Ei, în seara asta a apărut domnul ministru Funeriu pe post, să clarifice unele lucruri.

1. La 1 septembrie 2012, toţi copiii care au împlinit 6 ani merg la CLASA PREGÅTITOARE

2. Inscrierile oficiale încep în luma martie 2012, probabil la 1, nu a specificat asta şi se fac la şcoală. Inscrierile se fac electronic. Nu părinţii le fac electronic, nu nu…

3. Părinţii au posibilitatea să aleagă orice şcoală doresc pentru copilul lor în limita locurilor disponibile.

4. La CLASA PREGATITOARE vor putea preda educatori sau învăţători după ce au parcurs cursurile de formare specifice acestei clase. Fie vorba între noi, eu încă nu am auzit de aceste cursuri. Poate se vor anunţa până la 1 septembrie.

5. Cursurile CLASEI PREGATITOARE se vor desfăşura în cadrul şcolilor, după cum deja aţi dedus. Sălile vor fi amenajate specific vârstei cu ajutorul finanţărilor de la primărie în mare parte. Restul de la minister. Cel puţin aşa a spus ministrul.

6. Copiii vor învăţa prin joc. Nu se vor juca, aşa cum fac la grădiniţă (?!?!?!?!?), şi nici nu vor învăţă la propriu, aşa cum fac la şcoală. Aşa s-a exprimat domnul ministru. Trebuie să–l contrazic pe Funeriu. La grădi, copiii INVATÅ jucându-se. Deci nu va fi nici o schimbare din punctul ăsta de vedere.

Deocamdată acestea sunt lucrurile care se ştiu cât de cât sigur. Sunt convinsă că multe se vor schimba până la momentul începerii noului an şcolar şi deşi domnul Funeriu spune că mai sunt miiiiiiiiici probleme pe care le-a întâmpinat în sistem, ţin să-l contrazic. Problemele sunt mari. Părinţii nu ştiu ce au de făcut deşi după spusele sale mai e aproximativ o lună până la începerea înscrierilor în şcoli. Directorii, educatorii şi învăţătorii nu sunt informaţi cu privire la această schimbare în sistem şi nu ştiu cum să-i îndrume pe părinţi. Până la acest moment nu era sigur locul unde s-ar fi desfăşurat cursurile clasei pregătitoare, dar acum ştim acest lucru.

Ah, uitasem că începând de mâine, fiecare om din şcoală sau grădiniţă va fi capabil să explice minuţios părinţilor care au nelămuriri cu privire la acest subiect absolut totul. Cum?!?!?! Cu o broşurică pe care ministrul a fluturat-o victorios. Nu ştiu de unde vor veni aceste broşuri, dar mâine toate cadrele didactice vor da explicaţii.

E normal să avem atâtea fenomene în acelaşi timp?

Vai, vai

Ai se eu te pego

• am călătorit suficient. Am ajuns la Milano, Veneţia, Treviso, locuri în care nu credeam că voi ajunge. Am ajuns în Bucovina (despre care am promis că scriu, dar nu m-am ţinut de cuvânt. SHAME ON ME!!!) şi a fost minunat, am vizitat mănăstiri şi am văzut peisaje superbe.
• am cunoscut oameni noi
• blogul a împlinit 4 ani iar eu am continuat să-l dezamăgesc scriind din ce în ce mai puţin. (SHAME ON ME!!! AGAIN!)
• am făcut primul cadou special, un tort în formă de tastatură.
• am primit tot ce mi-am dorit pentru că am fost taaaare cuminte
• am zis un DA maaare cât mine
• am descoperit kangoo jumps, un sport care îmi place mult
• în noiembrie s-a împlinit un an de când locuim împreună şi nu încă nu ne-am scos ochii, ceea ce e foarte bine, cred eu.

Acum vine 2012, an care se anunţă senzaţional pentru că odată cu el vine şi sfârşitul lumii. Mai are rost sa vă urez un an nou mai bun, mai frumos, mai plin de bucurii dacă tot e ultimul?

Dar ne-au urat şi oameni a căror ocupaţie în această perioadă este de urător profesionist. Spun asta pentru că în ultimele zile, când am stat mai mult pe acasă şi am avut ocazia să văd, dar mai ales să aud, au venit pe la fereastră tot felul de oameni costumaţi. Am văzut tradiţii bucovinene ca Ursul, Dansul Căiuţilor, Capra… Eu le ştiu pe astea ca fiind tradiţii de Anul Nou, în niciun caz, tradiţii de Crăciun. Dar na, de Crăciun trebuie să fii mai bun, mai tolerant şi asta e, îi acepţi pe toţi. Dac când vin şi cerşesc, nu mai accepţi. Când îi vezi că hărţuiesc oamenii pe care îi intâlnesc în calea lor, nu mai e colid, e cerşetorie…

Si acu 10 minute a trecut un grup de “colindători” foarte gălăgoşi, cu tobe sau ce-or fi alea care sună ca şi cum ar anunţa războiul si te ridică şi din mormânt. Au găsit oameni pe stradă, au sărit pe ei. Nu ştiu ce spuneau acolo, dar după gesturilor trecătorilor asaltaţi, nu era de bine.

Nu cred că este o noutate, toată lumea îi cunoaşte şi îi acceptă. Dar ce se va întâmpla când se va da legea aceea despre care se vorbeşte, legea anticerşetorie?

Mi-a pus Ipadul in brate si mi-a spus: “Descurca-te si sa nu te aud ca bazai dupa Mac!” Din acel moment am tacut si mi-am zis ca n-o fi dracul asa de negru. La inceput a fost greu cu un Ipad care nu prea le are cu multitasking, dar acum nu mai am nimic impotriva lui. M-am obisnuit asa de bine ca ma descurc chiar bine. Sunt tare mandra de mine ca la varsta mea, am reusit sa ma adaptez situatiei din mers. Acum pot sa bifez in CV ca ma descurc in orice situatie.

In tot timpul asta am gasit aplicatii care-mi sunt de folos si care nu, aplicatii care vor fi sterse cand vor fi descoperite, tocmai datorita inutilitatii lor.

Am facut cu Ipadul cam tot ce faceam cu Bombonel, cu exceptia unui singur lucru. Saptamana aceasta a trebuit sa editez un filmulet. Cu bunavointa lui Ionut, am reusit sa il fac. Asa mi s-a mai dus din dorul pentru laptopul meu. Timp de vreo 2 ore, am butonat la el.

Dar va veni momentul sa-mi iau Bombonelul in brate din nou. Nu mai e mult. Desi nici nu chestiuta asta mica nu mi-e rusine.

El a invatat de la mine sa zica mereu, la tot ce nu-i convine, “Nu fi ridicola!” O singura data am spus-o si el a retinut. Mereu ma chinuie acum cu treaba asta. Si se distreaza cand o face. Rade ca un copil mic…. de mine.

Numai lucruri bune invatam noi unul de la celalalt, nu-i asa?

L-am împodobit cu mov şi argintiu ca să fiu şi eu în rând cu lumea, în tendinţe adică. Cică aşa se zice, TENDINŢE!

Vi-l arăt pe ăsta de la grădi pentru că nu ştiu dacă vom avea unul acasă. Încă nu ne-am hotărât în privinţa asta. Nu ştim dacă va fi natural sau plastic, nu ştiu dacă va exista anul ăsta.

Deci… Poftiţi de vedeţi bradul.

Ei bine, dacă da, atunci înseamnă că acela a fost cel mai dezamăgitor moment din viaţa ta pentru că noua ta achiziţie nu e ceea ce ţi-ai dorit, nu face ce ştiai tu că trebuie să facă, nu e ceea ce ţi-ai imaginat.

De multe ori ni s-a întâmplat exact ce am descris mai sus. Dar se pare că nu ne învăţăm minte.

Poate că exista deja, dar eu vreau să-i spun teoria mea: “Nu fi încântat de un obiect înainte să fie al tău. Vei sfârşi prin a fi dezamăgit.”

Sursa foto