Azi am sa va vorbesc despre intalnirea mea cu un om despre care recunosc ca nu stiam mare lucru. Auzisem de el cum auzi despre orice actor, de la televizor. Stiam ca e un maestru al pantomimei si ca mai cochetase si cu regia. Auzisem ca obisnuieste sa vorbeasca mult. Azi m-am dus sa-l ascult.

M-am dus sa-l ascult si sa inteleg si de ce ar plati cineva 150 de lei pentru a-l asculta atat timp cat nu era un spectacol care sa presupuna teatru ci mai degraba o conferinta. O conferinta intitulata “Despre Neam si Demnitate”. Inainte sa merg, mi-am intrebat o parte dintre studenti ce stiu despre Dan Puric. Raspunsurile n-ar fi fost pe placul sau, cu siguranta. Mi s-a spus ca vorbeste mult, mult si fara sens.

Am mers insa la conferinta. Am avut ocazia sa merg fara sa platesc cei 150 de lei. L-am luat pe mine si pe noul meu coleg, un reprezentant al generatiei mentionate mai devreme dar a carui opinie e drept ca nu i-o cerusem. L-am invitat pentru ca vroiam sa vad reactia unui tanar, prin comparatie cu a mea. Si la sfarsit se pare ca reactiile n-au fost chiar cele mai diferite asa cum probabil ar fi trebuit sa se intample daca al meu coleg ar fi fost la fel cu cei a caror parere o cerusem mai devreme. Se pare ca nu toti il inteleg pe Dan Puric, dar asta nu tine de varsta.

Dan Puric a vorbit aproximativ 2 ore. Despre neam si demnitate. Fara definitii, fara categorisiri. Un discurs fragmentat, zapacit si destul de greu de urmarit la inceput. Asta pana printre multiplele citate au aparut infiltratii artistice. Un banc mai intai, apoi jocul de roluri, apoi putina pantomima, discreta.

Am inteles ca de fapt conferinta e un spectacol. Ca Dan Puric nu e doar un orator nationalist. Intai de toate e un actor. Un showman absolut. Un om care poate face dintr-un discurs motivational un act artistic desavarsit. As spicui din invataturile lui dar n-ar avea sens pentru ca fara interpretarea proprie, fara jocul scenic nu au sens.

Am vorbit de mii de ori in fata studentilor mei, am tinut sute de cursuri si zeci de traininguri si workshop-uri. Unele mai reusite, altele mai putin. Aproape de fiecare data cand am reusit sa pun un zambet pe fata publicului prin discursul meu cursul, seminarul, trainingul sau workshop-ul s-a terminat cu happy-end.

Suntem cu totii actori pe o scena iar ceea ce producem sunt monologuri sau dialoguri menite sa schimbe mentalitati, sa produca intentia de a te dezvolta, de a-ti dori sa faci lucruri pe care credeai ca nu le poti face. Atat timp cat esti convins ca poti produce aceste schimbari, esti indreptatit sa ceri 150 de lei pentru 2 ore.

Ironic e ca fac lucrurile astea in fiecare zi, de mai multe ori pe zi la un pret de 8 ori mai mic si nu pentru o persoana ci pentru 25 deodata. Halal strategie de pricing, halal om de marketing mai sunt … Intrebarea este pentru cat timp?

Ti-a placut ... atunci citeste si asta:

• September 2, 2011 -- Exista Social Media si fara FACEBOOK! (5)
  Dragi prieteni, am o veste buna pentru voi. Am fost acceptat pe lista speakerilor de la Business Days Brasov si le multumesc organizatorilor pentru as...
• February 16, 2010 -- O noua editie a proiectului BRIO – 2010 (11)
  Peste drum de cabinetul meu se afla sediul local al AIESEC. Trebuie sa spun ca sunt singurii vecini pe care ii vad zi-lumina si chiar uneori tarziu in...
• August 13, 2008 -- Iashington – o conferinta interesanta! (1)
  Prietenii din AIESEC organizeaza toamna asta un eveniment demn de luat in seama. Nu e intitulata conferinta toamnei 2008 degeaba. Speakerii sunt pe ma...

Vremurile s-au mai schimbat iar de vreo 2 ani incoace lumea vorbeste mai mult despre facebook si twitter, despre aplicatii pentru mobile marketing iar bloggingul a ramas mai mult o chestie externa la care se apeleaza doar pentru link building si awareness. Multe dintre blogurile companiilor au disparut sau si-au redus semnificativ activitatea iar cei care fac blogging pentru acestea sunt doar bloggerii pe care ii mai invita din cand in cand pe la lansari sau alte evenimente. Avem de-a face cu un outsourcing, gen!

Saptamana trecuta am scris un post despre 7 greseli in corporate blogging. Probabil multi au zis: “ia uite ba, s-a trezit si asta acum sa ne spuna despre blogurile corporate!”. E o provocare, ce-i drept, intr-un moment in care totul e despre facebook si twitter, sa mai intarati lumea cu blogurile. In orice caz, blogul de companie este util si iti poate aduce cel putin 3 lucruri despre care voi vorbi intr-un post mai tarziu. Astazi insa vorbim despre primii pasi. Iata-i!

1. Definiti scopul blogului. Spuneam si in postul mentionat anterior ca multe bloguri de companie au aparut pentru ca trebuia sa fie “pa trend” si au evoluat in directii gresite pana cand multe dintre acestea au disparut. Unii au initiat bloguri pentru a creste brandul, altii pentru a genera lead-uri, altii pentru vanzari directe sau pur si simplu pentru venituri din publicitate. Toate par niste alternative viabile insa scopul principal al unui blog de companie ar trebui sa fie acela de a genera interactiune, feedback. Celelalte vin ca efecte.

2. Determinati “conceptul” blogului. “Once you know WHY you are blogging, you can think about WHAT to blog about” zice Maisha Walker. Este important sa va ganditi ce nisa veti alege, ce veti scrie si cui ii va pasa intratat de mult incat sa si citeasca. Aici eu vad doua alternative si anume: sa scrieti pe o nisa foarte ingusta diferentiindu-va astfel de competitie sau sa scrieti pe o zona mai larga, specifica domeniului in care activati, concurand cu blogurile specializate. Prima varianta presupune un target mai restrans dar si un buget de timp si bani mai mic, in timp ce a doua varianta necesita investitii mai mari.

3. On site sau pe domeniu separat? Aceasta este intrebarea pe care si-au pus-o multi dintre cei care au inceput bloggingul corporate acum cativa ani. Multi au ales atunci, probabil si pe criterii de cost si comoditate, chiar sa mearga pe bloguri hostate de blogspot sau wordpress. Chiar nu erau putine. Acum probabil acest lucru poate parea stupid, rareori mai intalnim cazuri. Problema care se pune este daca blogul ar trebui sa fie un subdomeniu al site-ului principal sau daca ar trebui sa aiba un domeniu separat, evident cu alt nume. Prima varianta ajuta evident pe partea de SEO pentru ca tot continutul blogului va fi adaugat la site si discutam aici despre multe cuvinte cheie ce vor ajuta la cresterea relevantei in motoarele de cautare. Varianta a doua, este uneori mai periculoasa pentru ca cititorul poate pierde legatura cu site-ul daca nu sunteti atenti dar, poate contribui de asemenea la imbunatatirea SEO prin linkurile trimise catre site-ul companiei crescand astfel autoritatea.

4. Alegeti subiectele cu atentie! Doua aspecte trebuie urmarite. Frecventa postarilor si continutul. Este important ca de la inceput sa studiati ambele aspecte pentru a determina posiblitatea de a posta indeajuns de frecvent continut relevant din domeniul pe care l-ati ales. Altfel ati putea fi pusi in situatia de a duce lipsa de subiecte si din dorinta de a posta mai des, sa derapati catre alte zone care nu apartin nisei stabilite la punctul 2.

5. Stabiliti cine si cum posteaza. Este recomandat sa aveti un editor care sa se ocupe de postare insa exista si problema continutului. Deoarece in social media conteaza foarte mult viteza de reactie, am putea fi tentati sa dam libertate deplina editorului/bloggerului dar aceata poate fi o greseala. Implicarea emotionala a acestuia poate conduce la discutii in contradictoriu, polemici care pot dauna imaginii brandului si scopului principal al blogului. La polul opus se afla situatia in care fiecare post trebuie mai intai aprobat de catre departamentul de PR, Marketing sau chiar de catre Senior Management. Nici aceasta varianta “over-controled” nu este deloc eficienta pentru ca dauneaza evident vitezei de reactie. Cea mai buna varianta este monitorizarea atenta a “libertatii” acordate editorului si motivarea acestuia de a face un raport cu subiectele pe care doreste sa le abordeze + instruirea constanta sub aspectul comunicarii de brand.

6. Concepeti designul blogului. Variantele sunt tot doua. Construirea unui template de la zero este una, ceea ce poate fi mai costisitor dar in acelasi timp mai eficient dpdv al coerentei si unitatii imaginii brandului de companie. Cea de-a doua este folosirea unui template profesional ce poate fi personalizat, varianta mai putin costisitoare dar mai limitata. In schimb cea de-a doua varianta poate fi mai avantajoasa intrucat foarte multe template-uri sunt optimizate dpdv al relevantei in motoarele de cautare.

7. Construiti blogul. Platforma folosita este si ea foarte importanta. Evident, si aici sunt doua variante. Fie puteti folosi o platforma hostata de tip blogger.com sau wordpress.com si sa nu ma intelegeti gresit, cele doua servicii pot fi acum folosite pe domenii proprii insa cu multe limitari in alegerea template-urilor si pozitionarea diferitelor elemente in site. Fie puteti folosi o platforma independenta, hostata direct pe domeniul propriu iar aici avem iarasi mai multe variante: wordpress, joomla, drupal etc. Eu recomand wordpress pentru ca este mult mai bine optimizata decat restul si foarte intuitiva, fiind disponibila de asemenea si in limba romana. Un concurent important poate fi si ucoz.com, mai nou sosit dar cu mai multa flexibilitate.

8. Do a little marketing for the blog. Ceea ce va intereseaza este sa aduceti cititori noi si sa-i loializati. Pentru aceasta actiunile dumneavoastra se pot orienta in doua directii diferite: crearea de notorietate si asigurarea reamintirii. Ambele directii pot fi rezolvate prin campanii PPC sau organic. Sfatul meu este sa nu deveniti stresanti si plictisitori. Nu spamati!

9. Monitorizati traficul si comparati rezultatele cu obiectivele. Folositi unelte de monitorizare. In RO cele mai populare sunt Google Analytics, Trafic.ro si Histats. Mai sunt si altele dar nu la fel de eficiente. Recomand primele doua pentru relevanta. Nu uitati sa urmariti traficul saptamanal si zilnic si sa comparati rezultatele cu obiectivele propuse dar si cu alte bloguri similare.

10. Monetizati blogul. Nu va fi obiectivul principal niciodata dar nu este cazul sa-i dam cu piciorul. Blogul poate contribui la cresterea vanzarilor insa trebui acitonat cu maxima prudenta. Spuneam si in postul despre cele 7 greseli in corporate blogging ca multe bloguri de companie au fost create special pentru a ajuta procesul de vanzare sau chiar pentru a vinde direct. Ei bine, exista cateva metode prin care blogul poate fi monetizat fara a fi perceput ca instrument de vanzare. Iata-le!

- vindeti bannere pentru parteneri de afaceri insa nu exagerati cu numarul si plasamentul acestora;

- vindeti articole platite pentru parteneri;

- vindeti produsele companiei in regim de afiliere cu magazinul online;

- vindeti produse ale partenerilor in regim de afiliere.

Inchei prin a va invita la o discutie privata despre blogging de companie pentru mai multe sfaturi despre cresterea notorietatii blogului si despre imbunatatirea rezultatelor obtinute prin blogging. Succes mai departe si efficient blogging!

Sursa foto.

Ti-a placut ... atunci citeste si asta:

• May 12, 2012 -- 7 greseli in corporate blogging. (5)
  Asa cum am promis, ma intorc in zona posturilor despre marketing cu un articol despre corporate blogging. Nu sunt greseli semnalate de mine, ci de Lou...
• January 25, 2012 -- Cum sa folosesti Facebook Events corect in 10 pasi? (4)
  In urma cu ceva posturi scriam despre abuzul pe care il fac multi utilizatori de Facebook, in special proprietarii de localuri, asupra sectiunii Event...
• March 23, 2011 -- Facebook Insights pentru domenii proprii (2)
  Am citit azi la Manafu despre cateva noutati vis a vis de facebook si utilizarea eficienta a acestuia de catre oamenii de marketing. Cateva tips-uri d...

Asadar ce-am invatat azi si mai ales cum. Am invatat ca cei care nu se drogheaza sau nu beau se numesc “crestini”. Am invatat asta de la Sorana, internul nostru de la InOras.ro. Si cum am invatat asta … dintr-o discutie pe care o purtam cu tanarul nostru fotograf, pe numele sau Anton, in care subiectul era participarea sa la un eveniment iar eu ii faceam un mic instructaj.

Termenul m-a facut sa zambesc si sa-mi aduc aminte de vremurile in care si eu foloseam un astfel de argou. E drept ca nu continea cuvantul crestin dar imi place conotatia. Asa ca probabil o sa-mi insusesc expresia, chiar daca nu o sa am ocazia s-o folosesc prea des.

Un alt lucru pe care l-am invatat azi, cam tarziu de altfel, este ca ai mult mai mult succes cu un anunt de angajare scris intr-o forma clasica (cerinte, responsabilitati, beneficii) decat cu anunturile informale. Azi am postat pe blogul echipei InOras.ro un anunt si deja am primele 4 CV-uri venite pe email. Ma pregatesc de interviuri. Yuhu!

Alte posturi

• March 12, 2010 -- Capitalism, individualism, market segregation (6)
  Zilele astea predau la facultate un curs despre segmentarea pietei. Un curs si mai multe seminarii. Un curs la care au venit cam 80-100 de oameni plus...
• May 23, 2007 -- Saptamana Patimilor 2.0 (5)
  Remember Saptamana patimilor from January? Well here I am again in front of a stack of students' projects waiting to be evaluated. This is the week wh...
• May 24, 2007 -- European Film Festival (1)
  Am gasit la Senator spotul asta si vi-l recomand. E foarte tare. Imi aminteste de o povestire a unui prieten calator din cand in cand prin Japonia...
• November 13, 2007 -- Si marmota … face Customer Service (20)
  Da prieteni, va vine sa credeti sau nu, marmota de la Milka face customer service. Tot vad un spot in ultima vreme cu celebra marmota care vorbeste la...
• January 16, 2008 -- Ursus arunca in lupta un cascador … (23)
  In ultimele zile pe posturile autohtone ruleaza un spot cu aer cinematografic pronuntat. Daca nu ati avut inca norocul sa prindeti calupul publicitar ...

Una peste alta as vrea sa le multumesc celor ce m-au nominalizat si evaluat pentru titlul primit si de asemenea studentilor mei, cei care mai vin pe la ore, pentru sustinere si pentru caracterizarea frumoasa pe care mi-au facut-o. Postul de azi insa, nu este neaparat o lauda de sine, desi este normal sa te mandresti cu realizarile proprii, ci mai degraba un semnal de alarma.

Gala de premiere a reunit profesori de la multe universitati din toata tara. Au fost colegi din Oradea, Timisoara, Brasov, Galati, Cluj si multe, multe alte centre universitare. Din pacate nu am putut sta la tot evenimentul dar am prins cam jumatate si a fost de-ajuns pentru a trage cateva concluzii ingrijoratoare vis a vis de feelingul general din invatamantul universitar romanesc.

Spun ingrijoratoare pentru ca majoritatea colegilor prezenti in sala, indiferent de universitatea sau specializarea de la care provin, si-au exprimat frustrarile fata de modificarile aduse sistemului de evaluare a cadrelor didactice si a activitatii universitatilor in general. Am fost, se pare, cu totii de acord ca orientarea actuala nu e deloc sanatoasa si se indeparteaza cu rapiditate de ceea ce presupune conceptul de “alma mater”.

Am ajuns sa fim intr-o permanenta goana dupa puncte. Puncte care vin in proportie de aproape 100% din activitati de cercetare. Suntem incurajati si chiar constransi sa publicam articole stiintifice, de cercetare, sa participam la conferinte, sa facem proiecte de cercetare, sa urmarim cotatii si de ce nu, sa investim sume considerabile in acest proces. Aceasta pentru ca universitatile primesc acum coeficienti de calitate bazati in totalitate pe activitatea de cercetare.

Intrebarea care se pune este totusi, noi suntem cercetatori sau dascali? Ne incadram ca dascali, avem grade didactice si suntem platiti in principal ca profesori. Cercetarea este o activitate adiacenta, logica, ce ar trebui sa conduca la dezvoltarea personala a profesorului, de acord. Cu toate acestea, suntem evaluati 100% doar pentru cercetare. Chiar si gradele didactice le obtinem nu pentru rezultatele activitatii didactice, ci tot pentru numarul de articole si dupa cotatiile revistelor sau conferintelor la care am publicat.

Se asteapta insa de la noi performanta didactica, invatamant de calitate, standarde ridicate etc. Aceasta in conditiile in care dezvoltarea abilitatilor si competentelor didactice este considerata aproape irelevanta. Suferim extraordinar de mult pe dimensiunea practica a educatiei si totusi eforturile noastre sunt eminamente de teoretizare. In conditiile in care studentii vin cu un bagaj de informatii din ce in ce mai restrans din mediul preuniversitar, in conditiile in care goana este in momentul de fata dupa abilitati si competente practice, noi teoretizam?

Ne indepartam de scopul nostru principal, acela de a croi drum in viata pentru o sumedenie de tineri, de a oferi informatii, de a impartasi experiente. Judecand dupa obiectivele actuale care ne sunt impuse, vom ajunge sa oferim informatii pe care studentii cu greu le inteleg si experiente care pentru ei dar si pentru piata in care acestia ajung, nu valoreaza nimic. Si asta pentru ca ceea ce facem noi este sa cercetam. Macar de-am face-o intr-un mod practic …

Dupa 10 ani in sistemul universitar din Romania in care am prins si perioada frumoasa in care cadrele didactice erau 80% profesori si 20% cercetatori, pot sa afirm cu incredere ca ne-am pierdut calea. Domnul profesor Astarastoaie, rectorul Universitatii de Medicina Gr. T. Popa din Iasi, spunea ieri ca ne-am supus prea repede unor ministri, uitand parca prea usor de puterea si autonomia pe care universitatile o au. Ii dau dreptate.

Facem abstractie de orice logica a pietei si ne incapatanam sa facem cercetare doar de dragul accesarii fondurilor europene. Si asta pentru ca educatia primeste din ce in ce mai putini bani din bugetul de stat. Suntem “motivati” sa ne completam veniturile personale dar si ale institutiilor pe care le reprezentam din cercetare. O cercetare care nu le foloseste insa studentilor in niciun fel. Investitiile in cercetare sunt uriase insa foarte prost intelese, parerea mea.

Avem in schimb facultati si specializari care pregatesc prin excelenta profesori, viitori dascali, dar la care obiectele specifice pedagogiei sunt nu optionale ci facultative. Apoi vedem la stiri cum absolventii de facultate nu sunt in stare sa treaca examenul de titularizare si se fac de ras cu note de 1 si 2. Mai departe are de suferit exact sistemul de invatamant preuniversitar care se bazeaza pe suplinitori si profesori demotivati cu salarii mici si fara sanse prea mari de completare a veniturilor. Si ne mai punem semne de intrebare vis a vis de calitatea absolventilor de liceu? Pai nu tot noi suntem vinovati? E un cerc vicios mai vizibil decat luna de pe cer intr-o noapte senina.

Ajungem in mod firesc catre intrebarea “ce e de facut?”. Cu siguranta solutii sunt. Din pacate nu se aplica si probabil nici nu se vor aplica in viitorul apropiat. Mai important este motivul pentru care nu se schimba nimic si e unul foarte simplu: pentru ca nimeni nu face nimic in acest sens. Ne exprimam cu totii frustrarile vis a vis de sistemul actual dar nu ne folosim absolut deloc puterea pentru a schimba ceva. Ne temem ca ramanem pe drumuri, suntem niste fricosi ce tremuram pe la colturi, inglodati in rate si datorii uriase si gandim doar pentru ziua de maine. Ce s-a intamplat cu demnitatea, viitorul, ideea de a lasa ceva in urma sau de a-ti putea privi copiii in ochi cu mandrie spunandu-le ca intradevar ai schimbat ceva.

Alternative sunt. Si deja multi au inceput sa opteze pentru ele. Parasirea sistemului de invatamant este una dintre acestea si deja am colegi care au inteles ce au de facut. Si sunt fericiti din cate am inteles iar motivatia nu a fost doar cea pecuniara. Ma intreb insa daca ei au plecat, daca eu voi pleca, daca ceilalti asemeni mie, indeosebi tinerii, vor pleca, cu ce mai ramanem? Cine mai vine din urma in acest sistem defect? Cine vor fi dascalii de maine? Pool-ul nostru de alegere este din ce in ce mai redus. Studentii buni pleaca, inteleg ca sistemul nu merge. Raman cei docili, trec printr-o scoala doctorala in care sunt educati doar in directia cercetarii si primesc ore la catedra neplatite pe care multi le vad ca pe o corvoada pentru ca sunt rasplatite prin credite pe care le-ar putea obtine fabricand cateva articole. Cu toate acestea, la final au ocazia sa devina cadre didactice si cum optiunile in business pentru un tanar care pana la varsta de 26-27 de ani nu a facut altceva decat sa cerceteze, sunt limitate, accepta aceasta pozitie. Ce obtinem intr-un final … exact ceea ce se doreste, un cadru didactic care este 80% cercetator si doar 20% profesor.

Poate nu este intamplator faptul ca acest titlu mi-a fost dat acum cand de mai bine de un an am si o pozitie permanenta intr-o firma. De la inceputurile carierei universitare am cochetat cu business-ul dar acum simt ca intradevar am invatat ce inseamna sa faci business. Cu multe greutati, cu alegeri gresite, cu bani cheltuiti aiurea, cu rezultate marunte dar am invatat. Si vreau sa fiu mai bun, mai eficient. Si toate aceste greseli le-am impartasit studentilor si i-am facut sa inteleaga ca business-ul nu se invata din carti.

In postul anterior dar si la gala de premiere aminteam de Frank Luntz, unul dintre idolii mei in materie de arta stapanirii cuvintelor. Ieri il citam si va spuneam ca nu e important ce spui ci ce aud interlocutorii tai. Azi il citez din nou si va spun ca 80% din comportamentul nostru cotidian se bazeaza pe decizii emotionale si doar 20% pe cele intelectuale. Poate asta ar trebui sa trezeasca niste semne de intrebare. Eu am reusit sa-mi ating studentii prin emotii, sa-i fac sa constientizeze lucruri practice prin asocieri simple si functioneaza insa la acest lucru contribuie enorm experienta mea practica. Am sacrificat cercetarea si probabil asta ma va costa dar efectul obtinut merita. Am avut curajul sa renunt la discursurile motivationale specifice si sa citesc o strofa dintr-o melodie a lui Guess Who la un curs festiv si sa citez replici dintr-un desen animat. Evident pentru mesajul lor nu pentru popularitate.

Am I the grandfather of all knowledge? Nu! Si nici un vreau sa fiu. Pentru ca tinerii cauta raspunsuri simple. Prefer sa scriu aici decat in reviste de cercetare, prefer sa motivez emotional decat sa constrang intelectual, prefer sa fiu un prof tare! Va multumesc din nou tuturor!

Ti-a placut ... atunci citeste si asta:

• May 10, 2012 -- Ce ne-a adus finala Europa League? (11)
  Unii ar spune ca ne-a pus Dumnezeu mana in cap. Altii, probabil ca au gasit gasca cu oua de aur. Pacat ca minunea, ca orice minune, dureaza numai trei...
• December 1, 2011 -- Romaniaaaaaaaaa te iubesc! (1)
  Nu e un post care are legatura cu campania trustului Media Pro. E doar un post despre Romania si despre faptul ca sunt mandru ca sunt roman. Si nu e n...
• August 23, 2011 -- Ce-a insemnat 23 august? (6)
  Pentru mine 23 august a insemnat ceva. Defilarile pe stadion, faptul ca trebuia sa-mi intrerup vacanta de vara pentru repetitii si incununarea de succ...
• August 2, 2011 -- Bucuresti – o zeama cu arome tari. (6)
  Aseara am ajuns in Bucuresti unde o sa-mi petrec urmatoarea saptamana. Am niste intalniri si probabil voi mai si hoinari pe strazi si prin parcuri in ...
• July 7, 2011 -- De ce nu-mi place fenomenul Robotzi. (75)
  E o adevarata nebunie creata in jurul lor si eu nu prea o inteleg. Am urmarit la inceput primele episoade, nu mi-au placut deloc si apoi am zis pas. A...

Cred ca in primul rand diferenta dintre corporate blogging-ul autohton si cel extern se vede inca de la nivelul obiectivelor. Cele mai multe companii din afara au inceput bloggingul pentru a dialoga cu clienti si posibili viitori clienti. In Romania, corporate bloggingul este o moda si multe companii au intrat in aceasta zona doar pentru ca la un moment dat un manager a fost la o conferinta despre online si a aflat ca se poate. Problema care apare in ambele tipuri de companii este insa aceeasi. Bloggingul nu aduce rezultatele dorite. Pentru ai lor pentru ca nu sunt focusati pe dialog, pentru ai nostri pentru ca habar n-au ce vor sa obtina prin blog. Evident, exagerez dar nu sunt departe de adevar.

Efectul bloggingului facut aiurea este unul destul de neplacut. De cele mai multe ori, un blog prost aduce mai mult brand damage. Asta pentru ca nu se face altceva decat sa se alimenteze Google cu continut de proasta calitate ce linkeaza in mod direct catre brand si sa se asigure ca atunci cand cineva cauta numele companiei va primi un mare bullshit. Dar, sa incepem lista greselilor.

1. Scrierea cu greseli. O problema frecvent intalnita pe meleaguri romanesti dar se pare ca nu numai. N-om fi noi cei mai agramati din lume. Sfatul autorului este sa deschidem blogul catre cat mai multi angajati din companie pentru ca la un moment dat sigur se va gasi cineva care chiar stie sa scrie. Ei bine, aici sunt rezervat. In primul rand as prefera sa am control vis a vis de cine si ce scrie pe blog si in al doilea rand cred ca as prefera sa angajez un editor care sa verifice si posteze informatiile. Nu neg ca prezenta mai multor voci pe blog este benefica insa daca vrem un blog curat, fara greseli, consider ca editorul este cea mai buna alegere.

2. Prezentare vs. Conversatie. O a doua greseala pe care o intalnesc la 90% dintre blogurile corporate din RO dar se pare din nou ca nu suntem noi singurii oportunisti. Multi vad in blog doar o metoda de a ajunge mai usor in prima pagina din rezultatele oferite de Google (asta pentru ca bl0gurile sunt in general mai bine indexate si optimizate). Nu discutam despre lipsa raspunsurilor la comentariile cititorilor ci la absenta intentiei de a dialoga de la bun inceput. Posturile nu sunt scrise pentru a genera interactiune ci doar pentru a prezenta compania si serviciile sale. Aici ar trebui sa mai revenim asupra “definitiei” blogului si a diferentei intre blog si revista.

3. Focus exagerat pe promovare. Daca tot am ajuns destul de facil in prima pagina de rezultate oferite de Google de ce sa nu profitam de asta si sa vindem? Pare o intrebare legitima insa daca raspunsul este unul in favoarea vanzarii deja suntem pe marginea prapastiei. Nimeni nu spune ca nu e ok sa se trimita cititorii de pe blog catre site/magazin dar nu trebuie ca acesta sa fie principalul scop al blogului. Inserand mesaje evidente de vanzare in fiecare articol scris nu facem altceva decat sa cream o presiune fara sens intr-o relatie si-asa destul de subreda intre companie si cititor.

4. Blogul este despre oameni si nu despre cuvinte cheie. In cele mai multe cazuri, atunci cand obiectivele sunt setate corect, blogurile corporate sunt pornite pentru a dialoga cu clientii sau prospectii ceea ce poate genera mai departe lead-uri pentru vanzari. Greseala este insa focusul prea mare pe cuvinte si mai putin pe cititor. Faptul ca blogul ajuta la partea de optimizare in motoare de cautare ii face deseori pe autori sa scrie targetat doar pe anumite cuvinte cheie. Asta face posturile plictisitoare si fara sens. Frank Luntz spunea cu ceva timp in urma “it’s not what you say, it’s what they hear!”.

5. Lipsa directiei/strategiei. Multe bloguri corporate exista doar pentru ca “e un must have”. Blogul nu e insa o poseta de la Prada si nici o pereche de ochelari de la Dior. Lipsa directiei, postarile anapoda fac blogul plictisitor si cititorii vor pleca. Din pacate aici se greseste din start. Blogurile sunt pornite fara o strategie clara si ori sunt abandonate, ori se posteaza foarte rar, ori fara efect. Ce putem face este sa folosim principiul “going back to basics” si sa ne amintim ce face business-ul nostru, ce putem scrie despre acesta, ce credem ca e interesant pentru cititor si ce l-ar face sa reactioneze.

6. Ignorarea experientei. Blogul este un jurnal. In cazul in care discutam de corporate blogging atunci el este un jurnal al companiei. Asta il poate face plictisitor daca se posteaza doar despre companie. Companiile sunt insa formate din oameni, oameni ce detin experienta, experienta ce poate fi impartasita cititorilor. De obicei se creeaza mult mai multa interactiune la nivel personal iar cititorii reactioneaza mai bine la posturile scrise din perspectiva personala. Este recomandat sa profitam de experienta celor din companie si nu sa o ignoram altfel riscam sa spunem acelasi lucru pe care il spun si ceilalti din aceeasi industrie. Daca am vrea sa citim doar o critica de film atunci probabil ar exista doar un singur critic. Este amprenta personala cea care conteaza de fapt.

7. Nu profitam de tehnologie. Un blog liniar bazat doar pe text devine foarte plictisitor in cateva saptamani. Nu strica sa profitam de disponibilitatea tehnologiei si sa inseram continut video sau audio. De asemenea, n-ar fi rau sa fim la curent cu schimbarile ce au loc pe platformele de blogging, cu aplicatiile de sharing, cu cele de social bookmarking si cu tot ceea ce se poate folosi pentru a face blogul o experienta mai placuta pentru cititor. Si aici recomand folosirea unei persoane dedicate acestor aspecte. In general e nevoie de multa atentie si de precautie, orice greseala poate aduce consecinte negative puternice.

In final ii provoc pe cei care au inceput deja bloguri pentru business-urile lor, mai mici sau mai mari, sa le analizeze si sa faca o lista cu greselile pe care le-au facut deja. In cazul in care lista e goala, atunci aveti felicitarile mele. Daca lista e plina, astept un email de la voi si poate putem repara ceva. Si nu uitati, corporate blogging is not child play, it can seriously harm your business!

Ti-a placut ... atunci citeste si asta:

• May 15, 2012 -- 10 pasi in corporate blogging si nu numai. (4)
  Acum 4-5 ani toata lumea vorbea despre blogging si blogurile erau the next big thingie in social media pentru firme. Cei mai curajosi incercau marea c...
• June 6, 2011 -- O reclama cam dubioasa, parerea mea! (6)
  De vreo luna cam asa, aud in fiecare zi in drum spre serviciu sau spre alte destinatii din oras, o reclama radio in diferite variante. Este un spot de...

E drept ca nu am motivatia pierderii unor sume de bani dar inamicul meu cel mai puternic este timpul si stim cu totii ca “time is money”. Ma confrunt de aproape un an cu o puternica criza de timp. Mai mereu sunt in urma cu diverse activitati pe care mi le propun, uit, sunt imprastiat si am multe de pierdut din asta.

Pariul e sa-mi organizez activitatile si timpul in asa fel incat sa revin la ritmul de postare pe blog pe care il aveam in urma cu aproape un an sau chiar sa-l depasesc. Provocarea este sa scriu macar un post pe zi pe blog. In urma cu ceva timp scriam un minim de 20 de posturi intr-o luna si consideram ca scriu putin. Acum scriu maxim 10-15 si mi se pare ca nu mai scriu deloc.

Am ajuns sa scriu mai multe articole personale si advertoriale decat articole inspirate de subiecte de marketing si imi lipseste asta foarte mult. E clar ca trebuie sa ma organizez. Subiecte gasesc in fiecare zi, in fiecare ora. Ceea ce-mi lipseste este concetrarea si vointa. Si pentru asta fac acest pariu.

Azi ar fi trebuit sa merg la un seminar al lui Andy Szekely si nu m-am dus. Niciodata n-am fost fanul speakerilor motivationali dar aproape ca regret. Cred ca n-ar fi fost rau sa aud cateva cuvinte despre prosperitate. Alta decat cea pe care o poti obtine accesand un cazino online.

Provocarea incepe azi si sper ca peste fix 30 de zile sa am cu 30 de posturi mai mult. Ramane problema calitatii dar asa cum spuneam, cred ca vor fi destule subiecte. Incepe campania electorala, voi avea parte de multe mesaje ce merita descifrate si analizate. And then some …

Ti-a placut ... atunci citeste si asta:

• January 27, 2012 -- Blogging-ul nu se termina cu Zoso. (27)
  Ieri sau alaltaieri Vali Petcu aka Zoso a aruncat o bomba in blogosfera romaneasca. A anuntat ca intentioneaza sa-si inchida blogul. Evident asta a cr...
• December 5, 2011 -- Acum 5 ani se nastea … MONORANU.RO (8)
  Azi am scris un post de dimineata in care va spuneam ca e 4 decembrie. Am aflat ulterior ca de fapt suntem in 5 decembrie si brusc am realizat ca azi ...
• May 27, 2011 -- Despre febra SEO si spamuitori profesionisti. (5)
  De la o vreme incoace ma confrunt cu o avalansa de comentarii de tip seo-spam si sincer sunt cam satul. Din nefericire, pluginul aksimet nu face fata,...
• May 6, 2011 -- Cat de mult conteaza thema blogului meu? (7)
  Incep prin a spune ca nu e o greseala ca am pus tema cu "th". Nu vreau sa se faca o confuzie intre tema ca si subiect de discutie si tema ca si theme....
• January 29, 2011 -- Am lansat un nou blog – Trei Motive (18)
  Dupa mai bine de 4 ani de cand m-am apucat de blogging am lansat un al doilea blog. De data aceasta este unul de divertisment si deocamdata sunt unicu...

Probabil Mircea Sandu isi merita din plin huiduielile pentru esecurile echipei nationale dar trebuie sa recunoastem ca fara ambitia lui si fara relatiile cu Platini n-am fi privit aseara acest eveniment unic, fabulos, impresionant. Nu vreau sa-i mai aduc elogii pentru ca sunt si eu de parere, ca multi altii, ca ar trebui sa plece si sa lase locul altora mai bine intentionati.

Finala Europa League inseamna pentru noi o responsabilitate enorma pe care am gestionat-o destul de bine. Evident, imediat dupa fluierul de final, presa din Romania a inceput si cu criticile, mai mici sau mai mari vis a vis de cateva probleme inerente de organizare. Una peste alta insa, cam toata lumea a fost de acord ca ne-am descurcat.

Si-acum sa revenim la titlul acestui post. Ce ne-a adus aceasta finala? Multi bani pare a fi un raspuns mai mult decat evident, aproape mecanic. Asta pentru ca atentia a fost de la inceput pe zona pecuniara dar si pentru ca s-a vorbit despre sutele de milioane investite in constructia National Arena pe care probabil multi cred ca ar trebui sa le recuperam dintr-un singur meci.

Finala aceasta ne-a adus in principal multa atentie. Romania si Bucurestiul in special, branduri cu multe probleme, au beneficiat de atentia a sute de mii, ba chiar milioane de ochi, a condeiului miilor oameni de presa, a camerelor de filmat si a aparatelor foto, a agentiilor de turism, a companiilor aeriene si a multor alte companii implicate direct sau indirect in aceasta finala.

Ceea ce trebuie sa constientizam este ca Romania a luat o gura mare de aer, asemeni unui scufundator de mare adancime. Am iesit un pic din groapa abisala in care ne-am scufundat si am demonstrat ca lumina aceea ce pluteste deasupra nu este chiar atat de departe. Important este insa ce vom face de-acum inainte. Brandul nostru de tara a capatat un awareness pozitiv, chiar daca pe ici pe colo spaniolii au mai vazut cate un caine vagabond, chiar daca unii au fost cu ochii doar pe fete si chiar daca au mai fost probabil si cativa pacaliti de taximetristi.

Cei mai multi au gasit in schimb o capitala cu potential, cu hoteluri curate, cu terase primitoare, cu bere romaneasca buna dar si cu bere importata, cu metrou, cu aeroport, cu oameni zambitori, ospitalieri si placuti. O capitala in care ar putea reveni pentru a vizita-o impreuna cu familia, cu prietenii. O capitala perfecta pentru un city-break diferit fata de cele in care probabil deja au fost.

Si-au mai gasit siguranta, civilizatie, oameni care vorbesc pe limba lor si multe asemanari cu tara din care au sosit. Nu numai tigani, caine vagabonzi si gunoaie, prostituate si hoti asa cum deseori au aflat din diverse filme postate pe internet.

Romanii si Romania au mai castigat ceva. Au castigat dreptul de a arata ca se poate. Si-au aratat asta spaniolilor si lumii intregi printr-o organizare exemplara fara incidente majore. Problema care se pune insa este daca romanii au inteles ca si-au aratat chiar si lor ca se poate. Pentru un cateva zile romanii au fost civilizati, educati, harnici si atenti.

Am creat un brand promise mai bun decat cel sugerat prin campaniile pe care s-au cheltuit milioane bune de euro. Provocarea este sa-l si respectam. ProTV a spus “meciul lor, finala noastra” si cred ca asa a si fost. Romania si Bucurestiul au marcat cateva puncte importante la popularitate, nesperate chiar. Inchei prin a parafraza o campanie de succes: “Let’s do it Romania!” si prin a spera ca romanii au inteles mai mult decat “Mitica la brutarie” din toata finala asta.

Ti-a placut ... atunci citeste si asta:

• May 13, 2012 -- We don’t need no education? (4)
  Ieri am avut onoarea deosebita de a primi titlul de "profesor Bologna" din partea ANOSR - Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania. ...
• December 1, 2011 -- Romaniaaaaaaaaa te iubesc! (1)
  Nu e un post care are legatura cu campania trustului Media Pro. E doar un post despre Romania si despre faptul ca sunt mandru ca sunt roman. Si nu e n...
• August 23, 2011 -- Ce-a insemnat 23 august? (6)
  Pentru mine 23 august a insemnat ceva. Defilarile pe stadion, faptul ca trebuia sa-mi intrerup vacanta de vara pentru repetitii si incununarea de succ...
• August 2, 2011 -- Bucuresti – o zeama cu arome tari. (6)
  Aseara am ajuns in Bucuresti unde o sa-mi petrec urmatoarea saptamana. Am niste intalniri si probabil voi mai si hoinari pe strazi si prin parcuri in ...
• July 7, 2011 -- De ce nu-mi place fenomenul Robotzi. (75)
  E o adevarata nebunie creata in jurul lor si eu nu prea o inteleg. Am urmarit la inceput primele episoade, nu mi-au placut deloc si apoi am zis pas. A...

Din pacate am si 3 nunti vara asta si asta imi cam strica planurile dar cu siguranta voi gasi timp si pentru a colinda meleaguri noi. Deja imi trec pe la urechi tot felul de oferte excursii si vacante ba de la prieteni, ba de pe diferite site-uri de oferte. Aproape ca nu stiu ce sa aleg insa sunt sigur ca vreau sa ies din tara.

Am ales litoralul romanesc de 1 mai si nu pot sa zic ca nu m-am simtit bine dar cu siguranta se poate si mai bine. Experientele anterioare imi spun asta, clar. Ma gandeam la ceva exotic dar vara nu prea te poti atinge de Thailanda sau Cambodgia datorita sezonului ploios, Dubai-ul e prea incins si la fel si alte destinatii din zona asa ca parca vad ca raman tot prin batrana Europa.

Si daca tot nu schimb continentele, m-ar tenta ceva unde sa pot ajunge si cu masina pentru ca urasc sa zbor. Bine, fie recunosc, mi-e frica. Pentru ca nu prea imi place sa caut oferte vacanta prefer sa intreb cunoscuti care au fost prin diverse locuri si sa aflu si dedesubturi legate de locurile vizitate.

Prin urmare, astept niste sugestii de la voi in afara de clasicele Grecia si Croatia pentru ca pe acolo m-au mai purtat pasii. De fapt, uimiti-ma si astea daca aveti vreo destinatie mai deosebita si dati-mi va rog, cat mai multe detalii despre ce pot vizita, excursii prin zona, sau cu ce pot sa-mi umplu timpul pentru ca urasc sa stau intr-un singur loc timp de 7 zile.

Ti-a placut ... atunci citeste si asta:

• July 18, 2011 -- Planuri de vacanta. (12)
  In fiecare an, de ceva vreme incoace ma confruntam cu o problema. Datorita jobului meu, vara aveam o vacanta mult mai mare decat a celorlalti prieteni...
• July 2, 2011 -- Ba da esti chiar … Panda! (5)
  Sunt un mare fan al spoturilor de la Vodafone Prepay si cum de curand au mai lansat in eter o serie noua, le-am devorat cu placere. Le gasiti pe toate...
• May 12, 2011 -- De ce sa nu te bagi in oferte de tip Groupon? (17)
  Sunt cel putin doua motive pe care ti le pot spune imediat. Exista un risc ridicat de brand damage in primul rand, si in al doilea rand exista un risc...
• January 18, 2011 -- Revin cu RCA-Ieftin.ro – detalii suplimentare (9)
  Saptamana trecuta am criticat campania de comunicare a celor de la RCA Ieftin, m-am legat de spoturile lor facute in-house cu echipa de creatie propri...
• December 3, 2010 -- In Ianuarie Bombardam Iasul (10)
  Sambata am fost la November Web, un eveniment organizat de Adrian Mironescu pentru pasionatii de web - atat developeri cat si useri sa zicem. Am mers ...

Pana la urma am incropit rapid o prezentare despre cum sa te reprezinti ca si brand personal si m-am adaptat. 7 pasi simpli, inspirati dintr-un post scris in urma cu vreo 3 saptamani. Ce bine e sa-ti asterni gandurile undeva, nu? In sala au fost peste 100 de oameni, studenti in mare majoritate, dar studentii aceia care conteaza. La sfarsit am primit multe intrebari si aplauze. Multumesc!

Am fugit, literalmente, dupa prezentare pentru ca aveam un curs la universitate. Si cand ajung in sala, surpriza, 4 oameni. Li s-a mai alaturat o persoana dupa vreo 15 minute. 5 in total si n-a mai aparut nimeni. Asta la un curs de Bazele Marketingului, probabil cel mai lejer si mai usor curs pe care il predau dar in acelasi timp si cel mai interesant si usor de urmarit dintre toate disciplinele comune pe care le studiaza studentii mei din anul 2. Sa fii al naibii!

Am plecat cu un gust amar de la curs. Un gust care s-a amarat rau de tot in ultimii 3-4 ani de cand interesul a inceput sa scada simtitor in randul presupusilor studenti de la FEAA. M-am intors la Ramada unde trebuia sa tin workshop-ul despre Social Media. Am gasit o sala plina, probabil peste 50 de locuri la care s-au mai adaugat inca vreo 15-20 de scaune. Full. Prezentare, intrebari, aplauze, strangeri de mana, schimb de opinii, networking. Multumesc!

Si ma intreb acum, cum naibii sa-ti mai gasesti motivatia de a veni cu zambetul pe buze sa predai niste cursuri care nu sunt departe de ceea ce faci la workshop-urile la care lumea se inghesuie in sala, unor studenti care nici nu catadicsesc sa calce pe la scoala desi e gratis, gratis, gratis! Si va asigur ca nu fac absolut niciun fel de schimbari de atitudine de la evenimente la scoala, dedicarea mea este aceeasi, atentia pentru prezentari identica si disponibilitatea de a raspunde la intrebari la fel. CUM?

Le multumesc celor de la Bizcamp pentru ca mi-au dat ocazia sa ma simt apreciat, sa primesc aplauze si sa-mi confirm ca ceea ce spun e inca valoros pentru ca raportandu-ma la feedback-ul de la facultate imi vine sa ma las de catedra si sa ma ascund undeva intr-un colt intunecos. Astept cu interes 11even, un eveniment platit, nu sunt speaker dar voi fi in sala si sunt sigur ca va fi sala plina. Asa da!

Ti-a placut ... atunci citeste si asta:

• October 4, 2011 -- O noua prima zi de scoala! (1)
  Anul asta universitar l-am inceput cu un curs de la cele doua programe de master de marketing la care predau, ASM si MCA. Ma asteptam sa am cativa oam...
• May 25, 2010 -- Despre cursuri festive, studenti si firme! (16)
  Azi am fost la cursul festiv al studentilor de la specializarea Marketing din cadrul FEAA. Promotia 2010 si-a anuntat plecarea asa cam cu jumatate...
• December 7, 2009 -- Despre Zilele Marketerului 2009 – editia de criza (4)
  Azi o sa va aduc in atentie un eveniment pe care il organizez impreuna cu prietenii de la asdMARK. Deja suntem la a doua editie si ne bucuram ca a...
• October 30, 2009 -- Un exemplu de personal branding … si curaj! (17)
  Azi am sa va povestesc despre Marius. Un baiat pe care nu-l cunosc dar care are curaj si de asemenea strategie de personal branding. Marius e unul din...
• January 21, 2009 -- Saptamana patimilor 3.0 just ended! (10)
  I have just finished evaluating my students' projects and have posted the results on their portal and groups. Some of them are very likely to be u...

11even este unul dintre acestea. Organizat de cativa tineri care au curajul sa puna pret pe munca lor, pe numele pe care le aduc si pe outcome-ul pe care il promit. Si fara nici un fel de falsitate ii felicit pentru curajul lor. Biletul costa 50 sau 100 de ron si ofera acces la conferinta, coffee break si un after-party + discutii private cu speakerii pentru cea de-a doua varianta si le puteti cumpara de aici. Atentie insa, alegeti din drop-down locatia pentru care cumparati bilet, s-ar putea sa trebuiasca sa mergeti la Bucuresti daca nu sunteti atenti.

Si pentru ca veni vorba de speakeri cred ca ar trebui sa va spun ca acestia sunt: Adriana Ursache (director la Asociaţia Industrii Creative), Andrei Gheorghiescu (managerul proiectului Turnul Nostru), Andrei Haţegan (fondator The Amsterdams şi We singing colors), Angela Paveiuc-Olariu (doctor etnograf), Beatrice Rancea (director al Opere Nationale Romane, Iasi), Emanuel Martonca (director de marketing la Coriolan), Maura Anghel (director editorial la Glare), Olimpia Melinte (actrita), Razvan Aonofriesei (preot specializat in limbajul mimico-gestual) si Razvan Girmacea (web developer).

Eu unul nu o sa ratez pentru ca in calitatea mea de ambasador online al evenimentului, am primit o invitatie pentru care le multumesc organizatorilor. Am de asemenea si un concurs pentru cititorii mei care sunt si bloggeri in acelasi timp. E vorba de posibilitatea de a castiga o invitatie iar regulile sunt foarte simple. Trebuie sa scrie un post pe blogul propriu care sa contina motivul pentru care ei ar merita sa mearga la 11even, sa-l dea pe share pe profilul lor de facebook si sa taguiasca pagina de facebook a evenimentului in statusul cu pricina.

Eu zic ca merita si ca motivatiile n-ar trebui sa fie greu de gasit. Mai ales cand te uiti pe lista de speakeri. Fiecare dintre acestia merita atentia voastra asa ca lasati-va degetele libere pe tastatura si scrieti. Invitatia va asteapta! Succes!

Ti-a placut ... atunci citeste si asta:

• July 21, 2011 -- Raiffeisen Comunitati – un proiect interesant. (2)
  Zilele trecute am primit un sms scurt cu un link. A venit de la un prieten asa ca am fost curios si l-am copiat in browser si l-am deschis. Apoi m-a s...
• September 19, 2010 -- Despre brand damage online – gazduirea web, o problema? + Concurs!!! (7)
  Nu mi s-a intamplat de putine ori sa vreau sa intru pe un blog si sa vad mesaje de genul "bandwidth exceeded" sau "account suspended" sau sa primesc p...
• March 22, 2012 -- Despre SMS Iasi 2 – la spartul targului. (5)
  Maine se face o saptamana de cand am participat la SMS Iasi editia a doua. Mi-a adus aminte Envi care a fost ieri pe la mine sa-mi ia un interviu desp...
• March 13, 2012 -- Voteaza-ti sacosa preferata pentru Palas! (7)
  Ce-a fost greu a trecut. Peste 190 de talente s-au inscris in competitia destinata creari designului sacosei de cumparaturi Palas. Dintre toate juriul...
• February 20, 2012 -- Mai ai o saptamana sa castigi 1000 de euro. (1)
  In putin peste o saptamana se incheie inscrierile la concursul lansat de cei de la Palas pentru a gasi designul noii sacose de cumparaturi Palas. Din ...

Vremurile alea in care mergeam insa cu cortul s-au cam dus si parca nu-mi mai vine sa plec asa de nebun. Au trecut anii si peste mine si ma gandesc la confort, vreau sa-mi  satisfac nevoia de aventura dar vreau sa ma si relaxez in acelasi timp. Asa ca optinunile mele sunt altele in momentul de fata.

Pana pe la inceputul saptamanii eram convins ca voi  merge la munte in weekendul acesta de 1 mai insa planurile mi s-au schimbat la 180 de grade, asa ca am ales marea. N-am renuntat insa la ideea de a merge la munte in alt weekend asa ca m-am apucat de cautat optiuni pe valea Prahovei. Conteaza foarte mult si sa ai ce face in zona si cum in muntii nostri ai Moldovei am cam vazut tot ce era de vazut, am zis ca e cazul sa mai merg si prin Meridionali.

M-am apucat de cautat cazare Busteni si am gasit Casa Magica Busteni. O pensiune de 3 stele cu restaurant dar si cu Spa inclus. Pare locul perfect pentru o aventura de 2-3 zile la munte. Cazare buna, restaurant propriu si spa.

Evident, cuvantul spa nu-mi este strain si cum o perioada buna m-am cam ocupat cu studierea fenomenului cam stiam ca uneori e doar lauda iar serviciile nu sunt foarte complete sau calitative. Am aruncat o privire peste sectiunea Spa de pe site si nu mica mi-a fost mirarea cand am vazut ca varietatea de servicii in domeniu este destul de mare.

Poate nu sunt eu cel mai infocat client de Spa dar n-as zice pas la niste proceduri, mai ales ca stresul ma cam doboara zilele astea. Ceea ce mi se pare foarte tare este ca exista preocupare si pe partea de bilete de odihna si tratament. Desi nu e o zona cu specific, exista pachete speciale pentru asta si cred ca parintii mei de exemplu ar putea profita la maxim. De obicei statiunile de tratament nu sunt foarte atractive dpdv turistic pentru ca nu sunt situate in zone cu mult potential de vizitare insa aici se rezolva doua probleme dintr-un singur foc.

Una peste alta, data viitoare cand merg la munte, aleg Busteniul si Casa Magica va fi o optiune serioasa pentru mine.

Ti-a placut ... atunci citeste si asta:

• February 5, 2011 -- Iar incepe nebunia … (13)
  Se apropie perioada pe care cei mai multi barbati o urasc din suflet. N-are rost sa mintiti dragi prieteni, stiu ca exista cel putin trei motive pentr...
• May 26, 2010 -- True online marketing promotion – fail! (10)
  Azi, in timp ce cautam saloane care ofera servicii de tip Spa si care sa aiba si site-uri am dat peste unul care m-a lasat masca. Ati remarcat asocier...
• December 22, 2008 -- Universpa – Prima revista online din Romania despre Spa! (4)
  Nevoia de relaxare devine din ce în ce mai evidentă într-un mediu înconjurător din ce în ce mai stresant. Programul prelungit de muncă şi stresul acum...

Anyway, am aflat ca e o campanie orientata catre clientii corporate si chiar ma gandeam ca practic acestia sunt si singurii care cam cumpara licente de Office. Desi suna trist, asta e realitatea pe la noi. Daca n-ai avut norocul sa primesti o licenta cu scop educational sau cine mai stie de pe unde, clar ca n-ai dat cele cateva sute de euro pe pachetul Office.

Campania mi-a placut pentru ca e diferita si indrazneata. Probabil nu multi ar fi avut curajul sa lege un soft de o pizza. In schimb cei de la Create Direct au gasit un mediu mai putin conventional si eficient as zice. Campania se deruleaza deocamdata in Bucuresti si Cluj insa sunt sanse sa fie implementata si in Iasi si alte orase.

Targetul este cat se poate de clar, companii mici si mijlocii care sa cumpere pachete de licente. E un parteneriat intre Microsoft si cateva pizzerii care presupune crearea unui sortiment special, Pizza Office, destinata livrarilor catre companiile din target. E o modalitate interesanta de a livra un mesaj. Cutiile sunt personalizate si ele, la fel ca si pizza din interior. E un touchpoint interesant si chiar mi se pare destul de bine ales.

Toate cutiile de pizza livrate in intervalul 11-15 (cam 99% din comenzi sunt in companii) au cutiile branduite cu Office, indifferent daca au comandat Pizza Office sau nu. Pe cutie au call to action de testare, afla mai multe amanunte, cumpara.

Aveti mai jos o galerie cu cateva poze din care se vede si pizza si ambalajul. Personal cred ca va merge. Angajatii comanda, pizza vine, managerii constientizeaza mai usor necesitatea unui soft licentiat. Pam pam!

Ti-a placut ... atunci citeste si asta:

• November 29, 2009 -- Microsoft, Family Guy, Mashable si strategia (2)
  Cu ceva timp in urma, Mashable anunta cu mare tam tam campania celor de la Microsoft bazata de product placement in serialul animat de succes Family G...

Bun, ajuns la fata locului, trag masina pe boxa, toate bune si frumoase. Vine baiatul care spala, se apuca de treaba, munceste cu atentie si cu dedicare si treaba merge struna. Lustruieste tot ce se poate lustrui si sunt intradevar multumit. Evident, bacsisul l-am lasat de la inceput, ca motivare. Am invatat asta in timp, asa ca m-am conformat. Langa boxa in care imi era spalata masina insa, lucrurile nu se intamplau chiar la fel.

Chiar daca de obicei baietii sunt mai atenti cu masinile mai “da firma” de data asta tipul care spala o astfel de masina langa a mea arunca cu o greata indescriptibila presurile si alte chestii pe care le mai scotea din masina. Se misca cu o lene si un sictir fantastic de ziceai ca-i pedepsit sa spele masini si nu asta ar fi jobul lui de zi cu zi.

Unde vreau sa ajung de fapt cu toata povestea. Spalatoria despre care vorbesc este una din cele mai active pe piata publicitatii, investesc constant in comunicare, incearca sa iasa in evidenta, sunt organizati, curati, atenti si incearca sa faca totul o experienta placuta pentru client. Totul e ok atat vizual cat si ca feeling. Dar ce te faci cu angajatii care nu au chef de munca?

Probabil e un caz izolat insa e de ajuns sa dauneze imaginii create cu atata truda si investitie mai ales. Am adus in discutie cazul spalatoriei dar stim cu totii ca nu e singurul. Peste tot vad situatii similare in special in cazul prestatorilor de servicii. Unele mai grave, altele mai putin. Cert este ca rezultatul, pentru un utilizator care vine atras de strategia de comunicare, se traduce printr-o perceptie gresita asupra brandului ca rezultat la experientei negative rezultate din interactiunea cu personalul de contact. Cu alte cuvinte, fake brand promise si nu mai vin niciodata.

A cui e vina si cum recastigi clientii deja pierduti? Acestea sunt intrebarile pe care ti le poti pune in conditiile in care iti dai seama ca a aparut aceasta problema. Spun asta pentru ca sunt destui cei care nici macar nu constientizeaza problema.

Pornind de la aceasta ultima afirmatie pot sa va dau si raspunsul la prima intrebare. Evident, vina este a celui ce a gandit si implementat campania. Si asta pentru ca nu a luat in calcul toate elementele mixului promotional. Se investesc bani in publicitate, in promotii si in PR uneori insa din pacate nu se investesc bani in vanzarea personala.

Raspunsul de la a doua intrebare vine si el la fel de firesc ca cel de la prima. Solutia este sa investesti in instruirea angajatilor si in a cea a supervizorului, instaurarea unui sistem de evaluare a muncii fiecaruia prin verificarea unor indicatori de performanta pe care acesta sa-i urmareasca la fiecare masina spalata. Suna pompos insa nu e chiar asa greu, trebuie urmarite lucruri simple care pot fi extrase din formulare de evaluare concepute cu ajutorul clientilor. Nu costa foarte mult sa faci un focus grup cu cativa clienti fideli si sa vezi cam ce urmaresc acestia atunci cand le este spalata masina. Apoi se poate construi o fisa de evaluare in care fiecare indicator sa fie notat de catre supervizor iar la finalul zilei acesta sa realizeze o fisa de performanta a fiecarui spalator. Asta in cazul spalatoriei evident, dar similar se poate proceda si pentru un restaurant, un salon de coafura sau orice alt business ce presupune existenta personalului direct implicat in vanzare.

Se pune problema personalului si multi dintre proprietarii sau managerii business-urilor cu pricina pot aduce ca argumente contrarii lipsa personalului instruit sau chiar lipsa personalului. Exista intradevar o criza in domeniu insa acest lucru se datoreaza si lipsei de preocupare pentru angajat. Toata lumea vrea angajati instruiti care sa munceasca pe bani putini. Nu e posibil, trebuie concepute metode de instruire si bonusare pentru motivarea angajatilor si asta costa iar angajatorii nu prea sunt dispusi sa investeasca in zona asta. Se poate spune ca nici statul nu-i ajuta prea mult, angajatii pot pleca in orice clipa, beneficiind gratuit de instruire dar daca pleaca tot vina angajatorilor este pentru ca nu i-au motivat suficient si nu au creat un mediu de munca placut.

In postul trecut spuneam ca publicitatea nu e cea care vinde si ca rolul ei este sa creeze notorietatea si cazul de fata arata ca aveam dreptate. Oamenii afla, vin la locul prestarii serviciului insa acolo se strica tot cand de fapt aici ar trebui consolidat tot efortul de comunicare anterioara printr-o vanzare personala ireprosabila. Costa, da, dar merita. Si cel mai important e ca se face un pas spre ceea ce ar trebui sa urmareasca orice patron in cautare de clienti si anume relatii. Relatii intre clienti si brand. Ecuatia e simpla insa pentru unii sunt cam multe necunoscute.

Asadar, hai sa investim cu cap si sa alocam resurse pentru intreg mixul de promovare. Omitand vanzarea personala se reduc sansele crearii mult doritei relatii si evident a succesului pe termen lung. Termenul cheie este chiar “termenul lung” din pacate, intrucat multi dintre patronii de mici afaceri nu urmaresc asta. Si de aici si destinatiile investitiilor facute de acestia. Rezultate pe termen scurt inseamna vanzare imediata fara preocupare pentru consecintele ulterioare si ce poate livra asta mai bine decat o promotie bazata pe un discount.

Celor care doresc sa investeasca pe termen lung si sa castige rezultate in termen de relatii puternice intre clienti si brand le spun ca ii pot ajuta, trebuie doar sa-mi trimita un email sau un mesaj prin intermediul formularului de contact. Celor care urmaresc sa castige cativa bani pe termen scurt le doresc succes!

Ti-a placut ... atunci citeste si asta:

• October 5, 2011 -- Cat de importanta e grija pentru client? (6)
  An de an, luna de luna, zi de zi sunt dezamagit de modul in care firmele romanesti si nu numai isi trateaza clientii pe piata din Romania. Ca voi toti...
• May 12, 2011 -- De ce sa nu te bagi in oferte de tip Groupon? (17)
  Sunt cel putin doua motive pe care ti le pot spune imediat. Exista un risc ridicat de brand damage in primul rand, si in al doilea rand exista un risc...
• May 27, 2010 -- Bun venit pe Experti Online! (20)
  In urma cu ceva timp, la editia a II-a de la Link your business, l-am cunoscut pe Andrei. Nu-l mai vazusem in viata mea. Mi-a povestit atunci despre u...

Totusi, ideea de a construi o comunitate e doar o fateta a site-ului pentru ca in rest, acesta se vrea a fi si o resursa pentru cei care vor sa afle sau sa invete mai multe despre copywriting. Toate bune, autorul se straduieste, invita si alte persoane sa scrie si content se face. Se pune insa problema calitatii acestuia.

Don’t get me wrong, sustin ideea, insa e o diferenta mare intre pasiune si experienta din domeniu. Am citit pagina prin care autorul se prezinta si nu reiese de nicaieri faptul ca are ceva experienta. N-am vazut vreun nume de agentie, n-am vazut vreun nume de client pentru care sa fie lucrat, ci doar activitatea lui din AIESEC, pe care o respect, dar cam atat.

Evident, i-am citit cam 80% dintre articole si in mare parte sunt ok dar filosofia de la care porneste este, din punctul meu de vedere, una eronata. Multe dintre articole sunt prezentate ca fiind sfaturile lui, solutii ce asigura succesul etc. insa pot sa pun pariu ca le-am mai gasit prin carti de profil. Nu e rau faptul ca sunt reluate, insa poate n-ar strica sa mentionam sursa de fiecare data. Apoi, cand spui ca oferi solutii trebuie sa ai clar ceva in spate, nu doar niste carti citite, pentru ca acelea sunt doar interpretari si nu solutii.

Stiu foarte bine cum sta treaba cu cititutul cartilor si solutiile prezentate acolo. Sunt chestiuni specifice unor piete particulare care nu se pot generaliza. Mai mult decat atat, lipseste baza, fundamentul pe care orice specialist wanna be ar trebui sa le aiba. Am mai zis-o si o mai zic, poate ca inainte sa citim si sa ridicam la rang de biblii carti cu denumiri de tipul “10 pasi pentru succesul …” sau “cele 22 de legi imuabile …” ar trebui sa citim carti cu denumiri de tipul “Essentials of …” sau “Principles of …”.

Salut ideea proiectului, sper ca autorul sa-mi inteleaga critica si sa dezvolte in continuare partea de content dar si comunitatea. Si in incheire aduc si o critica bazata pe experienta.

Se spune sus si tare pe site ca publicitatea e facuta sa vanda. Ca textele trebuie scrise in asa fel incat sa vanda. Vanzarea este insa o etapa finala la care se ajunge printr-un complex de tehnici de marketing iar copywritingul este o unealta. Publicitatea trebuie sa aduca notorietate, sa covinga, sa incite, sa creeze dorinta insa actiunea de cumparare vine adesea ca efect al promotiilor, al advertisingului din magazin, la plasarii de produse, al tehnicilor de merchandising etc. A te baza strict pe publicitate pentru a vinde este total eronat.

Aici apare acea lipsa de fundament despre care vorbeam. Ani de zile clientul de publicitate din RO a venit la agentie cu gandul ca vrea sa vanda. Si agentiile s-au pliat dar nu au educat. Si-au facut treaba, au creat notorietate, impact, expunere, vizibilitate, au facut pull adica exact ceea ce trebuiau sa faca insa nu i-au spus clientului, Doamne fereste, ca publicitatea nu e cea care vinde. S-au multumit sa-i spuna clientului ca mai trebuie facute si ceva promotii, ca mai trebuie bagati bani si in merchandising stiind de fapt ca acelea sunt cele care merg. Problema e ca nu acelea castiga premii si nu despre banalele POSA si merchandising se vorbeste la ApropoTV, basca nici nu costa asa de mult. Asa ca agentiile au tacut, au facut ce au stiut ca trebuie facut si au luat banii dar n-au educat. Lucrurile nu trebuie sa continue asa. Prin urmare, nu cred ca trebuie sa indoctrinam o generatie de tineri ce vin din urma cu idei de genul.

Succes tuturor ce vor intra in comunitate, sunt sigur ca le va fi de ajutor, succes si initiatorului proiectului si sper sa vad in curand oameni cu nume si experienta din industrie scriind posturi pe site.

Ti-a placut ... atunci citeste si asta:

• February 21, 2012 -- Orbital – Blog Sales. (11)
  Azi e marti si cica sunt 3 ceasuri rele. Sper ca acest post sa nu fie scris intr-unul dintre acestea pentru ca am ceva important sa va spun. Si ca sa ...
• June 22, 2011 -- Un nou drum. (15)
  Acum 9 ani de zile terminam facultatea si parca nici nu-mi vine sa cred c-a trecut atat. Constientizez mereu ca mai trece un an, odata cu participarea...
• June 9, 2011 -- Ce primesti cand cumperi ieftin in online? (1)
  Raspunsuri la aceasta intrebare sunt destule. Calitate proasta, servicii slabe, nicio garantie, tratament pe masura si lista poate continua. Eu as zic...
• January 29, 2011 -- Am lansat un nou blog – Trei Motive (18)
  Dupa mai bine de 4 ani de cand m-am apucat de blogging am lansat un al doilea blog. De data aceasta este unul de divertisment si deocamdata sunt unicu...
• December 1, 2010 -- Cum sa vindecam companiile de autism in marketing? (41)
  Azi m-am trezit ca de obicei in jur de 6.30. Chiar daca azi e liber si chiar daca de fapt in semestrul acesta miercurea am liber. Am deschis televizor...

Ulterior am primit vestea. Cutia a fost deschis si surpriza, inauntru nu era nici lemn si nici ceva foarte solid. Am primit un cos plin cu lamai si o sticla din noua bere Ciuc Natur Radler. Evident ca i s-a facut poza, pentru eternitate.

Colegii au fost foarte simpatici si mi-au lasat-o mie asa ca am trecut pe la birou si am ridicat-o. Ajuns acasa tocmai am desfacut-o pentru ca ardeam de nerabdare s-o testez. Si iata-ma-s in fata unei sticle pe jumatate bauta, pregatit sa va impartasesc experienta mea.

Asadar, Ciuc Radler … o bere cu aspect tulbure si 1,9% alcool. Dupa cum scrie pe eticheta este o bautura formata din 37% bere si 63% limonada, reteta clasica a radlerului. Trebuie sa spun ca nu e prima data cand beau radler, l-am mai incercat in 2008 in timpul unei vizite in Austria, si mi-a lipsit.

Experienta e chiar placuta. Gustul e foarte ok, nu se simt chimicale si efectul este racoritor. Nu o beau rece, in general nu prefer bauturile foarte reci pentru ca le altereaza gustul. La temperatura camerei e numai buna si cu atat mai mult se simte efectul racoritor chiar daca berea nu e rece. Imi place foarte mult faptul ca nu simt foarte tare gustul de bere. Probabil asta o sa-i deranjeze pe unii insa asta e radlerul. Obisnuiam sa-mi combin berea cu Sprite pentru a obtine un amestec oarecum similar insa de-acum nu mai trebuie s-o fac. Yuhuuu!

As fi preferat insa varianta la 0,33L si nu la 0,5L. Nu stiu daca va fi prezenta si in varianta asta, insa pot doar sa sper. Totusi, avand in vedere ca Ciuc n-a prea avut variante 0,33, sperantele mele nu sunt prea mari. Deja sunt pe la ultima treime si parca nu mai intra, dar asta e o chestie subiectiva.

Nu ma pot abtine sa spun si cateva cuvinte despre campania de direct marketing prin care a ajuns berea la noi. Discutam chiar azi cu Sorin si am ajuns la concluzia ca nu e o idee rea deloc. Costul unui colet cu tot cu livrare este cu siguranta mai mic de 15 euro iar la cateva mii de colete trimise costurile nu se ridica la mai mult de 50.000 euro, adica vreo 10-12 spoturi difuzate in prime-time. Efectul, dupa cum vedeti, deja scriu despre experienta mea. Si cum deja stiti, people trust people, asa ca probabil postul meu ii va ajuta mai mult decat toate cele 10-12 spoturi mentionate mai sus.

In concluzie, welcome dear Ciuc Radler, ma voi gasi printre consumatorii ce te vor insfaca cu placere de pe rafturi, vorba studentilor mei. Voi cei care cititi acest post n-aveti decat sa va convingeti singuri. Enjoy!

Ti-a placut ... atunci citeste si asta:

• January 11, 2012 -- Cine ghiceste acest teaser? (15)
  Azi am primit un mail de la un expeditor care mi-a atras atentia. Era semnat "Romania Liberala" si initial am crezut ca e vb de Romania Libera. Ma gan...
• February 17, 2011 -- De ce n-am scris despre spotul Neumarkt? (10)
  M-a intrebat cineva zilele trecute de ce n-am scris despre spotul cu fratele. Chiar, de ce n-am scris? E simplu, pentru ca nu sunt prea multe de scris...
• July 27, 2010 -- Male bonding reloaded? (2)
  Azi am gasit un spot al celor de la Heineken pe care nu cred ca o sa-l vedem prea curand in RO. E o continuare a celebrului "walk in fridge". Ca orice...
• October 20, 2009 -- Pasiune, sportivitate si senzatii tari cu BMW xDrive (10)
  Azi am fost la Trado Motors in Iasi raspunzand la invitatia de a participa la un eveniment special dedicat presei (in randul careia am fost inclus in ...
• October 12, 2009 -- Bucegi da umorul pe legenda! (10)
  Cautand un alt spot am ajuns pe la amicii de la Iqads si am dat peste ultimul spot al berii Bucegi. Si cum mie imi place foarte mult aceasta industrie...