După câțiva ani de muncă pe cont propriu ca freelancer (începând din 2015, când am renunțat la slujba mea de Head of P&G Digital în MediaCom), în 2019 am început o companie (nouă) finanțată printr-un program de startup al UE (am primit o finanțare de aproximativ 36k EUR, bani pe care i-am folosit să cumpăr niște echipamente și să plătesc salariile unei mici echipe de web development) pentru aproape un an.

Aceasta este a doua companie pe care am început-o până acum (de fapt a treia, deoarece ar trebui să iau în considerare și compania deschisă în Estonia ca e-rezident). Am avut o companie în urmă cu câțiva ani (2003-2008), dar am închis-o în timpul crizei economice globale 2007-2009 când m-am angajat. Compania furniza servicii de consultanță IT dar după după finalizarea MBA-ului am decis să mă concentrez mai mult pe tehnologie și marketing digital.

Ideea din spatele ambelor companii a fost să trec de la a munci pentru un angajator la a munci în principal pentru mine și astfel să obțin tipul de libertate pe care mi-l doream să pot călători prin lume. În timp ce munca pentru mine nu s-a împlinit (încă lucrez pentru clienți externi și pentru a plăti salariile echipei mele), partea de libertate este aproape acolo, deoarece pot lucra de aproape oriunde din lume, dacă aș alege acest lucru.

Flexibilitatea locației de unde pot să lucrez provine din faptul că mă concentrez pe tehnologiile digitale (ceea ce se numește marketing technology, practic tehnologiile de care companiile au nevoie și pe care le utilizează pentru a comunica cu și pentru a-și gestiona clienții) și potențialii clienți care au nevoie de serviciile mele pot fi localizați oriunde în lume.

Conducerea unei afaceri digitale

Sunt ceea ce îmi place să numesc un antreprenor digital, adică un proprietar de afacere care folosește tehnologia pentru a-și gestiona afacerea, precum și pentru a promova și vinde produse sau servicii potențialilor săi clienți. Cred că a fi digital în zilele noastre este o cerință esențială pentru toate tipurile și dimensiunile de afaceri, în special în contextul pandemiei în care ne aflăm acum.

Una dintre nevoile de bază ale oricărei afaceri (precum și a frelancer-ilor) este serviciul financiar oferit de o bancă. Pentru a putea face afaceri (încasarea unei facturi de la un client sau plata unui furnizor) aveți nevoie de un cont bancar. Deoarece lumea în general (state, legi, sisteme financiare, etc.) este destul de lentă în a ține pasul cu tehnologia, serviciile bancare (care sunt foarte reglementate) sunt vechi și rigide chiar și în țările bogate și dezvoltate precum Statele Unite.

Când am avut nevoie de un cont bancar pentru compania mea din România (în scopul înființării și pentru a fi operațional la nivel local) am mers să deschid un cont bancar la o bancă locală, întrucât nu aveam nicio altă opțiune. După finalizarea încorporării, am reușit să explorez opțiuni alternative bancare digitale.

Când aveam nevoie de același lucru pentru compania mea din Estonia, principala opțiune era să deschid un cont la o bancă locală din Estonia (ar fi trebuit să merg acolo personal pentru verificarea identității), cum ar fi LHV. Din fericire, a doua (și cea mai bună) opțiune pe care am avut-o pentru compania estonă (deoarece programul de e-rezidență vizează în principal freelanceri și digital nomads) a fost să îmi deschid contul principal la o bancă digitală, locală sau internațională.

Servicii bancare digitale

În timp ce in Estonia erau disponibile mai multe bănci digitale pentru e-rezidenți (Holvi a fost unul dintre cei care mi-a atras atenția pentru opțiunile sale de integrare bancară, facturare și contabilitate), în cele din urmă am ales Wise (link de afiliere care îmi plătește un mic comision dacă deschideți un cont internațional Wise), cunoscut anterior ca TransferWise (s-au schimbat recent).

Unul dintre motivele pentru care am ales un cont internațional Wise pentru afacerea mea a fost pentru că mi-am deschis compania estonă cu ajutorul unui serviciu digital - Xolo.io (link de afiliat - vei primi un bonus de pornire de 100 EUR dacă îți deschizi și gestionezi o companie cu Xolo Leap sau pur și simplu îți facturezi clienții prin Xolo Go) și aveam deja servicii de facturare și administrare a companiei, toate gestionate digital și la distanță prin ID-ul meu de e-rezident.

Partea frumoasă a integrării dintre Xolo și Wise este că cele două platforme sunt interconectate prin API și, prin urmare, am actualizări bancare automate în Xolo ori de câte ori primesc bani sau plătesc din contul companiei. Xolo s-a integrat recent și cu Stripe, deci dacă ai nevoie de un procesor de plăți pentru afacerea ta digitală, această combinație bifează toate opțiunile.

Al doilea motiv pentru care am ales să lucrez cu Wise a fost pentru că îl foloseam deja pentru compania mea din România (unde aveam nevoie să facturez clienții internaționali sau să plătesc servicii și bunuri digitale internaționale și doream să evit cursurile de schimb ridicate practicate de băncile locale) .

Al treilea motiv pentru care am ales Wise ca serviciu bancar digital a fost pentru că este o companie estonă și am vrut să folosesc servicii originare din această țară pentru a-i promova programul de e-rezidență și ecosistemul său dedicat startup-urilor.

Wise îmi oferă cel mai bun cont bancar de business, deoarece acoperă în mod digital și gestionabil de la distanță toate nevoile mele zilnice pentru două companii diferite înființate în două țări diferite din Europa.

Ce este Wise?

Wise, fost TransferWise, este acum o companie globală de tehnologie care construiește cel mai bun mod de a muta bani în întreaga lume și pot mărturisi acest lucru pe baza experienței mele de lucru cu ei. Dacă ai nevoie să îți deschidzi un cont bancar internațional, atunci Wise este probabil cea mai bună alegere.

La începutul anului 2021, eu și partenera mea am cumpărat un apartament și am economisit sute de euro transferând lei din contul bancar local în contul meu Wise. Am schimbat banii acolo în euro (deoarece vânzătorul a vrut să fie plătit în euro) și apoi am făcut plățile din contul Wise, (cel mai ieftin mod de a transfera bani, deoarece am beneficiat atât de cursuri de schimb mult mai bune, cât și de comisioane de transfer mai mici).

Wise este în medie de 8 ori mai ieftin decât băncile tradiționale atunci când trimiți, cheltui sau retragi bani de oriunde din lume (acest lucru depinde de fiecare țară, verifică site-ul Wise pentru acoperirea produselor lor și cum ți se aplică atunci când vrei transferi bani pe plan internațional).

Contul internațional Wise poate gestiona peste 50 de valute diferite, banii se transferă instantaneu (30% transferuri sunt instantanee și peste 50% transferuri sunt finalizate în aceeași zi), îți oferă transferuri de bani foarte ieftine, un card cu care poți să cumperi în orice monedă, detalii bancare (conturi locale IBAN) pentru a fi plătit în 30 de țări diferite, debit direct în mai multe valute și multe alte facilități.

Wise Business este contul de business pentru compania ta atât locală, dar mai ales internațională. Este singurul cont de afaceri de care ai nevoie pentru a te dezvolta și a opera la nivel internațional - fără taxe mari, administrare groaie sau dureri de cap precum cele generate de băncile locale. Ca bancă digitală, Wise este o opțiune sigură, deoarece este reglementată la fel ca orice bancă de către autoritățile financiare din orice țară în care își desfășoară activitatea.

Wise este perfect pentru oricine trăiește o viață internațională (expați, profesioniști independenți, studenți internaționali, companii sau nomazi digitali). Oricine are nevoie să trimită, să primească sau să cheltuie bani la nivel internațional va avea multiple beneficii din utilizarea contului Wise și a cardului de debit atașat acestuia.

Alternative bancare digitale

Folosesc și Revolut pentru a-mi gestiona finanțele personale (pentru a transfera ușor bani către prieteni și familie și pentru a face investiții minore) și am evaluat și pachetul lor de afaceri (Revolut Business). Deocamdată, însă, conturile internaționale de la Wise au fost suficiente pentru nevoile mele personale și de business (întrucât principalele nevoi erau să mut bani dintr-o parte în alta, să schimb în diferite valute sau să fac plăți internaționale).

Am menționat mai sus Holvi și, chiar dacă sunt mai mici și nu sunt atât de cunoscuți la nivel internațional, cred că sunt o alternativă foarte bună pentru antreprenorii care au o afacere online mică (standard sau de comerț electronic) sau pentru freelancerii care lucrează ca nomazi digitali sau contractori individuali.

Alte opțiuni bancare digitale mai consolidate includ N26 (o bancă digitală complet licențiată, care oferă conturi gratuite de vânzare personale și pentru afaceri fără taxe ascunse, asigurate până la 100.000 EUR), Monese (care se adresează noilor rezidenți din Marea Britanie sau cetățenilor din Spațiul Economic European, oferind un cont curent gratuit, fără verificări de credit și fără dovezi de adresă necesare) sau Curve (care nu e o bancă, ci mai degrabă o aplicație digitală care îți permite să îți gestionezi toate cardurile și conturile bancare într-un singur loc, oferindu-ți în același timp avantaje suplimentare cum ar fi rate de schimb mai bune și posibilitatea de a schimba din ce cont bancar ai efectuat o plată dacă te răzgândești ulterior).

Dacă vrei să îți deschizi o afacere în Estonia pe baza programului lor de e-rezidență (pe care ți-l recomand cu tărie dacă vrei să îți poți gestiona afacerea într-un mod complet digital de oriunde din lume), poți explora și YourCompanyInEstonia pentru încorporare și servicii de management al afacerii, deoarece îți oferă mai multe alternative bancare, cum ar fi Payoneer, Paypal sau alte opțiuni similare.

Acum e momentul să devii un antreprenor digital

Viitorul muncii la distanță (remote work) și al antreprenorilor digitali (nomazi sau nu) este deja aici. Pieter Levels (creatorul NomadList și RemoteOK) prezice că vor exista 1 miliard de nomazi digitali până în 2035. Majoritatea acestora va lucra la propriile lor proiecte ca freelanceri sau creatori independenți.

Antreprenoriatul digital necesită tehnologii digitale, precum și produse și servicii digitale pentru a permite acestei forțe de muncă masive să poată crea și livra, menținându-și în același timp stilul de viață axat pe libertatea de mișcare și alegere personală și profesională.

Sunt un puternic promotor al libertății personale (și al software-ului open source) și dacă acest lucru este ceva ce crezi că ți s-ar potrivi și vrei să pornești o afacere digitală care să îți permită să atingi independența personală și financiară, scrie-mi și poate te pot ajuta cu informații, resurse utile sau recomandări de tehnologie digitală.

Prima data cand am folosit un CMS (content management system) a fost prin 2003 sau 2004 cand am construit primul website folosind Joomla. De atunci am tot folosit si explorat tehnologii web ajungand la WordPress ca tehnologie preferata pentru a crea site-uri web. Astazi, pentru prima data, am schimbat WordPress cu o alta tehnologie in cadrul unui proiect ce e ceva mai mult decat un test (desi, la cat continut e pe blog, tot test poate fi considerat).

Cand am refacut prin 2008 site-ul realitatea.net am folosit WordPress (modificat insa destul de mult, atat in front end cat si in backend). La Burda, majoritatea site-urilor erau deja pe WordPress iar cele cu CMS-uri vechi le-am migrat pe cat posibil pe WordPress (de ex. am migrat un Drupal 7 beta la WordPress si chiar un Joomla vechi).

Lucrand ulterior cu diversi clienti, am realizat ca de foarte multe ori acestia sunt captivi intr-o tehnologie construita custom si pe care nu o mai pot actualiza din varii motive, cum ar fi lipsa resurselor (programatori) sau plecarea celor care au construit-o initial si dificultatea in a gasi resurse interne sau parteneri cu care sa o readuca la zi.

Din pacate nici companiile de software nu pare ca pot iesi prea mult din mentalitatea de a dezvolta solutii custom pentru site-uri sau aplicatii web desi de cele mai multe ori acestea nu se justifica deoarece exista solutii deja construite (open source) ce ar putea raspunde nevoilor celor mai multi clienti (mai ales cand vorbim despre clienti mici cu bugete limitate si care au nevoie sa se promoveze mai degraba mai devreme decat dupa 3-6 luni de proiect).

Aceste solutii despre care vorbesc sunt CMS-urile (ca e WordPress, ca e Drupal, ca e Joomla sau altceva) ce pot constitui un punct de plecare de baza pentru a construi un site web si peste care se pot dezvolta elemente custom care sa raspunda nevoilor mai specifice ale anumitor clienti. De exemplu, Burda Germania a construit un CMS pentru publisheri (Thunder) plecand de la Drupal.

Inca nu am gasit un CMS atat de flexibil si atat de prietenos cu utilizatorii non technici cum este WordPress. Pentru ca il consider insa un pic inghetat in trecut (din punct de vedere al tehnologiilor web folosite) imi doresc sa gasesc o alternativa mai moderna (si mai rapida din punct de vedere al performantei). Pentru inceput, Ghost CMS mi se pare un punct de plecare bun, insa mai are nevoie de multe pentru a ajunge la flexibilitatea si prietenia WordPress.

De aceea am decis sa testez Ghost CMS pentru a vedea daca este, intr-adevar, un bun punct de plecare pentru a construi peste el o solutie suficient de flexibila cat sa poata fi adoptata e catre publisherii digitali dar si pentru a construi site-uri web de la simple la complexe pentru antreprenori sau companii mici si mijlocii.

Cine stie, poate voi reusi in viitorul apropiat sa construiesc eu un CMS care sa fie mai bun decat WordPress si poate chiar sa devina mai popular decat acesta. :)

Azi am decis sa fac niste schimbari in logica blogurilor mele si sa corectez ceva ce trebuia sa fi facut de la inceput. Am mutat blogul in engleza pe secareanu.com si il voi folosi ca sa comunic cu restul lumii iar pe secareanu.ro am inceput unul nou, in limba romana si pentru Romania.

Ideea era de a separa audienta celor doua blog-uri si de a incepe sa scriu mai mult, mai bine (sper eu) si mai targetat pentru audienta si piata careia ma adresez: Romania sau restul lumii. In plus, vroiam sa nu mai depind de Medium pentru daniel.secareanu.ro in contextul in care platforma se chinuie in ultima perioada sa isi defineasca rolul in piata internationala de publishing.

Pe secareanu.ro vreau sa scriu lucruri despre cum vad eu Romania si domeniile de activitate in care sunt implicat (tehnologie, marketing online, publicitate online, antreprenoriat si alte cele relevante pentru piata locala), inclusiv chestii personale.

In paralel, pe secareanu.com vreau sa abordez teme dedicate unei audiente internationale (fie oameni de afaceri ce vor sa vina sa faca business in Romania, fie potentiali parteneri de business sau orice alti oameni interesati de subiectele pe care le abordez).

Deocamdata blog-ul acesta este in lucru, asa ca probabil o sa fie destul de confuz o perioada pe aici. Voi adauga informatii ajutatoare in perioada ce urmeaza, astfel incat totul sa devina mult mai clar. Spor la citit!

Acum ceva timp am scris un articol despre lipsa de calitate din piata de publicitate online din Romania care a starnit cateva controverse dar sper eu ca a si facut cativa oameni sa isi adreseze nistre intrebari.

Am revenit astazi cu un material dedicat vizibilitatii campaniilor de media online deoarece subiectul asta a devenit unul fierbinte la nivel global, generand coalitii si proiecte comune intre advertiseri, agentii, publisheri si asociatii profesionale.

Cred cu tarie ca este nevoie de o resetare a pietei de publicitate online din Romania si o directionare a ei spre calitate, altfel si ce a mai ramas din ea (putin, atat cat este) va disparea in curand…

Inspirat de un articol al lui Doru despre etica (sau lipsa ei) din piata de publicitate online din Romania, voi publica un articol despre aceeasi Marie cu aceeasi palarie, vazuta prin ochii unui om care a trecut prin cam toate rolurile importante din acest ecosistem: publisher, provider de tehnologie, agentie de media si de branding/digital (mai putin cel de client).

Materialul asta, la care ma gandesc deja de ceva vreme, este scris insa exact pentru el: clientul de publicitate online din Romania. Cred ca daca domnia sa, clientul, se desteapta putin din ignoranta si mediocritatea care il stapaneste, avem o sansa sa evoluam (de buna voie si nesiliti de nicio bula) de la o piata dominata in prezent de cantitate la una in care calitatea sa primeze.

Nu imi fac iluzii… se vor naste niste polemici de toata frumusetea si voi fi acuzat de unul si de altul ca “stric piata” sau ca “nu am facut nimic” si deci de ce imi permit sa vorbesc de lucrurile astea. Deja sunt obisnuit cu modul acesta de abordare si nu va face decat sa intareasca ceea ce voi spune in continuare.

Mai tineti minte vorba aceea a lui Nea Marin cu o galeata de curent? Cam aici se afla si piata de publicitate online din Romania in 2016. Nu toata (as jigni cativa jucatori, unii mai mari si altii mai mici, generalizand chiar asa), dar o mare parte din ea cumpara si vinde in continuare galeti de publicitate online.

Vorbim despre o piata dominata in continuare de cantitate. Ca sa nu credeti ca vorbesc aiurea, hai sa va dau cateva exemple.

Acum ceva vreme, IAB Romania a realizat impreuna cu Project Agora un studiu care ofera pietei din Romania informatii despre rata de penetrare a tehnologiilor de tip ad blocking in randul utilizatorilor de Internet din Romania.

Rezultatul acestui studiu a fost ca “procentul exact al utilizatorilor de programe de tip adblock, pe principalele site-uri locale, este de 13,9% din totalul vizitatorilor” — conform articolului de pe IQAds.

O cantitate deloc neglijabila, spun voci importante din industrie, aducand aceste cifre in discutie in mod repetat in cadrul diverselor evenimente de profil. E drept, se vorbeste despre calitatea publicitatii online ce a generat procentul asta de utilizatori ce folosesc ad blocker-e, un lucru bun dar cred ca piata ar trebui sa se focuseze pe alte teme, ceva mai importante ca impact asupra calitatii publicitatii online din Romania.

Hai sa va mai dau cateva idei si cantitati asociate acestora (nu sunt cifre exacte, ca nu am la indemana platformele necesare, dar ele pot fi aflate suficient de usor de cei dornici sa aprofundeze):

• media afisarilor livrate in ecranul activ al utilizatorilor (adica vizibile pentru acestia): 50.63% (conform unui studiu regional Gemius);
• 55–65% audienta feminina (din total audienta) pe site-urile de lifestyle feminin din Romania (nu m-am uitat decat la 3 din site-urile cele mai mari din aceasta categorie din SATI);
• 65–70% audienta urbana in aceleasi 3 site-uri de lifestyle feminin de mai sus (SATI);
• Aproximativ 25–35% femei intre 25 si 44 ani (din total audienta) in aceleasi site-uri de profil feminin (SATI);
• 15–45% rebate-ul mediu al agentiilor de publicitate online din Romania (cifra neverificata, dar agentiile pot sa isi declare propriile cifre daca doresc);
• necunoscut (dar estimat undeva intre 15 si 35% de mine) procentul de mark up pe care unele agentii din piata (a se remarca “unele”) si-l aroga din bugetul clientului, de multe ori fara ca acesta sa stie (ca sa poata fi sau nu de acord);

Acum ca avem toate aceste cantitati, haideti sa facem un calcul sa vedem daca reusim sa identificam si o masura de calitate asociata acestora.

Sa presupunem ca un client de publicitate online din Romania vrea sa livreze un mesaj de brand (deci awareness) femeilor intre 25 si 44 de ani din mediul urban din Romania (client mai premium asa, prefera fetele de la oras, ca or fi bune or fi zane, in urma lor banuti “ramane,” vorba cantecului).

Cum in Romania nu prea se poate cumpara audienta online (cu cateva mici exceptii, gen Google, Facebook sau Agora, Xaxis si Avandor — o lista deloc exhaustiva), clientul nostru vrea sa cumpere expunere media in cateva site-uri locale (din top 5 in categoria lifestyle, deoarece cantitatea este importanta pentru noi), deci cere agentiei sale 10.000.000 de afisari (pentru ca lanseaza un nou produs si vrea reach).

Nu aplicam rebate-uri sau mark-up-uri ca nu avem date suficiente despre ele, dar aplicam restul de cantitati verificabile de mai sus:

• pornim de la cele 10.000.000 de afisari dorite de client (ideal planificate in asa fel incat sa fie cat mai multe in targetul clientului, doar de aia folosim agentii de media, nu?);
• agentia cumpara cate o galeata de afisari pe fiecare din cele 3 site-uri de lifestyle feminin mentionate anonim mai sus;
• cum femei intre 25 si 44 ani din mediul urban sunt cam 30% pe site-urile de mai sus (cu generozitate de la mine, pentru ca cifrele spun altceva), asta inseamna ca din cele 10.000.000 de afisari, clientul reuseste sa isi afiseze mesajul sau despre noul produs lansat de doar 3.000.000 de ori catre audienta dorita (estimat, in medie);
• Din aceste 3.000.000 afisari, doar 50% sunt si vazute de catre audienta clientului (vizibilitatea asta, bat-o vina), expunerea media relevanta pentru clientul nostru scazand astfel la 1.500.000 afisari;
• Sa zicem ca al nostru client a platit 1 euro CPM-ul, deci cele 10.000.000 de afisari l-au costat 10.000 de euro;
• Din pacate, valoarea expunerii media a campaniei sale, tradusa in afisari livrate si vazute de catre segmentul de audienta targetat, este de doar 1.500 de euro;
• Ca sa folosesc un buzzword: clientul nostru a avut un waste de media de 85%;
• Asta inseamna un TCPM (target CPM) de 6.66 euro!

Nici nu stiu suficienta matematica astfel incat sa calculez un ROI pentru acest exemplu de campanie de publicitate online din Romania. Ce pot sa spun insa este ca s-au platit 10.000 de euro pentru o expunere media in valoare de doar 1.500 de euro pentru clientul nostru.

Daca ar fi cumparat audienta in loc de afisari, clientul nostru ar fi putut sa reduca waste-ul de media catre 10–15% (sau chiar mai putin — in functie de marja de eroare a datelor de audienta disponibile) si, platind un CPM de 4 euro (de 4 ori mai mare!), si sa iasa de fapt mai bine (mai ieftin si cu un reach mai mare in targetul de audienta dorit) la final.

Din nou, sunt clienti si agentii care nu au nicio legatura cu exemplul de mai sus. Eu cred insa ca majoritatea agentiilor si a clientilor din Romania se incadreaza aici (din pacate).

Trist este faptul ca piata plateste studii de audienta pe care aproape nimeni nu le foloseste (sau are acces la date de audienta pentru care nici clientii, nici agentiile si nici publisherii nu sunt dispusi sa dea un ban in plus)… si ca toata piata se plange ca se duc banii de publicitate online la Google si Facebook dar nu face nimeni nimic sa devina competitiva fata de jucatorii globali…

Si mai trist este faptul ca o mare parte a clientilor, ce cheltuie sume importante online, nu cred ca intelege domeniul asta suficient cat sa percuteze (si sa si reactioneze) la exemplul dat de mine mai sus…

Toate astea se intampla pentru ca ne focusam pe cantitate si, de cele mai multe ori, pe cantitatea care nici macar nu conteaza chiar asa de mult (vezi studiul IAB, al carui rezultat nici macar nu l-am mai inclus in calculul meu de mai sus).

Ca sa incepem sa vorbim despre calitate trebuie sa ne focusam pe alte teme decat cele dezbatute in evenimentele de profil din piata locala (pentru ca nu suntem la nivelul pietei globale, sa avem rezolvata problema calitatii ca sa ne permitem sa ne uitam la ad blockere).

Printre aceste teme ar trebui sa fie:

• etica, asa cum bine a remarcat Doru in articolul sau (ea lipseste la nivel national din toate domeniile de activitate, dupa cum se vede si la televizor de 25 de ani incoace, dar mai ales online de vreo 5–10 ani asa);
• vizibilitatea ad-urilor clientilor (100% viewability nu este chiar imposibil de setat ca obiectiv daca exista vointa partilor implicate);
• achizitionarea programatica de media pe baza datelor de audienta ale clientului, nu ale agentiei (problema aici e ca nu avem oameni educati in domeniul asta);
• auditarea campaniilor de catre clienti (anti frauda, dincolo de simpla auditare a campaniei prin intermediul ad server-ului agentiei);

Ca sa va faceti o idee cam despre ce alte cantitati vorbim, doar in cazul fraudei la nivel de trafic/campanii (date dintr-un studiu DataXu):

• 2–7% trafic fraudulos la nivel de publisheri (eu cred ca la noi este mai mare);
• 4–17% trafic fraudulos la nivel de retele de publisheri;
• 6–30% trafic fraudulos la nivel de ad exchange-uri;
  Dupa cum vedeti… foarte multe cantitati si foarte putina calitate…

Acum, ca mi-am spus of-ul, lasati atacurile la persoana sa vina la mine! 🙂