„Dacă Rusia ne-ar ataca și am înceta să mai dăm dovadă de reținere, cred că am învinge Rusia destul de repede. Avem un avantaj covârșitor față de Rusia în privința forței aeriene”, a declarat Sikorski.

Șeful diplomatiei poloneze a făcut și o paralelă legată de vulnerabilitatea infrastructurii energetice rusești. Potrivit estimărilor sale, dacă Ucraina a reușit să paralizeze jumătate din capacitatea de rafinare a petrolului a Rusiei în decurs de șase luni, Polonia ar avea nevoie de doar șase săptămâni pentru a distruge restul.

Această luare de poziție vine pe fondul unei escaladări periculoase a tensiunilor în regiune, marcată de recente atacuri rusești executate în imediata apropiere a frontierei poloneze.

sursa relatărilor : ukranews

„Dacă Rusia ne-ar ataca și am înceta să mai dăm dovadă de reținere, cred că am învinge Rusia destul de repede. Avem un avantaj covârșitor față de Rusia în privința forței aeriene”, a declarat Sikorski.

Șeful diplomatiei poloneze a făcut și o paralelă legată de vulnerabilitatea infrastructurii energetice rusești. Potrivit estimărilor sale, dacă Ucraina a reușit să paralizeze jumătate din capacitatea de rafinare a petrolului a Rusiei în decurs de șase luni, Polonia ar avea nevoie de doar șase săptămâni pentru a distruge restul.

Această luare de poziție vine pe fondul unei escaladări periculoase a tensiunilor în regiune, marcată de recente atacuri rusești executate în imediata apropiere a frontierei poloneze.

sursa relatărilor : ukranews

Însă, la fel ca multe alte tehnologii anterioare, IA implică riscuri, iar acestea sunt grave tocmai datorită puterii imense a tehnologiei. Am scris mult și despre aceste riscuri. Printre ele se numără pierderea controlului asupra sistemelor IA, utilizarea abuzivă a IA pentru atacuri cibernetice și bioterorism, precum și perturbări economice majore. O cursă a degradării, alimentată de interese comerciale, poate amplifica aceste riscuri.

Împreună cu cofondatorii și angajații mei, m-am confruntat cu această dualitate dintre riscuri și beneficii încă de la înființarea companiei Anthropic. Dacă nu dezvoltăm această tehnologie, privăm umanitatea de beneficiile sale sau, pur și simplu, lăsăm IA pe mâna regimurilor autoritare; pe de altă parte, o dezvoltare prea rapidă ar fi nesăbuită. Am căutat o cale de mijloc: să demonstrăm că este posibil să construim cu grijă și să avem succes comercial, transformând siguranța într-un criteriu de competiție între companiile din domeniu. Cu alte cuvinte, să creăm o cursă a evoluției pozitive. Am dedicat întotdeauna o parte considerabilă a eforturilor noastre studierii și abordării riscurilor asociate IA, precum și informării publicului și promovării unei reglementări bine chibzuite a acestui domeniu, chiar și atunci când am fost acuzați de exagerări, de „catastrofism” sau de complicitate cu autoritățile de reglementare. Am încercat să punem prudența mai presus de viteză și cumpătarea mai presus de profit.

Totuși, în ultimele luni, am ajuns la concluzia că abordarea completă a riscurilor necesită și mai multă prudență: nu este suficient să investim în prevenirea riscurilor, ci trebuie să gestionăm ritmul de dezvoltare a capacităților tehnologice, astfel încât măsurile de siguranță să poată ține pasul. Trebuie să încetinim viteza cu care îmbunătățim capacitățile modelelor IA. Progresul va continua să pară rapid, iar noi trebuie să folosim cu înțelepciune timpul câștigat. Două aspecte m-au convins de acest lucru.

Prima mea îngrijorare este că, începând aproximativ din această vară, inteligența artificială (IA) a avansat într-un ritm mult mai alert, impulsionată în primul rând de capacitatea tot mai mare a IA de a crea următoarea generație de sisteme IA. Această dinamică poartă numele de „auto-îmbunătățire recursivă” și începe să se manifeste în întreaga industrie, inclusiv la Anthropic – așa cum am descris noi și alții. Dacă nu este ținută sub control, această evoluție ar putea depăși capacitatea noastră de a înțelege și de a gestiona aceste sisteme; prin urmare, trebuie abordată cu extremă precauție – sau chiar evitată complet.

A doua mea îngrijorare vizează incidentul OpenAI-Hugging Face (OAI-HF), în care un roi de agenți a acționat, în esență, ca un colectiv fanatic și devotat: au lansat atacuri cibernetice asupra unor ținte pe care nu fuseseră instruiți să le atace și care nu aveau nicio legătură cu sarcina inițială, sacrificându-se pentru succesul grupului și încercând să compromită sistemul de evaluare a performanței lor. Este ușor să minimalizăm acest incident, întrucât nu au existat victime, iar pagubele economice au fost neglijabile; totuși, în opinia mea, un roi dotat cu capacități superioare, dar cu un nivel similar de nealiniere cu obiectivele umane, ar fi putut provoca daune catastrofale. Având în vedere ritmul accelerat de dezvoltare a capacităților IA, mă tem că, în decurs de 6–12 luni, un astfel de roi ar putea prelua controlul asupra întregului internet prin intermediul unei rețele persistente de boți (provocând, potențial, pagube de sute de miliarde de dolari), iar amploarea daunelor ar continua să crească dacă sistemele IA ar deveni tot mai puternice în absența unor mecanisme de siguranță adecvate. De asemenea, este ușor să considerăm incidentul OAI-HF drept un eșec izolat al unei singure companii, însă cred că o astfel de perspectivă ar fi greșită. Incidente similare, deși mai puțin grave, au avut loc în întreaga industrie – inclusiv la Anthropic – și consider că revine fiecărei companii care dezvoltă tehnologii IA de avangardă responsabilitatea de a acționa ca și cum incidentul OAI-HF s-ar fi produs în cadrul propriei organizații.

Prin urmare, propun un plan în trei etape, menit să regleze ritmul dezvoltării tehnologiilor de avangardă…

mai mult la :  https://darioamodei.com/post/we-must-pace-the-frontier

Informațiile referitoare la cifră și la termenul-limită provin de pe canalul de Telegram al ambasadei, și nu de la Ministerul german de Externe, care nu publicase proprii indicatori oficiali la momentul redactării articolului. Ambasada a precizat că persoanele vizate au fost declarate persona non grata, informație preluată și de agenția de presă ucraineană UNN.

Declanșatorul acestor măsuri l-a constituit o tentativă de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle, survenită la începutul lunii august. O dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în apropierea unei aeronave cargo ucrainene utilizate pentru transportul de muniție; dispozitivul nu a detonat și a fost dezamorsat de poliție. În zilele următoare, autoritățile au mai descoperit alte două dispozitive în incinta sau în proximitatea aeroportului.

Conducerea Ministerului de Interne și cea a Ministerului de Externe au anunțat la 1 septembrie că o anchetă desfășurată pe parcursul unei luni a stabilit responsabilitatea Rusiei. „Investigațiile poliției, tiparul acțiunii și datele serviciilor de informații demonstrează responsabilitatea Rusiei pentru tentativa de atac de la aeroportul din Leipzig”, au subliniat oficialii germani, citați de Defense News.

Cancelarul german a afirmat că atacul a fost planificat în Rusia de-a lungul mai multor luni și că o catastrofă majoră a fost evitată la limită. Moscova respinge aceste concluzii, iar președintele Vladimir Putin a susținut că dovezile prezentate au fost fabricate.

Măsurile anunțate la 1 septembrie au vizat închiderea Consulatului General al Rusiei la Bonn tot până la 18 septembrie, rezilierea contractelor de închiriere pentru Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, precum și verificări mult mai riguroase ale vizelor și ale procedurilor de imigrare pentru cetățenii ruși suspectați de implicare în operațiuni hibride. Expulzarea personalului diplomatic, anunțată nouă zile mai târziu, reprezintă o etapă suplimentară în această escaladare, și nu o decizie singulară.

Moscova a ripostat rapid prin măsuri de retorsiune. Ministerul rus de Externe a dispus închiderea Consulatului General al Germaniei la Sankt Petersburg până la 18 septembrie și sistarea activității tuturor filialelor Goethe-Institut, personalul fiind obligat să părăsească Federația Rusă, după cum a relatat Al Jazeera. Ministerul rus a susținut că Germania a provocat o nouă escaladare și poartă întreaga responsabilitate pentru consecințe, în timp ce ministrul de Externe Serghei Lavrov a calificat măsurile germane drept absolut inacceptabile.

Ambasada Rusiei la Berlin a descris poziția Germaniei drept o acțiune lipsită de dovezi sau argumente solide, bazată exclusiv pe raționamente de tip „foarte probabil” și pe o reacție considerată inadecvată și fără precedent. Germania a expulzat peste 80 de diplomați ruși începând din februarie 2022 – majoritatea fiind, potrivit Ministerului de Externe, agenți care acționau sub acoperire diplomatică –, iar incluzând deportările, un total de aproximativ 400 de cetățeni ruși au fost îndepărtați din țară, conform United24 Media. Expulzarea simultană a 150 de persoane depășește însă ca amploare orice măsură similară luată anterior în acest context.

Gravitatea deciziei adoptate de Berlin este explicată de statutul strategic al aeroportului Leipzig/Halle. Acesta reprezintă unul dintre cele mai mari huburi europene pentru transportul aerian de mărfuri și un punct-cheie în logistica NATO și a sprijinului pentru Ucraina. Descoperirea unei drone în imediata apropiere a unui zbor cu încărcătură militară transformă incidentul dintr-o simplă hărțuire simbolică într-un atac direct asupra liniilor logistice aliate. De la declanșarea invaziei din 2022, Germania a sprijinit Ucraina cu asistență civilă substanțială și cu un volum semnificativ de ajutoare militare.

sursa :  new.intellinews.com

mai mult la : libertatea.ro/stiri/conacul-simonis

Ediția aniversară se va desfășura în perioada 2–4 octombrie 2026, la Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov, în sala de lectură (Bd. Eroilor nr. 33–35, în zona Livada Poștei).

Tema ediției din acest an este „Inteligențe sub semnul Antares”, o formulă care deschide un teritoriu larg de discuție pentru un eveniment SF&F: de la inteligența artificială și formele non-umane de inteligență până la modul în care literatura speculativă a imaginat, de-a lungul timpului, relația dintre om, tehnologie, cunoaștere sau cu alte civilizații.

45 de ani de Antares

Clubul Antares Science-Fiction & Fantasy din Brașov a luat ființă în toamna anului 1981. Potrivit istoricului oficial al organizației, Antares a fost primul și, la acel moment, singurul club de acest gen din Brașov. În 2016, clubul s-a constituit ca organizație neguvernamentală, sub denumirea de Asociația Antares Science Fiction & Fantasy Club Brașov.

Clubul a traversat perioada comunistă, schimbările de după 1989 și transformările fandomului românesc, păstrând o activitate care depășește literatura propriu-zisă. În proiectele sale apar, alături de literatura SF și fantasy, astronomia, ufologia, popularizarea științei, artele vizuale, filmul și muzica electronica.

Cât priveşte AntareSFest, manifestarea a debutat în 2017, iar în acest an a atins borna aniversară a zecea, confirmând capacitatea uluitoare a grupării braşovene de a traversa cu succes timpul şi vremurile.

Programul edițiilor precedente a inclus lansări de carte, întâlniri cu autori, dezbateri, prezentări științifice, expoziții, ateliere de scriere și artă grafică, precum și activități de tip cosplay, transformând AntareSFest într-un festival autohton dedicat promovării SF-ului românesc.

mai mult la : 

AntareSFest 2026: 45 de ani de Antares și o ediție aniversară

Mai știți și alți autori de Cyberpunk? Dar din cei care promovează Transumanismul?

Ciprian-gabriel Chisega-negrila

După zborul la Mykonos, avem dovada unei rețele bine unse: PSD își trimite oamenii la Curte, apoi îi blindează cu o lege care îi face de neatins, orice ar decide și orice ar face.

Legea Curții spune că un judecător CCR poate fi percheziționat, reținut, arestat sau trimis în judecată doar cu votul a șase din cei nouă judecători, după ce Plenul îl ascultă pe cel vizat. Asta înseamnă că procurorii pot deschide dosar și îl pot chema la audieri cât vor, dar percheziția îi e anunțată dinainte omului la care vor să intre în casă, iar dosarul ajunge în instanță doar dacă îi dau voie colegii. Un parlamentar sau un judecător de la orice tribunal din țară poate fi trimis în judecată fără aprobarea nimănui.

Legea a trecut în martie 2017 prin Comisia juridică a Camerei. Eu am avut unul dintre cele două voturi împotrivă, ambele de la USR, pentru că se vedea de atunci că imunitatea asta trece dincolo de ce scrie în Constituție. În același pachet, judecătorii CCR au primit și dreptul de a intra în avocatură sau în notariat fără examen la finalul mandatului, iar, ca notar care a trecut prin examenul ăsta, vă pot spune că nu e un detaliu.

Patru dintre cei nouă judecători ai Curții sunt puși de PSD: Geani Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Deliorga însuși. Patru voturi sunt suficiente ca aprobarea să nu treacă. Pe Geani Stan îl știm bine. În iunie 2019, după ce PSD îl votase deja pentru CCR și cu câteva zile înainte să depună jurământul, a retras, ca șef al Secției Speciale, apelurile parchetului în dosarul lui Sebastian Ghiță și în dosarul Romsilva. Achitările au rămas definitive, deși un an mai târziu chiar CCR a declarat neconstituțional dreptul Secției de a retrage apeluri.

Așa că de-alde Deliorga și Stan pot zbura liniștiți oriunde și cu oricine, parașuta le-a făcut-o cadou PSD încă din 2017.

Silviu Dehelean

În ce lume, în ce Republică, în ce epocă trăim noi, Doamne? Republica DIICOT? Republica Lia Savonea? Republica Cristian Deliorga? Republica Lucian Pahonțu? Republica Mircea Chelaru? Republica sau Epoca Nicușor Dan?

LEGEA FÂLFÂITULUI.

Ați terminat cu grijile? Ne paste o lege privind Ziua Drapelului Național, inițiată de AUR, plină de amenzi: 10.000 de lei pentru oficialii care nu pupă Drapelul, 20.000 de lei pentru instituțiile media care nu alocă 30 de minute de emisie în ziua dedicată drapelului, 30.000 de lei pentru autoritățile locale care nu amenajează un loc public care să poarte denumirea „Piața Tricolorului”, plus un catarg de vreo 30 de metri.

Aurarilor nu le-a scăpat nici textul rugăciunii ce va fi rostită la ceremonii de preoți sau de cine s-o nimeri. Cum o Piață a Tricolorului va exista în toate orașele, municipiile și târgurile mai răsărite, vă dați seama de cum va exploda industria românească de catarge și de drapele. Pentru că și școlile vor fi dotate cu catarge, altfel cum să pupe copii Drapelul. În fine, după fâlfâit vom ști pe loc și de unde bate vântul. Legea Drapelului, încă o probă că treimii Simion-Dungaciu-Peiu nu i se fâlfâie de grijile românilor.

Neculai Constantin Munteanu