Noi investim serios în aiti!
Școlii nu-i spunem deloc șoșoale…
Cretă și tablă de ajuns îi va fi,
Iar la discipoli scutiri fiscale!

În curând de curriculă noi ne-apucăm.
Serios. Ne pricepem bine la asta.
Ne-apucăm și stricăm, apoi iar ne-apucăm,
Principalul, bani să iasă din asta.

Consiliere, training-uri, granturi,
Seminare mari la Leogrand-uri…
Ei, dar de unde poporul să știe,
Că viața așa-i de grea în urgie…

Apropo ne gîndim un parc să deschidem,
Vezi… aiti-ul nu-i business, dar Industrie!
Investiții deștepte noi acolo s-ascundem…
Poporul nu-i prost, dar oricum nu tot știe.

Făt-frumos, „Noapte bună”, să dormi Ileană;
Scutiri noi ți-am dat, iar de profi… fără teamă,
De-i rupt la el bocancul în iarnă,
Să muncească mai mult… căci Patria-l cheamă!

Șeful mîine din nou de mă cheamă,
De mă bagă din nou în… seamă,
Să știți, dragi tovarăși de-aiti-pasiune,
Va fi un nou scutit de impozit pe lume!

Modelarea concurenței utilizând UML (3)

Importanța proiectării rapide și corecte a sistemelor, în care există procese concurente, a crescut, deci este important de cunoscut și posibilitățile de specificare a concurenței în UML. În acest video sunt prezentate unele tehnici de specificare a concurenței utilizând acest limbaj de modelare…

Modelarea concurenței utilizând UML (2)
Modelarea concurenței utilizând UML (3)

Ei ne vor reduce la tăcere, iar noi vom privi neputincios cum ei, acoperiți de lege, ne vor fura mințile și trupurile copiilor noștri. Care este limita toleranții noastre? Sper că nu granițele UE.

Dorim sau nu dorim, ne place sau nu ne place, popoarele din estul Europei sunt născute și crescute pe un substrat creștin-ortodox. Apariția imperiului Bizantin a predeterminat cursul istoric al acestei părți de lume. Influiențând cultural și politic, transpunând modele, pe alocuri dogmatice, Bizanțul a devenit „începutul” civilizației est-europene în forma și esența ei actuală. Istoria poate confirma sau infirma cele scrise, dar important este că memoria socială influențată de filosofia creștin-ortodoxă continuă să ne determine pe noi ca personalități.

Continuitatea acestei memorii este certă chiar și pentru perioada sovietică. Nu cred că putem vorbi despre un vacuum al credinței în perioada dată (deci de o dezrădăcinare a creștinismului), ci mai degrabă de un fel de amnezie locală și temporară a memoriei sociale, atâta timp cât nouăzeci la sută din moldoveni (ruși, ucraineni, etc.) oricum își botezau copiii. Adevărat, pe ascuns… și fără consimțământul celor „ în-creștinați” (cum se insistă ultima vreme), dar tocmai aceasta este o dovadă a predeterminării comportamentului de către memoria socială a unei comunități creștine.

Putem ușor deduce că esența tradiției este considerată prin memoria socială, iar forma ei pe parcursul mileniilor a fost reprezentată, în mare parte, prin… Biserică (dorim sau nu dorim, ne place sau nu ne place). Esența și forma tradiției fără îndoială se modifică, dar nicidecum revoluționar și contrar sieși, adică principiilor primare purtătoare de valori… ADN-ului civilizației.

Conservatismul, cât de paradoxal nu ar părea, cuprinde un sistem de idei ce definește imunitatea unei societății sănătoase (desigur, din punct de vedere tradițional). Astfel este un fals faptul că conservatismul este  frâna progresului social al unei societăți, mai degrabă este o siguranță că societatea nu va aluneca spre o anarhie fără identitate, principii și valori. Este un fals că conservatismul este frâna progresului tehnologic, mai degrabă este ceea ce-i definește sensul și anume protecția Creării, a Naturii, a Omului. Este un fals faptul că conservatismul este  împotriva libertăților, dimpotrivă este ceea ce face această libertate să fie responsabilă social, economic și cultural. Iar libertatea de azi nici pe departe nu poate fi considerată responsabilă…

Forțat și agresiv un grup („nici-nu-vreau-să-le-zic-social”) redefinind toleranța socială și culturală și impunând libertăți contrare tradiției (deci esenței noastre ca națiune), ne impune un alt program, un alt cod genetic social. De fapt acest grup nu luptă pentru drepturi (căci pot face ce doresc la ei acasă sau în pădure ne fiind văzuți de nimeni), ei luptă pentru obligativitatea ca noi, restul,  să-i privim cum mărșăluiesc prin centrul capitalei.  (Iar Privesc.Eu va fi obligată prin lege să le transmită parada).

Forțat și agresiv reprezentanți ai altui grup social, ateu, renegând importanța tradiției (inclusiv religioase) încearcă să impună comunității creștine „legi și principii” ce singuri nu le respectă (de exemplu, un principiul de bază fiind „Respectă pe alții ce nu gândesc ca tine”). Astfel majorității tineretului de azi, luată în derâdere de ipocriți, îi este rușine să recunoască că merg la Biserică și că („Doamne ferește”) ei cred în Dumnezeu.

Simțindu-se presați, reprezentanții altui grup social, fanatic-religios, invocând lupta pentru credință aruncă ouă în clădiri „necuvioase” și uită că credința nu poate fi impusă și „promovată” astfel. Ea, credința, vine de la sine, în momente grele și/sau în momente bune. Important este, că părinții Bisericii trebuie să fie (și sunt) alături de om atunci când are și când nu are bani. Iar pe cei ce nu sunt alături, să-i judece Dumnezeul și comunitatea lor și nu cei ce nici habar nu au care sunt canoanele Bisericii pe care o batjocură.

Putem vorbi la nesfârșit despre progresul social și libertăți, dar dacă nu vor exista responsabilitate și conservare a tradițiilor, în curând nu ne vom putea regăsi pe harta națiunilor moderne, care impune identitate. Iar identitatea unei societăți este determinată de ADN-ul ei. Dar care va fi ADN-ul nostru?

PS

Voi încheia cu un citat din C. Aitmatov („И дольше века длится день”) care într-un anumit moment l-am plasat și pe FB și nu mai cere comentarii auxiliare:

„Можно отнять землю, можно отнять богатство, можно отнять и жизнь, но кто придумал, кто смеет покушаться на память человека?! О Господи, если ты есть, как внушил ты такое людям? Разве мало зла на земле и без этого?”…

Vă felicit că aveți timp și curaj să munciți asupra acestui proiect. Consider că acesta va motiva o parte de profesori să fie mai buni și mai receptivi la necesitățile studenților, iar pe alta – ca de obicei… îi va lăsa indiferenți. Desigur nu toate sunt perfecte și criticile nu se vor lăsa mult așteptate. Deci vă doresc multă răbdare, căci nimănui nu-i place să fie criticat .

Punctul cel mai slab al Vostru (și cel mai puternic) sunt „evaluatorii”, căci de cumsecădenia lor depinde totul. Cum poți verifica că un profesor este cu adevărat bun sau rău? Doar prin fapte. Dar proiectul Vostru se bazează doar pe cuvinte/aprecieri frumoase/rele …

Aprecierile rele consider nu încurcă nimănui… este ca un duș rece, care te mai „trezește”. Dar cum determinați care comentariu este calomnios? „Un prof cam infumurat, si cu aiere. Si daca stii la cine sa apelezi, sigur ca ajungi si la buzunarul sau”… Acest comentariu este sau nu calomnios?

Succese mari și evaluări corecte

Dumitru Ciorbă,
un evaluat

Tinerii sunt entuziaști, iubitori de omul cu înțelepciune, dar câteodată necumpătați și prea orgolioși. (George Călinescu)

Eu cred că avem în Moldova tineri ingenioși, serioși și apți pentru fapte demne. M-am convins nu o dată. Nici ultima „ispravă” al unuia din ei nu cred că mă poate face să cred altfel. Citisem în Uarda de Georg Ebers că obrăzniciile unui băiat, într-un final pot fi fapte mărețe ale unui bărbat. Deci este important ca acea energie juvenilă să fie bine orientată, iar faptele determinate de „dorința idealistă pentru adevăr” să fie justificate.

În anul precedent în R. Moldova a fost lansată și realizată prima ediție a concursul iTineret. A fost o inițiativă apreciată și susținută de Ministerul TIC. Scopul primar era, evident, din cele mai nobile: motivarea tineretului să învețe, să dezvolte și să utilizeze tehnologii informaționale moderne.

La sigur concursul nu este primul în domeniul IT desfășurat la Chișinău:

Prin urmare proiectul iTineret se potrivește bine acelor tineri care nu pot sau nu vor să participe la concursuri consacrate de programare, dar totuși doresc să se afirme în domeniu prin proiecte ingenioase în aspect tehnologic și utile comunității din care fac parte. Astfel se justifică criteriile enunțate ale concursului (utilitate, originalitate, funcționalitate și calitate), care s-au reflectat în formularul de evaluare.

Prima etapă a ediției din acest an a provocat un val mai mare de nemulțumiri și reproșuri juriului și organizatorilor. Capetele esențiale de acuzare au și fost enunțate prin spargerea sitului iTineret de așa numitul „0x3” :  1) micșorarea numărului de participanți la etapa finală de la 100 la 50; 2) Trecerea în faza finală a unor proiecte ce nu corespund în tocmai regulamentului; 3) Nu se răspunde la mail.

Nu sunt destul de tânăr ca să le știu pe toate (Oscar Wild)

Cred că este clară ironia. Acum nu este cazul să justific juriul și organizatorii. Scopul lor este să-și facă lucrul cât mai bine. Iar gradul de competență al fiecărui membru este mai mult decât suficient pentru a atinge acest scop. Desigur s-ar putea juriului să scape ceva, dar tocmai de aceea 1) se cerea de făcut prezentarea proiectelor în corespundere cu criteriile enunțate 2) se organizează turul doi .

Referitor la numărul de participanți într-o discuție am afirmat că „am fi dorit cîți mai mulți participanți la tabară, dar nu putem să luam chiar pe toți la rând în condițiile unei „optimizări” impuse de situația social-economică și politică. Nu prea am avut de ales. Era o posibilitate… de redus numărul de zile la tabară (și așa redus) și să mărim numărul de participanți… dar mă tem că celor care au muncit sincer și cu abnegație nu le-ar fi plăcut ideea.” Nu am ce să adaug, doar faptul că în luna decembrie a anului trecut eu mă gândeam că această ediție nu va mai avea loc.

Referitor la calitatea proiectelor.  Ironia „paginii valide HTML5” pentru mine este clară, dar ironie și rămâne. Eu nu știu prin ce profesori a trecut „0x3”, dar eu la studenții mei mereu le spun care sunt cunoștințele și competențele necesare pentru 10, care pentru 9, etc. La fel și regulamentul cere ca siturile Web să fie valide W3C. Mi se pare un lucru normal să ceri să se respecte standardul. De nu se respectă, cred că explicațiile/justificările de rigoare sunt mai mult decât necesare. Și aici din nou vine în ajutor prezentarea pe care participanții puteau să o facă.

Referitor la scrisori. Sincer nu cunosc ce fel de scrisori „0x3” a trimis, dar eu, de exemplu,  la întrebări de genul „de ce eu am nota 2?”, nu răspund, dacă răspunsul este evident (adică din 10 întrebări sunt doar 2 puncte rezolvate). În același timp cred că în cazul unui concurs într-adevăr se cere o interacțiune mai bună. Și aici port și eu o parte de vină ca membru al juriului. Dar, dacă îmi aduc aminte bine, toți care direct s-au adresat nu au rămas fără răspuns. Oricum acest reproș este justificat.

Nu și justificat este și gestul participantului, care în loc să-și perfecționeze prezentarea/proiectul pierde timpul. Aceasta nu este o demonstrare de capacități, aceasta este o simplă demonstrare a faptului că, într-adevăr, tinerețea este „o formă de nebunie chimică” (F. Scott Fitzgerald) Oricum „atenția” de care a avut parte situl iTineret în acest week-end, denotă faptul că ceea ce face proiectul totuși contează. Deci proiectul trebuie continuat și îmbunătățit.

Prima întrebare vine de la sine. Care sunt criteriile după care au fost selectate locurile și edificiile din clip? Eu nu înțeleg, dar voi? Dacă iubesc Moldova și pe Ștefan cel Mare așa de tare de ce au arătat doar cetatea Sorocii? De ce nu au mers până în România și Ucraina? Sunt convins că ar fi găsit locuri de mari glorii ale voievozilor moldoveni. Apoi e normal să mergi la muzee în costum sportiv și zdrențe?

Dacă au dorit să arate că la noi se face carte, de ce au arătat doar Universitatea din Comrat (și un colț din edificiul celei din Cahul)? Puteau să arate măcar Universitatea de Stat din Chișinău, care după numărul de studenți este cea mai mare.

Dacă au dorit să arate că noi avem Cultură, de ce am văzut în clip doar teatrul „Vasile Alecsandri”? Ei ce nu știu că noi mai avem teatre? Puteau să-l mai arate măcar teatrul „A. P. Cehov”, decât de două ori cum ei intră în Găgăuzia (și atenție nu pe un vehicul popular și tare național, alias căruța)…

Din clip la fel am văzut că avem și agricultură măreață… niște livezi „lepădate”… Off… Nu vreau să critic tare băieții. Dacă au vrut sincer să-și manifeste dragostea de țară, atunci au făcut-o cam stângaci și superficial. Dar dacă au făcut din rea voință, atunci și-au luat un greu păcat pe suflet. Judecați și voi versurile și imaginile din clip, cântecul căruia este perceput ca imn al unei acțiuni sociale și… naționale.

Dar melodia mie îmi place, numai că aș schimba puțin versurile…

Voi să rămâneți aici, la vatră

„…Voi să rămâneți aici, la vatră,
Săraci de sunteți, trăind în șatră.
Oricum vă spunem (nu sincer poate,
Cu strictă, în schimb, necesitate)
De tare iubiți Moldova voi
Faceți-vă banii și la noi… în noroi.

O limbă să-nveți într-o altă țară?
De ce? Doar acolo ea-i mai amară.
Apoi sărmăneii, bieții de noi,
Călători-vom și fără voi.

În clip ați văzut universitate?
V-am arătat noi unde se face carte,
Căci găgăuzii tot-s moldoveni,
Drept nu chiar așa de…

În capitala țării să nu călcați,
De nu știți corect s-o tratați,
Limba oficială de comunicare.
În ea am cântat acum cel mai „tare”.

Cu pumnul în nas la toți noi am dat. Să memorizați,
Cu Ștefan „Velikii” noi suntem cei mai frați,
Mai bine știm, deci, istoria voastră și neamul
Cum se numește. Iar voi… voi păstrați-vă calmul…”

Mesaju-i simplu, și-i cu rost:
Rămâi moldoveanule tot prost.

Mă întristează pe mine aceste idei
Ei tot cîntă și cîntă (și zic) „fără lei”:
E o acțiune pur socială,
Oleacă-poate-și culturală.
Dar gândul îmi fuge la MOLDOVA mea
Ce străină le este de-a binelea.

PS

Pentru orice eventualitate…. Eu sunt cetățean al acestei țări și eu îmi iubesc mult patria… nu doar de aceea că m-am născut aici.

La sigur multă lume va ieși mâine. Și mai sigur este că și mai multă lume va comenta pe bloguri. Dar nu cred că este cazul să fie criticat evenimentul. Nu este corect. Nu poți? Stai la serviciu. Tot este important într-un final. Nu vrei? Stai acasă. Tot este important să nu încurce nimeni acolo. Și mai important este să nu creadă cineva că ce vor face ei în ziua de mâine, este mai important decât ceea ce for face alții poate în glod, poate în știți-voi-ce. Deci pentru unii…

Voi să lăsați gunoiul meu doar mie!

De iese cineva în ploaie și pe glod
Mizeria să strângă,… cui îi pasă,
Riscă să-l blamez pe loc
Acum de „pocazuhă” grasă!

Să stau acasă, să scriu pe blog
E normă azi. De alții mai puțin îmi pasă,
Căci vara la un șașlîcioc cu vinul pus pe masă
E mai comod să strângi în jur,
Dar nu departe, lângă draga casă,
Căci sincer, eu vă jur, de ea doar mie-mi pasă.
Deci… pe lingă ea să nu vă văd eu mâine
Căci voi pune de pază… un tare-mare câine.
Voi să lăsați gunoiul meu doar mie
Vă spun convins și-așa să fie.
La vară rândul lui la sigur-poate-i vine.
De nu… nu este o problemă mare,
Ce Hramul satului nu-i sărbătoare?
La sigur-poate-chiar… va fi și mai răcoare.

De strâns gunoiul de afară,
Zi-de-zi-pe-ntreaga țară,
Povestea-i lungă în Moldova.
Oricum succese, „Hai Moldova!”

P.S.

Nu mă ascund după deget. Mâine nu pot să vin. Și să fiu sincer, dacă aș putea, nu sunt sigur dacă aș veni. Dar de un lucru sunt sigur. Băieții aceștia fac un lucru bun. Și ei merită susținuți măcar. Nu cu „du-te Moldova”, ci cu „HAI MOLDOVA”!