‘A fast exhilarating read’

Peter F. Hamilton

Volumul trei al seriei Tales of the Ketty Jay, The Iron Jackal este cel mai bun exemplu pentru care am renuntat sa mai continui cu seriile unor autori autori ca Brent Weeks, Scott Lynch sau Mark Lawrence. Chiar daca-mi faceam un pic de griji, dupa ce am terminat The Black Lung Captain(volumul trecut), acum pot spune ca m-am linistit. Cartea de fata a ridicat si mai mult stacheta pentru Wooding si s-a ajuns la o situatie mai greu de egalat in urmatorul episod al aventurilor lui Frey. Pentru ca da, din fericire, va mai fi cel putin un al patrulea volum al seriei.

De obicei pe capitanul Frey il gasim intotdeauna in cautarea unui pont, a unei comori ascunse sau, chiar in mijlocul unei misiuni imposibile. Telurile lui sunt,  sa se imbogateasca  cat mai rapid si cat mai usor  (va asteptati la altceva?!), dar si cat mai multe femei sa-i cada la picioare si apoi, (evident) in pat. Cel putin asta incearca cu fiecare ocazie ce i se iveste. Ca nu se si intampla cum planuieste, deja o alta situatie.

As remarca ca pe linga povestea blestemului mortal cu care se procopseste capitanul Frey, in urma unei actiuni de piraterie la comanda, prim-planul este furat de consolidarea relatiilor dintre capitan si membrii echipajului navei Ketty Jay. Astfel se renunta la starea de indiferenta si raceala (ce iese in evidenta mai mult in primul volum si scade apoi progresiv pina la cel de fata) si se trece la un ton mai prietenos, mai apropiat, ca intre adevarati camarazi de arme. Si chiar daca miza volumului este salvarea vietii capitanului, de fapt se pune un accent deosebit pe evolutia sa psihica si sufleteasca.

In mod cert The Iron Jackal reprezinta cel mai bun si mai antrenant roman al seriei, ce se poate citi ca si stand-alone, desi eu as recomanda lectura incepand de la primul volum. Este mai bine sa se apeleze la ordinea cronologica pentru a intelege mai bine, atat caracterele personajelor si prezenta lor pe scena, cat si pentru a cuprinde cu alti ochi intregul background.

Nu de putine ori am simtit ca volumul mi-a transmis exact acea stare pe care am trait-o cind am vazut pentru prima oara, in copilarie, episoadele din seria Star Wars (sau cele asemanatoare lor). E ceva mai greu de exprimat in cuvinte.

M-am bucurat ca autorul a stiut exact ce aventuri si ce tip de eroi sa foloseasca pentru a satisface cititorul. Cred ca fiecare scriitor in parte are stilul sau propriu si modalitatea specifica de-asi exprima creativitatea si cu fiecare roman scos pe piata lasa o particica din el in istorie. E clar ca Wooding nu scrie ca Abercombie sau ca Durnham, insa micile artificii la care recurge si modul de punere in scena a actiunii il califica ca unul dintre cei mai talentati scriitori britanici ai generatiei sale. Unii vor spune ca poate e cel mai potrivit pentru a descrie o aventura sf, insa eu am ramas cu impresia ca are un potential mult mai mare. Depinde doar de el in ce directie va evolua.

Volumul de fata ar putea constitui drept model de studiu pentru cei ce-si doresc sa scrie o carte reusita de aventuri intr-un univers fantastic, dominat de masini zburatoare, elemente pronuntate de steampunk, toate acestea imbinate cu tenhnologii avansate si necunoscute (pina si locuitorilor acestor lumi) si chiar magie neagra (blestemul Sacalului de fier fiind doar unul dintre ele). Adica, wow! Toate astea intr-o carte si autorul reuseste sa o scoata la capat. Ei bine, da. Nu numai ca reuseste, dar se si autodepaseste  din toate punctele de vedere.

Ca si elemente forte as aminti:  actiunea frenetica reprezentata atat de curse cu masinarii zburatoare cat si in urmariri pe jos, evadari din inchisoari, spargeri de muzee sau morminte, plus personajele memorabile si șarmante, dialogul impregnat de umorul negru molipsitor, si o directie (cat de cat) imprevizibila a desfasurarii evenimentelor.

Desi stim multe despre eroii nostri, se dovedeste ca niciodata nu stim chiar totul si mereu e loc de mai bine. Astfel din cand in cand rasare si cate o surpriza sau informatie din trecut sau cate un element nou, menit sa rotunjeasca si sa pluseze la capitolul constructiei acestora. Daca ar fi sa-l luam ca exemplu pe capitanul Frey, acesta realizeaza un salt fantastic in cele trei volume; trece incet, dar sigur de la un dandy nepasator, ce si-a parasit iubita insarcinata chiar la altar, la un adevarat capitan de nava si un camarad de nadejde pentru cei aflati la bord. Pe scurt, invata sa-i cunoasca cu adevarat si sa-i respecte asa cum numai un adevarat prieten o poate face.

Capitolele volumului sunt inspirate si denumite dupa modelul Jules Verne. In cateva cuvinte se realizeaza cate un rezumat scurt al capitolului astfel ca de la inceput suntem pregatiti cu un anumit curs al evenimentelor. Insa, deseori, aceste subtitluri sunt mai mult inselatoare pentru ca actiunea curge de fapt spre o cu totul alta directie.

Per total eu m-am distrat foarte mult. Nu o sa castige vreun premiu Hugo, insa in mod cert e o carte cu adevarat speciala.

Si ca  o mica paranteza, cind ma gandesc la ultimele romane pe care le-am citit si pe care nu le-am putut lasa din mina ( pina nu le-am finalizat) stau si ma intreb, ce e cu moda asta de a citi mai multe carti in paralel. Nu vorbesc de, personaje, situatii, cadrul desfasurarii actiunii, ce difera total de la un roman la altul, si cum le mai pui cap la cap la un moment dat, dar unde mai este farmecul de a citi o carte? De a te conecta cu mintea si cu sufletul la ce a vrut autorul sa exprime. De a te bucura cu adevarat de lectura. Nu fac trimitere la vreo persoana anume, insa am observat ca in afara s-au nascut adevarate masinarii de citit. Si imi pare o situatie cam deplasata.

Mai jos gasiti articolele la celelalte doua volume ale seriei:

2.Black Lung Captain 

1.Retribution Falls: Tales of the Ketty Jay 

Mi-a apărut o recenzie în Galileo Online despre o nouă excelentă apariţie marca Alastair Reynolds.

HELION      QUASAR   V.ANESTIN

INVITAŢIE

În zilele de 24 şi 25 martie 2012 la Timişoara, în organizarea cluburilor HELION (Timişoara), QUASAR (Iaşi) şi VICTOR ANESTIN (Craiova), va avea loc, după o întrerupere de mai mulţi ani, o nouă ediţie a unui ROMCON (Covenţia Naţională a Cluburilor şi Autorilor de Science Fiction din România).

Programul evenimentului este următorul:

Sâmbătă, 24 martie

Taxa de participare este de 30 lei/persoană, dacă se achită până la data de 15 martie 2012 sau 50 lei/persoană, dacă se achită dupa aceasta dată.

Taxa de participare se va achita in contul asociaţiei HELION, CIF 26601195, cont RO 67 BTRL 0360 1205 u561 59xx, Banca Transilvania Timişoara.

Fiecare participant va primi în contul taxei de participare mapa ROMCON 2012.

În urma consultărilor realizate în perioada 8-17 februarie s-a convenit ca premiile ROMCON să se acorde în proporţie de 50% de către un juriu format din cinci membri, iar 50% să fie acordat  participanţilor (plătitori, bineînţeles, ai taxei de participare).

Nu se admite votul prin corespondenţă sau delegare (mandatare).

Fiecare participant, indiferent de rang şi funcţie (inclusiv membrii juriului, dacă doresc să participe la votul individual) va plăti taxa de participare.

Juriul format din cinci membri:

1. 1.      Dănuţ Ungureanu, preşedinte
2. 2.      George Ceauşu, membru
3. 3.      Viorel Pîrligras, membru
4. 4.      Cătălin Badea-Gheracostea, membru
5. 5.      Lucian-Vasile Szabo, membru

nominalizează, până la data de 09 martie 2012 selecţia cu câte cinci titluri la fiecare secţiune (categorie), care vor fi notate în felul următor:

– locul I – 10 puncte

– locul al II-lea – 8 puncte

– locul al III-lea – 6 puncte

– locul al IV-lea – 4 puncte

– locul al V-lea – 2 puncte.

Media celor două voturi va stabili lista finală a Premiilor Romcon.

Orice informaţii privind cazarea şi masa participanţilor, contra cost, se pot obţine la emailurile: helion@arsfan.ro, redactiahelion@gmail.com.

Ne-am bucura să vă ştim alături la acest eveniment foarte important pentru s.f.-ul românesc.

• A Matrix Of Angels by Christopher Conlon (Creative Guy Publishing)
• Cosmic Forces by Greg Lamberson (Medallion Press)
• Floating Staircase by Ronald Malfi (Medallion Press / Thunderstorm Books)
• Flesh Eaters by Joe McKinney (Pinnacle Books)
• Not Fade Away by Gene O’Neill (Bad Moon Books)
• The German by Lee Thomas (Lethe Press)

• Isis Unbound by Allyson Bird (Dark Regions Press)
• Southern Gods by John Hornor Jacobs (Night Shade Books)
• The Lamplighters by Frazer Lee (Samhain Publishing)
• The Panama Laugh by Thomas S. Roche (Night Shade Books)
• That Which Should Not Be by Brett J. Talley (JournalStone)

• Ghosts of Coronado Bay, A Maya Blair Mystery by J.G. Faherty (JournalStone)
• The Screaming Season (Possessions) by Nancy Holder (Razorbill)
• Rotters by Daniel Kraus (Delacorte Books for Young Readers)
• Dust & Decay by Jonathan Maberry (Simon & Schuster Books for Young Readers)
• Monster Calls by Patrick Ness (Candlewick / Walker)
• This Dark Endeavor: The Apprenticeship of Victor Frankenstein by Kenneth Oppel (Simon & Schuster / David Fickling Books)

• Anya’s Ghost by Vera Brosgol (First Second)
• Locke & Key Volume 4: Keys to the Kingdom TP by Joe Hill (IDW Publishing)
• Green River Killer: A True Detective Story by Jeff Jensen & Jonathan Case (Dark Horse)
• Baltimore Volume 1: The Plague Ships by Mike Mignola & Christopher Golden (Dark Horse Comics)
• Alan Moore’s Neonomicon by Alan Moore & Antony Johnston (Avatar Press)

• 7 Brains by Michael Louis Calvillo (Burning Effigy Press)
• “Roots and All” by Brian Hodge (A Book of Horrors)
• “The Colliers’ Venus (1893)” by Caitlin R. Kiernan (Naked City: New Tales of Urban Fantasy)
• Ursa Major by John R. Little (Bad Moon Books)
• Rusting Chickens by Gene O’Neill (Dark Regions Press)
• “The Ballad of Ballard and Sandrine” by Peter Straub (Conjunctions: 56)

• “Her Husband’s Hands” by Adam-Troy Castro (Lightspeed Magazine, October 2011)
• “Herman Wouk Is Still Alive” by Stephen King (The Atlantic Magazine, May
• 2011)
• “Hypergraphia” by Ken Lillie-Paetz (The Uninvited, Issue #1)
• “Graffiti Sonata” by Gene O’Neill (Dark Discoveries #18)
• “Home” by George Saunders (The New Yorker Magazine, June 13, 2011)
• “All You Can Do Is Breathe” by Kaaron Warren (Blood and Other Cravings)

• True Blood, episode #44: “Spellbound” by Alan Ball (HBO)
• The Walking Dead, episode #13: “Pretty Much Dead Already” by Scott M. Gimple (AMC)
• The Walking Dead, episode #9: “Save the Last One” by Scott M. Gimple (AMC)
• Priest by Cory Goodman (Screen Gems)
• The Adjustment Bureau by George Nolfi (Universal Pictures)
• American Horror Story, episode #12: “Afterbirth” by Jessica Sharzer (20th Century Fox Television)

• Voices: Tales of Horror by Lawrence C. Connolly (Fantasist Enterprises)
• Red Gloves Volume I & II [signed 2 volume slipcase] by Christopher Fowler (PS Publishing)
• Two Worlds and In Between: The Best of Caitlin R. Kiernan (Volume One) by Caitlin R. Kiernan (Subterranean)
• Monsters of L.A. by Lisa Morton (Bad Moon Books)
• The Corn Maiden by Joyce Carol Oates (Mysterious Press)
• Multiplex Fandango by Weston Ochse (Dark Regions Press)

• Epitaphs: The Journal of the New England Horror Writers edited by Tracy L. Carboned (NEHW)
• Ghosts by Gaslight: Stories of Steampunk and Supernatural Suspense edited by Jack Dann & Nick Gevers (Harper Voyager)
• Blood and Other Cravings edited by Ellen Datlow (Tor Books)
• Supernatural Noir edited by Ellen Datlow (Dark Horse)
• Tattered Souls 2 edited by Frank J. Hutton (Cutting Block Press)
• Demons: Encounters with the Devil and His Minions, Fallen Angels, and the Possessed edited by John Skipp (Black Dog & Leventhal)

• Halloween Nation: Behind the Scenes of America’s Fright Night by Lesley Pratt Bannatyne (Pelican Publishing)
• Reflections in a Glass Darkly: Essays on J. Sheridan Le Fanu edited by Gary William Crawford, Jim Rockhill and Brian J. Showers (Hippocampus Press)
• Starve Better by Nick Mamatas (Apex Publications)
• Everything You Ever Wanted to Know About Zombies by Matt Mogk (Gallery Books)
• The Gothic Imagination: Conversations on Fantasy, Horror, and Science Fiction in the Media by John C. Tibbetts (Palgrave Macmillan)
• Stephen King: A Literary Companion (McFarland Literary Companions) by Rocky Wood (McFarland)

• How To Recognize A Demon Has Become Your Friend: Necon Contemporary Horror by Linda Addison (CreateSpace)
• At Louche Ends: Poetry for the Decadent, the Damned & the Absinthe-Minded by Maria Alexander (Burning Effigy Press)
• Surrealities by Bruce Boston (Dark Regions Press)
• Shroud of Night by G. O. Clark (Dark Regions Press)
• The Mad Hattery by Marge Simon (Elektrik Milk Bath Press)
• Unearthly Delights by Marge Simon (Sam’s Dot)

Roman

• Among Others, Jo Walton (Tor)
• Embassytown, China Miéville (Macmillan (UK); Del Rey; Subterranean Press)
• Firebird, Jack McDevitt (Ace Books)
• God’s War, Kameron Hurley (Night Shade Books)
• Mechanique: A Tale of the Circus Tresaulti, Genevieve Valentine (Prime Books)
• The Kingdom of Gods, N.K. Jemisin (Orbit US; Orbit UK)

Nuvelă

• “Kiss Me Twice,” Mary Robinette Kowal (Asimov’s Science Fiction, June 2011)
• “Silently and Very Fast,” Catherynne M. Valente (WFSA Press; Clarkesworld Magazine, October 2011)
• “The Ice Owl,” Carolyn Ives Gilman (The Magazine of Fantasy and Science Fiction, November/December 2011)
• “The Man Who Bridged the Mist,” Kij Johnson (Asimov’s Science Fiction, October/November 2011)
• “The Man Who Ended History: A Documentary,” Ken Liu (Panverse Three, Panverse Publishing)
• “With Unclean Hands,” Adam-Troy Castro (Analog Science Fiction and Fact, November 2011)

Nuveletă

• “Fields of Gold,” Rachel Swirsky (Eclipse 4, Night Shade Books)
• “Ray of Light,” Brad R. Torgersen (Analog Science Fiction and Fact, December 2011)
• “Sauerkraut Station,” Ferrett Steinmetz (Giganotosaurus, November 2011)
• “Six Months, Three Days,” Charlie Jane Anders (Tor.com, June 2011)
• “The Migratory Pattern of Dancers,” Katherine Sparrow (Giganotosaurus, July 2011)
• “The Old Equations,” Jake Kerr (Lightspeed Magazine, July 2011)
• “What We Found,” Geoff Ryman (The Magazine of Fantasy and Science Fiction, September/October 2011)

Povestire

• “Her Husband’s Hands,” Adam-Troy Castro (Lightspeed Magazine, October 2011)
• “Mama, We are Zhenya, Your Son,” Tom Crosshill (Lightspeed Magazine, April 2011)
• “Movement,” Nancy Fulda (Asimov’s Science Fiction, March 2011)
• “Shipbirth,” Aliette de Bodard (Asimov’s Science Fiction, February 2011)
• “The Axiom of Choice,” David W. Goldman (New Haven Review, Winter 2011)
• “The Cartographer Wasps and the Anarchist Bees,” E. Lily Yu (Clarkesworld Magazine, April 2011)
• “The Paper Menagerie,” Ken Liu (The Magazine of Fantasy and Science Fiction, March/April 2011)

Per total o lista de nominalizări mai curajoasă decât în anii trecuţi. La categoria roman în afară de eternul Jack McDevitt despre a cărui carte şi fanii înfocaţi ai seriei cu Alex Benedict au spus că e mediocră, nu am obiecţii majore. Cred că e o listă diversă şi interesantă, cu 4 femei care fiecare a adus ceva nou genului, cu God’s War şi Mechanique, 2 dintre cele mai reuşite debuturi din 2011 şi cu Embassytown care cu siguranţă că se va afla pe absolut toate listele de nominalizări din 2011. Până şi prezenţa lui Jemisin era de aşteptat având în vedere popularitatea scriitoarei de culoare în rândul comunităţii din SUA şi a faptului că vocea ei a fost prezentă în aproape toate discuţiile din 2011 în legătura cu soarta SF&F-ului.

Sunt mulţumit şi de lista nominalizărilor la categoaria cea mai bună nuvelă unde apar aproape toate favoritele mele din 2011.

Dacă la categoria roman pot spune că, după ce am citit 30 dintre cărţile SFF apărute în 2011, am o idee destul de bună despre starea genului în anul respectiv, când vine vorba de proza scurtă am o nemulţumire perpetuă legată de ce şi de cât am citit. Din păcate formele sub care apar povestirile şi nuvele sunt atât de diverse şi de multe, încât e aproape imposibil să citeşti mai mult de o fracţiune din ceea ce s-a scris într-un an. Din această cauză mă bazez în lecturile mele pe recomandările specialiştilor Locus în proza scurtă (Gardener Dozois, Rich Horton şi Lois Tilton). Datorită lor şi a altora, deschiderea Kindle-ului în prima zi a fiecărei luni (când îmi sosesc pentru numai vreo 25 Roni: Asimovs, F&SF, Clarkesworld şi Lightspeed) nu se însoţeşte de anxietatea citirii a zeci de povestiri ci de nerăbdarea parcurgerii a celor mai bune dintre ele.

Voi enumera mai jos doar nominalizările mele la Hugo şi încă câteva povestiri care mi-au plăcut mult. Nu are rost să descriu tot ceea ce am citit sau vreau să citesc din 2011; pentru o privire exhaustivă asupra anului 2011 în proza scurtă avem norocul să putem parcurge Locus Recommending Reading List dar mai ales să putem citi antologiile celor 3 muşchetari: Dozois, Strahan şi Horton.

Categoria CEA MAI BUNĂ NUVELĂ

1. The Ants of Flanders de Robert Reed (F&SF 7-8/11) – povestea fascinantă a unei invazii extraterestre din perspectiva transformării pe care o produce asupra unui adolescent; Reed reuşeşte să aducă complexitate şi prospeţime unei teme care părea epuizată.
2. Silently And Very Fast de Catherynne M. Valente (Clarkesworld 10-11-12/11) – o nuvelă care întreabă ce înseamnă să fii uman, există conştiinţă artificială şi dacă da, atunci unde este limita dintre ele; sunt întrebări care au mai fost puse, dar niciodată cu o voce ca cea a lui Cat Valente; sper să am timp să scriu despre comparaţia absolut fascinantă dintre abordarea ei asupra conştiinţei artificiale şi cea a lui Ted Chiang din Life Cycle of Software Objects.
3. The Man Who Ended History: A Documentary de Ken Liu (Panvers Three) – apropo de Ted Chiang, 2011 se conturează ca fiind anul lui Ken Liu, un autor comparat prin ceea ce scrie cu Chiang; din fericire pare un Chiang mult mai prolific; această nuvelă este remarcabilă prin abordarea absolut specială a călătoriei în timp şi a explorării psiho-sociale a acesteia, având în centru ororile făcute de japonezi în China în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
4. The Choice de Paul Mcauley (Asimov’s 1/11 – excerpt) – se petrece în universul Jackaroo în care o rasă de extratereştrii au dăruit oamenilor tehnologii avansate în schimbul celei mai mari părţi din Sistemul Solar; un science-fiction pur sânge, inteligent şi provocator.
5. The Man Who Bridged The Mist de Kij Johnson (Asimov’s 10-11/11 – excerpt) – un SF-fantasy “liniştit” despre construcția unui pod peste un râu în a cărui adâncimi şi ceţuri pândesc uriaşi monştrii misterioşi; o poveste frumoasă scrisă cu mare talent.

Altele

The Ice Owl de Carolyn Ives Gilman (F&SF 10-11/11) – o excelentă frântură de space-opera povestită din perspectiva unei fetiţe de 12 ani, despre artă, copilărie şi genocid.

Categoria CEA MAI BUNĂ NUVELETĂ

1. Anticopernicus de Adam Roberts (Ancaster Books) – această abordare foarte interesantă a paradoxului lui Fermi este poate o poveste mai puţin tipică pentru Roberts; aş vrea (nu că mă plâng de ceea ce scrie în mod normal) să mai scrie poveşti de acest gen.
2. A Small Price to Pay for Birdsong de K. J. Parker (Subterranean, Winter 2011) – o abordare a rivalităţii Mozart-Salieri în stilul uşor fantastic, dar foarte reuşit, al lui Parker.
3. Ghostweight de Yoon Ha Lee (Clarkesworld 1/11) – o nouă poveste despre genocid, în care o dezertoare din armata Imperiului Interstelar, pune stăpânire pe o navă de război şi posedată de o fantomă încearcă să-şi răzbune poporul; plus origami în spaţiul cosmic!
4. What We Found de Geoff Ryman (F&SF, 9-10/11) – o poveste tipică marca Geoff Ryman despre graniţa dintre tradiţie şi modern într-o ţară din lumea a 3-a şi despre cum tragediile trecutului afectează prezentul şi viitorul; o nuveletă intensă şi tristă în care personajul principal descoperă că stresul generaţiilor trecute este moştenit pe linie bărbătească de generaţiile următoare.

Categoria CEA MAI BUNĂ POVESTIRE

1. Tidal Forces de Caitlin R Kiernan (Eclipse Four) – un fel de horror, dar care se cheamă de fapt genul Kiernan, despre cum o mini gaură neagră afectează un cuplu de femei; înspăimântătoare şi fermecătoare în acelaşi timp.
2. The Smell Of Orange Groves de Lavie Tidhar (Clarkesworld 11/11) – o meditaţie despre memorie într-un fascinant Tel Aviv al viitorului în care oamenii pot face târguri cu inteligenţele artificiale şi transmite astfel memoriile generaţiilor viitoare.
3. The Server and the Dragon de Hannu Rajaniemi (Engineering Infinity) – despre naşterea şi dezvoltarea într-o margine de galaxie a unei inteligenţe atotputernice.
4. The Invasion of Venus de Stephen Baxter (Engineering Infinity) – o poveste în care oamenii sunt doar spectatorii unui război în Sistemul Solar între 2 civilizaţii extraterestre care îi ignoră complet.
5. Woman Leaves Room de Robert Reed (Lightspeed Magazine, 3/11) – o mişcătoare povestire despre un simulacru al unei persoane care este pornit şi apoi dezactivat în viitoruri tot mai îndepărtate şi mai stranii.

Altele

The Cartographer Wasps and the Anarchist Bees de E. Lily Yu – (Clarkesworld 4/11) – nu pot să descriu această povestire despre viespile cartografe şi albinele anarhiste; tot ce pot spune e că este chiar despre viespile cartografe şi albinele anarhiste; citiţi-o, că merită!

Martian Heart de John Barnes şi Digging de Ian McDonald (Life on Mars) – 2 povestiri în stilul lui Kim Stanley Robinson despre ceea ce înseamnă cu adevărat să colonizezi planeta Marte.

Simulacrum – Ken Liu (Lightspeed 2/11) – neavând o relaţie prea bună, un tată şi fiica lui îşi mută interacţiunea în lumea simulacrelor; o excelentă explorare a relaţiei dintre părinte şi copil.

The Paper Menagerie – Ken Liu (F&SF 3-4/11) – o povestire emoţionantă despre experienţa unei a 2-a generaţii de imigranţi.

Staying Behind – Ken Liu (Clarkesworld 10/11) – un nou excelent Ken Liu, o tulburătoare poveste postapocaliptică spusă din perspectivă oamenilor care au decis să nu devină postumani.

Only a select few have earned the right to call Gil friend. One is Egar, the Dragonbane, a fierce Majak fighter who comes to respect a heart as savage and loyal as his own. Another is Archeth, the last remaining daughter of an otherworldly race called the Kiriath, who once used their advanced technology to save the world from the dark magic of the Aldrain—only to depart for reasons as mysterious as their arrival. Yet even Egar and Archeth have learned to fear the doom that clings to their friend like a grim shadow . . . or the curse of a bitter god.

Now one of the Kiriath’s uncanny machine intelligences has fallen from orbit—with a message that humanity faces a grave new danger (or, rather, an ancient one): a creature called the Illwrack Changeling, a boy raised to manhood in the ghostly between-world realm of the Grey Places, home to the Aldrain.

A human raised as one of them—and, some say, the lover of one of their greatest warriors—until, in a time lost to legend, he was vanquished. Wrapped in sorcerous slumber, hidden away on an island that drifts between this world and the Grey Places, the Illwrack Changeling is stirring. And when he wakes, the Aldrain will rally to him and return in force—this time without the Kiriath to stop them.

Din ce am citit mai sus actiunea nu pare prea departe de ideea din primul volum. Cam neinspirat as spune.

 Preluat din prefata :

Tată şi fiică (el, inginer, 44 de ani; fiica, elevă, 16 ani) – iată formula inedită de co-autorat pe care o propune cartea de faţă.

Având stiluri diferite – atât în formă, cât, mai ales, în idei -, scriiturile lor sunt cuprinse aici într-o alternanţă ce conferă tonicitate lecturii. Veţi întâlni când povestiri SF, când poeme fantastice, când descrieri cvasi-ştiinţifice, când evaziuni onirice, când eseuri psiho-sociale sau filosofice, când piese ca de jurnal intim. Când dialoguri epice, când monologuri introspective. Rând pe rând, scriiturile sunt fie provocatoare, fie recesive, fie narative sau descriptive, fie psihedelice sau eliptice.

Aparitie : Editura Conphys, Ramnicu-Valcea
                    Finele lui 2011

Pentru comanda si alte detalii incercati aici: m.badutz@gmail.com

I: Poți să ne descrii în câteva cuvinte cu ce te ocupi acum la Gameloft Romania și să ne faci un scurt istoric al activității și pregătirii tale în domeniu?

Mishuvurthyar Shipyard de Alex Negrea

R: Salut! Cariera mea in domeniul artelor vizuale a inceput in momentul cand am renuntat la facultatea de informatica (pe care am urmat-o timp de un an) in detrimentul facultatii de design. Am luat aceasta decizie pentru ca aveam rezultate foarte slabe la informatica si eram cu moralul la pamant. La inceput am avut un sentiment de frica pentru ca nu stiam daca ma pot compara cu cei care deja au studiat artele dar, spre marea mea surprindere, foarte multi dintre cei care s-au inscris la design nu au avut un background in arte.

Oricum pentru ca eram nepregatit, am inceput sa desenez cam sase ore pe zi, pe langa programul de la facultate, in fiecare zi si cu timpul am reusit sa fac desene mai bune. In decembrie 2010 am primit un mail de la Gameloft in care eram intrebat daca sunt interesat sa dau o proba pentru pozitia de 2d artist, pe care am trecut-o, iar din februarie anul trecut am inceput lucrul. La Gameloft fac concepte, texturi, mock-ups, UI-design si storyboards.

I: Care este mai exact mecanismul de creație al uneia dintre lucrările tale. Cu ce programe preferi să lucrezi pentru a-ți șlefui creațiile?

R: In 99% din cazuri ma folosesc de Photosop pe parcursul intregului proces de creatie. Foarte rar schitez pe hartie si continui o astfel de schita digital. Nu folosesc o reteta anume in crearea lucrarilor, de cele mai multe ori ma adaptez cerintei. De exemplu, un personaj randat cartoony se produce diferit fata de un personaj randat fotorealist. Prin urmare modul de lucru difera aproape de fiecare data.

Alte programe cu care am mai cochetat sunt: ZBrush, Sculptris, Sketchup, 3ds Max, Maya, Painter si Artrage. 

I: Lucrările cărui artist te-au impresionat / influențat mai mult?

R: Pe mine ma influenteaza mai mult povestile artistilor decat lucrarile lor. De exemplu Dave Rapoza si Hannes Algenpfleger sunt doi artisti care au pornit la o varsta aparent destul de mare pe calea artei dar prin mult munca si studiu au reusit sa ajunga foarte sus in industrie in doar 2-3 ani. O alta influenta este personajul lui Sylvester Stallone, Rocky. Acesta ma motiveaza doar daca ma gandesc la el:))

Chupacabra de Alex Negrea

I: Din portofoliul tău am putut observa că ai abordat numai teme fantastice. Crezi că astfel ai o arie mai largă de abordare? Ai mai încercat/ai încerca și alt gen de proiecte? 

Am abordat aceste teme deoarece mi se par mai spectaculoase si deoarece pictura digitala permite mult mai usor sa explorezi aceste subiecte. Poate ca daca aveam o pregatire in arta traditionala faceam si lucrari mai serioase spre exemplu. Oricum vreau sa subliniez ca daca nu exista toata treaba cu pictura digitala si internetul nu mai eram in acest loc acum:)

Legend of the Lizard de Alex Negrea

R: Concursul, care este deja la a 6-a editie si se numeste Bloodsports, fost organizat de liderii grupului Crimson Daggers, Dan Warren si Dave Rapoza. Tema a fost realizarea unui ambalaj de figurina bazat pe niste titluri predefinite si cheesy, asemenea titlurilor desenelor din anii `90.

Am avut de ales dintre Gorilla Guardians, Legend of lizards si Crystal Crusaders iar eu am mers pe cea cu soparlele deoarece am vrut sa invat un lucru nou, si anume, cum sa desenez soparle si solzi de soparla. Concursul nu are premii si este bazat pe realizarea de studii preliminare de compozitie, culoare, textura etc. inainte de a incepe ilustratia finala.

Acest lucru se datoreaza faptului ca foarte multa lume crede in talent si puteri magice cand vine vorba de desen dar de fapt este multa munca si studiu ca in orice alt domeniu. Deadline-ul a fost de doua saptamani si a fost destul pentru realizarea unei astfel de ilustratii. Am reusit sa fiu mentionat cu aceasta lucrare in jurizarea finala insa nu am castigat concursul. Jurizarea se poate urmari la acest link iar mai multe detalii despre competitie si grup aici .

I:Care dintre lucrările din portofoliu personal ți se pare cea mai reușită / o ai cel mai mult la inimă? 

R: Aici raspunsul este scurt: nu imi plac lucrarile mele:) Asta pentru ca le vad de prea multe ori si ajung sa isi piarda orice valoare in ochii mei.  Este acelasi lucru cu wallpaperul de pe desktop. Dupa o vreme te saturi sa vezi aceeasi imagine chiar daca este cea mai buna lucrare din lume si trebuie sa o schimbi cu alta. Dar daca ar fi sa aleg o lucrare ar fi ilustratia care am facut-o pentru coperta revistei Concepteez acum cateva luni. Aceasta pentru ca este prima lucrare pentru care am facut studii preliminare si a fost un fel de revelatie toata treaba:)

Concepteez Cover issue 2 de Alex Negrea

I: Din informațiile pe care le deții, crezi că-ți poți face o carieră în România ca și artist digital sau e prematur să discutăm despre așa ceva la momentul de față?

Clar se poate face o cariera din arte! Firmele cauta non-stop artisti pentru angajare. Doar ca problema este mentalitatea romanilor care se pare ca nu prea sunt interesati de munca in zilele astea. Ei prefera sa isi petreaca timpul mai degraba pe Facebook sau cu mai stiu eu ce fel de emisiuni de spalat creierul de la tv. Ideea este ca toti asteapta sa primeasca fara sa munceasca si asta nu se prea poate. De cateva ori am mai fost contactat de tineri artisti din Romania pentru a-i indruma si le-am explicat toata treaba cu munca si necesitatea studiului insa pana acum nu am reusit sa transmit la nimeni aceasta mentalitate.

Mai cred ca si profesorii sunt de vina pentru pregatirea neadecvata a copiilor. Cel putin, la mine la facultate, 90% dintre ei nu intelegeau ca se pot face bani din desenarea monstrilor si mai stiu eu ce creatii fantastice. Multi dintre ei iarasi nu au habar despre indrustria entertainmentului, care este intr-o continua crestere si nu sufera din cauza crizei. Sper ca pe viitor sa apara si la noi astfel de scoli care pregatesc copiii pentru profesia de concept artist. Pana atunci internetul va ramane cel mai bun indrumator si profesor in acest domeniu la noi.

Vreau sa va multumesc pentru acest interviu si va astept pe toti care mai aveti intrebari despre desen si industrie la mine pe blog http://alexnegrea.blogspot.com/.

 *

Iti multumesc si eu pentru amabilitate si iti urez succes in continuare! 

Three men. One battle. (No) Heroes.

Ironia sorții este să refuzi să citești atâta timp un scriitor pentru că nu ți-a placut o povestire de-a lui și apoi, în mai puțin de 6 luni, să-i citești nu mai puțin de 4 carți (plus povestirea) – pentru că ăsta este numarul la care mă găsesc în momentul de față cu Abercrombie. Înainte de a afla de Heroes, știam că la Abercrombie mi-a mai rămas doar un volum neparcurs (la Best Served Cold mă refer), și îl păstram pentru un viitor mai apropiat.

Ca o scurtă paranteză, în curând se împlinește un an de când mă aflu în Albania. În timpul asta m-am tot învârtit să găsesc o librărie cu volume în engleză și abia recent am reușit să găsesc una în centrul capitalei, Tirana. Nu cred că mai există alta, pentru ca vânzările volumelor în engleză nu merg prea strălucit. De unde știu asta? E simplu. Fiecare volum, pe lângă preț, are trecută și data intrării în librărie. Sunt unele care au făcut “istorie” în stoc. Nu vă faceți iluzii, alternative prea multe de scriitori nu sunt, însă pe lângă un Dean Koontz (prezent cu vreo 7 volume), Terry Brooks (yuck!), Adrian Tchaikovsky (am încercat să citesc primul său volum, dar e cam… neinteresant), seriiile vampirilor (ce au raftul lor separat, plin ochi) ale lui Meyers și Sookie Stackhouse, plus ceilalți autori la moda (ce i-am vazut pe la Leda), un Poul Anderson, Scott Lynch, Brian Ruckley (de care încă nu am citit nimic), se găsesc și chestii mai “grele” de J.R.R. Tolkien, George R.R. Martin, Stephen King, Clive Barker, Connie Willis (care are ditamai dicționarul) și, în final, cartea de care vorbesc aici, Heroes(ii) lui Abercrombie.

În curând, am în plan să încerc să și comand de pe bookdepository câte ceva să vad daca îmi ajung la destinație… pentru că e un pic cu semnul întrebarii. Ca în alte multe domenii, sistemul poștal nu este grozav de pus la punct, și în plus adresele nu sunt chiar cele mai exacte. Abia în urmă cu vreo 5 luni am vazut să apară tablițe cu numele străzilor în orașul-port unde mă găsesc eu și care este considerat al doilea ca importanță după capitală. De restul localităților ce să mai vorbim. Oricum, situația generală nu este atât de rea pe cât se crede în general, dar nici la polul opus cum am auzit ca s-a dat la televizor recent, că Albania este țara europeană cu cea mai mare creștere economică. Nu are logică atâta timp cât în toate orașele, după cum s-a dat într-un reportaj local, numărul afacerilor închise pe anul trecut a fost aproape dublu față de cele deschise! Și să nu mai vorbesc de cele ce activează într-o veselie la negru și de care te lovești la orice pas.

Dar să nu uit cui am dedicat postul de față.

Pe baza a ceea ce am citit în cele patru volume ale autorului, aș spune că în primul rând forța lui stă în creionarea unor personaje credibile și în construirea unor interacțiuni încărcate de forță emoțională, psihică, fizică – pe scurt, realizate cu tot tacâmul necesar pentru a impresiona un cititor obișnuit. Aspectul mai important este că, printre altele, Abercrombie descrie și o rasă mai specială, cei ce sunt numiți barbari (Northmen). Nordicii sunt oameni lipsiți de prea multe maniere, oameni ai fierului și ai luptelor spontane (pentru o vorbă aruncată aiurea) pe viață și pe moarte și la care renumele contează mai mult decât orice.

Așa că munca asta e și mai grea. Să fii capabil să-ți introduci personajele într-o povestire, în mod natural, fără a te concentra neaparat pe firul epic e ceva. Oricine poate scrie fantasy, dar puțini au talentul lui Abercombie. Și să nu mai uit că sunt și violuri (văleu, dar de ce?!!) și crime, și sânge, mult, mult sânge, iar capetele (plus alte membre – la kilogram) zboară și soldații mor neîncetat (doar ăsta e rolul lor, nu?), angrenați în bătălii mici sau mari, uneori pentru o cauză pierdută și fără absolut nicio însemnătate, într-un haos absolut demențial. Nimic nu mai este la fel apoi. Adica după ce citești Heroes.

O altă situație interesantă este menținerea unui statut ușor ambiguu al conduitei morale a eroilor (Heroes, nu?). Acțiunile fiecăruia au în spate o motivație solidă, așadar este destul de greu să identifici un personaj cu adevărat negativ. De altfel, și titlul este mai mult decât sugestiv pentru aspectul ăsta, și autorul îi pune pe toți în aceiași oală, nu încearca să-i disculpe, să le găsească scuze, ci pur și simplu urmărește firul natural al lucrurilor. Impresia este amplificată și mai tare de adăugarea unui dialog deștept, cu replici tăioase, dar străbătute de o undă ușoară și dozată de umor negru. Până la urmă, ce veteran al morții nu o scuipă în față cu seninătate? Ce soldat cu ștate vechi, trecut prin sute de bătălii (skirmish-uri cum spune englezul), nu se aruncă cu ferocitate în luptă, fără a se mai gândi la nimic? Nimic altceva decât “trăiește clipa” și “elimină-ți adversarul cît mai repede cu putinta”. Pentru a putea apuca a doua zi. Altfel nu ai nicio șansă. Pentru că la orice moment de neatenție sau milă aratată adversarului, prețul plătit poate fi prea mare, chiar fatal. Războiul naște monștri, însă cei ce îi supraviețuiesc se pot considera cu adevărat nou-născuți și adevărații învingători ai sorții. Indiferent de tabara căreia îi aparțin.

Black Dow, Bremer dan Gorst, Calder. Aceștia sunt cei trei eroi ce fură prim-planul. E uimitor cum reușește Abercombie să șteargă cu buretele amintirea celorlalte personaje memorabile din seria The First Law (v-am zis, nu, că închizitorul-șef, Glokta, este în topul personajelor mele favorite, ever) si sa impuna o serie de personaje secundare din acea serie. Dacă Calder era doar un fiu de rege tiran, crud și sângeros și el la rândul lui, acum este preocupat de cum să supraviețuiască cu orice preț războiului și intrigilor noului rege, pentru a se bucura de copilul din pântecele soției (ținută ostatică). Bremen dan Gorst, odată partener de duel pentru fostul capitan Jezal dan Luthar și actualul rege al Uniunii, se află aici în dizgrația prea-măritului suveran, trimis să lupte (și să moară, cel puțin asta speră Bremen) pentru a-și spăla păcatele. Black Dow (simplu companion și unul din cei câțiva Named Men din seria The First Law) acum, după ce se spune l-a ucis pe vestitul Logen Ninefingers (căruia, apropos, nu i-am simțit deloc lipsa, sic!), încearcă să mențină sub același stindard interesele tuturor nordicilor din postura de rege al acestora, încheind alianțe din ce în ce mai riscante și mai surprinzătoare pentru neamul acestora, ce s-ar putea întoarce (dupa cum e de așteptat, nu?) în orice clipă asupra lor.

Heroes ( ce se poate citi și separat de restul volumelor, deși ar fi de recomandat de parcurs după ce se termină seria The First Law) este genul de carte pe care nu mi-aș dori-o film, pentru că altfel nu s-ar mai permite cititorului să aibă propria sa viziune asupra întregii stării de fapt, ci ar fi vorba de impresiile unui alt cititor, iar lucrurile nu ar mai fi la fel. (Cum, de altfel, cred că este valabil și pentru majoritatea filmelor… deși trebuie să recunosc că impactul financiar asupra buzunarelor autorului, în cazul unui film (reușit sau nu) este considerabil și deloc de neglijat.)

La momentul de față Abercombie nu este umflat de marketing și are și un ritm de scriere sănătos – cam câte un volum la 18 luni(!!). Acestea nu au o întindere exagerată și în plus un cititor nou are posibilitatea de a-i citi cărțile cap-coadă fără a avea “emoții” că trebuie să aștepte până la următorul volum. Cu alte cuvinte, seria The First Law este finalizată, iar celelalte două sunt stand-alone-uri. Cum Gollancz a anuntat că vor mai fi cel puțin 4 cărți în acest univers, un alt stand-alone și încă o posibila serie de trei, nu pot decât să fiu foarte fericit.

Probabil dacă-l citeam mai devreme pe Abercrombie (adică acum câțiva ani) nu mai încetam cu superlativele și vă bombardăm la greu cu complimente să vă conving să-l citiți. Nu vă  spun decât ce mi-au transmis și mie alți cititori (vezi Schizoid): daca nu l-ați citit până acum pe Abercombie, nici nu știți ce pierdeți.

The Heroes redoubles my belief in Mr. Abercrombie’s talents. He approaches fantasy from new angles with creative ideas that are phenomenally well-executed. He adeptly juggles handfuls of brilliant, provocative, entertaining and empathetic characters, and encourages the reader to see the world through their (clouded) eyes rather than his own. The First Law was great, Best Served Cold was brilliant and The Heroes is truly masterful.

 SF REVIEWS

Celor carora le place sa se joace de-a scrisul si sa compuna liber, au ocazia sa-si dea frau liber imaginatiei aici, in cadrul articolului special conceput in acest sens. Chiar autorii precedentelor texte vor oferi note micilor compuneri (cu un numar limitat de cuvinte) asa ca lucrurile se anunta si mai interesante. Mai multe detalii pe link-ul de mai sus.

***

Incepind de pe  1 februarie DemNet-ul lui Dan Dobos este disponibil si in varianta electronica( compatibil PC/Mac, iPad/iPhone, Kobo, Nook, Sony, Android, Kindle) pe www.elefant.ro, la adresa de aici.

De asemenea, la aceeasi librarie online mai puteti gasi si editiile electronice ale volumelor Gheorghe, un om special si Elefantul in bostanarie plus alte volume de la Eagle Publishing, Leda, Nemira, Millennium.

***

La finele lunii decembrie a anului trecut s-au acordat premiile Premiile Vladimir Colin 2011.

Din juriu au facut parte Mircea Opriță (președinte), Cătălin Badea-Gheracostea, George Ceaușu, Liviu Radu și Lucian-Vasile Szabo.

Premiile s-au acordat  pentru volume publicate în perioada 2008 – 2010, dupa cum urmeaza:

ROMAN: Sebastian A. Corn – Vindecătorul (Cartea Românească, 2008)

PROZĂ SCURTĂ SF: Silviu Genescu – Rock me Adolf, Adolf, Adolf (Bastion, 2008)

PROZĂ SCURTĂ FANTASTICĂ: Doru Stoica – Între bariere (Millennium Press, 2010)

NON-FICTION: Dodo Niță & Alexandru Ciubotariu – Istoria benzii desenate românești 1891 – 2010 (Vellant, 2010)

Dupa Galileo Online, premiile vor fi acordate în cadrul unei ceremonii care va avea loc la București în februarie 2012. 

De mult timp tot incerc sa scriu cateva vorbe despre volumul de la categoria non-fiction, dar nu reusesc.  E o lucrare deosebita.

Imagine model (Salonului European de Banda Desenată 2011)

Astazi, 9 februarie 2012, la ora 18.00, la Centrul Cultural al Ungariei din București (str. Gina Patrichi nr.  8) va avea loc vernisajul expoziţiei de benzi desenate Livia Rusz. 

La eveniment, organizat de Institutul Cultural Român în colaborare cu Centrul Cultural al Ungariei la Bucureşti, vor vorbi Márta Fazekas, secretar cultural al Centrului Cultural al Ungariei, Tania Radu, vicepreședinte al Institutului Cultural Român şi Alexandru Ciubotariu, curatorul expoziţiei. Vernisajul va fi urmat de un recital de pian susţinut de Cătălin Dima.

Expoziţia dedicată Liviei Rusz va putea fi vizitată până pe 13 martie (luni – joi în intervalul 10.00 – 17.00, vineri 10.00 – 14.00). Intrarea este liberă.

Mai multe detalii aici .

Mi-a apărut o nouă recenzie în Galileo Online despre o carte care, cu siguranţă, nu va lipsi de pe buletinul meu de nominalizări la premiul Hugo din 2013.