasca nici el la volan, ca naiba.

Inca mai am impresia ca sforaie sub pat, sau latra in somn sau o sa sare pe mine cand intru in casa. Nici motanul, care nu o suporta nu e bine, nu mananca, n-are chef.

Am aflat ca boxerii toti pana la urma sufera de cancer, asa ca nu va sfatuiesc sa va luati boxeri, decat daca sunteti tari de inima si o sa rezistati unei..unei..nu stiu cum sa zic aici. Alegeti-va un pestisor, sau ceva, nu stiu, nu va mai alegeti deloc.

Nu vreau sa ma gandesc cum o sa fie cand o sa se duca si motanul, care e mai vechi decat cateaua.

Un pas a fost blogul. Aici pot sa spun ce visez fara sa rada de mine. Bine, mai sunt comentariile neplacute, dar le pot inchide, dar nu o fac.

Asa ca l-am gasit pe Corin Braga si “Oniria. Jurnal de vise” care ma ajuta destul de mult. Nu sunt singura.

Si el are dureri de cap dupa ce viseaza si el simte nevoia acuta de a povesti visul si el se sperie.

“Romanele mele sîni o încercare de a pune cap la cap imaginile onirice care m-au obsedat, pentru a alcătui un film continuu. Pe firul lui, ai’ trebui să se poată coborî pe tărîmul lumii celeilalte. Acest jurnal, în schimb, lasă paginile de vise în dezordinea în care au apărut ele; poate că fulgurările izolate au şi ele puterea de a lumina adîncurile. Este posibil să visez un vis continuu, în care realitatea curge din coşmar în feerie, şi invers? Acest jurnal este o mereu reluată încercare de a decola din lumea de zi cu zi înspre lumea de dincolo, de aceea paginile lui sînt scăldate cînd de   lumina   de   cenuşă   a   cotidianului,   cînd   de   culorile   mirifice   ale
noctambuliei.”

Nu-mi place ca este foarte cald si ca nu am carti sa citesc. Trebuie sa le downloadez de pe cine stie ce site si pe deasupra, ceea ce este insuportabil si  intr-adevar spargator de nervi, este ca inca nu mi-am achizitionat “net”. Ca sa inelegeti: pe balconul care da spre sosea, in coltul din stanga undeva unde erau asezate gardeniile, prin o idee, de fapt doua (liniute) de semnal de la un hotspot. Bun, prind semnal pe balcon asta nu e rau, e vara e cald, faci cafeluta te duci pe balcon si citesti vre-un blog. DAR! Nu prind oricum. Semnalul exista undeva la un nivel un pic mai inalt decat cel al balustradei, eh, acum, pentru ca e doar un anumit colt si doar o anumita inaltime, trebuie sa gasesc si o anumita pozitie si anume cu cracii saltati pe balustrada si laptopul undeva pe genunchi cat mai inclinat pe partea stanga. E ok sa radeti. O sa va mai spun ca pentru un download cu o viteza modesta de 70 kb/sec e nevoie de o inalmine mult mai mare, asa incat se ia laptopul de o aripa si se ridica cat mai sus cu putinta. Decat deloc e bine si atat.

Nu-mi mai plac grecii. Deloc. Decat vreo doua  (2) persoana. Doua, nu cinci. Nu-mi place pentru ca trebuie sa fiu prefacuta, dulce, draguta in unele cazuri extraordinar de scarboasa. Nu-mi place sa citesc carti de pe monitor. cu toate cristalele lichide, e cu totul altceva sa simti o carte in mana, sa o rasfoiesti sa-i mirosi paginile. Fara wireless-ul asta pescuit la inaltimi nu le aveam nici pe cele care le citesc acum.

Nu-mi place ca sunt plecata de aproape un an si dupa luni bune de absenta, sa spunem chiar si pe Y!Mess nu ma baga nimeni in seama. Nu ca m-as fi asteptat la prea multe, dar un “bai, traiesti?” se putea. Nu conteaza, poate e mai bine asa. Un sut in cur, un pas inainte.

O alta chestie spargatoare de nervi. Sunt foarte singura, dar e buna si singuratatea asta, pentru ca pot dormi. Singuratatea e enervanta in conditiile incare ai nevoie de o persoana pe care sa te poti baza, in sensul ca, maine am nevoie sa ma duc la inspectorat si e o cucona cam a dracului acolo si mi-ar fi picat bine vreo grecoaica tare-n gura sa-mi tina partea. Nu conteaza nici asta, ma duc singurica.

Nu mi-a placut Mircea Cartarescu cu a lui creatie ” De ce iubim femeile”. Bun, am prins ideea, iubeste femeile pentru ca au sani rotunzi si pentru ca sunt frumoase si pentru ca au pasarica si nu carnacior. Le transforma in zeite, in mituri, le adora si le soarbe, le face sex si apoi trece la alta mai frumoasa. ce ti-e si cu relativitatea asta. Titlul, nici o legatura cu cartea in sine, luata ca pe o bucata intreaga. Ma asteptam sa-mi asterne teorii si aspecte din metafizica umana si alte bufnite d-astea cu tigai d-ale scriitorilor persecutati politic. Povestioarele bunicele. E un bun narator. Dar de ce iubeste femeile? Pentru ca parul pubian e matasos? Si pentru ca parul cret al blondelor e dragut? Ne-a insirat o multime frumoase, dar probabil nu le-ar spune niciodata verde-n fata unei femei. De aia iubim noi barbatii. Pentru ca sunt prostuti si au nevoie de cuvinte siropoase ca sa se spuna ca ne iubesc, mhm, n-aveti vreo bere de baut? M-ai lasati-ma!

που ταξιδέυει στον άνεμο

Γρήγορα πέφτουμε στο χώμα

ρίχνουμε ρίζες, ρίχνουμε κλαδιά

γινόμαστε δέντρα που διψούν ουρανό

κι όλο αρπαζόμαστε με δύναμη απ’τη γη

Μας βρίσκουν τ’ατέλιωτα καλοκαίρια

τα μεγάλα κάματα. Οι άνεμοι, τα νερά

παίρνουν φα φύλλα μας. Αργότερα

πλακώνουν οι βαριές συννεφιές

μας τυραννούν οιχειμώνες κι οι καταιγίδες

Μα πάντα αντιστεκόμαστε, ορθωνόμαστε

πάντα ντυνόμαστε με νέο φύλλωμα

Οστόσου, φτάνει ένας άνεμος παράξενος

-κανείς δεν ξέρει πότε η απο που ξεκινά-

μας ρίχνει κάτω μ’όλες μασ τις ρίζες στον αέρα.

Για λίγο ακόμα μεσ στη φυλλωσιά μασ

κάθεται κρυμμένο – να πεί μια τρίλλια του

στη νύχτα που έρχεται- ενα πουλί.

In noaptea ce vine.

Incepem usori precum boarea care calatoreste in vant. Repede cadem pe pamant, aruncam radacini, aruncam ramuri devenim copaci insetati de cer. Si ne tot prindem cu putere de pamant. Ne gasesc veri interminabile, marile istoviri. Vanturile, apele ne iau frunzele. Mai tarziu ne lovesc nori grei, ne cinuie iernile si furtunile. Dar intotdeauna rezistam si ne indreptam, intotdeauna ne imbracam cu frunze noi. Pana cand, ajunge un vant ciudat, ne tranteste la pamant cu toate radacinile noastre in aer. Pentru inca putin, in frunzisul nostru, sta ascuns, ca sa-si spuna trilul ei in noaptea ce vine, o pasare.

Ηβη Σκανδαλάκι α.κ.α Μελισσάνθη

Acesta nu v-a fi un tutorial despre ce trebuie sa faci sau sa nu faci la primele intalniri sau la primul sarut, unde trebuie sa-ti duci prietena sau ce culoare de chiloti sa porti.

Si acum incep. Va mai aduceti aminte atunci cand eram mici si prosti ( unii) si ne trimiteam prietena cea mai buna sau tovarasul sa te bage pe felie cu vreo gagica. Cand ne cumparam lame Orbit sa nu ne miroasa respiratia prea tare a pasta de dinti, umblam cu tigari la bucata si dadeam “ture de bloc” imbratisati de dupa gat? Nu ne tineam de mana cu degetele incrucisate pentru ca insemna despartire, ne adunam noi fetele sa radem de baieti si dupaia gagica ii spunea gagicului toate secretele.

La despartire, intotdeauna baiatul spunea despre fata ca era curva si ca statea sa-i puna “mana pe cur”.

Sarutul. “Nu stiu sa sarut.” “Te invat eu” Si el deschide gura, ii baga nasul in ochi, ii captureaza buzele si jumatate de barbie si incepe si suge cu disperare umpland-o de saliva pe un obraz si jumatate. Tineau ochii nchisi ca altfel insemna ca se gandesti la altul si dupa ce ventuza umeda isi desprindea tentaculele dupa fesa ei dreapta isi luau noapte buna si se indreptau catre tovaras sau prietena cea mai buna. “Cum a fost?” “Bine”

Acum mi se par atat de prostesti toate astea, dar la vremea lor le luam atat in serios. Atunci aveam alte griji, baietilor sa nu le miroasa gura, fetele sa nu poarte “chiloti de baba”,sa nu ne vada mama ascunsi la coltul blocului, acum ne facem griji sa folosim prezervativ, sa gasim taxi sa ajungem acasa pentru ca suntem prea beti, sa nu ne vada prietena pata de ruj sau semnul de pe gat.

Numai mie mi se par atat de evidente diferentele astea?

Lucrurile nu prea s-au mai schimbat. Cica de marti incep sa lucrez.

Ne-am pierdut de tot nu mai stiut de nimeni si de nimic.

Mi-e dor de voi si de toate numai ca ironia face sa nu-mi prea mai amintesc lucrurile din tara, de acasa.

N-am crezut niciodata ca voi putea spune “te iubesc” si sa o si cred. Sa inteleg si sa cred din adancul sufletului meu sa o iubesc si sa realizez ca ea este viata mea. Pur si simplu, e viata mea si nu am crezut ca voi spune asta. Sunt in stare sa-mi dau viata, orice mi-ar cere, as oferi dublu.

Imi place ca femeia mea sa nu fie nevoie sa faca  nimic, imi placea atunci cand se trezea, imi trimitea mesaj si imi spunea ” Buna dimineata iubitule, sunt inca in pat”. Asta vreau, sa se trezeasca si sa nu faca nimic, sa nu fie nevoie sa iasa nicaieri sa nu o vada nimeni.

Innebuneam cand o privea altcineva sau ii pronunta numele, simteam ca o pierd sau, tot felul de nebunii ce-mi treceau prin minte. Nu am cuvinte, nu exista si nici nu se vor inventa vreodata, ca sa exprima acest ceva, care simt pentru ea.

Scuzati, dar situatia e in casa hal de stresanta si am nervii atat de sparti incat nu pot continua povestea. A fost asa un imbolt, dar ceva s-a intamplat. La naiba si cu inspiratiunea asta cosmica, nu ma ajuta astrele deloc. Las loc pentru ideile voastre, ce s-a intamplat?

Prima tema este: Niciodata sa nu spui niciodata. Ieri m-am convins ca este cat se poate de adevarata. Se intampla exact lucrurile pe care le excluzi din ecuatie. E creierul nostru ingust care ne face sa gandim asa, e moralul, nu stiu ce e, dar e sigur faptul ca niciodata nu trebuie sa spui niciodata. Frate si iti da asa o palma peste fata cand se intampla exact lucrul de care stiai sigur ca nu se poate intampla. In fine, azi noapte am visat ca trageam cu pusca intr-un cuib de viermi aflat pe un perete.

A doua chestie pe care vreau sa o accentuez chiar. Sa o accentueeez.

Am 17 ani merg pe 45. Asa ma simt. Ma simt ca o femeie foarte batrana si obosita. Atat de obosita incat azi de dimineata am facut atac de panica. Am 17 ani si ma chinuiam sa imi ascund cearcanele. Ma chinuiam atat de tare incat a trebuit sa imi dau cu crema in jurul ochilor inainte de a aplica corectorul de cearcane, pentru a se mai inmuia pielea. Doamne mi-e rusine de mine. Ma simt foarte obosita, dar inca trag de mine. La naiba si cu criza asta economica, nu se putea termina inainte sa ajung eu aici?

Va spun “buna dimineata” de aici din Grecia, de unde… am uitat ideea. La naiba!

In fine. Acum am o alta intrebare sa spun asa. Ce sef, care are un angajat de 2 zile sa spun, il lasa singur la locul de munca, cu bani, cu aparate electronice si il mai si cheama dimineata sa deschida magazinul?

Nu mi-e sete. Deloc. Si mi se pare ciudat. Nu mananc toata ziua, beau 1-2 cafele, dar apa nu beau. Nu simt nevoia.

Am vazut aseara la tv o parte din carnavalul din Patra, azi cica nu stiu ce naiba se intampla, maine iar e sarbatoare ceva cu Lunea Curata, iar e pustiu  peste tot, eu iar muncesc. A dracu factura de curent, ca daca nu era acum eu stateam in pat ( dormitorul meu e roz, imi cer iertare fata de cei pe care i-am tradat)

Δεν πειραζει, εμεις να ειμαστε καλα.

Ah, propun sondaj. Cele mai multe activitati pe care le poti face la locul de munca cand esti singur. Ia sa va vad.

Indieni mari si mici, fete palide sau nasuri turtite se aduna cu totii si se imbraca in alti indieni cu talpi rotunde sau maini albastre si alearga de nebuni prin jungla facand dansul ploii.

La orizon nu se vede nici-un negru.

 In fine. Revenind la criza asta econimica si globala ce este, aici lucrurile se comporta in felul urmator. Reducem numarul de produse din cosul de la supermarket dar mergem sa ne coafam si sa jucam carti pe bani. Unele lucruri nu se schimba niciodata.

Aaa sa va spun faza fazelor de aici din Grecia. Poate ati auzit de Paleocosta. Este un domn a.k.a  Robin Hood, care jefuia bancile si dadea banii la saraci sau in diferite locuri. Acum cativa ani a intrat in puscarie, dar el grec smecher cum e pe langa ceilalti greci prosti, a evadat. Cum? Cu elicopterul. L-au prins, a intrat din nou la zdup.

Acum cateva zile are loc a doua evadare. Unde? La aceeasi puscarie. Cine? Acelasi Robin Hood in varianta greceasca. Cum? Simplu, tot cu elicopterul. Din cate am inteles iar l-au prins, acum se judeca.

Asa cum spuneam, unele lucruri nu se schimba niciodata, nici macar directorul puscariei de la prima evadare pana acum.

Si daca amintirea ei nu se pastreaza in timp, atunci inseamna ca nu a fost o clipa fericita?

Acasa este defapt cladirea in care locuiesti sau locul unde iti sunt persoanele dragi? A-casa se poate parasi sau darama vreodata?

Tu cand te duci a-casa, unde te d uci, s i ce astepti sa gasesti acolo?

Am de recuperat destule, dar am tot timpul, nu?

Nu v-am uitat, sper ca nici voi pe mine ( Habib iarta-ma ca n-am dat sms c aintru pe net, a fost de ultim moment, iti explic eu)

Nici macar nu am timp sa va scriu si mi-e asa dor.In orice caz o sa va vorbesc d egreci, chit ca nu va place. Grecii sunt in felul urmator: barbatii sunt disperati dupa sex si femeile sunt disperate dupa bani si ei intre ei au ajuns la un acord comun ceva de genu, facem sex dar vreau bani si cadouri si plimbari in cafenele. Foarte interesant. Ah da, si impreuna, mananca foarte mult. Aici prin distractie ei inteleg sa incepi cu cafeaua si sa continui cu multa mancare,  multa. ah da si glume foarte proaste, atata de proaste  incat nici macar daca le editezi nu razi la ele.

E o situatie mai speciala ca nu am inca Pc acasa, si sa ma tot duc la un \net Cafe e groaznic..

Inca sper in Habibi ( era sa scriu numele lui, oh) ca o sa-mi scrie, sa Lulu, dar te rog, nu mai scrie poezii,, ca dac ao sa inceapa toti cu criticile, ne-am cam spart la muci ( buci).

Va pup si va iubesc,

A voastra Chibreta, stinsa cu Amaretto

intelege-ma, iubeste-ma, nu-mi trebuie partuze, nici conversatie,
fii iubita mea permanenta.
hai sa uitam regula jocului, sa nu mai stim ca sexul e o jungla.
sa ne atasam, sa ajungem la echilibru.

Azi am vorbit cu Chibreta la telefon. Lulu