De foarte mulți ani călătoresc cu această firmă și acum am început o colaborare. De ce colaborez cu Alverstur? Pentru că îmi place politica acestei companii. De ce nu colaborez cu altă companie? Pentru că am mai călătorit cu una singură, în afară de Alverstur, și pot să scriu un articol întreg de ce să NU călătoriți cu acea firmă. Am avut extrem de multe momente negative cu cealaltă firmă și pentru niciun ban nu i-aș promova.

Pe Alverstur, în schimb, i-aș promova și îi promovez

Am scris în 2015 acest articol despre transport Chișinău – București și anume despre Alverstur, foarte dezvăluit, în care am enumerat detaliat toate avantajele lor. Atunci chiar călătoream cu ei foarte des pentru că eram student. Eu, ca student, eram super fascinat de oferta lor „a 6-a călătorie gratis” pentru care șoferii la început de fiecare călătorie împărțeau cartonașe celor care nu aveau și puneau ștampile la toți care aveau cartonașe (ceea ce nu fac companiile concurente care și ele au ofertă similară).

Am primit o mulțime de telefoane pentru rezervare călătorie

De când am scris acel articol, foarte multe persoane au început să mă sune sau să îmi scrie ca să facă o rezervare de loc spre sau dinspre Chișinău. Puteți să accesați secțiunea de comentarii a articolului din 2015 ca să vedeți ce mesaje sunt acolo. Aparent oamenii, care au venit pe site din rezultatele căutării din Google, nu citeau articolul dar pur și simplu credeau că eu prestesz servicii de transport. Am încercat să redirecționez oamenii spre Alverstur, așa am făcut cunoștință cu ei și am plantat sămânța colaborării noastre.

De atunci nu s-a schimbat nimic. Sunt la fel de mulțumit de serviciile lor, pe scurt:

• Încă mai au oferta cu a 6-acălătorie gratis, de care am beneficiat de mai multe ori, pentru că am călătorit mult cu ei.
• Au rezervare online, care este super comodă. De exemplu fac rezervare pentru părinții mei, atunci când ei vor să vină la mine în vizită.
• Au ora de sosire comodă pentru mine (dimineața devreme), astfel apuc să mai trag un pui de somn înainte de facultate (pe vremuri) sau înainte de muncă (acum).
• Te lasă unde le ceri. Chiar au gândit bine acest serviciu: șoferul secundar trece prin autocar și întreabă de toți unde coboară, își notează, ca să aibă o evidență a punctelor de oprire. De exemplu, dacă nu e niciun om la Gara de Nord, nici nu trece pe acolo.

Mai multe detalii puteți vedea pe site-ul Alverstur.md sau în articolu meu mai vechi.

The post Alverstur, transport călători Chișinău – București appeared first on Dmitri Gorobîc.

Care este legislația?

Pentru început îți las aici legislația care reglementează preschimbarea permisului. Acesta este Ordinul nr. 163/2011. Dacă cauți pe net găsești în anexă la legislație cu lista țărilor care pot să facă preschimbarea fără a susține examen dar și poate vrei să citești textul legii că ți se pare mai clar?!

Cine poate să o facă?

Orice persoană cu domiciliu sau cu reședință în România poate să își facă preschimbarea permisului auto. Chiar dacă nu ai cetățenie românească, tot poți face acest lucru.

Domiciliu în România poate avea doar un cetățean român. Reședință poate avea atât cetățeanul român cât și un cetățean străin. Reședința este adresa scrisă pe un permis de ședere sau într-un buletin provizoriu. Mai multe detalii despre acest aspect citiți în acest articol.

După cum am scris mai sus, chiar dacă nu ești cetățean român, poți să-ți faci permis de conducere românesc. Dar de ce ai face asta și în ce condiții:

• dacă locuiești minim 185 de zile dintr-un an la o adresă din România;
• dacă revii periodic în România deși locuiești în EU, SEE sau Confederația Elvețiană;
• dacă locuiești în mod obișnuit și temporar în UE, SEE sau Confederația Elvețiană;

Unde?

Preschimbarea permisului auto se face la serviciul public comunitar din cadrul autorității competente în a cărei rază teritorială ai domiciliu sau reședință (în general, prefectura din fiecare județ).

Precizez că dacă ai buletin cu adresă de Iași (de exemplu) dar ești stabilit în alt oraș din România (să zicem în București), conform legii trebuie să faci viză de flotant la adresa unde stai în chirie. În baza acestui act poți face preschimbarea permisului în orașul în care ești stabilit. În caz contrar trebuie să faci drum până în județul unde ai domiciliul.

În București preschimbarea permiselor se face la Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor de la 5 minute de mers pe jos de la stația de metrou “Aurel Vlaicu”. Se urca la etaj 1 pe aripa din dreapta și e un singur ghișeu pentru preschimbare care s-a mutat de la data când am depus până când am ridicat permisul. Pentru a intra la ghișeu trebuie să să iei bon de ordine de la aparat alegând “Preschimbare permis străin” și să aștepți numărul tău de ordine. Chiar dacă nu e nici o persoană la coadă, tot trebuie să iei bon de ordine.

În București trebuie să vii pe loc să prinzi rând. Posibil în alte orașe să fie alte reguli așa că îți recomand să consulți paginile web a instituției din orașul tău ca să vezi dacă nu e nevoie de vreo programare prealabilă.

De ce acte ai nevoie pentru a face preschimbarea permisului auto?

1. Permisul de conducere în original, însoțit de traducerea legalizată în limba română a acestuia (dacă este cazul). Două copii xerox după acesta;
2. Documentul de identitate, în original și în copie xerox, precum și documentul care atestă domiciliul sau reședința în România în original și copie xerox respectiv:
   • pașaportul străin și cartea de rezidență / reședință / permisul de ședere în România, în cazul cetățenilor străini;
   • pașaportul, cartea de identitate provizorie, buletinul sau cartea de identitate în cazul cetățenilor români;
3. Fișa cerere-tip a deținătorului permisului de conducere, completată lizibil și cu majuscule;
4. Fișa medicală completată obținută de la orice unitate de asistență medicală ambulatorie de specialitate autorizată, cu menționarea categoriilor pentru care solicitantul este apt de a conduce autovehicule;
5. Dovada achitării taxelor prevăzute de lege, aferente preschimbării permisului de conducere.

Din diferite surse am aflat că în unele orașe sau în unele cazuri e posibil să-ți ceară dosar plic, o fotografie color 3 x 4 cm sau 4 x 5 cm de dată recentă, declarație notarială sau cazier judiciar (dacă consideră că este necesar) ori alte acte. Recomand totuși să te interesezi din timp de pe site-ul instituției despre actele necesare și alte detalii sau să faci un drum până la ei să te interesezi (dacă ai această posibilitate).

Mai jos am detaliat unele puncte din lista de mai sus:

Cum se completează cerea-tip?

Doamna de la ghișeu mi-a spus să completez numărul de telefon împreună cu ea. Nu mai țin minte care era motivul dar recomand ca după ce completezi tot ce știi, să lași gol unde nu ești sigur și să o bați la cap pe tanti direct la ghișeu. Pe verso la cerere mi-a cerut să trec numele tatălui și a mamei.

Detalii despre fișa medicală?

Am căutat în internet mai multe clinici private care eliberează fișă medicală (pentru București). Fiecare avea pe site tarifele iar majoritatea eliberează permis de conducere doar pentru categoria B iar unii aveau preț mult prea mare pentru a trece categoria C (camioane) pe fișa medicală. Am găsit o clinică de la RomGerMed care elibera fișa cu categoria dorită B sau B, C la același tarif, doar trebuia să precizez ce categorie vreau la medicul care completa fișa. Toți medicii i-am trecut în câteva ore stând la coadă cu alți oameni care erau acolo cu același scop.

Dacă porți ochelari trebuie să-i ai la tine. Sau dacă ai alte probleme relevante, recomand să ai la tine acte de la alți medici.

Unde se achită taxa și care este prețul?

Taxa se achită la orice Oficiu Poștal sau la Trezorerie (cel puțin așa era în 2018).

Atenție. Am citit în internet că taxa se poate achita și pe loc iar când am mers să depun actele am fost surprins să aflu că nu este posibil. Aparent doar pentru obținerea permisului se poate achita pe loc taxa nu și pentru preschimbare. Recomand să te interesezi din timp cum e la tine în oraș sau dacă nu s-a schimbat ceva între timp. Am fost nevoit să caut un Oficiu Poștal. În București acesta era chiar peste drum într-un bloc. Așa cum eu am venit dimineața și Oficiul Poștal se deschidea la ora 9:00, am stat vreo oră să aștept ca acesta să se deschidă. Taxa a fost de 73 RON (pentru anul 2018) iar tanti de la poștă m-ia cerut mărunt pentru că la prima oră nu avea să îmi dea rest.

Când și cum ridici permisul românesc și cât durează?

Fii foarte atent la perioada când poți să ridici permisul nou. Eu am avut două variante:

• Prima. Să merg la consulatul Republicii Moldova și să cer o adeverință care atestă autenticitatea permisului de conducere moldovenesc. Dacă prezint și această adeverință, eliberarea noului permis durează în jur de 4 – 6 săptămâni. Am înțeles că aceasta costă 35 EURO.
• A doua. Să depun dosarul fără această adeverință. În acest caz cei din România trebuie să trimită în Moldova o solicitare prin care le cere dovadă că permisul meu nu este fals. Tanti de la ghișeu mi-a spus că cei din Moldova răspund foarte greu și poate să dureze până la 4 luni. Surpriză, la mine a durat aproape un an.

Ai două variante cum poți să primești noul permis:

1. Scrii în cererea-tip adresa din România unde vrei să fie trimisă scrisoare cu permisul. Această variantă este mai comodă dacă stai la acea adresă sau ai vreun prieten la adresa căruia vrei să trimiți permisul. Soția mea așa și a procedat însă permisul nu îi venea (chiar dacă alte scrisori de la poștă ajungeau cu succes). Ea a fost personal la Direcția Regim Permise de Conducere să întrebe dacă permisul este gata și da, era gata. A primit plicul cu permisul care a fost trimis de către ei la poștă, poștașii nu știu ce au făcut dar i-au pus ștampilă că nu au găsit pe nimeni la domiciliu de vreo două ori și au trimis scrisoarea înapoi. Ciudat, pentru că ori puteau să lase plicul în cutia poștală ori, dacă e scrisoare recomandată, puteau să lase notificare în cutia poștală ca să venim să ridicăm de la poștă plicul și să semnăm că l-am primit. Dar în realitate nu s-a întâmplat așa.
2. Bifezi în cerere tip că vei veni tu să ridici permisul de la ei. Eu așa am făcut și cred că era o mare greșeală. Pentru cei la care durează o lună, ei vin și îl ridică de la ghișeu și gata, nu așteaptă poștașul. În cazul meu, după cum am precizat mai sus, a durat aproape un an să vină răspunsul din Moldova precum că permisul meu nu este falsificat. Eu nu aveam de unde să știu când va fi gata și din acest motiv eram nevoit să fac drumuri până la marginea Bucureștiului să întreb de ei dacă este permisul sau nu. Așa am făcut de vreo 3 ori. Am rugat și alte persoane să întrebe pentru mine. Doar să întrebe și să le confirme că e gata ca să vin eu să îl ridic dar cei de la ghișeu spuneau: nu avem voie să oferim o astfel de informație terților fără procură.

Ce faci în perioada cât aștepți permisul?

În ziua depunerii actelor, când este depus și vechiul permis de conducere, primești o dovadă înlocuitoare a permisului de conducere, în care se consemnează numărul de înregistrare al dosarului și data depunerii, numele și prenumele solicitantului, seria și numărul permisului de conducere, statul emitent și categoria/categoriile pentru care documentul este considerat a fi valabil, precum și mențiunea „permisul de conducere a fost depus pentru preschimbare”.

În cazul în care valabilitatea permisului depus nu a expirat, dovada înlocuitoare se emite cu drept de circulație cu valabilitate de cel mult 30 de zile, fără a fi depășită perioada de valabilitate a permisului de conducere, iar pentru celelalte situații, dovada se emite fără drept de circulație. Cu această dovadă poți circula doar pe teritoriul României.

Când dovada expiră dar permisul nou încă nu este gata, trebuie să mergi la ei cu dovada aceasta expirată și să ceri să îți facă una nouă pentru încă o lună și tot așa din lună în lună până primești permisul auto nou. Dacă nu ai nevoie să conduci o mașină în această perioadă, poți să nu mergi după dovadă nouă.

Important: dacă ai solicitat să ridici personal permisul de la ei de la sediu, să nu pierzi acea dovadă pentru că permisul se eliberează doar în baza actului de identitate și cu prezentarea acelei dovezi. În schimb, dacă ai solicitat să primești permisul prin poștă, această regulă nu mai e valabilă.

Vreo informație nu mai este de actualitate?

Dacă ai găsit în articolul meu vreo informație care nu mai este de actualitate sau dacă ai trecut printr-o experiență diferită, scrie un comentariu la acest articol ca să fii de ajutor pentru societate!

The post Preschimbarea permisului auto străin cu unul românesc appeared first on Dmitri Gorobîc.

Articolul va fi mai mult o relatare a exeprienței personale și voi exemplifica cu problemele pe care le-am întâmpinat eu personal. Voi relata și despre felul în care am reușit să rezolv lucrurile. Totuși, sper să vă fie de folos. Legile se schimbă, universitățile sunt diferite, condițiile se schimbă, însă birocrația rămâne neschimbată.

Biografie: basarabeancă, admisă în Universitatea din Craiova, anul de studii 2016-2017, FEFS, specializarea kinetoterapie și motricitate specială (cu bursă). Transfer în Universitatea din Oradea, aceeași specializare.

Imagine sugestivă cu Svetlana Brazdă, autoarea articolului.

Ca să te transferi trebuie să îndeplinești toate condițiile de mai jos:

• Să nu ai restanțe;
• Transferul se face cel puțin după anul 1 dar nu în anul terminal. Dacă ai de învățat 3 ani, te poți transfera doar în vacanța de vară după anul 1;
• Trebuie să ai minim 30 de credite transferabile. Într-un an universitar poți strânge cel mult 60 de credite. În urma transferului, materiile care au fost studiate în universitatea de unde vii, se vor echivala în univeristatea unde urmează să înveți. Dar vor fi și diferențe. De exemplu, eu am avut materii în anul 1 în Craiova, care în Oradea nu erau deloc, sau care în Oradea se făceau în anul 2. Astfel, dacă aduni creditele tuturor materiilor echivalate pentru anul 1 în Oradea, suma trebuie sa fie minim 30.

Teoretic, transferul de la o universitate la alta cuprinde 3 etape:

1. Acceptul universității unde se transferă studentul;
2. Acceptul universității de unde pleacă studentul;
3. Acceptul Ministerului Educației.

Practic, a fost așa:

1. Am vorbit cu cei din Oradea după primul semestru an 1. Mi-au dat acceptul verbal, dar mi-au zis să vin după ce se termină semestrul 2.
2. La început de iulie am sunat în Oradea și am discutat situația mea. Ei mi-au spus ce acte vor de la mine. Am stabilit data când merg la ei, ca să analizeze dosarul (copiile tuturor actelor din dosarul meu din Craiova + copii la actele personale + declarație că nu dețin buletin românesc + ordinul de la minister conform căruia am fost admisă).
   Sfaturi:
   • e bine să ai copii legalizate la absolut toate actele;
   • declarația pe proprie răspundere trebuie să fie făcută la un notar din România și să cuprindă fraza „declar pe proprie răspundere că nu dețin carte de identitate eliberată de către autoritățile din România” – pe lângă declarația aia de la admitere mai trebuie și aceasta.
   • Ordinul: eu am obținut acest ordin timp de vreo 10 zile. Acest ordin nu este pur și simplu lista celor admiși în anul în care ai fost admis. Acest ordin este trimis de la Ministerul Educației din România direct către universitățile din țară. Ordinul este compus din 2 părți. Prima pagină unde scrie ORDIN și apoi Anexa, adică lista studenților. Teoretic acest ordin ar trebui să fie printat și adăugat la fiecare dosar în parte, practic, poate fi oriunde în universitate. Dacă ești norocos și-l ai în dosar, felicitări. Dacă nu, spor la căutat. Eu am încercat să fac rost de ordin direct de la cei de la minister, însă degeaba, au zis că universitatea este obligată să-l dea și sigur este la universitate. Apoi am tot trecut pe la secretariat și decanat ca până într-un final să se găsească acel ordin la rectorat.
3. Toate actele în regulă. Urmează completarea unui formular (eu l-am primit de la univeristatea din Oradea). Acesta se completează în 2 exemplare.
4. Etapa semnăturilor. Pe aceste 2 formulare trebuie să semneze șefii din ambele universități. În cazul meu, secretara din Oradea care s-a ocupat de mine și de dosarul meu a rezolvat și semnăturile. Eu doar am mers și am luat formularele și toate actele anexate. A urmat partea veselă. Cerșitul semnăturilor din universitatea de unde plec.
   Atenție! E necesar să te grăbești puțin, eu am ajuns pe 31 iulie în Craiova (din 1 august e vacanță în toate universitățile). În cazul meu a trebuit să semneze cei de la secretariat, decanul și rectorul.
   Sfaturi:
   • În caz că nu găsești persoana care trebuie să semneze, sunt și alte persoane în universitate, care au drept de semnătură. Adică, dacă ajungi la ușă și ți se spune că „d-nul cutărescu nu este, veniți peste o lună”, nu pleca. Cere să semneze persoana cu drept de semnătură (sunt mai multe, pe cineva tot găsești pe loc).
   • În caz că nu te lasă să intri la cineva „mai mare” gen d-nul rector, folosește-te de cei din jur. De exemplu, lângă rectorat sunt multe cabinete cu prorectori și mulți alți oameni importanți. Bate la ușă, spune problema, și ei te vor trimite la rector, astfel ajungi la cabinetul omului și zici la secretară că vii de la șeful mai mic și ai de semnat asta. La mine a funcționat.
   • Cere-ți drepturile folosind combinația de curaj și smerenie.
   • Semnăturile au principiul de la mic la mare. Rectorul nu semnează dacă ceilalți nu au semnat.
5. Retragerea actelor de la universitatea de unde pleci. După ce am avut toate semnăturile, am mers la secretariat și mi-am retras originalele din dosar, și în loc a fost pus formularul (doar un exemplar) cu toate semnăturile. Celalalt exemplar, semnat, împreună cu actele în original și alte acte pe care le-au cerut cei din Oradea (am scris mai sus despre ele) au plecat la secretariatul Universității din Oradea.
6. Avem acceptul universățitilor, urmează să primim acceptul ministerului.
   La această etapă ministerul, teoretic, nu ar trebuie să refuze transferul. Pasul acesta este mai mult o chestie birocratică. Atâta timp cât universitățile s-au înțeles, pe cei de la minister nu-i interesează prea mult. Eu nu am auzit sa fie refuzat cineva, totuși s-ar putea să fie și astfel de cazuri.
   Bun, Universitatea din Oradea și-a luat angajamentul să trimită personal dosarul meu la Ministerul Educației (dar am înțeles că nu este obligația universității să facă acest lucru). Ministerul Educației, după ce analizează dosarul, emite și trimite un alt ordin de accept al transferului.

Se pare că totul e bine, dar toutși a intervenit o problemă. Dosarul meu a fost trimis către minister la început de septembrie, dar răspunsul nu venea. Există și o dată limită până când poate fi trimis dosarul de transfer, informația poate fi găsită pe site-ul ministerului. Atât eu cât și cei de la universitate am dat telefoane și email-uri către minister, ca într-un final ei să trimită un ordin nominal provizoriu (eu nu l-am văzut, doar mi s-a spus că gata, sunt admisă și am toate drepturile de student în cadrul universității din Oradea).

Niște sfaturi la final de articol: să ai multă insistență, răbdare și să te documentezi bine. Trebuie sa cunoști și să consulți cât mai des metodologia anului tău, chiar e bine să o ai la tine printată pentru că ar putea să existe situații când ai nevoie să te consulți cu metodologia sau să arăți persoanelor interesate.

PS: Locul la buget și bursa de 65 euro nu se pierd.

The post Svetlana Brazdă: Tranfserul studenților moldoveni între universitățile din România appeared first on Dmitri Gorobîc.

Hai să vedem cu ce nou vine DOOM 2 (aceasta este ultima ediție a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române), dar mai întâi am să vă recomand să citiți vechiul articol despre Paști sau Paște fericit, este destul de epic.

Trebuie să știm că, în DOOM 2, cuvântul Paște are semnul exclamării în față, ceea ce înseamnă că, în comparație cu ediția anterioară a dicționarului, a fost făcută o modificare.

Până nu demult exista o singură formă corectă: Paști! În prezent, ambele forme, adică atât Paşte cât și Paşti – sunt acceptate, doar că ele nu reprezintă exact același lucru. Pentru a înțelege diferența, vom citi definiția din DOOM 2:

!páște²/paști (pâine sfințită) s. f. pl., art. páștele/páștile

!Páște (sărbătoare) s. propriu m., pl. Paști (doi Paști; dar pl. f. Sfintele Paști)

Toate cuvintele (Pască, Paște, Paști) se trag din latinescul pascha. Conform definiției de mai sus, cuvântul Paști a devenit pluralul cuvântului Paște. Nu pentru că așa ar fi corect, ci pentru că toată lumea utiliza în vorbire varianta greșită, adică Paște, din acest motiv a devenit necesar ca limba să se modifice.

În DEX ’09 (Dicţionarul explicativ al limbii române), a apărut al doilea sens al cuvântului Paște (primul sens a fost despre mâncatul de iarbă):

PAȘTE², paști, s. m., s. f. 1. N. pr. m. Sărbătoare religioasă celebrată de creștini în amintirea învierii lui Hristos, iar la evrei în amintirea ieșirii lor din robia egipteană, sub conducerea lui Moise. ◊ Expr. Nu e în toate zilele Paști sau o dată pe an e Paști = nu se petrec în fiecare zi evenimente deosebite. Din an în Paști sau din joi în Paști, din Paști în Crăciun = foarte rar, la intervale mari de timp. La Paștile cailor (sau calului) = niciodată. 2. S. f. Pâine sfințită care se împarte la biserică în ziua de Paște (1); pască. [Var.: páști s. m.] – Lat. pascha, -ae.

Tot DEX ’09, la căutarea definiției pentru cuvântul Paști, ne redirecționează către Paște:

PÁȘTI s. m. v. paște².

Precizez că vechiul DEX, în dreptul cuvântului Paști, venea cu definiția pentru Sărbătoarea Religioasă de Înviere a Domnului. DEX-ul din 2009 a mutat definiția în dreptul cuvântului Paște, iar cuvântul Paști a devenit pluralul primului.

Concluzie

Este corect atât Paște cât și Paști însă în funcție de context:

Corect:

• Paşte fericit! / Un Paşte fericit!
• Sărbătoarea de Paște / Sărbători de Paști
• Sărbătoarea Paştelui / Sărbătorile Paştelui
• Sărbătorile Paştilor / Sărbătorile de Paşte / Sărbătorile de Paşti
• Postul Paştelui / Postul Paştilor
• Sfintele Paşti
• Paștele este primăvara / Paștile sunt primăvara

Greșit:

• Paști fericit! / Un Paști fericit (Paști este plural iar fericit este singular. Cum ai spune: Ouă colorat sau La mulți an)
• Sfintele Paște (pentru că Sfintele este la plural iar Paște este la singular)
• Sărbătoarea de Paști (de data aceasta cuvântul Sărbătoarea este la singular iar Paști este la plural)
• Paștiul (este incorect deoarece pentru substantivul la plural se folosește un articol hotărât de singular).

The post Cum este corect: Paște sau Paști? appeared first on Dmitri Gorobîc.

Dacă vreți să cunoașteți mai multe detalii despre satul Varnița, puteți citi articolul „Hai să ne plimbăm prin Varnița” sau dacă vreți să știți de ce poziția geografică este una specială, citiți articolul „Conflict în Varnița – Transnistria instalează două posturi vamale ilegale„.

Am vrut ca această capitală a tineretului să rămână în memoria tuturor, respectiv am urmat strategia din proverbul rusesc: Întâlnesc după port și petrec după minte. Pe partea de „minte” stăm bine. Se face referire la activități și ospitalitate. A rămas să „îmbrăcăm” corespunzător capitala noastră. Pentru asta am realizat un logo, cu care am participat la concursul descris pentru toți tinerii și am câștigat.

A urmat o serie de materiale materiale grafice pentru promovarea evenimentului de lansare (depre care am scris mai jos) și pentru promovarea capitalei tineretului. În decursul anului 2017 urmează să mai fac și alte bannere, postere, diplome etc., pe care le puteți vedea accesând pagina mea de portofoliu, sper să vă placă.

Și pentru că sloganul capitalei tineretului din acest an este Varnița în inima Moldovei, am rprezentat pe logo un zmeu zburător care se înalță, purtat de un copil. Acesta fidel reprezintă poziția satului Varnița pe hartă dar și întruchipează acea inimă a Moldovei.

Prin acest articol am vrut subtil să anunț că pe 2 aprilie, duminică, va avea loc (sau deja a avut loc) evenimentul de lansare a proiectului Varnița – Capitalei Tineretului 2017. Pentru mai multe detalii despre eveniment accesați site-ul www.varnita.md.

The post Branding – logo și print pentru Varnița – Capitala Tineretului 2017 appeared first on Dmitri Gorobîc.

Citiți acest articol până la capăt și veți afla cea mai mare taină și anume: de ce unele state vor depune actele direct la universitate iar alte state (ca de exemplu Ucraina), depun la consulatele din acele state. De la Cernăuți până la Suceava doar e mai aproape decât de la Chișinău, nu? Păi fiți atenți la articol!

Criteriul de admitere

Prin consulat – 0 puncte

Media de admitere se calcula în baza mediei din anii de liceu și media de la BAC. Cu toții știm că, în Republica Moldova, resursele financiare și umane contribuie la formarea acestor medii.

Direct la universitate – 1 punct

Fiecare student va susține examenul de admitere și cine va fi mai bun în acel moment și la materiile relevante pentru acea facultate, acela va fi admis.

Locurile neocupate

Prin consulat – 0

Candidații admiși prin consulat sunt obligați să confirme locul numai la începutul anului universitar, atunci când merg să se cazeze. Unele persoane, între timp, renunță la studiile în România. Nu există nici un mecanism de redistribuire a locurilor la care s-a renunțat. Ministerul nu are cum să afle cine a renunțat deoarece prin email oricine poate să spună că „Eu sunt xulescu, vă rog să redistribuiți locul meu pentru că eu nu mai vreau în România”.

Direct la universitate – 1

După prima sesiune de admitere candidatul este obligat să depună la universitate dosarul în original (astfel confirmă locul). Dacă în termenul stabilit locul nu este confirmat, universitaeta redistribuie acest loc în sesiunea a doua de admitere. Mai puține locuri vor rămâne neocupate. Mai mult decât atât. Universitatea are libertatea să redistribuie locurile alocate etnicilor români din alte state, în funcție de numărul candidaților în scriși în concurs. Dacă pentru Ungaria sunt alocate 2 locuri la acea specializare și s-a înscris un candidat, al doilea loc poate fi redistribuit Moldovei.

Un alt argument la acest punt ar fi efortul depus pentru ca un candidat să se înscrie. După atâta efort parcă nici nu mai vrei să abandonezi acel loc. Ori dacă nu ești sigur că vrei să studiezi în România, nici nu încerci să aplici, să depui efort și să suporți cheltuieli. Respectiv, au de câștigat cei mai interesați.

Libertatea de alegere

Prin consulat – 0

Atunci când depui la Consulat, în fișa de înscriere poți completa numai 3 opțiuni. Mai ești limitat și la un singur domeniu fundamental de ierarhizare din care trebuie să facă parte opțiunile menționate.

Direct la universitate – 1

Candidatul poate să se înscrie la atâtea universități, la câte îi permite bugetul. Ai înțeles bine, unica limitare este bugetul. Facultatea percepe o taxă de înscriere, aceasta variază de la 100 RON și până la 250 sau mai mult. Dacă depui la 3 specializări de la aceeași facultate, unele universități îți fac reducere. Să revenim la subiect. În comparație cu admiterea prin consulat, candidatul poate să se înscrie atât la medicină cât și la petrol și gaze. Dacă este admis la ambele, alege una dintre aceste opțiuni iar locul neocupat va fi redistribuit în sesiunea a doua de admitere (cum am precizat mai devreme).

Nu bag mâna în foc să declar că exact așa va fi. Cine știe ce modificări va suferi metodologia. Este posibil să apară o limitare, dar asta o vom afla pe parcurs.

Discriminarea

Prin consulat – 0

Până acum procedura de admitere era destul de discriminatorie. Putem delimita mai multe tipuri de discriminare pozitivă, pentru unii și, negativă, pentru alții:

• Români versus etnici români: Un candidat din vreun sat de lângă Botoșani (nordul Moldovei Românești) parcurge până în Craiova 700 km pentru a se înscrie la facultate. Candidatul din Chișinău depune la consulat, chiar dacă el până în Craiova are de parcurs aceiași 700 km.
• Etnici români din diferite state: Republica Moldova a primit foarte multe locuri din partea Statului Român, candidați însă au fost mult mai mulți. Există și alte state care primesc locuri pentru etnici români și culmea, des se întâmplă ca numărul de candidați care au aplicat să fie mai mic decât numărul de locuri alocate. Este foarte bine dacă în sesiunea a doua de admitere aceste locuri sunt redirecționate. Dar dacă nu?
• Etnic român care are BAC-ul în străinătate versus etnic român cu BAC în România: foarte puține locuri erau acordate celor care au absolvit liceul în România și vor să facă facultatea tot în această țară. Pe lângă faptul că ei primesc mai puține locuri, ei mai erau discriminați prin faptul că depuneau actele direct la universitate. Adică, un moldovean din Chișinău care a învățat în Petroșani, dacă vrea să facă facultatea în Timișoara, trebuie să facă toate drumurile pentru a depune dosarul și pentru a susține examenele de admitere (care sunt un alt instrument de discriminare, pentru că cei cu BAC în Moldova nu au examen de admitere).

Direct la universitate – 1

Acum, când toți depun direct la universitate, nu mai există diferențiere dintre etnici români cu BAC în România și cei cu BAC în străinătate. Toți aplică pentru același număr de locuri și în aceleași condiții. Un nou punct din metodologie spune că, în funcție de numărul candidaților care au aplicat, universitatea are dreptul să redistribuie locurile între țări. Adică, dacă la o specializare sunt 3 locuri pentru Ungaria și 5 pentru Republica Moldova, iar la concurs se prezintă 1 etnic român din Ungaria și 8 din Moldova, locurile vor fi redistribuite în așa fel, încât să fie admiși cât mai mulți candidați.

Costuri

Prin consulat – 1

Atunci când depui actele prin consulat, ai de suportat costuri minime: drum până la cel mai apropiat consulat, legalizări, poze, xerox.

Direct la universitate – 0

Aici apar mai multe coturi: drmumul până în localitatea unde vrei să te înscrii, taxa de înscriere, cazarea și transportul public. Dacă vrei să îți încerci norocul la mai multe universități, din diferite orașe, atunci costurile cresc semnificativ. De când a apărut această știre, mulți studenți spun că aceasta ar fi cea mai mare problemă, pentru că, până acum, un copil dintr-un sat din Moldova, din familie cu puține venituri, putea să depună dosarul la consulat și să fie admis la o facultate prestigioasă din România. Acum însă acest copil nu va putea să acopere cheltuielile pentru a se înscrie la acea facultate.

Eu am două argumente care contrazic această poziție:

1. Aceste cheltuieli trebuiesc văzute ca o investiție într-un viitor mai bun, nu ca un cost. Mai mult decât atât, dacă candidatul nu își permite să facă un drum până la facultate, atunci cum în viitor el va circula pe acest traseu aproape la fiecare sărbătoare? Sau cum își va permite să locuiască în acel oraș (unde viața este mai scumpă decât la țară)? Din 2017 studneții au transportul feroviar gratuit, însă un student poate beneficia de acesta doar după ce primește adeverința de transport, până atunci oricum va circula până la facultate achitând biletul întreg. Iar în unele zone ale României nu are sens să mergi cu trenul, respectiv tot cu autocarul se va circula și tot prețul întreg de bilet va fi achitat. Dar, dacă asociațiile studențești se vor mobiliza, aceștia pot organiza transport pentru candidați care vin să se înscrie la facultate, pentru că perioada de admitere este una clar stabilită și în acea zi pot fi aduși toți studenții gratis sau cu o reducere semnificativă.
2. Un candidat care nu are bani are șanse mai mici să fie admis chiar și prin consulat, de ce? Pentru că în Moldova este foarte bine dezvoltată corupția, note bune la BAC și în anii de liceu au acei candidați, părinții cărora sunt oameni de afaceri, politicieni sau, uneori, copiii cadrelor didactice. Dacă nu ai avut bani să cumperi o notă mai bună, ca să intri la facultate în funcție de medie, nu vei avea bani nici să te deplasezi la universitate, ca să fii admis în funcție de examenul de admitere.

Ce are de câștigat Statul Român și care este logica acestei schimbări

Cred că v-ați întrebat de ce unele state depun dosarul prin consulat iar candidații din alte state se prezintă direct la universitate. Să încercăm să găsim un răspuns. Ucrainenii au nevoie de viză pentru a intra în România. Deja e aiurea să îi pui să facă viză, să aplice, să fie admiși și atunci să facă altă viză. Cei din Serbia, Macedonia și Albania nu au nevoie de viză numai dacă au pașapoarte biometrice (la fel ca și Moldovenii), să presupunem că la ei nu sunt atât de răspândite pașapoartele biometrice ori sunt scumpe ori durează mult să le facă? Nu știu. Poate pentru că locuiesc mai departe? Dar grecii și croații trăiesc și mai departe! Sârbii mai au o excepție, au niște pașapoarte în limba sârbă cu care nu poți să intri în România. Totuși nu știu care ar fi alte motive. Cel puțin din lista statelor care depun direct la universitate, numai Israel și Moldova nu fac parte din Uniunea Europeană, iar Israel este stat mai dezvoltat. În cealaltă listă sunt state din afara UE și mai puțin dezvoltate. Cred că și Moldova ar fi trebui să fie în acea listă, oare de ce avem onoarea să fim în lista statelor mai dezvoltate?

Un motiv mai plauzibil pentru care s-a mers la această schimbare: cheltuieli mai mici a comisiei care nu se va mai deplasa prin toate statele, nu va pierde timpul de muncă etc.

Admiterea direct la universitate și susținerea examenelor de admitere crește calitatea candidaților admiși pe aceste locuri, examenul de admitere nu poți să îl cumperi (în comparație cu notele de la liceu și de la BAC în Moldova). Argumentul acesta este cu dus și întors, pentru că există candidați buni care nu își permit să suporte aceste cheltuieli, am scris despre asta mai devreme, dar am argumentat și cum se poate micșora semnificativ costul de admitere, repet: depunerea dosarelor prin procură (sau chiar fără), transport organizat pentru susținerea examenului de admitere și la toate acestea pot participa asociațiile de studenți basarabeni.

Concluzii

Cu scorul de 4 la 1 a câștigat admiterea direct la universitate. Această metodă este mai transparentă, garantează ocuparea locurilor și micșorează abandonul. Putem să adăugăm aici argumentul că nu se va mai sta la consulat, pe soare, prin nisip, ca mamele să strige una la alta, adică ne civilizăm puțin. Totuși acesta nu este un argument atât de important.

Vreau să văd părerile voastre în comentarii. Rog să nu ne certăm dar, dacă sunteți de altă părere, să ducem dezbateri constructive.

The post Studenți etnici români: depunere dosare direct la universitate vs. depunere dosare prin consulat appeared first on Dmitri Gorobîc.

Anul acesta Ministerul Educației Naționale ne-a propus nouă să contribuim la îmbunătățirea metodologiei. Asta am și încercat să fac. Sper ca echipa, care a scris metodologia, să fie foarte receptivă și să accepte propunerile mele. Reprezentanții asociațiilor, organizațiilor, ligilor și ale federațiilor de studenți basarabeni s-au unit pentru a veni cu o propunere către minister (cel puțin eu am înțeles că s-au unit). Textul de mai jos va fi trimis spre MEN. În același timp îndemn și reprezentanții studenților să preia și să includă în propunerea lor aceste sugestii. Cine știe, poate Ministerul nu mă ia pe mine în serios și ignoră mesajul meu, atunci măcar studenții să facă ceva în acest sens.

Metodologiile asupra cărora am intervenit sunt atașate aici (ciclu universitar) și aici (ciclu preuniversitar). Aceste fișiere nu reprezintă varianta finală a metodologiei! Este doar un text publicat pentru dezbatere și pentru îmbunătățire! Pentru a urmări actualizarea informațiilor despre admitere vă rog să accesați pagina Admitere România 2017-2018.

Important: comentariile la adresa metodologiei pentru ciclul universitar sunt valabile și pentru metodologia de școlarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul preuniversitar.

Comentarii la metodologie

Art. 3, punctul 2: Românii de pretutindeni care au dobândit competenţe de limba română în contexte nonformale sau informale pot obţine certificarea acestor competenţe printr-o evaluare…

Acest alineat este interpretabil. Românii de pretutindeni pot obține certificarea sau sunt obligați să o obțină (evident că în situațiile când nu satisfac cerințele de la punctul 3)? Pentru că din punctul 3 rezultă că obținerea certificării este obligatorie.

Art. 4, punctul 6: Declarație pe proprie răspundere, pe baza voinței liber exprimate, de asumare a identității culturale române, autentificată de misiunea diplomatică a României din țara de origine sau de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, potrivit legislației în vigoare;

Rog să fie menționat când și în ce mod poate fi obținută autentificarea misiunii diplomatice. În metodologia de școlarizare din 2016-2017 la fel era trect acest punct. Eu, Dmitri Gorobîc, în data de 28.06.2016 am sunat la Ministerul Educației Naționale, Departamentul Relații Internaționale, unde mi s-a spus că în ziua depunderii dosarului în fața comisiei de admitere se va completa un formular tip. Formularul va fi distribuit pe loc. În anula acesta (20172018) depunerea dosarelor se face direct la universitate (nu pentru toate țările), candidații se pot adresa la consulat oricând doresc pentru a primi autentificarea? Un formular tip nu va fi anexat la metodologie, la fel ca pentru celelalte declarații din acest articol?

Art. 4, punctul 7: Declarație pe proprie răspundere că persoana în cauză nu are rezidența/domiciliul stabil pe teritoriul României, conform Anexei 3; și punctul 11: Declarație pe proprie răspundere că nu a mai beneficiat de loc de studii cu finanțare de la bugetul statului român (bursă sau scutire de taxe școlare) pentru nivelul de studii solicitat – conform Anexei 5;

Declarațiile trebuiesc legalizate la notar? Ar trebui să fie precizat dacă da sau nu. Din text înțelegem că trebuiesc completate anexele 3 și 5. Însă, în practică, studenții au fost nevoiți să facă declarațiile la notar.

Art. 4, punctul 8, litera a): …sau, după caz, adeverința (pentru absolvenți anului curent) de promovare a examenelor naționale de absolvire a învățământului liceal…

Este necesar să fie precizat că adeverința trebuie să conțină media anilor de studii şi a examenului de bacalaureat promovat.

Art. 4, punctul 9: Copii traduse (după caz) și legalizate ale Foilor matricole pentru nivelul de învățământ absolvit;

Este necesar să fie precizat că foaia matricolă trebuie să conțină media anilor de studii şi a examenului de bacalaureat promovat. Cel puțin așa era precizat în metodologiile mai vechi.

Art. 6, punctul 1, litera f): Confirmarea locului de studii la instituțiile de învățământ superior la care au fost admiși.

Cum are loc confirmarea locului? În ce perioadă? Prin depunerea dosarului în original la facultate? În aceleași condiții ca și studenții români? În textul metodologiei, la unele puncte, este precizat că acele puncte se desfășoară „…în aceleași condiții ca pentru cetățenii români…„. La acest punct putem interpreta diferit modul de confirmare a locului. Mai mult decât atât, în anii precedenți candidații admiși confirmau locurile în ziua când veneau să se cazeze, tot atunci depunea dosarele la facultate.

Art. 6, punctul 5: Românii de pretutindeni cu domiciliul stabil în Albania, Macedonia, Serbia, Ucraina, declarați admiși, au obligația de a confirma corectitudinea datelor la Ministerului Educației Naționale la adresa de e-mail…

Ce se întâmplă dacă candidatul nu confirmă corectitudinea datelor? O dată ce aceasta este o obligație, trebuie să existe și consecințe. Va fi respins dosarul acestui candidat? Va fi penalizat în vreun fel? Ori prin acest articol se are în vedere că, numai acei candidați ale căror date au fost scrise greșit, sunt obligați să comunice despre greșeala comisă la procesarea datelor. Iar ceilalți candidați care au datele trecute corect nu mai trebuie să trimită email? Corect gândesc? Nu este mai logic să fie explicat acest punct? Pentru că legea nu trebuie să fie interpretabilă!

Art. 14, litera a) și b): …și bursă lunară, după caz…

Este obligatoriu să fie trecută valoarea bursei, altfel legea este interpretabilă și în foarte multe cazuri universitățile profită și interpretează legea în favoarea lor. Până acum valoarea bursei pentru etnici români era diferită de bursa de merit care se acordă românilor. Dacă lucrurile s-au schimbat și bursele vor fi identice cu cele ale românilor, acest lucru ar trebui să fie precizat. Dacă nu, atunci să fie trecută valoarea burselor pentru etnicii români.

La fel de necesar este să fie precizat dacă studenții etnici români admiși pe loc fără bursă au sau nu au dreptul să beneficieze de bursă de merit, bursă socială sau burse private.

Precizez că anul acesta a intrat în vigoalre Ordinul nr. 3392/2017 privind stabilirea Criteriilor generale de acordare a burselor și a altor forme de sprijin material pentru studenții și cursanții din învățământul superior de stat, învățământ cu frecvență. În acest ordin sunt descrise condițiile de acordare a burselor pentru studenți și valoarea acestor burse, însă nicăieri în textul acestui ordin nu este stipulat că bursele sunt destinate studenților români, studenților cetățeni români sau lipsește orice altă formulare care s-ar referi la cetățenia studentului. Adică textul legii se aplică pentru toți studenții care învață în România?

Mai mult decât atât, Art. 19 susține că ,, Nu pot  constitui criterii de acordare a oricărui tip de burse provenite din fonduri de la bugetul de stat: vârsta, sexul, religia, rasa, naționalitatea, orientarea sexuală, apartenența politică a candidatului sau a familiei acestuia, apartenența la organizații legal constituite ori cu activitate conformă cu legislația europeană în vigoare, numărul de ani petrecuți în alte instituții de învățământ, studiile efectuate în străinătate, precum și accesul la burse din alte surse.” Întrebare: Există altă lege care se completează cu această lege și în care să fie precizată cetățenia studenților acoperiți de această lege?

Art. 14, litera c): …finanțarea cheltuielilor de cazare în căminele studențești, prin bugetul M.E.N., în limita subvenției alocate…

Este obligatoriu să fie trecută suma cu care este subvenționat studentul pentru cazare dar și perioada în care statul acoperă costurile de cazare. În articolul 15 este precizat că bursa se acordă pe parcursul anului universitar. De ce nu este scris că și cazarea este subvenționată în aceeași perioadă?

În metodologia din 2012-2013, de exemplu, scria: “Cazarea în internatele şcolare şi căminele studenţeşti, cu finanțare de la bugetul de stat, se asigură prin bugetul M.E.C.T.S., în limita subvenţiilor aprobate cu această destinaţie de la bugetul de stat, după cum urmează: 2000 RON/8luni pentru cazarea elevilor în internatele școlare; 2264RON/10 luni pentru cazarea studenților din ciclurile I și II în căminele studențești; 2716 RON/12 luni pentru cazarea studenților din ciclul II, și în limita locurilor oferite de unitățile de învățământ/universități în acest scop, eventualele diferențe urmând a fi suportate de elevi/studenți”. Consider absolut necesar să fie trecută această informație, deoarece, din practică, am urmărit în ultimii ani cum mai multe universități se folosesc de interpretabilitatea acestei legi și cer de la studneți bani pentru cazarea în cămine, chiar dacă costul maxim pentru cazare este mai mic decât suma subvenționată de către stat.

Este absolut necesar să fie precizat în metodologie faptul că, candidații etnici, români participă la cazare în aceleași condiții ca și românii sau, dacă există condiții speciale, acestea să fie trecute în metodologie. De exemplu Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din candrul Universității din București într-un an,în metodologia internă a scris că cetățenii străini nu au voie să beneficieze de cazare din partea universității, respectiv nici un student străin nu a fost cazat, chiar dacă unii dintre aceștia abeau rezultate școlare mai bune decât studenții români. Numai după mai multe demersuri și după prezentarea dovezilor, facultatea a modificat propria metodologie de cazare.

Nu este precizat în ce condiții beneficiază de cămin studenții aflați în primul an de studii. Acesta este acordat de către facultate sau de către serviciul social (așa cum a fost în anii precedenți)?

Art. 15: Bursa de studii se acordă după cum urmează…

Care este valoarea bursei? Concret? De exemplu, în metodologia din 2012-2013 scria: “Bursă lunară (echivalentul în lei al sumei de 65 de euro/lună – pentru elevi şi studenți, 75 euro/lună – pentru masteranzi, medici aflaţi la specializare şi cursanţii aflaţi la stagii de specializare/perfecţionare postuniversitară, 85 euro/lună – pentru doctoranzi)”.

Dacă nu poate fi trecută valoarea burseli în Metodologie, atunci să se facă trimitere către un alt act legal în care este trecută această sumă. De exemplu să se facă trimitere către Hotărârea Guvernului nr. 844/2008 – cuantumul burselor acordate studenților străini.

Metodologia ciclu preuniversitar. Art. 6, alin. 4: Dosarul cu actele de studii se depune la sediul Inspectoratului Școlar al județului Iași (adresa: Strada Nicolae Bălcescu 26, Iași 700117), personal, până la data de 15 iulie a. c.

Data limită este clară. Dar din ce dată începe depunerea dosarelor? Precizați că în conformitate cu programul Inspectoratului publicat pe site-ul lor, sau dacă există un program special pentru depunerea dosarelor, precizați acest lucru.

Metodologia ciclu preuniversitar. Art. 6, alin. 9 și art. 7, alin. 15: Inspectoratul Judeţean Iași va analiza și soluționa cazurile speciale: frați, gemeni, tripleți.

Descrieți metoda prin care vor fi examinate cazurile speciale. Pentru început ar fi fost util să cereți ca la dosar să fie atașate copie după actele fraților sau a rudelor de gradul 1, pentru ca aceste cazuri să fie soluționate din prima etapă.

Cazurile speciale se aplică pentru o altă rudă de gradul 1 stabilită în orașul la care se cere transferul? De exemplu un părinte? Dacă da, precizați în metodologie următoarele: „prin caz special se înțelege: elevii care vor să ajungă la acelaşi liceu/în acelaşi oraş cu fratele/sora sau cu altă rudă de gradul 1 (mamă, tată)”.

Pentru soluționarea cazului special trebuie să precizați ce trebuie să prezinte un elev, mai exact: O cerere în care să fie trecute informaţiile personale, localitatea şi instituţia unde elevul vrea să înveţe şi numărul dosarului. Cererea va fi însoţită de:

• Copii simple după certificate de naştere ale elevului care aplică şi ale fratelui/sorei ori părintelui care se află în acel liceu/oraş;
• Copie după carnetul de elev/student al fratelui cu care doreşte să fie împreună sau după adeverinţa de salariat ori alt act care să dovedească că ruda de gradul 1 este stabilită în oraş.

Metodologia ciclu preuniversitar. Art. 7, alin. 10: Dosarul cu actele de studii se depune: pentru candidaţii din Republica Moldova dosarele cu acte de studii se pot depune prin poștă la Inspectoratul Școlar Iași;

În ce perioadă cei din Republica Moldova vor trimite dosarele prin poștă? Cel puțin care este data limită? La ce adresă trebuie să fie trimis dosarul? (adresa Inspectoratului este trecută în articolul anterior, dar este necesar să fie precizată și la acest alineat).

Alte sugestii

Nu a fost precizat în metodologie dacă, după fiecare an de studii, universitatea are voie să redistribuie bursele în funcție de notele obținute în anul precedent? Dacă da, în ce condiții? Bursele se pot redistribui între studenții din cadrul diferitor facultăți sau numai între studenții din aceeași facultate și același an de studii? Ori doar din cadrul aceleiași specializări?

Un mic exemplu: În metodologia din anul 2015-2016 scria că „După primul an de studii, universitățile pot realoca locurile cu bursă, respectiv locurile fără bursă, cu respectarea numărului stabilit inițial prin OMEN și în funcție de rezultatele școlare obținute de studenții înmatriculați„. Acesta este une exemplu nereușit de lege, deoarece nu se precizează că bursele pot fi realocate în cadrul aceleiași facultăți sau specializări, ci se poate înțelege că bursele pot fi realocate între studenții de la diferite facultăți și specializări. Important este să înțelegem că la diferite specializări din cadrul aceleiași facultăți sau din cadrul diferitor facultăți se predau materii de diferită dificultate. Dificultatea materiilor se reflectă asupra notelor și atrage după sine riscul de a pierde bursa, chiar dacă nota acestui student poate să fie cea mai mare din cadrul specializării (mai mare decât mediile studneților români care au burse de merit). Iar studentul de la o specializare cu materii mai simple, poate să primească acea bursă, chiar dacă media lui este mai mică decât media studenților români din cadrul aceleiași specializări.

Observații

Metodologia este ciudat redactată și structurată. Metodologiile din anii precedenți arătau mai îngrijit și erau mult mai intuitive. Este vizibil că această metodologie a fost strânsă din mai multe surse, inclusiv din surse în care textul nu avea diacritice românești. Acestea din urmă trebuiesc adăugate în text.

Primul aspect pozitiv este eliminarea articolului, conform căriua, studentul, care nu obține numărul maxim de credite, este trecut la taxă.

Este bine că admiterea se face direct la instituțiile de învățământ și că toți candidații vor susține examenul de admitere. Astfel candidații:

• Vor depunde dosarele la atâtea instituții, câte vor dori;
• Examenul de admitere este mai obiectiv decât media de liceu și media de BAC;
• Locurile neconfirmate vor fi redistribuite în sesiunea a doua de admitere. Până acum locurile neconfirmate se pierdeau;
• Nu se mai face diferențiere dintre etnici români care au absolvit studiile anterioare în România și cei care au absolvit studiile anterioare în străinătate (excepție: unele locuri de masterat, doctorat și rezidențiat).

Aspectele negative ale acestei modificări:

• Candidații vor suporta cheltuieli financiare pentru deplasare la fiecare instituție;
• Candidații vor achita și taxa de înscriere la fiecare instituție;
• Căutarea de cazare pentru perioada de admitere atrage după sine noi cheltuieli financiare.

Acest material poate fi modificat și/sau completat pe parcurs. Dacă aveți propuneri sau observații, să le scrieți în comentarii.

The post Propuneri pentru îmbunătățirea Metodologiei de admitere pentru Etnici Români 2017-2018 appeared first on Dmitri Gorobîc.

În acest articol este scris inclusiv despre cei care nu au cetățenie Română. Dacă vrei să vezi exact actul de care ai nevoie, treci la partea 2. Dar dacă vrei să înțelegi termenii și să cunoști legea, citește partea 1. Te rog să citești și a treia parte, unde dau răspuns la cele mai des întâlnite întrebări.

Partea 1. Definiții și legislație

Cetăţenii români nu pot avea în acelaşi timp decât un singur domiciliu şi/sau o singură reşedinţă. În cazul în care aceştia deţin mai multe locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare dintre ele;

–  domiciliul persoanei fizice este la adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală;

–  reşedinţa este adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu.

Explicație

Viza de reședință și viza de flotant este același lucru.

Cartea de identitate și buletinul de identitate este același lucru.

Un om poate să aibă în același timp un domiciliu și o reședință. Domiciliul este scris mereu în cartea de identitate. Reședința este locul unde persoana locuiește temporar.

Partea 2. Tipuri de acte și categorii de persoane

Tipul de act de care ai nevoie ca să te afli legal pe teritoriul României depinde de doi factori: Cetățenia și Domiciliul. Precizez că dacă nu locuiești la adresa unde ai domiciliul, atunci ești obligat să ai o adresă de reședință. Această adresă va fi trecută pe toate actele analizate în continuare.

Cetățean Român cu domiciliu în România

Dacă stai temporar la o altă adresă, diferită de cea trecută în cartea de identitate, trebuie să îți faci viză de reședință (flotant).

Reședința este înscrisă în actul de identitate la cererea persoanei fizice care locuiește mai mult de 15 zile la adresa la care are locuința secundară. Mențiunea privind reședința se completează pe un autocolant-tip care se aplică (se lipește) pe versoul actului de identitate și este valabilă timp de un an, după care trebuie reînnoită.

Cetățean Român cu domiciliu în străinătate

Actul de identitate de care ai nevoie este cartea de identitate provizorie. Acesta se eliberează pentru cel mult un an, respectiv trebuie să o reînnoiești în fiecare an.

Paralel cu acest act tu poți să deții și pașaport de călătorie în care este precizat domiciliul tău din afara României.

Diferența față de cartea de identitate simplă este că în acea provizorie este trecută adresa de reședință temporară (nu cea de domiciliu).

Tu ai domiciliu în străinătate fiindcă pe cartea de identitate din țara origine ai trecută o oarecare adresă. De exemplu, dacă ești din Republica Moldova, ai carte de identitate Moldovenească cu domiciliu în Chișinău. Tot odată ai și cetățenia Română. Reamintesc că este interzis conform legii să deții două domicilii. Respectiv, este imposibil să ai atât carte de identitate românească cât și carte de identitate moldovenească, pentru că în cartea de identitate este trecută adresa de domiciliu. Dacă ai două cărți de identitate, rezultă că ai două domicilii, ceea ce este incorect din punct de vedere al legii.

Precizez că statul Român nu verifică dacă tu ai renunțat la cartea de identitate din străinătate înainte să o faci pe cea românească, astfel se ajunge la aceea că multe persoane au buletinul a două state.

Cetățean străin

Dacă nu ai cetățenie română, ești obligat să îți faci permis de ședere temporară în România, dacă vrei să stai în țară mai mult de trei luni.

Cândva acest permis se făcea pentru un singur an. În el este trecută adresa de reședință, adică are aceeași logică ca la actele menționate mai sus. Mai nou, pentru a micșora fluxul de persoane care își perfectează acest act, permisul de ședere se eliberează pentru mai mulți ani. De exemplu studenții își pot face permis de ședere pentru toată durata studiilor.

Un permis de ședere poate fi făcut numai dacă ai o viză de tip D (de lungă ședere) valabilă încă cel puțin o lună. Să ceri reînnoirea permisului poți cu cel târziu o lună înainte să expire permisul anterior. Mai multe detalii despre permisul de ședere găsești în acest articol: Permis de ședere temporară pentru elevi și studenți în România

Partea 3. Întrebări și răspunsuri

Dacă sunt bursier al statului Român și îmi fac buletin provizoriu (carte de identitate provizorie) pierd bursa și alte privilegii?

Din categoria de etnici români, care pot beneficia de locuri gratuite la liceu și la facultate, fac parte cetățenii străini de etnie română sau cetățenii români cu domiciliu în străinătate.

Mai devreme am precizat că în cartea de identitate provizorie este trecută adresa de reședință (nu cea de domiciliu), respectiv obținerea acestui act nicidecum nu afectează statutul tău în liceu sau facultate.

Click aici ca să afli ce pățești dacă obții carte de identitate românească făcând studii pe un loc de etnic român.

Ce act trebuie să am ca să pot munci în România?

Cu permisul de ședere temporară pe bază de studii poți munci oficial în România numai part-time. Cu permis de ședere pe bază de reîntregire a familiei, cu permis pe bază de drept de muncă sau cu buletinul provizoriu poți să muncești full-time.

Important este să reții că nu poți să te angajezi având numai pașaportul de călătorie și neavând carte de identitate simplă sau provizorie. Respectiv, dacă ai pașaport cu domiciliu în străinătate, întâi fă-ți carte de identitate provizorie la adresa de reședință și după asta angajează-te.

Ce fel de adresă de reședință există și cum dovedesc locul meu de reședință?

Reședința poate fi: căminul, chiria,  sau casa unui prieten la care stai gratis. Reședință poți să îți faci și la proprietatea personală, adică la o casă sau un apartament care îți aparține. De ce nu ai face acolo domiciliul? Păi pentru că domiciliu poți să ai numai unul și tu ai preferat să îl ai în altă parte.

Ca să faci un act de identitate în care să fie trecută adresa de reședință ai nevoie de contractul de cazare, contractul de chirie sau, în caz că stai la cineva gratis, prezinți un contract de comodat. Evident că mai ai nevoie și de alte acte, e un proces birocratic obținerea unui act de identitate, dar și legea se modifică în permanență, așa că recomand să întrebi direct la autoritatea responsabilă de eliberarea actului despre ce trebuie să conțină dosarul.

The post În ce situație ai nevoie de permis de ședere în România, buletin provizoriu sau viză de flotant? appeared first on Dmitri Gorobîc.

Trebuie să știi că permisul poate fi obținut de cetățenii străini care au intrat în România în baza vizei de lungă ședere (viză de tip D). Perfectarea sau prelungirea permisului se poate face pentru o perioadă de 1-5 ani, prin depunerea unei cereri însoțite de o serie de documente solicitate de Inspectoratul General pentru Imigrări, în funcție de scop.

Important este să știi că trebuie să depui actele pentru permis cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea permisului de ședere anterior sau înainte de expirarea vizei. Altfel trebuie să scrii explicație de ce ai venit mai târziu sau trebuie să plătești amendă. În cel mai rău caz, dacă deja expiră sau a expirat actul anterior, vei fi nevoit să revii în țara de reședință, să faci o viză nouă și numai atunci să te întorci pentru a face permis.

Recapitulăm: Chiar dacă te afli pe teritoriul României cu pașaport biometric și în termenul legal de trei luni, oricum nu este posibil să-ți faci permis de ședere temporară! Este necesar să ai viză de lungă ședere sau un permis anterior valabil și să depui actele cu o lună mai devreme înainte să expire actul!

Pentru elevi sau studenți procedura este mai simplă

Recent, s-a modificat numărul de acte necesare pentru permisul de ședere. La momentul actualizării acestui articol (septembrie 2018) studenții trebuie să prezinte următoarele acte pentru obținerea permisului:

Cerere. Aceasta poate fi obținută de la ghișeu sau o poți descărca și să o scoți la imprimantă.

Documentul de trecere a frontierei adică pașaportul, titlul de călătorie, etc. Trebuie să ai xerox la pagina cu viza, pagina unde este poza și pagina unde este ultima ștampilă cu ieșirea din țară. (în afară de copie trebuie să ai și originalul la tine).

Adeverința de la instituția în care îți faci studiile. Dacă studiezi la universitate, adeverința o poți lua de la secretariatul facultății sau de la Departamentul de Relații cu Studenții Străini sau orice alt departamentul care relaționează cu sutdenții din cadrul universității în care îți faci studiile. Iar dacă studiezi la colegiu/liceu, poți lua această adeverință de la conducerea instituției. În adeverință trebuie să fie scrisă următoarea informație: forma de învățământ cu frecvență (la zi), anul de studii, perioada până la care se solicită prelungirea dreptului de ședere, faptul că au fost achitate taxele de studii și data până la care au fost achitate. În cazul bursierilor statului român, în adeverință se va preciza forma de învământ cu frecvență (la zi) și durata totală a studiilor.

Adeverință medicală. Această adeverință o poți obține de la medicul universității/liceului sau de la orice medic de familie. În unele orașe se acceptă și adeverință medicală emisă de către un medic de familie din Republica Moldova. Cel mai bine însă e să te informezi de la prieteni stabiliți de mai mult timp care și-au făcut anterior permisul.

În unele cazuri este necesară și copia la lista de pe site-ul Ministerului Educației, precum că ești admis la studii în România.

Dovada spațiului de locuit (original și copie xerox). Dacă stai în cămin, aduci contractul de cazare. Stai în chirie? Atunci trebuie să prezinți contractul de închiriere pe numele tău, ori dacă stai la o rudă, trebuie să prezinți declarația de luare în spațiu.

Cei care sunt înscriși la o instituție privată, adică sunt admiși pe un loc diferit de locurile acordate bursierilor statului român, vor prezenta dovada mijloacelor de întreținere (extras de cont în cuantum de cel puțin salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru o perioadă de cel puțin 6 luni). Nu trebuie, în schimb, să facă dovada mijloacelor de întreținere nici străinii de etnie română (au un ascendent care a avut sau are cetățenia română).

Următorul act trebuie să îl prezinte cei care fac permis de ședere cu scop de muncă sau pentru reîntregirea familiei sau cei care au împlinit vârsta de 26 de ani. Aceasta este asigurarea socială de sănătate. Oricine vrea permis de ședere trebuie să meargă personal la Casa de Asigurări de Sănătate și să-și facă asiguraera (achitând taxele corespunzătoare), mai puțin elevii și studenții. Cei din urmă nu-și fac și nici nu prezintă asigurarea pentru că ei sunt asigurați de către statul Român automat. Legea, inclusiv metodologia, spune că elevul/studentul este asigurat medical pe toată durata studiilor dar până la 26 de ani.

Cât mă costă?

Permisele de şedere pentru bursierii statului român se acordă cu scutire de la plata taxelor, adică e gratis. Ceilalți trebuie să plătească pentru perfectarea permisului. Cât? Află pe site-ul oficial.

Unde merg să-mi fac permis?

Pentru a obține permis de ședere trebuie să depui personal o serie de acte la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări din județul în care locuești. Spre exemplu cei din București vor merge la adresa str. Eforie, nr. 3-5, sector 5. În Iași Iași – str. Mihai Costăchescu, nr. 6, regiunea Copou sau la Cluj – Str. Alexandru Vaida Voievod, nr 51-53. Dacă nu știi unde se depun actele, recomand să te interesezi de la colegii mai mari care au trecut prin acestă procedură sau să cauți pe internet și să te duci până acolo ca să vezi situația. Mai nou, documentele pot fi depuse și prin intermediul aplicației online, disponibilă la adresa https://portaligi.mai.gov.ro/portaligi/.

De ce ai nevoie de acest permis?

În baza permisului de ședere poți să te afli pe teritoriul României pe durata studiilor. Ai cetățenie română? Atunci trebuie să îți faci alte acte în baza cărora să poți locui, învăța sau munci într-o localitate din România. Dacă ești cetățean român cu domiciliu în străinătate, atunci trebuie să faci buletin provizoriu (fără să pierzi privilegiile de student bursier al statului român, în caz că ai avut așa privilegii), dar dacă ai și buletin românesc, atunci trebuie să îți faci viză de flotant în localitatea și la domiciliul unde stai. Permisul, buletinul provizoriu și viza de flotant au același rol însă sunt destinate diferitelor categorii de persoane. Toate acestea au rolul să documenteze faptul că tu locuiești temporar într-un loc diferit de domiciliul tău permanent.

Angajarea în timpul studiilor

Știu că te frământă această întrebare așa că am lăsat-o la desert. Legea spune că străinii titulari ai dreptului de şedere temporară pentru studii pot fi încadraţi în muncă pe teritoriul României fără aviz de angajare, numai cu contract individual de muncă cu timp parţial cu durata muncii de maximum 4 ore pe zi.

Autor: Rodica Roșca

The post Permis de ședere temporară pentru elevi și studenți în România appeared first on Dmitri Gorobîc.

Cinci ani în urmă am scris un articol despre cheltuielile mele în prima lună de studii în România. Atunci eu am cheltuit 350 RON într-o lună, iar în următorii ani cheltuielile mele au variat de la 300 la 500 RON/lună.

La sondajul efectuat pe grupul de Facebook Admitere în România au participat peste 470 de persoane, dintre care aproximativ 35% dintre respondenți se încadrează în suma de 300-400 RON. Destul de multe persoane depășesc suma de 600 de RON, sau 130 EURO, însă printre aceștia sunt persoane care stau în chirie, mănâncă în localurile din oraș, au animale de companie sau unii consumă alcool ori fumează. Precizez că chestionarul este deschis și numărul de respontenți poate să crească, așa că pentru date actualizate accesați direct chestionarul și citiți mai multe păreri în comentarii.

Cei mai puțini respondenți au spus că cheltuie sub 100 RON sau între 100 și 200 lei românești. Consider că este imposibil să restrângi atât de mult cheltuielile, numai dacă nu ai un finanțator banii căruia nu îi pui în calcul sau dacă primești săptămânal genți cu mâncare de acasă.

Ce spun studenții

Daniela Baciu spune că „marea majoritate pe mâncare se duce! Dacă vrei să gătești sănătos și gustos, te cam costă!”. Precizez că produsele alimentare în România sunt cam la același preț ca și în Moldova, uneori chiar și mai ieftine.

Studenta Ana Vatav, din Timișoara, relatează că cheltuia câte 100 Euro în primul an de facultate, iar în al doilea an câte 150 de Euro (adică sub 700 RON), cheltuielile principale fiind: mîâcare, chestiuțe pentru școală, igienă, dulciuri, ieșiri și că mănâncă uneori prin localuri. Ana mai precizează că în această sumă nu a inclus cheltuielile pentru îmbrăcăminte.

În partea cealaltă a României, adică în Suceava, Silviu Cugut cheltuie 1100 RON, printre care și taxa pentru cămin 160 de lei românești.

Boris Boțan învață în Cluj-Napoca, are cămin gratuit și cheltuie în jur de 800 RON în fiecare lună. Naum Gorbuleac, la fel în Cluj cheltuie până la 900 RON.

Observăm că în diferite orașe din România cheltuielile sunt aproximativ egale și variază doar din cauza specificului zonei (tursm, relief etc.), costului de transport până acasă și preferințelor individuale ale respondenților.

Cine cheltuie cel mai mult?

Cheltuieli mai mari au persoanele care au mărturisit că sunt angajate. De la o mie de RON și mai mult sunt cheltuielile lunare ale acestor persoane, însă odată cu angajarea în câmpul muncii apar și mai multe cheltuieli. De exemplu Gabriela Dragoman, fiind angajată în Brașov, își permite să dea bani pentru „chirie, facturi, abonamente, cărți, mâncare (restaurant și gătit acasă), cafenea/pub din când în când, plimbări prin oraș, în Poiană sau prin țară + un animăluț de companie” și pentru toate acestea se duce în jur de 1500 – 1800 RON.

Transport și cazare

De obicei multe cheltuieli sunt generate de transportul public ori de automobilul propriu sau de banii pentru cazare în cămin ori în chirie. Dacă ești student e ok să stai în cămin și să circuli cu transportul public, astfel cheltuielile scad considerabil.

Reamintesc că, conform Metodologiei de admitere pentru etnici români, cazarea în cămine este subvenționată de către Statul Român, adică în majoritatea instituțiilor este gratuită și doar în rare cazuri studentul este obligat să achite diferența, dacă este cazat într-un cămin mai scump decât subvenția de stat.

Unii studenți se plâng că au fost obligați să plătească lunar abonamentele la cantină. Impunera acestei obligativități este ilegală iar studentul are dreptul să aleagă dacă dorește sau nu să mănânce la cantină.

Transportul public în majoritatea orașelor este gratuit sau redus la 50% din preț, așa că nici acest aspect nu poate fi considerat usturător pentru buzunar.

Drept concluzie, anii de studenție în România nu presupun mari cheltuieli financiare, ba invers, în multe cazuri iese mai ieftin să trăiești într-un oraș din România decât în Chișinău.

The post Câți bani cheltuie lunar un elev sau student în România appeared first on Dmitri Gorobîc.