Fantastic Friends Recordings presents Tape by label founder Nicolas Duvoisin, with four remixes from artists closely connected to the label: Christian Burkhardt, San Dee, Bread&Butter, and new Fantastic Friends artist Minube.

Nicolas Duvoisin has been active behind the decks since his teens and founded Fantastic Friends Recordings in 2009. Over the years, his productions and DJ sets have moved between minimal house, house and techno, with a strong focus on percussion and bass.

On “Tape”, Nicolas keeps the arrangement tight and functional, leaving enough space for the rhythm to develop naturally. The remix package then brings four very different approaches to the same track.

Christian Burkhardt, a longtime name in the European underground and a Fantastic Friends artist, brings his experience of complex rhythms and warm analogue textures to the remix.

San Dee, the Miami-based DJ and producer already featured on Fantastic Friends, draws from a wide range of influences including electro, breaks, minimal and acid. His version adds another angle to Tape without losing its core.

Bread&Butter, Romanian producer already established in the Fantastic Friends catalogue, is known for his stripped-back productions and detailed approach to the minimal sound. His remix brings his own rhythmic language to the track.

Finally, Minube joins the Fantastic Friends catalogue for the first time. The Moldovan producer comes with a sound built around raw rhythms, detailed structures and a strong club focus.

Four remixes, four different interpretations — with Tape at the centre of the package.

• Artist: Jon Who
• Title: Glass Houses feat. GEORGE ANTHONY MUSIC
• Label: Groove People Records
• Catalogue Number: GPR219
• Format: Digital & Streaming
• Genre: Vocal House / Soulful House / Club House
• Release Date: Friday, 16 October 2026

Zurich-based DJ and producer Jon Who joins forces with powerhouse vocalist GEORGE ANTHONY MUSIC for Glass Houses, a high-energy, feel-good house anthem landing on Groove People Records on Friday, 16 October 2026.

Driven by a groovy electronic bassline, uplifting classic piano keys and an electrifying vocal performance, Glass Houses blends soulful warmth with contemporary club energy. Built for peak-time dancefloors, this is a hands-in-the-air production designed to lift the roof and unite the crowd.

Jon Who’s musical journey combines childhood piano lessons, orchestral composition and a background in architecture with a deep passion for vocal, melodic and soulful house. Since establishing himself on the Zurich DJ scene, he has performed at events including Zurich Street Parade and Openair Gampel, alongside international appearances at Ministry of Sound in London and Café del Mar in Ibiza. His productions bring together expressive vocals, timeless house influences and contemporary production, always with an emphasis on emotion and connection.

GEORGE ANTHONY MUSIC brings decades of vocal experience and a rich musical heritage to the collaboration. With roots in the church, his musical journey spans more than 25 years of singing, studio work and international performances. His experience includes touring internationally with gospel ensembles, including The Best of Black Gospel, and performing across gospel and contemporary styles. His expressive delivery and commanding vocal presence bring an unmistakable soulfulness to Glass Houses.

Released digitally and across streaming platforms, the single features an Extended Mix built for the club and a Radio Edit for wider listening.

Instagram: @djonwho

SoundCloud: @jonwho

The Afters makes long-form portraits from the underground, stories about the records, rooms and people behind the music that moves us.

House, Balearic, downtempo, folk. The kind of music that makes you stop and ask: What was that record? Who made it? Where did it come from? And what did it take to get there?

Told in the artists’ own words, at their own pace, and scored with their own music, The Afters goes beyond the usual artist interview to explore the lives and stories behind underground culture.

Season one begins with Scott Ferguson, aka Robot84, whose story spans 35 years inside the underground dance scene, from Scotland to London, Ibiza and back.

As Robot84, Scott’s records have been played by DJs around the world. There is one thing he had never experienced: hearing one of his own records played in a club.

Then, on Boxing Day 2022, Scott suffered an ischaemic stroke while in Gran Canaria.

From his hospital bed, as he began the long process of recovery, he sent out an edit he had been sitting on: Robot84 vs The Raff ‘Get It Right Next Time’.

In January 2023, Jon Sa Trinxa played the track at Café Mambo in Sydney and kept playing it. For Scott, hearing his music travel back into the world became a source of confidence and focus as he learned to walk again.

The resulting portrait follows Scott through the rooms, records, relationships, loss and recovery that have shaped his life in music, and his decision to stop holding back.

Told alongside Bill Brewster, Colleen Cosmo Murphy, Pete Gooding and Jon Sa Trinxa, as well as Scott’s family and friends, the story is scored almost entirely with Scott’s own productions, edits and remixes.

It is a story about underground music, but also about identity, friendship, resilience and what happens when the thing you have spent your life creating suddenly takes on a meaning you never expected.

The Afters is an audio documentary series about the people and stories behind underground music and culture.

Season one begins with Robot84.

Listen: https://theafters.buzzsprout.com

Tracks from Robot84’s portrait are available here now: https://robot84music.bandcamp.com/album/finding-the-rhythm-again-the-records

Music: Youtube 

Web: https://theafters.studio 

Instagram: https://www.instagram.com/theaftersstudio

Facebook: facebook

The Afters — Stop creating content. Start creating culture.

• Artist: Todh Teri
• Title: The Return Of Disco Sheru
• Label: Masala Movement 
• Cat No: MM009
• Format: Vinyl Only
• Genre: Disco / House / Acid
• Release Date: 16.10.2026
• Buy / Pre Order: https://wordandsound.net/release/170488-MM009-Todh-Teri-The-Return-Of-Disco-Sheru

Masala Movement and Todh Teri return with a collaborative record featuring three boom bap and edit heavyweights: the extremely talented producers and performers Babloo Babylon, Sakré, and old friend / patron Kone Kone, who needs no introduction.

Todh Teri met Babloo and Sakré during his annual India tour in 2025, and they decided to create music together without any expectations. Babloo Babylon, Sakré, and Kone Kone are known for their boom bap flips of forgotten gems from Indian cinema. Together, they found a common ground, embracing and respecting each other’s unique approaches to music-making.

Disco Sheru proudly carries these disco-driven tunes, starting with “Doorbhaash,” a lo-fi, dreamy, and melancholic house cut filled with surprises and a haunting hook that echoes from the realms of the other side. The track retains the swing of boom bap while moving at 120 BPM, featuring Babloo’s distinctive approach to blending samples from various films.

On the A-side, Sakré digs deep into his vast archive of Tamil film samples, creating the French house-inspired peak-time belter “Vasanthageetham” alongside Todh Teri.

Kone Kone takes over the entire B-side with “Pushpakasham,” an iconic Malayalam cinema track reimagined with a signature 707 disco groove. This time, it comes with a twist from his 303-loving collaborator. The B-side also features a tasty acid dub edit for those looking for a secret weapon for the later hours. Also look for a locked groove engraved into the dead wax which makes this record perpetual, leaving endless possibilities for how it can be used

Art by Soju Aduckathil with creative direction from Masala Movement’s Manoj Kurian. This is the label’s ninth release, a vinyl-only exclusive, with more coming in 2027.

ABOUT THE ARTIST’S NAME

Todh Teri (noun) Origin : Hindi/Urdu (to-rh tey-ri)

todh: break / teri: yours

“If said aggressively, it can imply “I’ll break you”.
Although in this case, I’m only breaking tunes!” - Todh Teri (2019).

DISCLAIMER: Any resemblance to other persons, living or dead, is purely coincidental.

Web Links: https://linktr.ee/todhteri

• Artist: Mike Nasty
• Title: Endless Groove
• Label: Nasty Tracks
• Cat No: NT024
• Format: Digital & Streaming
• Genre: Deep House / Soulful House
• Release Date:
• Single 1: Infinite Jazz - Sept 18 2026
• Single 2: Wanna Dance (Original & Dub Mix) - Oct 2 2026
• EP: Endless Groove - Oct 16 2026
• Buy / Pre-Order: https://mikenasty.bandcamp.com/album/endless-groove

Seven tracks. Five originals, two dubs. Deep house built on Rhodes chords and jazz voicings, with the R&B harmony that gives the genre its warmth — the vocabulary that carried out of '70s jazz-funk into Chicago basements and never really left. Larry Heard, Kerri Chandler, Moodymann, Theo Parrish: less a list of references than the grammar the record is written in.

Endless Groove takes its title seriously. These are tracks built to run rather than resolve — arrangements patient enough to let a chord sit, turn over, and come back around slightly changed. House that works at low volume on a Sunday afternoon and at full weight on a Saturday night, which is the tradition it comes out of.

The two dubs, "Wanna Dance" and "Down the Ave," are stripped to their frames for the back half of a night, intended for DJs. Led by singles "Infinite Jazz" and "Wanna Dance." Out 16 October 2026 on Nasty Tracks.

Web / Social Media Links:

• @djmikenasty
• @nastytracksnyc

Solina label head UNAI., also known as U Z Z V, returns to his own imprint with Rico EP, a two-track release that embodies the label’s distinctive approach to hypnotic, groove-driven electronic music. Balancing functional dancefloor energy with subtle atmospheric detail, the EP explores two complementary sides of the imprint sound, built around rolling rhythms, carefully layered textures and an understated sense of tension.

The title track, “Rico,” sets the tone with a driving, tightly controlled groove that gradually unfolds through intricate percussive elements and immersive sonic layers. At its core, a seductive, hypnotic vocal loop adds character and attitude, weaving through the arrangement without disrupting its steady momentum. Designed for extended dancefloor journeys, the track finds its strength in repetition, restraint and the interplay between rhythm and atmosphere, allowing each element to develop naturally within the groove.

On “Parallel,” UNAI. joins forces with Tobias Laun, the Germany-based producer and longtime Solina artist, for a deeper exploration of their shared musical sensibilities. The collaboration moves into more immersive territory, blending subtle melodic details, textured sound design and a patient rhythmic progression. Rather than relying on dramatic shifts, the track builds its identity through carefully balanced elements, creating a hypnotic atmosphere that draws the listener further into its sonic landscape.

With Rico EP, UNAI. reinforces his connection to the Solina identity while showcasing two distinct approaches to underground club music. From the seductive, groove-led character of the title track to the deeper, more introspective atmosphere of “Parallel,” the release delivers a cohesive statement rooted in subtle evolution, musical chemistry and a clear understanding of the dancefloor.

Joi, 22 octombrie, de la ora 19:00, ne (re)vedem la Picnic, pentru finisajul expoziției de grup Un-hidden București. Cu această ocazie, poți să descoperi lucrările expuse și să urmărești un live performance multidisciplinar care aduce în prim-plan doi artiști din medii diferite. Artistul Ohboy va picta un tablou inspirat din opera lui Brâncuși, în timp ce Muttley aka Andrei Ciubuc o să creeze un fundal sonor mixând piese experimentale și down tempo. Proiectul Un-hidden București este co-finanțat de Primăria Municipiului București, prin ARCUB, în cadrul Programului „București în premieră” 2026.

Expoziția de grup reunește lucrări realizate de artiști stradali precum Alex Baciu, Coon One, Ksele, LBWS Cat, Lost.Optics, Maria Bălan, OCU, Ortaku, Pisica Pătrată, Popescu, Robert Obert, Roper, Romb și Wanda. Aceștia sunt cunoscuți pentru lucrările și intervențiile lor în spațiul public, care contribuie la regenerarea urbană prin artă și care creează sentimente de apartenență față de oraș pentru locuitori, pasionați de street art și exploratori urbani. 

În vitrina spațiului Picnic, trecătorii, rezidenții și cei pasionați de artă pot descoperi panourile care prezintă proiectul Un-hidden București, tururile ghidate, dezbaterile și lucrarea realizată în coproducție de Pandele Radu (mural) și Faster (soundtrack), pe Bulevardul Expoziției.

Loc: Picnic, strada Blănari nr. 18, București
Program: 22 octombrie, ora 19:00 – 22:00

Accesul este gratuit și constituie o ocazie de a descoperi artiștii implicați în proiect și felul în care arta urbană poate deschide noi perspective asupra patrimoniului cultural. 

Află mai multe informații despre proiectul Un-hidden București pe site: https://un-hidden.ro/bucuresti

Parteneri: Romexpo, Lente

Parteneri media: Igloo, Zeppelin, IQads, BSBSA (Belgrade Sofia Bucharest Street Art), digitizArte.ro, feeder.ro, La Pas prin Brașov, Munteanu Recomandă, Modernism, PRwave

Proiectul Un-hidden București este co-finanțat de Primăria Municipiului București prin ARCUB în cadrul Programului „București în premieră” 2026. În 2026, ARCUB sărbătorește 30 de ani de proiecte care au modelat scena culturală a Bucureștiului. Pentru informații detaliate despre programul de finanțare al Primăriei Municipiului București prin ARCUB, puteți accesa www.arcub.ro.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Primăriei Municipiului București sau ARCUB.

New York City-born and Milan-based electronic artist WhereIsFenix draws upon House, Minimal, Electronica and Jazz influences across his debut album ‘Curiosity’, shaped by years spent between New York, Los Angeles, Tokyo, Berlin, Detroit and Milan, with the release seeing him present 18 tracks across three chapters on his own label, Legacy System, on digital and forthcoming on vinyl.

Held together by movement rather than genre, ‘Curiosity’ is rooted in House, drawing on percussion, found sound and raw club music. It marks the label’s first album-length release and the beginning of an open-ended sequence, structured in chapters, with more to follow.

WhereIsFenix comments:

“Curiosity is what happened when I stopped looking for a place in the scene and started creating my own universe. Every record I’ve made carries a piece of my life. The album is just the evidence that I was there. Some people chase the sound. I came back to collect what it owed me. I left no fingerprints on the door. Just music in the rooms of the mind.”

Across the three beginning chapters, ‘Curiosity’ draws on a wide cross-section of the electronic music spectrum, bringing together pioneering voices in House, artists shaping its present and a new generation making their mark. From Robert Owens’ place in House music history to the contemporary energy of Patrick Mason, to the new generation sounds of Dantiez Saunderson, alongside longstanding underground connections with Boris Werner, the collaborations reflect the breadth of WhereIsFenix’s musical world, moving between generations, scenes and sensibilities without losing sight of the underground roots that hold it together.

Chapter I, ‘Wander Where Wonder Wanders’, centres on discovery, with stripped-back rhythms, leftfield textures and club music that leaves room for things to happen. Interludes run into the tracks instead of sitting apart, allowing the record to unfold as one continuous piece. Chapter II, ‘Motion Not Wasted’, is the most physical part of the album, bringing together peak-time and heads-down moments with unusual selections, left raw rather than heavily polished. Chapter III, ‘Sueños y Memorias’, turns inward, drawing on Deeper House, personal recordings and voices to move closer to the people and places behind the music, while keeping the dancefloor in view.

WhereIsFenix is a DJ, music producer and curator born in Queens and now based in Milan. His sound is birthed from the New York underground and years spent moving between cities and scenes. While making ‘Curiosity’, he kept his sets rare and unannounced, playing special gigs that were never advertised. House sits at the centre of the album, with Minimal, Jazz, Electronica, Deep House and raw club music moving through it.

Born in Queens to an Argentine father from Esquina, Corrientes, and a Colombian mother from Bogotá, and now based in Milan, WhereIsFenix brings a perspective shaped by different places, communities and club cultures. From cities near and far, these influences surface not as a travel diary, but through the album’s rhythms, textures, voices and memories. The result is a record that balances the physicality of the dancefloor with a more personal sense of connection, expressing sounds for the late hours and the listener.

With ‘Curiosity’, WhereIsFenix brings together the sounds, places and people that have shaped his musical perspective. Rooted in the dancefloor but extending beyond it, the album moves between raw club energy and personal memories, balancing physical movement with a more introspective approach to sound. As the first release in an open-ended sequence, it marks a new chapter in his work, made for the dancefloor, the late hours and the listener.

WhereIsFenix - Curiosity

Official Release: 16th October, 2026

Label: Legacy System

Purchase: Beatport | Traxsource

Find Out More & Follow:

WhereIsFenix: Instagram | Website | Spotify | Beatport | Traxsource

Legacy System: Beatport | Traxsource

To kick-start the club season, Giuseppe Ottaviani and Hypaton have fused their individual sounds and skills to create an all-new explosive club track, ‘Soundboy’, which will be released on Armada Music this October! 

‘Soundboy’ starts with an iconic jungle sample before static blips and whirring rising tones establish the pace, to create an aptly atmospheric setting. A soft female vocal repeats “Dance, light, control, dreams”, evolving through reverberant chasms and distorted pitches as the beat drops, giving the impression of a higher dance power interfering with the electronic elements.  

Sawtooth waves slice through the dark, echoed melodies and basslines that drive the track, while drum beats ricochet between the left and right channels of the vast space created by the layers of instrumentation. The listener then arrives at the bridge, where a symphony of swelling string melodies breathes through warped motifs, opening up the musical space for the final drop, which feels as powerful as ever and delivers the last rush of euphoria. 

Giuseppe Ottaviani and Hypaton will also make history with their first-ever back-to-back set at A State Of Trance in Rotterdam on 27 February 2027, with ‘Soundboy’ setting the stage for their upcoming performance and bringing pure electric into next year. 

Both artists’ influences shine through, blending Giuseppe Ottaviani’s deep-rooted knowledge of the electronic music scene with Hypaton’s fresh perspective following his biggest year yet. Italy’s Giuseppe Ottaviani’s signature synth melodies and meticulously crafted structures bring his unmistakable sound and innovative approach to production to the forefront. His pioneering legacy and wealth of experience resonate throughout the track, creating a powerful fusion of established expertise and contemporary energy. 

Though Italian DJ and producer Hypaton is best known for his mainstage house sound, his production capabilities extend far beyond a single genre. His discography showcases a versatile approach to electronic music, highlighting his ability to craft crowd-moving tracks, a common thread that unites the genre in all its forms. From working with industry heavyweights such as David Guetta and Benny Benassi to making his Tomorrowland debut this year, Hypaton brings a wealth of new experiences to the collaboration. 

‘Soundboy’ by Giuseppe Ottaviani and Hypaton is set for release via Armada Music! 

Hypaton online:  

  Instagram | Spotify | YouTube | TikTok    

Giuseppe Ottaviani Online: 

Website | Facebook | Instagram | Spotify 

Stepping out under his S.K.O.D alias, Sonic Soul Orchestra reunites with acclaimed singer, songwriter and long-time collaborator Mishell Ivon for the uplifting House groover, 'Miracles'. Inspired by the timeless spirit of the Jackson Sisters, the track combines S.K.O.D's signature deep-and-funky production style with playful chopped vocals and a hip hop-flavoured sample, delivering an infectious dose of feel-good dancefloor vibes. A versatile vocalist and songwriter with roots spanning Funk, Disco, Soulful House and beyond, Mishell has worked with renowned production duo Irmgard Klarmann and Felix Weber, whose credits include Chaka Khan, Exposé and Toni Braxton. She has more recently released music with Sonic Soul Orchestra, Mark Lower, Vincent Kwok, Jet Boot Jack, Drop Out Orchestra and more. Her rich vocal style and songwriting flair shine throughout 'Miracles', further highlighting the musical chemistry that has already produced standout collaborations with Sonic Soul Orchestra such as 'Stomp Your Feet', 'One Love', their successful cover of 'Sueno Latino'.

Nickon Faith brings emotive electronica to Constant Circles with remixes from Just Her & Choopsie

"Sometimes the meaning of music only reveals itself after it's been made. Looking back, Serenity became a reflection of the spaces between connection and distance; the moments where you're moving closer to someone, something, or even yourself, but never quite arriving."

Following his standout debut on SPIRALS Vol.9, Nickon Faith returns to Constant Circles with his first full EP for the label. Serenity is a deeply personal collection of three original productions that explore the emotional landscapes between certainty and surrender, brought into new focus through remixes from label founder Just Her and fellow producer Choopsie.

Across its three originals, Nickon blends cinematic electronica, textured rhythms and melodic depth into music that feels both intimate and expansive. Written over the course of a year, the EP quietly charts a period of emotional progression, where themes of love, identity and self-reflection gradually revealed themselves through the creative process.

From the driving intensity of Serenity, through the melodic weight of Heart Forever, to the beautifully understated emotional rawness of Closer To You, each track occupies its own distinct space while contributing to a deeply cohesive whole, showcasing the breadth and maturity of Nickon Faith's refined production palette.

Buy & Stream --> https://paradise.ffm.to/cc042

For the first remix, Just Her offers a deeply atmospheric reinterpretation of Heart Forever, bringing her instinct for emotional storytelling while subtly shifting the focus towards the dancefloor without losing the track's introspective core.

Completing the package is Choopsie's chunky rework of Closer To You, rebuilding the original around punchy drums, weighty bass and an irresistible groove that feels equally at home in intimate clubs and late-night festival sets.

As with every Constant Circles release, the music is accompanied by original artwork from Yvonne Cilia, reflecting the label's philosophy of pairing sound with visual expression. Her abstract composition mirrors the EP's emotional landscape, balancing softness and intensity in equal measure.

And so continues the story of a label built on an unquenchable thirst for the underground and a yearning for the sounds of the future, the past, and everything that emerges in between. Unceasing. Limitless. A Constant Circle.

For its 50th Mix Series release and 10th year in operation, Mexican label Short Attention Records goes back to the source with a rare recording from one of Detroit’s most iconic artists, Omar S.

The recording isn’t a new mix. It’s a tape from Omar’s teenage years, a document of the sounds that were already moving through his world long before FXHE Records, long before international recognition, and long before anyone was trying to put a name on what he was doing.

Recorded on a Yamaha MD4 and then transferred to VCR tape, the mix moves through early house influences, Chicago classics and Detroit sounds. Raw, unpolished and deeply personal, it offers a glimpse into the musical foundation behind Omar S’s stripped-down, uncompromising approach to house and techno.

Short Attention’s connection with Omar and FXHE came together during a visit to Detroit in 2026, when founders Hector Ram and Ricky Ramirez met Omar at his record store and party. For the two Juárez-based heads, the encounter connected their own corner of the underground with a city that has been a constant reference point for the label since its beginnings.

Founded in 2016 in Ciudad Juárez, Chihuahua, Short Attention has spent the last decade pushing a classic underground house and techno vibe rooted in Chicago and Detroit. The label has released music on vinyl and digitally, while its Mix Series has become its own kind of archive, bringing together DJs and producers from across the underground on physical CDs.

And physical is important. In an era when a mix can disappear into a streaming platform, Short Attention still makes CDs by hand and gives them away. The CDs are produced specifically for free distribution, with the aim of helping music culture grow, preserving the importance of experiencing music in a physical format, and giving each individual copy a value of its own. They are made to be shared and experienced rather than treated simply as another commercial release.

Copies have travelled through record stores and scenes in Detroit, Chicago, Amsterdam, New York, Pittsburgh, Marseille, Los Angeles, Mexico City, Berlin and beyond. The CDs are free for customers of the stores that receive them, continuing Short Attention’s approach of putting physical music directly into the hands of listeners.

For the 50th edition, Short Attention has pressed a special anniversary version of the series, centered entirely around Omar S’s teenage recording. These copies will be exclusively available through Omar S’s store with the purchase of FXHE products, giving the release a direct connection to the Detroit artist and his label. As with the rest of the Mix Series, the CD itself is free; it is intended as a physical document of the recording and a way of keeping the culture around music, collecting and listening alive.

Ten years of Short Attention. Fifty mixes. One old tape from Detroit.

Sometimes the best way forward is to rewind.

Release Date - 13th Oct

Short Attention Mix 050 by Omar S:  https://on.soundcloud.com/UeQsUHIGDKGX0hmlOe

FXHE Website: http://www.omarsdetroit.us/

FXHE Bandcamp: https://omar-s.bandcamp.com/

Omar S instagram: https://www.instagram.com/omarsdetroit

SA Website Mixes: www.shortattentionrecords.com

SA Bandcamp: https://shortattentionrecords.bandcamp.com/

SA Instagram: https://www.instagram.com/shortattentionrecords

Sssshhtcast 53 | Caesar [ro]

Next up, Onderons Records welcomes the talented Romanian producer 𝗖𝗮𝗲𝘀𝗮𝗿 with a mix consisting exclusively of his own productions. His journey into minimal began during his first year of college, when a new pair of headphones opened up an entirely different dimension of sound, sparking a fascination that soon led him into music production.

Drawing from a wide spectrum of influences, spanning from the deeper to the more tech-driven side of house music, Caesar shapes his own sound through hypnotic layers, subtle grooves, and intricate beats. A refined interplay of rhythm and detail, where every element finds its place.

Cât poate încăpea într-o relație de 50 de ani? În Nimic mai mult și nimic diferit, cel de-al doilea lungmetraj al regizorului Lucas Neagu, iubirea este privită de la primele momente de apropiere până la bătrânețe, când memoria, boala și grija față de celălalt schimbă felul în care doi oameni își trăiesc povestea.

Cu Marian Râlea, Ana Ciontea, Daria Pentelie și Vlad Lință în distribuție, filmul aduce împreună două vârste ale aceluiași cuplu și propune o perspectivă surprinzător de luminoasă asupra unui subiect dureros. Am vorbit cu Lucas despre libertatea pe care le-o oferă actorilor, lecțiile învățate în cabina de montaj, compromisurile cinemaului independent și dorința de a experimenta dincolo de formulele cu care și-a obișnuit publicul.

Filmul montează în paralel 50 de ani de relație cu un singur prezent, cel al îngrijirii. Logica asta de montaj a fost scrisă în scenariu de la bun început, sau a fost descoperită apoi, alături de Eugen Kelemen?

Scenariul a fost scris de la început ca o alternanță alambicată între prezent și trecut. Narativa nu se leagă doar de grija pe care personajele o au în diferite momente ale vieții, ci de un întreg și complex sistem de acțiuni care, cumva, ar trebui să justifice deznodământul filmului. Nu aș vrea să dau prea multe de gol din acest punct de vedere, fiindcă inclusiv în acest montaj alternant stă un oarecare indiciu în povestirea acțiunii.

Ce pot spune însă este că Eugen a propus câteva artificii în favoarea proiectului, iar eu i-am oferit de cele mai multe ori mână liberă și încredere deplină, fiind lângă el ca să observ, să învăț.

El m-a ajutat enorm să-mi îmbunătățesc cunoștințele despre montaj și capabilitatea montajului de a schimba un produs audiovizual. A fost o adevărată lecție pentru mine, încă una, după cea avută la primul meu film de lungmetraj, Timing. În această etapă am simțit întotdeauna că am învățat cel mai mult, culmea. În cabina de montaj vezi tot ce ai făcut corect și tot ce ai greșit.

Este o experiență foarte benefică și, totodată, exasperantă în anumite momente. Te gândești ce ai putea face diferit. Eugen, din fericire, a fost un mentor foarte bun în acest sens. Privea foarte obiectiv lucrurile. Cred că aș descrie colaborarea cu el ca un fel de curs privat și intensiv de artă a montajului. Pe lângă asta, a fost și foarte fun, Eugen e o persoană cool.

Ai doi actori pentru fiecare rol, versiunile tinere și cele mature ale acelorași doi oameni. Ce fir de comportament trebuia să supraviețuiască intact peste tăietură, ca publicul să-l citească drept aceeași persoană, la distanță de decenii?

Poate va suna controversat, dar nu am urmărit absolut niciun fel de fir, nicio legătură. De altfel, nici măcar nu am căutat actori care să semene între ei la modul concret. Pentru mine nu era neapărat relevant. O relație se schimbă constant; etapa de început și de final, cele două fiind surprinse în film, ele sunt foarte diferite.

Am lucrat cu fiecare set de actori într-un mod oarecum diferit. Repetițiile cu Marian Râlea și Ana Ciontea, care interpretează versiunea în vârstă a cuplului, au fost niște repetiții foarte lente, bazate pe schimburi de idei, mult dialog; au fost niște repetiții stimulante intelectual, în care îi lăsam să se joace, să caute, să negocieze între ei, iar mai apoi să propună.

De asemenea, Marian și Ana sunt legende în acest domeniu, deci nu aveam neapărat ce să le învăț, ci mai degrabă am căutat să reacționez la rândul meu la reacțiile care surveneau din ei pe măsură ce parcurgeam din nou și din nou textul.

Cu Daria Pentelie și Vlad Lință, versiunea tânără, am lucrat în alt mod, unul mult mai intens. Ne-am văzut constant, am avut aceleași schimburi de idei oarecum, același sentiment de joacă și căutare, dar au fost niște repetiții mult mai dinamice. Evident, stare aferentă acelei etape prin care personajele lor treceau. Daria și Vlad îmi sunt prieteni foarte dragi. Am făcut o grămadă de alte activități.

Am mers la un concert, am închiriat un apartament în care ba repetam, ba ne uitam la filme, ba jucam jocuri, am mers în oraș, la petreceri. Repetițiile nu au constat doar în repetiții, ci și într-un bonding time foarte plăcut, autentic.

Mai mult, Daria și Vlad formau un cuplu și în viața reală, așa că am încercat să integrez pe cât posibil părți din dinamica lor în dinamica personajelor, pentru mai multă veridicitate. Oricum, în general, dau foarte multă libertate creativă actorilor când suntem la repetiții. E un timp de explorare și de joacă; la filmări, lucrurile devin concrete, precise. La filmări nu mai e loc de interpretări și greșeli, sau cel puțin nu ar mai trebui să fie.

Eram sigur că odată ce sunt confortabili în pielea personajelor lor, atât cuplul în vârstă, cât și tânărul, lucrurile se vor lega cumva la montaj ca stare, ca feeling.

Care e scena sau cadrul din “Nimic mai mult și nimic diferit” pe care ai fost cel mai tentat să-l tai, și ce te-a făcut să-l păstrezi?

Este o întrebare foarte bună, totodată dificilă. Față de Timing unde primul cut al filmului a avut aproape patru ore (filmând și 31 de zile, ce-i drept), la Nimic mai mult și nimic diferit, primul cut a fost aproape și ultimul, fiindcă după cele 11 zile de filmare am avut la limită suficient material cât să putem zice că filmările sunt finalizate. Nu am avut o marjă mare de eroare. Ce a fost filmat a cam intrat în film.

Am fost destul de tentat să tai o scenă de petrecere, mai spre finalul filmului. Împreună cu Eugen am ajuns la un compromis: am tăiat un pic din ea, dar am păstrat esențialul. Deși e o scenă fugitivă, e importantă pentru dezvoltarea personajului feminin. Nu aș putea da mai multe detalii, însă fără să dau un spoiler, ceea ce, în mod evident, nu îmi doresc.

Materialele de promovare numesc filmul “cel mai fericit film de pe Pământ”, deși povestea stă în boală, îngrijire și un final descris drept bântuitor. Ce anume vrei să simtă spectatorul?

Deși este un film teribil de trist din punct de vedere obiectiv, se prezintă câteva scene destul de grafice, iar mai apoi ai de-a face și cu boala personajului masculin, diformitate fizică și mentală, este totuși un film care, trecând de toate aspectele negative, încearcă să privească mai departe de tragediile prin care trec personajele. Este un film prin care se propune spectatorului o introspecție asupra vieții; că deși viața poate să abunde în dificultăți și suferință, ea poate să abunde și în fericire, în momente frumoase, în intimitate și blândețe.

Mi-aș dori să invit publicul să reflecteze asupra micilor bucurii pe care viața le oferă, deși uneori e greu să le vedem. Probabil de aici și acest tagline de marketing: ”Cel mai fericit film de pe Pământ.” Poate să fie, în opinia mea, dacă spectatorul va parcurge acest drum cu sine însuși după vizionarea filmului și nu va lâncezi doar în suferința descrisă vizual.

La al doilea lungmetraj independent, care e compromisul de producție de la “Timing” pe care ai refuzat să-l repeți acum?

Păi, ca să fiu sincer, efectiv producția în sine. Am știut că nu mai pot să trec prin asta încă o dată de unul singur și că am nevoie de ajutor. Să produci un film cap-coadă este al naibii de greu, deși nu ar trebui neapărat să fie, dar asta e altă discuție.

La Timing am gestionat de unul singur actori, echipă tehnică, transport, cazare, masă, deplasări în Grecia și Italia, locații, figuranți, finanțe, etc.; și asta e doar din punct de vedere al producției, fiindcă am gestionat și post-producția și distribuirea filmului în cinematografe tot singur.

A fost groaznic, dar o lecție foarte bună în vederea rezilienței, calitate pe care am deprins-o și din viața profesională anterioară, cea  de sportiv de performanță.

Am știut că am nevoie de o echipă coproductoare. La Timing nu m-a băgat nimeni în seamă, absolut nimeni. Mail după mail, apel după apel, numai refuzuri sau o ignorare și desconsiderare completă a demersului meu.

Deși nu pot spune că nu a fost preponderent la fel și în cazul Nimic mai mult și nimic diferit, am beneficiat totuși de atenția câtorva case de producție, câțiva producători și a altor profesioniști din industrie care s-au arătat cât de cât deschiși către mine. A ajutat și participarea la scenariul în dezvoltare la TIFF Talent Lab, unde am fost selectat în 2024. Probabil a ajutat și ce am reușit să realizez cu Timing; nominalizarea la Gopo a venit mai târziu.

Am ales să merg înainte cu Numa Film, cum și ei la rândul lor au ales să meargă înainte cu mine. Am avut niște discuții foarte plăcute cu Horațiu, în special la început, în care ne-am deschis unul altuia cu câteva experiențe personale similare.

Faptul că i-am avut în spatele meu în acest proiect și m-au susținut este ceea ce a pus într-un final proiectul în mișcare mai departe și nu a rămas la faza unui simplu scenariu frumos. A fost o colaborare din care am învățat multe.

Continui să mă dezvolt însă; probabil că acum ar fi alte compromisuri pe care nu le-aș mai repeta. E normal, e un proces firesc de învățare. Este destul de terifiant să lucrezi și în co-producție cu cineva, să știi că ești responsabil de cineva care îți alocă resurse, timp, energie. Co-producțiile sunt, de asemenea, în general, niște experiențe de ”platou mare”, ca să zicem așa. A fost prima mea experiență de genul și uneori mă simțeam copleșit, recunosc.

Dincolo de sprijinul UPFAR-ARGOA, ce s-ar schimba cu adevărat pentru tine creativ, dacă ai avea un buget real data viitoare, nu doar mai multe resurse, ci permisiunea de a face ceva ce acum eviți?

Un buget real a existat și acum, și la Timing. Bugetul final la Nimic mai mult și nimic diferit a ajuns pe la 200.000 de euro, iar la Timing pe la 130.000; nu sunt bani puțini pentru un tânăr de douăzeci și puțin de ani și mi se pare adesea delirant când mă gândesc că ăsta este pragul de jos al unui buget de film de lungmetraj în România, nu mai vorbim de străinătate.

Să zicem că, dacă aș accesa vreodată un fond CNC (până acum mi se părea ceva intangibil) sau orice alt fel de fond cinematografic relevant, cred că aș gândi un proiect în care nu m-aș mai auto-restrânge. Când scriu, evident, scriu și cu bugetul realist de care aș putea dispune în minte.

Adesea mă restricționez: mai puține personaje, mai puține locații, mai puține zile de filmare. Știu că nu e ideal, dar când lucrezi independent trebuie să te gândești la chestiile astea de dinainte, la fel cum te gândești și la un oarecare montaj imaginar, în capul tău.

Nu cred că evit să fac ceva acum, ci doar temperez nivelul producției. Mi-aș dori să experimentez cu diferite tematici care momentan îmi erau inaccesibile, dar în continuare ancorat în cinemaul realist. Am câteva noi scenarii de film scrise, puse pe raft; rămâne de văzut dacă vreunul dintre ele se va materializa.

Marian Râlea și Ana Ciontea sunt actori cu care a crescut generația ta. Ce te-a învățat regia lor, ce n-ai fi putut învăța regizând actori de vârsta ta?

Realmente am învățat cum să lucrez cu actori în vârstă, în primul rând, iar mai apoi cu actori consacrați. Deși am lucrat pentru Timing cu Adrian Titieni, eram încă la început, încă încercam să asimilez ce mi se întâmplă, în ce m-am băgat, a fost o experiență minunată, dar scurtă.

Să lucrezi cu actori în vârstă este complet diferit de lucrul pe care îl desfășurăm cu actori din generația mea. Este alt raport, într-un fel. Sunt alte interese, altă perspectivă asupra meseriei, alt tip de dialog pe care îl porți cu ei. Trebuie să ai altă metodă regizorală de a ajunge la ei, de a le transmite ce vrei, cel puțin din experiența mea.

Bineînțeles, neavând studii formale în regie de film sau teatru, reacționez adesea instinctiv. Pot compara într-un fel modul de lucru pe care l-am abordat în acest caz cu cel al unui terapeut; încercam să îi ascult și să îi înțeleg pe cât de bine puteam, apoi ghidam sau redirecționam intențiile lor spre rezultatul dorit.

Mai mult, am învățat cum să îmi gestionez prezența și atitudinea în fața unor profesioniști mult mai experimentați, mult mai consacrați decât mine. În trecut m-am mai lovit de acest sindrom al impostorului. Am încercat să stabilesc un raport de egalitate între mine și ei încă de la bun început. Nu verbal, nu; ci pur și simplu din punct de vedere social.

Din fericire, Marian și Ana sunt niște persoane foarte calde, au fost foarte respectuoși la adresa mea și mi-au oferit încredere reală. Au încercat și ei să mă asculte, să afle ce nevoi am eu și să livreze. Sunt norocos că lucrurile au decurs așa încă de la început.

Ana îmi aducea aminte adesea de bunica mea, fiind foarte interesată de mine ca persoană și prietenoasă, vorbăreață, atunci când nu eram în mediul profesional. Marian la fel, era foarte glumeț, o prezență foarte plăcută. Până la finalul filmărilor am ajuns cu toții să fim prieteni; ne puteai găsi seara pe la vreun bar din Cluj, povestind cu un pahar de vin în mână, după o zi lungă de lucru.

Dacă lucrurile ar fi stat altfel însă, nu doar cu ei, ci cu oricine din cast, sunt sigur că orice fel de colaborare se oprea acolo. Dacă în trecut nu aveam limitele atât de bine definite, acum le am. Într-un caz fericit, dacă ai randament, poți face un lungmetraj o dată la doi ani. Repet, caz fericit. Nu aș vrea să îmi petrec timp și energie creativă în medii neplăcute.

A existat un moment pe platou în care un actor s-a opus interpretării tale asupra relației cuplului, iar asta a schimbat filmul?

Nu. Desigur, există discuții, dar majoritatea se întâmplă în perioada repetițiilor. Așa lucrez eu. Acolo experimentăm, negociem, adăugăm sau tăiem. Dacă la repetiții sunt foarte flexibil, la filmări sunt mai rigid. Asta nu înseamnă însă că nu se poate vorbi cu mine, că nu se pot schimba lucruri; majoritatea lucrurilor care se schimbă însă la filmări sunt mici ajustări, mici detalii fine.

Deschideți la Timișoara înaintea Clujului, a fost ordinea asta o afirmație despre unde aparține filmul, în primul rând?

Eu sunt din Timișoara, acolo este acasă. Mi-am dorit ca prima apariție pe care o avem într-un cinematograf din țară să fie acasă.

În 2024, am deschis caravana Timing tot la Cinema Timiș, într-o proiecție sold-out. Deși echipa filmului este acum mixtă, răsfirată între mai multe orașe, este până la urmă al doilea meu film de lungmetraj. Mi-am dorit să îl pot vedea pentru prima dată pe marele ecran acasă. Asta nu înseamnă că dacă cumva cinematografele nu ar fi putut acomoda această cerere, nu aș fi fost dispus să fiu flexibil. Încerc întotdeauna să acționez în binele filmului.

Din fericire, colaborez foarte bine cu echipa cinematografelor din Timișoara; mi-au arătat o deschidere către proiectele pe care le propun și m-au ajutat și de această dată cu proiecția filmului în premieră, pe 13 noiembrie. Filmul va ajunge însă și la Cluj, pe 16 noiembrie, și la București și Sibiu imediat după, în zilele următoare. Urmează să anunțăm datele oficiale în curând.

Cum ai lucrat coloana sonoră pentru un film care trebuie să susțină atât stângăciile unei iubiri de la început, cât și epuizarea unei relații la bătrânețe? Ați căutat o temă muzicală care să lege cele două vârste, sau ați vrut ca muzica să marcheze clar trecerea timpului?

Cea mai continuă colaborare profesională pe care o am este chiar cu compozitorul George Denis, pe care îl pot considera ”compozitorul meu”, cum regizorii adesea își numesc colaboratorii; cred că și el mă consideră ”regizorul lui”. Între noi s-a dezvoltat o superbă prietenie.

De când l-am cunoscut, înainte de Timing, am lucrat împreună la absolut toate proiectele pe care le-am realizat, fie teatru, fie film, fie chiar festivalul de film pe care l-am organizat în Timișoara începând cu acest an, Blue Youth Curated International Film Festival.

Cu asta în minte, îmi permit să îl ”chinui” metaforic pe Denis; adesea îl pun în situații în care trebuie să își iasă din zona de confort din punct de vedere muzical.

Nu am avut o temă muzicală pentru acest film, spre deosebire de modul de lucru pe care l-am avut pentru Timing. Aici am abordat o estetică foarte ambientală, oarecum electronică, bazată pe synth-uri, puțin pian, și mai puțină chitară și viori. Fiecare intervenție muzicală în film este un experiment de soundscaping, de sunete diferite, care caută să se omogenizeze. Muzica nu este un element central în povestea asta, ci doar împinge povestea în diferite nuanțe.

Din coloana sonoră fac parte și cei de la Bosquito; alături de o colaborare frumoasă cu Radu Almășan, am reușit să includem una dintre piesele lor celebre în film.

Ai scris, regizat și co-produs filmul. Care dintre aceste trei roluri a intrat cel mai des în conflict cu celelalte două pe parcursul producției și cum ai decis, în momentele alea, cui îi dai prioritate?

Partea de scriere nu interferează niciodată cu nimic. De obicei se întâmplă premergător activității principale; e cea mai liniștită etapă din proiectele mele.

Regia și producția filmului se bat însă adesea cap în cap. La Timing, asta a fost și una dintre problemele principale, că nu mă puteam concentra complet pe actori. Trebuia mereu să fiu atent și la situațiile administrative.

Din fericire, în cazul Nimic mai mult și nimic diferit, echipa de la Numa Film a ajutat mult în acest sens, după cum spuneam. Nu mai eram singurul care gestiona producția. Mi-au oferit spațiu să mă ocup de actori, în principal. A trebuit să rezolv și eu anumite chestii, desigur, însă a fost mult mai ușor de gestionat.

Aș da mereu prioritate regiei. Nu sunt cel mai entuziasmat când vine vorba de producție. Încerc să fug tot mai mult de acest rol, cel de producător, deși pare că vreau sau nu, suntem blocați împreună, Lucas regizorul și Lucas producătorul!

Ce crezi că rămâne din film pentru cineva care îl vede doar ca pe o poveste de dragoste, fără să se oprească la întrebarea despre limitele iubirii necondiționate?

Nu mă mai simt afectat neapărat de percepția publicului. Am ajuns să înțeleg după experiența Timing că o sută de persoane vor simți vizionarea unui film în o sută de moduri diferite. E vorba despre multe când vezi un film: starea cu care vii în sala de cinema (sau acasă, la TV), dispoziția, atenția, deschiderea, etc.

Nu pot spune că mi-ar părea rău că unii oameni simplifică și minimalizează povestea. Până la urmă, e dreptul lor să interpreteze lucrurile cum vor ei. Iar ce rămâne pentru aceștia, ei bine, probabil nu prea multe. Probabil va fi pentru ei doar un film de dragoste drăguț sau mai puțin drăguț. Și e complet ok.

Vorba domnului Emil Săndoi, în celebrul videoclip cu leul pe stadion: ”Înțelege fiecare ce vrea din această problemă, da?”

Eu fac filmele în primul rând pentru mine. Pe lângă ce am spus legat de celebrarea vieții și interpretarea filmului în această cheie, eu citesc filmul acesta și ca un studiu asupra memoriei și a morții, a mortalității. Poate că unii oameni se vor concentra ca atare pe asta.

Cu două filme construite din experiențe personale și relații intime, ai deja un fel de semnătură tematică. Există vreun gen sau ton pe care îl ții deliberat pentru mai târziu, când vei simți că ai epuizat acest teritoriu?

Teritoriul relațiilor sociale și a diferitelor dinamici nu cred că poate fi niciodată epuizat; există mult prea multe variațiuni ca să poată fi pe deplin surprinse. Totuși, aleg să mă distanțez de forma narativă pe care am ales-o până acum și să fiu mai curajos, să explorez diferite medii și feluri prin care pot spune o poveste.

În noul meu lungmetraj intitulat Soare, la care am finalizat filmările vara aceasta, mă joc cu o combinație de film de ficțiune, documentar și arhivă. Este un film axat tot pe memorie, temă recurentă în lucrările mele recente, însă modul în care expun lucrurile îmi este complet nou și nefamiliar. A fost un proiect pe care l-am realizat de unul singur, tot independent, într-o producție no-budget care a costat sub o mie de euro, la care am filmat vreo trei săptămâni on & off pe parcursul verii.

Mi-am dorit foarte mult să fac asta, să promovez arta independentă în adevăratul sens al cuvântului. Să fac un film cu un buget pe care ar putea să îl obțină oricine fără prea multe bătăi de cap. Ca atare, e un film foarte guerilla-style, foarte fun. Se conturează ca un film experimental foarte incitant. Sunt aproape sigur că va putea fi vizionat în cinematografe anul viitor.

Am un guilty pleasure pentru filmele horror, culmea; unul dintre scenariile care stau pe rafturile mele este un horror psihologic. Dacă se va face vreodată, ar fi foarte tare și m-ar bucura nespus!

În orice caz, caut în continuare să mă dezvolt ca persoană, ca artist, iar asta, sunt sigur, îmi va lărgi și orizonturile tematice pe care le voi explora pe mai departe.

Poze: Antonia Budeanu

Yousef ft Tom Crew - Had No Sleep [Circus Recordings]

Yousef opens the vault and revives one of his long-lost underground treasures. After sharing 'Had No Sleep' recently with DJ pals Bontan and Mele, both were unanimous in their verdict: this one deserved to properly see the light of day. Originally produced around 14 years ago in a surround sound studio in Liverpool, the track was never given a standalone release... until now. Featuring vocals from Tom Crew, whose quirky delivery recalls the spirit of early Talking Heads, 'Had No Sleep' tells tales of late-night mess-ups and questionable decisions.

Driven by a rolling house groove, tough drums and emotive synth stabs, Yousef crafts a hypnotic and heads-down club weapon that's built to raise the temperature - just perfect for the recently launched 24th season of Circus Liverpool parties!

After a slew of fantastic releases this summer, including ‘Disco Connection’, ‘Come On’, ‘Chicago’, ‘Don’t Try It’ and ‘Funshine’, Italy’s Luca Guerrieri reveals his biggest Disco House romp to date titled, ‘Do Your Thing’ on his rapidly expanding DVS Records. Loaded with Luca’s signature finely tuned arrangements and production dynamics that powerfully connect with the party people, ‘Do Your Thing’ is built around a playfully reconstructed sample of First Choice’s Disco Classic, ‘The Player’, armed with giant atmospheric builds that burst into a joyful Disco House swing that’s destined to lift the roof off!

The Cool-Notes - Spend The Night incl Dimitri From Paris remixes [Dafia Records]

Grammy nominated DJ and producer Dimitri From Paris has built a reputation as one of dance music's finest curators of Disco, House, Boogie and Soul, so who better to rework one of The Cool-Notes' most treasured recordings? Taking on the British group's 1985 classic 'Spend The Night', Dimitri delivers two classy remixes that effortlessly capture the warmth and groove of the original while adding his trademark sophistication. Rich with Eighties flavour, polished musicianship and contemporary dance floor appeal, both versions feel fresh without losing sight of the song's poppy and soulful charm. With The Cool-Notes' legacy spanning more than four decades, 'Spend The Night' remains a standout moment in their catalogue, and Dimitri's magic treatment serves as a fitting celebration of a timeless soul classic, and... it's also available on vinyl!

In perioada 16-25 octombrie, OTOTO dedica zece zile de craft, gastronomie si design japonez prin OTOTO JAPANESE FEST CRAFT & CULTURE, un program care aduce impreuna produse de craft si design, gastronomie, ceai si matcha, ateliere, degustari, pop-up-uri si intalniri cu oameni care exploreaza si practica diferite forme ale culturii japoneze.

OTOTO JAPANESE FEST vorbeste despre felul in care cultura poate fi descoperita prin obiecte, ingrediente, gesturi, materiale, gusturi si ritualuri: „Ne-am dorit ca Japanese Fest sa fie o invitatie de a descoperi Japonia prin experiente foarte diferite: de la felul in care este preparat un ceai sau un onigiri, la lucrul cu hartia, lemnul, ceramica ori florile, de la kintsugi si caligrafie la conversatii despre stil si minimalism. In acelasi timp, ne intereseaza foarte mult intalnirea dintre cultura japoneza si comunitatea locala, motiv pentru care am invitat restaurante, artisti, creatori si practicieni din Romania sa faca parte din festival”, spune echipa OTOTO.

Unul dintre punctele centrale ale festivalului este selectia de produse japoneze aduse direct din Japonia si disponibile in magazinele OTOTO si online, unele dintre brandurile participante fiind prezentate pentru prima data in Romania. Selectia curatoriata urmareste mai multe teritorii: food, ceai & matcha, craft & design si lifestyle si aduce in atentie branduri precum Kinto - design japonez contemporan pentru obiecte de uz zilnic, Saikai - ceramica traditionala din Hasami, Momiki - specialitati japoneze artizanale, cu accent pe usturoiul negru fermentat, Yamasu Sugimoto Shoten - ceai verde japonez de familie, remarcat prin tehnica traditionala de prajire lenta, Midori - articole de papetarie care imbina traditia hartiei japoneze cu designul functional si instrumentele de scris si multe altele. 

Selectia aduce cate ceva pentru oricine este interesat de Japonia: de la ingrediente si produse esentiale precum orezul, foile de nori, matcha si betisoarele pentru masa, pana la ingrediente tot mai prezente in gastronomia contemporana, precum yuzu, si publicatii dedicate street style-ului japonez. De la mici producatori de alimente, ceaiuri si condimente japoneze, la obiecte de ceramica, vesela, accesorii artizanale, articole de papetarie, publicatii si produse de lifestyle, selectia reuneste branduri independente, producatori si creatori care pun accent pe materiale, tehnica, functionalitate si relatia dintre obiect si viata de zi cu zi. Pentru OTOTO, aceasta selectie este si o continuare fireasca a misiunii de a aduce in Romania obiecte si produse sustenabile care spun o poveste despre cultura din care provin, dar care isi gasesc in acelasi timp locul intr-un context contemporan.

In afara locatiilor OTOTO, Japanese Fest continua prin MISO CHALLENGE, o invitatie adresata unor restaurante locale de a explora versatilitatea unuia dintre ingredientele esentiale ale bucatariei japoneze. In perioada 16–25 octombrie, sase restaurante din Bucuresti pregatesc cate un preparat special pe baza de miso: NOUA BAR, MAT, RYU SANDOBAR, ARZU, NISHIBO, SANKI RAMENBAR. 

Programul festivalului reuneste o serie de experiente care exploreaza cultura japoneza din perspective diverse: de la Onigiri Pop-up, Sake Tasting si degustari de miso, pana la intalniri dedicate ceaiului japonez, matcha si ritualurilor sale. Atelierele de origami cu hartie reciclata, kintsugi, bonsai, ikebana si caligrafie japoneza invita participantii sa descopere tehnici si filosofii traditionale prin experiente practice, in timp ce conversatia „ Minimalism: the art of living with less?”, cu Deea Codrea si Claudia Chirilescu, aduce in discutie stilul personal, minimalismul si alegerile vestimentare constiente. Programul este completat de pop-up-uri gastronomice, selectii muzicale japoneze si intalniri cu practicieni si creatori care aduc cultura japoneza mai aproape de publicul local.

OTOTO Victoriei gazduieste si o selectie speciala de bijuterie contemporana japoneza, direct de la Romanian Jewelry Week, cu lucrari semnate de Manami Aoki, Misaki Nomoto si Yuka Ishikawa, cu materiale surprinzatoare printre care lemn „pieptanat” si hartie reciclata.

Despre OTOTO JAPANESE FEST

OTOTO JAPANESE FEST CRAFT & CULTURE are loc intre 16 si 25 octombrie 2026, in toate locatiile OTOTO, cu evenimente si activari atat in magazine, cat si in locatii partenere din Bucuresti. Festivalul este realizat in colaborare cu JETRO - Japan External Trade Organization.

Informatii si selectia de produse Japanese Market

Programul complet al evenimentelor si detaliile despre inscriere vor fi comunicate prin canalele OTOTO https://ototo.ro/blogs/news/ototo-japanese-fest-craft-culture

[read in English]

Revista Artă în lucru, nr. 5 este aproape gata și suntem încântați să îți arătăm coperta realizată de Pisica Pătrată, artist și ilustrator, dar și creator și cercetător al benzii desenate românești, cunoscut pentru personajele sale și limbajul grafic care traversează arta urbană, desenul, grafica și ilustrația.

Dominată de nuanțe de verde, coperta aduce în prim-plan universul vizual al artistului și deschide o nouă ediție a publicației dedicate desenului, experimentului și practicilor artistice participative. De la intervențiile în spațiul public la ilustrația de carte, Pisica Pătrată explorează posibilitățile desenului de a construi personaje, povești și contexte de interacțiune cu publicul.

Concepută ca o publicație în care cititorii devin participanți activi, Artă în lucru reunește contribuții ale artiștilor contemporani și propuneri care invită la desen, colorat, joc sau explorarea unor forme alternative de expresie creativă.

Pentru ediția cu numărul 5, apelul deschis dedicat artei participative a reunit 36 de artiști locali. Selecția celor trei lucrări câștigătoare a fost realizată prin votul publicului pe platforma feeder.ro, cu 914 cititori care au contribuit la jurizare însumând un total de 1.027 de voturi. Lucrările selectate sunt Stargazing, de Amalia Arsene, Galeria de pictură, de Andreea, și Nu vă supărați, ce v-a crescut aici?, de Maria Berca.

Pre comenzile încep în curând. Iar edițiile anterioare le poți comanda aici: nr. 1, nr. 2, nr. 3, nr. 4;

Află mai multe despre apelul deschis Artă în lucru, nr. 5 și descoperă câștigătorii aici.

Proiectul editorial "Artă în lucru, nr. 5" este produs de Save or Cancel (Cristina Popa, Andrei Racovițan) prin feeder.ro și co-finanțat de AFCN.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Parteneri: Biblioteca Metropolitană București, Artipic, BSBSA (Belgrade Sofia Bucharest Street Art), digitizArte.ro, Igloo, IQads.ro, La pas prin Brașov, Modernism.ro, Munteanu, PRwave, sit+read artook fair, Un-hidden Romania, Zeppelin

Despre Save or Cancel

Din 2009, Save or Cancel este un mediu de comunicare și propagare a artelor și culturii, promovând și facilitând rolul acestora în societatea contemporană.

Programele multidisciplinare auto-inițiate de Save or Cancel au ca scop identificarea oportunităților sustenabile și adaptabile de (re)valorizare a existentului prin proiecte culturale și editoriale.

Art in Progress, no. 4 – magazine cover preview

Issue fifth of Art in Progress (Artă în lucru) magazine is almost ready, and we are delighted to show you the cover designed by Pisica Pătrată, an artist and illustrator, as well as a creator and researcher in the field of Romanian comics, known for his characters and visual language that spans urban art, drawing, graphic design and illustration.

Dominated by shades of green, the cover brings the artist’s visual universe to the fore and heralds a new issue of the publication dedicated to drawing, experimentation and participatory artistic practices. From interventions in public spaces to book illustration, Pisica Pătrată explores the possibilities of drawing to construct characters, stories and contexts for interaction with the public.

Conceived as a publication in which readers become active participants, Artă în lucru brings together contributions from contemporary artists and proposals that invite readers to draw, colour, play or explore alternative forms of creative expression.

For issue number 5, the open call dedicated to participatory art brought together 36 local artists. The selection of the three winning works was made through a public vote on the feeder.ro platform, with 914 readers contributing to the judging process, totalling 1.027 votes. The selected works are Stargazing by Amalia Arsene, The Painting Gallery by Andreea, and Excuse me, what’s grown here? by Maria Berca.

Pre-orders will begin shortly. You can order previous editions here: no. 1, no. 2, no. 3, no. 4;

Find out more about the open call Art in Progress, no. 5 (Artă în lucru, nr. 5) and discover the winners here.

The editorial project "Artă în lucru, nr. 5" is produced by Save or Cancel (Cristina Popa, Andrei Racovițan) through feeder.ro and co-financed by AFCN.

The project does not necessarily represent the official position of the Administration of the National Cultural Fund. AFCN shall not be held liable for the project's content or any use to which the project outcome might be put. These are the sole responsibility of the beneficiary of the funding.

Partners: Biblioteca Metropolitană București, BSBSA (Belgrade Sofia Bucharest Street Art), digitizArte.ro, Igloo, IQads.ro, La pas prin Brașov, Litera 9, Modernism.ro, Munteanu, PRwave, Revista Atelierul, The Institute, Un-hidden Romania, Zeppelin, Ziarul Pozitiv

About Save or Cancel 

Since 2009, Save or Cancel has been a platform for communication and dissemination of arts and culture, promoting and facilitating their role in contemporary society. The multidisciplinary programs self-initiated by Save or Cancel aim to identify sustainable and adaptable opportunities for (re)valuing the existing through cultural and editorial projects.

La doi ani de la lansarea single-ului „I”, OBEAH revine cu un videoclip care îi oferă piesei o nouă dimensiune. Regizat și realizat de Shygarçon, videoclipul transformă universul sonor al piesei într-o experiență vizuală construită în jurul atmosferei de mister și texturilor care definesc muzica lui OBEAH.

„I” a fost produs de Marius Costache, colaborator recurent OBEAH. Piesa face parte din explorarea sonoră a artistului, aflată la intersecția dintre dub, electronic, spoken word, rock și influențe balcanice și caraibiene. Sunetul lui OBEAH pornește dintr-un dialog între memoria locală și imaginarul global, între instrumente și texturi tradiționale și producția electronică contemporană.

https://lilobeah.bandcamp.com/album/i

Videoclipul lui Shygarçon aduce piesa într-un teritoriu vizual contemporan și experimental, prin randarea AI a artistului OBEAH și apariția unui AI fashion model din colectivul We Are Grain, recent lansat de regizor.

„Uneori, o piesă are nevoie de timp pentru a-și găsi filmul. «I» a apărut acum doi ani, iar reîntâlnirea cu Shygarçon a deschis o perspectivă nouă asupra ei. Videoclipul încearcă să intre în dialog cu compoziția și să construiască un spațiu vizual în care poate fi ascultată din nou.” — OBEAH

Pentru OBEAH, colaborarea cu Marius Costache continuă un dialog artistic început în jurul producției și experimentului sonor. Costache este prezent în mai multe proiecte ale artistului, contribuind la dezvoltarea unei estetici care combină dub-ul și muzica electronică cu elemente provenite din cultura și memoria sonoră a spațiului balcanic.

Despre OBEAH

OBEAH este proiectul muzical al lui Andrei Bucureci, producător și curator din Transilvania stabilit la București, care explorează teritorii aflate între dub, electronic, dub poetry, spoken word, Balkan music și Caribbean sounds. Muzica sa combină experimentul electronic cu instrumente, ritmuri și fragmente de memorie culturală, construind ceea ce artistul numește un teritoriu de Balkan Futurism.

În proiectele sale, OBEAH a colaborat cu artiști și producători din România și din afara țării, dezvoltând un sound în care memoria locală și cultura globală se întâlnesc prin bass, voce, sample-uri și texturi electronice.

https://lilobeah.bandcamp.com/music

https://www.instagram.com/andreibucureci

Despre shygarcon

Shygarcon colaborează de peste 10 ani cu OBEAH. Cel mai recent videoclip cei doi l-au lansat acum doi, pentru coverul realizat de OBEAH cu Marius Costache, Nightcall cover după Kavinsky, o variantă dub electronica. Shygarcon și-a lansat recent și colectivul We Are Grain.

https://www.instagram.com/we.are.grain

As summer draws to a close, rich NXT unveils the next chapter for his sought after what NXT imprint, introducing a fresh new identity alongside a run of monthly releases built for the dance floor. The anticipation is building after the brief release hiatus whilst Rich and his team honed in on the fresh new take of the label. 

Kicking off the new era on 2nd October is a dynamite EP from rising Leeds based producer Makenzi, a sought after artist who has established himself as a go to source of driven dancefloor cuts. Bringing two original cuts to the label, Makenzi is joined by rich NXT himself for a remix that rounds off the release in typically heavyweight fashion. This is the “Connection” EP. 

Makenzi opens the EP with the title track, delivering gritty, raw UK energy from the outset. Spaced infused atmospheres sit alongside enormous drums and a huge chugging bass line, creating a futuristic peak-time workout with serious impact. “Keep The Funk” follows, gradually building tension before dropping into a heads-down, sidewinding groove designed to keep the pressure firmly on the floor.

rich NXT then takes on “Keep The Funk” for the closing remix, injecting the track with his own distinctive touch. Acid tinged textures, tight percussion and an elastic groove reshape the original while keeping its character intact. Stripped back heady action filled with colourful details,  providing a fitting conclusion to the EP and a clear statement of intent for this next phase of what NXT.

The new release marks more than a change in appearance for the imprint. With what NXT entering a renewed run of monthly releases, rich is also expanding the label with a new mix series, creating a platform for artists to showcase the sounds, influences and inspirations shaping their worlds right now. Rich comments “With this label relaunch i want to give massive props to all the artists who have released on the label so far and in the planned future releases. I can not wait to share our plans with you all”

For rich NXT, this is the next evolution of a label that has already built an illustrious catalogue including the likes of Josh Baker, Kepler, Pach, DXNBY and more, bringing together rising talent and established names while staying rooted in a distinctive, forward-thinking club sound. With further releases lined up and plans taking shape for a series of what NXT events across the UK, Europe and beyond in 2027, the label is setting its sights firmly on what comes next.

The new what NXT era begins with Makenzi on 2nd October.