Treaba-i simplă. Cum mă știți nebună după cifre și statistici, am acceptat în 2 secunde propunerea celor de la Standout de a face parte dintr-un fel de studiu al blogurilor. Până acum voi ați tot citit ce am scris eu. Acum e momentul să vă dau vouă cuvântul și să vă invit să vă dați cu părerea despre blogul meu și bloguri în general. M-aș bucura dacă ați participa în număr cât mai mare, pentru că m-ar ajuta în îmbunătățirea articolelor, subiectelor și a altor aspecte ce țin de blog.

Voi vă alegeți cu o statistică anuală despre blogurile din țară, eu mă aleg cu o părere sinceră de la voi. E o situație de tip win-win și o propunere pe care nu o puteți refuza. Deci, vă rog, click pe bannerul mare și completați chestionarul. Nu vă ia mai mult de 5 minute, promit!

Mulțumesc frumos,
CristinaTM

În prima zi a festivalului, 19 mai, vom putea viziona poemul dramatic Peer Gynt, de Henrik Ibsen, una dintre cele mai importante lucrări din istoria teatrului universal, pusă în scenă de Horváth Csaba, fondatorul Companiei Forte, unul dintre cei mai importanți coregrafi din Ungaria. După avanpremiera timișoreană, spectacolul va avea premiera atât aici, cât și la Budapesta.

Anul acesta vor fi invitate mai multe teatre din Budapesta, reprezentante ale curentului alternativ, promotoare ale teatrului-dans. Din programul actualei ediții nu va lipsi trio-ul Mucsi Zoltán, Scherer Péter, Katona László, care şi-a câştigat demult popularitatea. Alături de spectacole, TESZT îşi invită spectatorii la o serie de evenimente OFF, precum concertele. Cap de afiş la această secţiune îl reprezintă Boris Kovač și La Campanella, la care eu sper să pot ajunge și m-aș bucura să vă văd și pe voi în public. Originar din Voivodina, Boris Kovac e prezent şi premiat pe scenele mai multor continente. În cadrul secțiunii muzicale a TESZT vor mai fi prezente trupele Bélaműhely și Eugenia, dar şi Auăleu, Teatru de garaj şi curte, cu producția specială Ferma Animalelor. Apropo de Ferma Animalelor, trebuie să recunosc că este una dintre acele piese de teatru care m-a lăsat fără cuvinte de fiecare dată când am văzut-o și am văzut-o de cel puțin 4 ori. O recomand, pentru că e altceva.

Eu sunt unul dintre fericiții bloggeri acreditați ai festivalului și abia aștept să văd piesele din program. Mi-am propus ca, în afară de spectacolul din prima seară, să ajung la cât mai multe piese din ultimele zile de festival, pentru că majoritatea sună promițător. Bineînțeles, scopul ascuns este și să revăd Mauntainbikers, care mi-a plăcut în mod deosebit și la care nu am apucat să merg decât o dată.

Vă las, mai jos, programul evenimentului (click pentru mărire), pe care vă sfătuiesc să-l printați și să-l țineți la îndemână, că sigur găsiți ceva interesant și drăguț de văzut. Prețurile biletelor sunt cele obișnuite, 16 lei preț întreg, respectiv 8 lei – cu reducere. Pentru montările invitate, biletele vor costa 20, respectiv 10 lei, în timp ce biletele la concertul Boris Kovač vor costa 20 de lei. Acestea vor fi puse în vânzare la Casa de Bilete. Pentru spectacolul Teatrului Național „Mihai Eminescu” și cel al Teatrului German de Stat biletele se achiziţionează de la Casele de bilete ale acestora. Există și abonamente pentru festival, cu care puteți să economisiți câte ceva, verificați pe site.

În primul rând, PRbeta este o resursă de informare pentru cei aflați la început de drum în domeniul comunicării. Asta înseamnă că ne ocupăm cu furnizarea de informații utile și resurse necesare celor care vor să învețe cum se face comunicarea în mod practic, nu după manualele școlare de acum 70-80 de ani. Nu spunem că istoria comunicării nu e importantă, pentru că e, dar nu putem să ne așteptăm să creștem profesioniști dacă nu-i învățăm încă de tineri cum se face acum comunicare și care sunt regulile de folosire ale noilor canale de comunicare.

În acest sens am lansat, acum o vreme, un blog dedicat. Suntem o echipă de oameni care scriem aproape zilnic, pe blogul PRbeta, articole ajutătoare, care să răspundă la nevoia de a găsi resurse utile în limba română. Echipa de redacție e aleasă pe sprânceană și lista editorilor rămâne deschisă. Dacă aveți experiență în domeniu și doriți să scrieți pe PRbeta, vă rog să-mi trimiteți uhn e-mail la cristina@prbeta.ro. Între timp, vă invit să urmăriți blogul și, dacă îl considerați util, să-l recomandați și altora.

Am început, împreună cu Nebuloasa, un demers prin care vrem să asigurăm studenților din facutățile de comunicare un mediu real de practică. De aceea lucrăm cot la cot cu companiile și cu universitățile și pregătim, pentru toamnă, o serie de workshop-uri de comunicare (gratuite) pentru studenți. Un fel de Școală de PR și comunicare online, că și-așa nu există încă așa ceva la noi.

În plus, PRbeta se implică în organizarea diverselor evenimente organizate în Timișoara (și prin împrejurimi) oferind membrilor mai tineri ai echipei posibilitatea să învețe organizarea de eveniment prin puterea exemplului. Dacă vă întrebați cum puteți face parte din echipă, să știți că nu-i un capăt de lume. Îmi puteți trimite un mail la aceeași adresă și vă povestesc mai pe larg. Important e să vă doriți să învățați și să aveți habar cu ce se mănâncă PR-ul (adică să veniți de la o facultate de comunicare sau jurnalism).

Mai avem și alte planuri, dar deocamdată le ținem încuiate în laboratorul secret. Urmează să vă povestim despre ele la momentul potrivit. Până atunci țin să mulțumesc încă o dată echipei pentru sufletul pe care-l pune în fiecare lucru pe care-l facem, vouă pentru că ne susțineți și sponsorilor noștri, că fără ei nu am fi putut face atâtea lucruri minunate: Romtelecom, BCR, Timișoreana, PayU, Farmec, Porsche Timișoara și Hotel Timișoara. Evident, nimic din toate astea nu s-ar întâmpla fără suportul tehnic oferit de minunații de la The 4th Floor. Să-i țineți minte, că-s cea mai bună alegere în materie de design+implementare site-uri de calitate.

Sursa foto: lilisor.net. Protagoniste foto: Alina Ghenciu, Roxana Cioban și Laura Iancu (care va avea blog cât de curând ), jumătatea mai tânără a echipei PRbeta.

Îmi plăcea să cred că timpul există pentru a-l putea eu împărți după bunul plac. Aveam timp pentru toate, de la familie și prieteni, la idei noi de evenimente și proiecte. Acum mă bucur când găsesc câte o seară liberă la adăpostul cald al zâmbetelor sincere ale prietenilor mei.

Aveam o listă lungă pe messenger la categoria Prieteni. Acum s-a scurtat atât de mult încât prefer să vorbesc cu ei la telefon sau la o cafea (din când în când) și păstrez messengerul pentru convorbiri business sau prieteni care nu mai sunt de multă vreme în oraș.

Îmi petreceam serile citind câte o carte sau vizionând câte un film ”de epocă”. Acum citesc mailuri și vizionez traininguri de comunicare. Cărți mai citesc doar pe tren, duminica sau în pauzele dintre evenimente.

Nu trecea o vară fără să îmi petrec cel puțin 2 săptămâni pe munte. Acum, de mai bine de doi ani, văd munții doar în pozele altora sau în filmulețele de mai demult.

Credeam că oamenii dragi mie îmi vor fi alături pentru totdeauna. Acum unora le duc flori, de două-trei ori pe an, iar pentru sănătatea altora mă tem în fiecare zi.

Și totuși nu îmi pare rău. Încă pot să râd și mă trezesc în fiecare dimineață cu speranța că ziua care tocmai a început va fi mai bună decât cea care tocmai s-a terminat. Pentru că există în jurul meu suflete care încă mai cred în oameni, în infinitatea timpului, în existența prieteniei sincere, în bunătatea celor care nu se laudă cu ea și în eternitatea sentimentelor de bine.

Vă mulțumesc că existați și că periodic îmi aduceți aminte că atitudinea pozitivă și zâmbetul sincer fac mai mult decât toate cuvintele și intrigile conturate de-a lungul timpului în jurul existenței noastre banale.

1. În 4 mai începe Concursul Național de Discursuri Toastmasters. Detalii și program găsiți aici.

2. În 3 mai începe Timishort. Eveniment recomandat de Marele Ecran. Detalii pe deja cunoscutul blog de film.

3. Editura Nemira își caută om de Marketing și PR, un 2 în 1 profitabil de ambele părți. Condiția e să fiți din București și să aveți experiență relevantă în domeniu, că e vorba de un post de coordonare, nu de execuție. Detalii pe Bestjobs.

4. Agenția de tursim Ultramarin începe să miște în online. Vă doresc cât mai multe realizări și vizibilitate cât mai mare.

5. Unii și-au luat rolul de oameni în concediu foarte în serios și au realizat un dicționar foarte util oricărui român. Recomand. În timpul acesta râd cu lacrimi.

Și acum vă rog să mă ajutați cu niște sfauri și sugestii.

1. Ținând cont că Yoshi al meu e pe moarte, am de gând să-mi achiziționez un laptop nou pe la jumătatea lui mai. Cum ultimii ani i-am trăit în compania unui fidel Toshiba, pe nume Yoshi, mă întreb ce-o fi mai înțelept: să-l schimb cu un HP, cu un Dell sau să rămân la Toshiba? Am găsit niște configurații care m-ar ajuta să muncesc cu drag și spor, dar nu mă pot hotărî ce să fac. Poate mă ajutați voi c-o părere sau cu un sfat. Vi le las aici pe toate trei, să vedeți la ce m-am gândit: laptop Toshiba, laptop Dell, laptop HP.

2. Ținând cont că mâine e 1 mai și eu sărbătoresc prin muncă, nu prin mici și bere, vă rog să-mi recomandați 3 beri (că mi-s suficiente 3 să mă ia somnul) cu care să mă răsfăț seara, când termin treaba și mă delectez cu un film de nota 10. Să-mi recomandați ceva ce se poate și cumpăra din Timișoara, că știu și eu că berile din Cehia sunt delicioase și că nemții sunt campioni, dar n-am cum să ajung la berăriile din Dortmund să aleg de acolo ce-mi place.

Mulțumesc anticipat pentru răspunsuri și recomandări.

Spre exemplu, săptămâna trecută am aflat că foarte multă lume are impresia că Social Media și comunicarea online sunt unul și acelați lucru. În primă fază am rămas uimită, însă mi-am dat seama apoi de ce se face confuzia asta. Social Media este o parte a comunicării, așa cum subliniază foarte bine și Răzvan Baciu, dar nu este o componentă exclusivă.

După mai mult de 6 ani de activitate în domeniul comunicării susțin că (și știu că mă susțin colegii de breaslă când afirm asta) degeaba stăm exemplar la capitolul Social Media dacă nu avem o bază solidă în comunicare. Degeaba suntem ași în a mânui Facebook și Twitter dacă nu știm să planificăm o strategie de comunicare în care să integrăm și componenta Social Media. O fi online-ul noul trend, dar să nu uităm că există proceduri de lucru pe care e bine să le învățăm înainte de a începe să ne promovăm online. Mai mult, e bine să consultăm o persoană cu experiență în comunicare atunci când pregătim o campanie de Social Media. Nu de alta, dar nu-și dorește nimeni să investească mii de euro într-o campanie care să fie sortită eșecului încă de la început. În plus, orice om care activează în domeniul comunicării vă va sfătui să integrați campaniile de Social Media în strategia generală de comunicare, pentru a obține rezultate bune pe termen lung.

Comunicarea se învață și e bine să fim atenți și să absorbim cât mai multă informație de la cei care au suficientă experiență pentru a-și putea exprima public opinia în acest domeniu. La PRbeta asta vrem: să vă punem față în față cu oamenii care au obținut rezultate foarte bune în online datorită unei bune implemetări a strategiilor de comunicare pe care le-au realizat.

Eu mă întorc la muncă, să pregătesc împreună cu fetele ultimele detalii ale conferinței. Voi vă mai puteți înscrie până miercuri la prânz și vă puteți pregăti carnețelele și tabletele, pentru că veți avea ce învăța nou de la speakeri. Vorba cântecului, ne vedem joi!

Din fericire, Eve Fashion Lounge a avut geniala idee să își premieze printr-un super eveniment prietenii. Adică acei oameni care le-au fost și le sunt alături, fie din postură de colaboratori, fie din postură de clienți. Artiști timișoreni, personalități, prieteni loiali sau pur și simplu obișnuiți ai petrecerilor tematice de joi și vineri din Eve vor participa la marea decernare a premiilor Eve Fashion Lounge, care are loc în acestă seară, de la ora 21:30.

Care este motivația din spatele acestui eveniment? Recunoștința. Oamenii minunați merită mult mai mult decât o gală! Am dorit să ofer publicului timișorean experiențe. Un loc în care să experimenteze o stare de spirit, o experienţă emoţională,  momente unice de socializare și conectarea la alţii. Divertismentul este pentru mine o experiență care împletește toate simțurile, spune Paul Soll, omul care a gândit acest concept de eveniment.

Eu voi fi acolo să decernez unul dintre premii. Veți afla deseară despre care dintre ele e vorba. Între timp puteți studia lista cu nominalizările și puteți începe pariurile despre posibili câștigători. Să le ținem pumnii tuturor și fie ca cel mai bun să câștige!

Pentru a promova Vogue Arome, o gamă de țigări super slim dedicată femeilor,British American Tabacco România a lansat o campanie TTL care mie-mi place foarte mult. Nu mă apuc să analizez sau să detaliez campania, pentru asta există blogul PRbeta. Dar vreau să vă spun câteva cuvinte despre componenta ei web.  

În mare, toată treaba e simplă: cumperi un pachet de țigări, primești un cod și o trimitere către un site interactiv. Tu, ca participant în campanie, trebuie să descoperi câteva elemente cu specific franțuzesc prezente în diverse orașe ale lumii, în afara Franței. Pe lângă faptul că e educativ (spre exemplu eu nu știam că unii dintre cei mai cunoscuți chefi francezi sunt la Buenos Aires), apelează și la latura creativă a utilizatorilor. E un mix bun și te ține pe site. Normal că ăsta era scopul lor, dar de multe ori se întâmplă ca scopul să nu fie atins din motive de prostă implementare. Aici nu e cazul de așa ceva. Din punct de vedere al utilizatorului, totul este la îndemână, bine explicat și la un click distanță.

Nu vin la voi cu o încurajare de a cumpăra țigări, știm cu toții că este un viciu destul de nociv pentru organism, dar vreau să vă invit să dați un ochi pe site pentru că merită. Din păcate, tata Google nu m-a ajutat cu un răspuns la întrebarea ”Dar ce agenție a gândit campania asta faină?”, așa că nu pot lăuda public agenția care a muncit. Oricum, felicitări pentru idee și pentru implementare. Pe mine m-au convins să revin la vechiul obicei de a fuma Vogue Arome verde, spre disperarea prietenilor care obișnuiesc să îmi ceară țigări.

Din fericire există oameni care ies din tipare și ne arată că mai sunt pe lume și alte lucruri minunate, în afară de cele cu care am fost obișnuiți de mici. Mi-a fost dat să ajungă la urechile mele povestea unui astfel de om minunat. E unul dintre acele persoane cu profil ONG-istic, implicat în voluntariat de mai bine de 15 ani, care obișnuiește să își investească resursele financiare în altceva decât achiziționarea unei case sau a unei mașini. Omul colecționează oameni.

Acum nu vă gândiți c-o fi vreun maniac care se apucă să fure oamenii de pe stradă pentru a-i închide într-un beci, că nu suntem în filmele de Hollywood. Omul și-a propus să cunoască un număr cât mai mare de persoane din cât mai multe culturi ale lumii, pentru a descoperi cum, prin natura noastră, deși funcționăm după niște norme stricte ale societății, suntem fundamental diferiți.

A băut sake cu asiaticii, a mestecat frunze de coca cu sudamericanii, a mâncat seu de balenă cu triburile de nomazi din nordul Americii, a participat la rugăciuni hinduse și a gătit mămăligă. A încercat să prindă cât mai multe detalii ale vieții oamenilor simpli din diverse zone ale lumii și se consideră un om norocos și cât se poate de simplu. Partea cea mai interesantă este că susține sus și tare că tot ce își dorește e să cunoască oameni noi, să își facă cel puțin câte un prieten în fiecare țară pe care o vizitează și că nu este deloc interesat să ajungă celebru.

Eu l-am descoperit din pură întâmplare, acum câțiva ani, în timp ce îmi vizitam un prieten în Portugalia. Dacă îl întrebi cum îl cheamă, râde și spune că e un John Smith și că numele oamenilor este foarte puțin important în comparație cu caracterul lor. Tot ce vă pot spune este că s-a născut în Braganca, are 37 de ani și călătorește prin lume de la vârsta de 19 ani și răspunde la numele de Lino. Se implică în voluntariat, nu se teme de vreun fel de muncă și cel puțin o dată pe lună pleacă pentru câteva zile spre un loc nou, cu oameni noi și diferiți.

Vă scriu despre el abia acum pentru că zilele trecute mi-a scris un mail prin care îmi cerea permisiunea să îmi menționeze numele în cartea pe care o scrie, un omagiu adus diversității umane și spiritului liber. Se pare că voi fi unul din cele câteva sute de persoane pe care le-a ales ca reprezentante ai anumitor tipologi și culturi din întreaga lume. Sunt foarte curioasă ce va scrie despre mine și România. Vă țin la curent cu date despre apariția cărții, când le primesc și eu. Între timp, nu pot decât să mă bucur că a considerat țara asta un loc demn de menționat.

Despre Emeric Imre vă spun că este unul dintre folkiștii care mie-mi plac în mod deosebit, că e originar din Cluuuj și că a început să cânte la Cenaclul Flacăra în același an în care eu mă nășteam: 1984. A cântat, la felstivaluri, alături de cele mai mari nume ale folk-ului românesc și este unul dintre marii promotori ai folk-ului chiar și după ce și-a încheiat activitatea Cenaclul lui Păunescu. Știu că organizează în Cluj seri de folk și că, prin intermediul lui, clujenii au avut oportuninatea să se bucure de o mulțime de concerte.

În seara asta vine la Timișoara, în Life Pub, să ne cânte. Ne invită să ne bucurăm de muzică, să cântăm împreună și să ne bucurăm de Nebunul de Alb. Intrarea costă 15 lei și concertul începe la ora 21:00. Ca de obicei, am rezervat o masă de zece locuri. Mai avem 3 locuri libere, așa că dați de știre dacă vreți să veniți.

Ne vedem deseară!