<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<?xml-stylesheet type="text/xsl" media="screen" href="/~d/styles/rss2full.xsl"?><?xml-stylesheet type="text/css" media="screen" href="http://feeds.feedburner.com/~d/styles/itemcontent.css"?><rss xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/" xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/" version="2.0">

<channel>
	<title>Grecia in imagini</title>
	
	<link>http://grecia.epoze.com</link>
	<description>Soarele si marea la superlativ</description>
	<lastBuildDate>Sat, 26 Jul 2008 07:22:47 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.8</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<atom10:link xmlns:atom10="http://www.w3.org/2005/Atom" rel="self" href="http://feeds.feedburner.com/greciaepoze" type="application/rss+xml" /><feedburner:emailServiceId xmlns:feedburner="http://rssnamespace.org/feedburner/ext/1.0">greciaepoze</feedburner:emailServiceId><feedburner:feedburnerHostname xmlns:feedburner="http://rssnamespace.org/feedburner/ext/1.0">http://feedburner.google.com</feedburner:feedburnerHostname><atom10:link xmlns:atom10="http://www.w3.org/2005/Atom" rel="hub" href="http://pubsubhubbub.appspot.com" /><item>
		<title>Corfu – Palatul Achillion si Corfu Town</title>
		<link>http://grecia.epoze.com/2008/07/corfu-palatul-achillion-si-corfu-town/</link>
		<comments>http://grecia.epoze.com/2008/07/corfu-palatul-achillion-si-corfu-town/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 26 Jul 2008 07:19:42 +0000</pubDate>
		<dc:creator>george</dc:creator>
				<category><![CDATA[Grecia]]></category>
		<category><![CDATA[Insule]]></category>
		<category><![CDATA[Corfu]]></category>
		<category><![CDATA[Corfu Town]]></category>
		<category><![CDATA[Palatul Achillion]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://grecia.epoze.com/?p=157</guid>
		<description><![CDATA[Denumirea insulei „Corfu” s-a format în evul mediu şi probabil are la origine cuvântul „korypha” (culme). Această perioada de pace a fost deranjată doar de hărţuiala cu turcii, Corfu fiind o adevărată fortăreaţă înotătoare a Veneţiei. Influenţa statului orăşenesc asupra locuitorii insulei a fost foarte accentuată, nobilimea comerciantă a preluat limba italiană şi doar ţărănimea [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://grecia.epoze.com/wp-content/uploads/2008/07/cfu-079.jpg"><img src="http://grecia.epoze.com/wp-content/uploads/2008/07/cfu-079-300x225.jpg" alt="" title="cfu-079" width="300" height="225" class="alignleft size-medium wp-image-160" /></a>Denumirea insulei „Corfu” s-a format în evul mediu şi probabil are la origine cuvântul „korypha” (culme). Această perioada de pace a fost deranjată doar de hărţuiala cu turcii, Corfu fiind o adevărată fortăreaţă înotătoare a Veneţiei. Influenţa statului orăşenesc asupra locuitorii insulei a fost foarte accentuată, nobilimea comerciantă a preluat limba italiană şi doar ţărănimea şi-a păstrat limba maternă greacă. În urma păcii de la Tilsit, Corfu a scăpat de autoritatea franceză, astfel între anii 1815 – 1864, împreună cu celelalte insule ionice, a ajuns sub protectorat englez. În cele din urmă, în anul 1864 Corfu s-a unit cu Grecia.</p>
<p>După cele două războaie mondiale, cu toate că pierderile au fost mari, Corfu şi-a revenit foarte repede, ca în zilele noastre, din punct de vedere turistic, să fie una dintre cele mai dezvoltate insule greceşti.<br />
<span id="more-157"></span><br />
Printesa Elisabeth a Austriei ( Sissi ) a construit aici Palatul Achilleon , un monument unic in Europa, atat pentru estetica, pentru istoria lui, cat si pentru panorama minunata ce o ofera.</p>
<p>Capitala este Kerkyra, oras asezat pe coasta de est, cel mai mare oras medieval din Grecia.<br />
Orasul Corfu este asezat pe relicvele diferitelor civilizatii care s-au impletit aici de-a lungul timpului, conferind o atmosfera unica: “Orasul Corfu este Venetia si Napoli, un pic din Franta si un strop din Anglia si, bineinteles, este Grecia ”.</p>

<a href='http://grecia.epoze.com/2008/07/corfu-palatul-achillion-si-corfu-town/cfu-017/' title='cfu-017'><img width="150" height="150" src="http://grecia.epoze.com/wp-content/uploads/2008/07/cfu-017-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="cfu-017" /></a>
<a href='http://grecia.epoze.com/2008/07/corfu-palatul-achillion-si-corfu-town/cfu-026/' title='cfu-026'><img width="150" height="150" src="http://grecia.epoze.com/wp-content/uploads/2008/07/cfu-026-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="cfu-026" /></a>
<a href='http://grecia.epoze.com/2008/07/corfu-palatul-achillion-si-corfu-town/cfu-079/' title='cfu-079'><img width="150" height="150" src="http://grecia.epoze.com/wp-content/uploads/2008/07/cfu-079-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="cfu-079" /></a>
<a href='http://grecia.epoze.com/2008/07/corfu-palatul-achillion-si-corfu-town/cfu-089/' title='cfu-089'><img width="150" height="150" src="http://grecia.epoze.com/wp-content/uploads/2008/07/cfu-089-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="cfu-089" /></a>
<a href='http://grecia.epoze.com/2008/07/corfu-palatul-achillion-si-corfu-town/cfu-034/' title='cfu-034'><img width="150" height="150" src="http://grecia.epoze.com/wp-content/uploads/2008/07/cfu-034-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="cfu-034" /></a>
<a href='http://grecia.epoze.com/2008/07/corfu-palatul-achillion-si-corfu-town/cfu-036/' title='cfu-036'><img width="150" height="150" src="http://grecia.epoze.com/wp-content/uploads/2008/07/cfu-036-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="cfu-036" /></a>
<a href='http://grecia.epoze.com/2008/07/corfu-palatul-achillion-si-corfu-town/cfu-042/' title='cfu-042'><img width="150" height="150" src="http://grecia.epoze.com/wp-content/uploads/2008/07/cfu-042-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="cfu-042" /></a>
<a href='http://grecia.epoze.com/2008/07/corfu-palatul-achillion-si-corfu-town/cfu-044/' title='cfu-044'><img width="150" height="150" src="http://grecia.epoze.com/wp-content/uploads/2008/07/cfu-044-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="cfu-044" /></a>
<a href='http://grecia.epoze.com/2008/07/corfu-palatul-achillion-si-corfu-town/cfu-045/' title='cfu-045'><img width="150" height="150" src="http://grecia.epoze.com/wp-content/uploads/2008/07/cfu-045-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="cfu-045" /></a>
<a href='http://grecia.epoze.com/2008/07/corfu-palatul-achillion-si-corfu-town/cfu-059/' title='cfu-059'><img width="150" height="150" src="http://grecia.epoze.com/wp-content/uploads/2008/07/cfu-059-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="cfu-059" /></a>
<a href='http://grecia.epoze.com/2008/07/corfu-palatul-achillion-si-corfu-town/cfu-066/' title='cfu-066'><img width="150" height="150" src="http://grecia.epoze.com/wp-content/uploads/2008/07/cfu-066-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="cfu-066" /></a>
<a href='http://grecia.epoze.com/2008/07/corfu-palatul-achillion-si-corfu-town/cfu-070/' title='cfu-070'><img width="150" height="150" src="http://grecia.epoze.com/wp-content/uploads/2008/07/cfu-070-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="cfu-070" /></a>
<a href='http://grecia.epoze.com/2008/07/corfu-palatul-achillion-si-corfu-town/cfu-072/' title='cfu-072'><img width="150" height="150" src="http://grecia.epoze.com/wp-content/uploads/2008/07/cfu-072-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="cfu-072" /></a>
<a href='http://grecia.epoze.com/2008/07/corfu-palatul-achillion-si-corfu-town/cfu-073/' title='cfu-073'><img width="150" height="150" src="http://grecia.epoze.com/wp-content/uploads/2008/07/cfu-073-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="cfu-073" /></a>
<a href='http://grecia.epoze.com/2008/07/corfu-palatul-achillion-si-corfu-town/cfu-082/' title='cfu-082'><img width="150" height="150" src="http://grecia.epoze.com/wp-content/uploads/2008/07/cfu-082-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="cfu-082" /></a>
<a href='http://grecia.epoze.com/2008/07/corfu-palatul-achillion-si-corfu-town/cfu-083/' title='cfu-083'><img width="150" height="150" src="http://grecia.epoze.com/wp-content/uploads/2008/07/cfu-083-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="cfu-083" /></a>
<a href='http://grecia.epoze.com/2008/07/corfu-palatul-achillion-si-corfu-town/cfu-088/' title='cfu-088'><img width="150" height="150" src="http://grecia.epoze.com/wp-content/uploads/2008/07/cfu-088-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="cfu-088" /></a>
<a href='http://grecia.epoze.com/2008/07/corfu-palatul-achillion-si-corfu-town/cfu-0891/' title='cfu-0891'><img width="150" height="150" src="http://grecia.epoze.com/wp-content/uploads/2008/07/cfu-0891-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="cfu-0891" /></a>
<a href='http://grecia.epoze.com/2008/07/corfu-palatul-achillion-si-corfu-town/cfu-097/' title='cfu-097'><img width="150" height="150" src="http://grecia.epoze.com/wp-content/uploads/2008/07/cfu-097-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="cfu-097" /></a>


<p><a href="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/GMZIMEXnkcIY0N6eYcmlm7wZ4tA/0/da"><img src="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/GMZIMEXnkcIY0N6eYcmlm7wZ4tA/0/di" border="0" ismap="true"></img></a><br/>
<a href="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/GMZIMEXnkcIY0N6eYcmlm7wZ4tA/1/da"><img src="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/GMZIMEXnkcIY0N6eYcmlm7wZ4tA/1/di" border="0" ismap="true"></img></a></p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://grecia.epoze.com/2008/07/corfu-palatul-achillion-si-corfu-town/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Unde zboara romanii vara?</title>
		<link>http://grecia.epoze.com/2008/07/unde-zboara-romanii-vara/</link>
		<comments>http://grecia.epoze.com/2008/07/unde-zboara-romanii-vara/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 24 Jul 2008 07:20:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Grecia]]></category>
		<category><![CDATA[Utile]]></category>
		<category><![CDATA[destinatii turistice]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://grecia.epoze.com/?p=155</guid>
		<description><![CDATA[Turcia, Grecia si Spania, principalele destinatii de vacanta spre care zboara romanii. Conationalii nostri pe care litoralul Marii Negre, fie el romanesc sau bulgaresc, nu-i mai atrage de nici un fel sunt tot mai numerosi de la an la an, inca o data imbunatatirea nivelului de trai a dus, in ultimii ani, la o crestere [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Turcia, Grecia si Spania</strong>, principalele destinatii de vacanta spre care zboara romanii. Conationalii nostri pe care litoralul Marii Negre, fie el romanesc sau bulgaresc, nu-i mai atrage de nici un fel sunt tot mai numerosi de la an la an, inca o data imbunatatirea nivelului de trai a dus, in ultimii ani, la o crestere spectaculoasa a numarului turistilor care aleg un pachet turistic ce include transportul cu avionul. Ziarul Gandul a obtinut datele despre cursele charter inchiriate de tour-operatorii romani pentru vara si pe baza lor am intocmit clasamentul celor mai populare destinatii spre care zboara romanii.</p>
<p><strong>Turcia, preferata bucurestenilor</strong>. 35 de chartere burdusite cu romani vor zbura saptamanal spre Turcia, majoritatea curselor fiind inchiriate din iunie pana in septembrie. Principala destinatie este aeroportul din Antalya, fapt care demonstreaza limpede ca romanii care aleg Turcia se orienteaza tot mai mult spre statiunile scumpe de pe litoralul mediteranean al acestei tari. Din cele 35 de chartere doar 7 zboara la Bodrum si unul exclusiv la Izmir, statiunile din zona Kusadasi fiind preferate de romanii cu buget mai modest, care se deplaseaza cu masina.<br />
<span id="more-155"></span><br />
Chiar daca, din cele 27 de chartere romanesti care vor ateriza vara aceasta pe aeroportul din Antalya, patru vor veni de la Cluj, doua de la Timisoara si unul de la Iasi, procentual vorbind bucurestenii reprezinta peste 78% din totalul conationalilor nostri care vor zbura in Turcia pentru concediul de vara aceasta.</p>
<p><strong>Grecia continentala, favorita provinciei</strong>. Din cele 31 de chartere romanesti care vor ateriza saptamanal pe pamant grecesc in cursul acestei veri, nu mai putin de zece vor decola din Cluj, Timisoara sau Iasi. Cea mai mare pondere a curselor venite din provincie este inregistrata pe aeroportul din <strong>Salonic</strong>, unde doar jumatate din charterele romanesti sosite saptamanal vor proveni de la Bucuresti.</p>
<p>Daca timisorenii, clujenii sau iesenii prefera plajele cu nisip din <strong>Halkidiki</strong>, bucurestenii au descoperit farmecul insulelor grecesti. In <strong>Creta, Corfu, Kos si Rhodos</strong> vor sosi saptamanal 25 de chartere si din acestea 18 vor veni din Capitala Romaniei. Creta ramane principala destinatie greceasca spre care zboara vara romanii, 10 din cele 31 de curse inchiriate de tour-operatorii romani care vand Grecia urmand sa soseasca pe aeroportul din Heraklion.</p>
<p><strong>Spania este pe locul trei</strong>. Desi destinatii precum Egiptul sau Tunisia au inceput sa fie tot mai populare si pe timp de vara, in ciuda temperaturilor destul de ridicate din Africa de Nord, Spania ramane confortabil instalata pe locul trei in preferintele romanilor care-si permit costul zborului cu avionul. 13 curse charter vor zbura saptamanal spre aeroporturile din Barcelona, Malaga, Tenerife, Ibiza, Valencia sau Mallorca, &#8220;scor&#8221; pe care Egiptul si Tunisia nu-l reusesc decat impreuna.</p>
<p>Daca in alte tari turistii romani se concentreaza pe cateva destinatii devenite foarte populare, in Spania distributia aproximativ uniforma a zborurilor spre aeroporturile care deservesc litoralul pare a demonstra ca aici conationalii nostri merg mai degraba pe ideea vacantelor &#8220;de explorare&#8221;.</p>

<p><a href="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/HFZbycNcuqpuiYTfMqzz2N4tlwI/0/da"><img src="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/HFZbycNcuqpuiYTfMqzz2N4tlwI/0/di" border="0" ismap="true"></img></a><br/>
<a href="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/HFZbycNcuqpuiYTfMqzz2N4tlwI/1/da"><img src="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/HFZbycNcuqpuiYTfMqzz2N4tlwI/1/di" border="0" ismap="true"></img></a></p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://grecia.epoze.com/2008/07/unde-zboara-romanii-vara/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Heraklion in Creta</title>
		<link>http://grecia.epoze.com/2008/07/heraklion-in-creta/</link>
		<comments>http://grecia.epoze.com/2008/07/heraklion-in-creta/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 18 Jul 2008 08:58:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Creta]]></category>
		<category><![CDATA[Orase]]></category>
		<category><![CDATA[Heraklion]]></category>
		<category><![CDATA[Iraklion]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://grecia.epoze.com/?p=145</guid>
		<description><![CDATA[ Heraklion (Iraklion) este capitala Cretei si cel mai mare oras din aceasta insula. Ruinele cetatii Cnossos, care au fost excavate si restaurate de Arthur Evans, se afla in apropiere. In oras se afla un aeroport international, numit dupa scriitorul Nikos Kazantzakis, nascut aici.
Heraklion are 1/3 din populatia insulei si este al cincilea oras al [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img src="http://www.elite-rentacar.gr/filemanager/userfiles/cretephotos/heraklion.jpg" border="0" alt="" hspace="8" width="220" height="246" align="left" /> <strong>Heraklion </strong>(Iraklion) este capitala Cretei si cel mai mare oras din aceasta insula. Ruinele cetatii Cnossos, care au fost excavate si restaurate de Arthur Evans, se afla in apropiere. In oras se afla un aeroport international, numit dupa scriitorul Nikos Kazantzakis, nascut aici.<br />
<strong>Heraklion</strong> are 1/3 din populatia insulei si este al cincilea oras al Greciei.</p>
<p>Heraklion este principala poarta de intrare pe mare sau pe calea aerului. In imprejurimile orasului se afla capodopere ale civilizatiei si artei cretane. Se pot remarca aici Zidurile si Fortul Venetiene, Fantana Morosini, Loggia, Biserica Sf. Minas, bazarul. La 5 km de Iraklio se afla Palatul din Knossos.<br />
La 24 km est de Iraklio se afla statiunile Hersonissos, Malia, Stalidha, cu plaje bune</p>

<p><a href="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/rE_ZxYsW1sOq1D70Y9O0w-oT3A0/0/da"><img src="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/rE_ZxYsW1sOq1D70Y9O0w-oT3A0/0/di" border="0" ismap="true"></img></a><br/>
<a href="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/rE_ZxYsW1sOq1D70Y9O0w-oT3A0/1/da"><img src="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/rE_ZxYsW1sOq1D70Y9O0w-oT3A0/1/di" border="0" ismap="true"></img></a></p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://grecia.epoze.com/2008/07/heraklion-in-creta/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Rhodos – orasul vechi</title>
		<link>http://grecia.epoze.com/2008/07/rhodos-orasul-vechi/</link>
		<comments>http://grecia.epoze.com/2008/07/rhodos-orasul-vechi/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 18 Jul 2008 08:52:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Grecia]]></category>
		<category><![CDATA[Orase]]></category>
		<category><![CDATA[Rhodos]]></category>
		<category><![CDATA[Dodecanese]]></category>
		<category><![CDATA[Rodos]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://grecia.epoze.com/?p=144</guid>
		<description><![CDATA[Cea mai mare insula din Arhipelagul Dodecaneselor, Rhodos sau Rodos a devenit un centru regional important, multumita pozitiei sale, climatului si atractiilor naturale. Este cunoscuta ca Insula Soarelui. Pindar o mentioneaza intr-una din odele sale ca fiind nascuta din unirea zeului Helios cu nimfa Rhoda.
Capitala insulei Rodos, denumita tot Rhodos, este situata in nordul insulei [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Cea mai mare insula din Arhipelagul Dodecaneselor, <strong>Rhodos </strong>sau Rodos a devenit un centru regional important, multumita pozitiei sale, climatului si atractiilor naturale. Este cunoscuta ca <strong>Insula Soarelui</strong>. Pindar o mentioneaza intr-una din odele sale ca fiind nascuta din unirea zeului<strong> Helios cu nimfa Rhoda</strong>.</p>
<p>Capitala insulei Rodos, denumita tot Rhodos, este situata in nordul insulei si este compusa practic din trei orase: modern, antic si medieval.<br />
<strong>Orasul modern</strong> are un caracter cosmopolit, cu majoritatea cladirilor ridicate in secolul 20.</p>
<p><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-28-40.html"><img class="image" title="Nume fişier=IMG_1711.JPG Mărime fişier=991KB Dimensiuni=2048x1536 Data adaugării=Iunie 30, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/rodos_aquarium/thumb_IMG_1711.JPG" border="0" alt="IMG_1711.JPG" width="100" height="75" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-28-10.html"><img class="image" title="Nume fişier=IMG_1432.JPG Mărime fişier=902KB Dimensiuni=2048x1536 Data adaugării=Iunie 30, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/rodos_aquarium/thumb_IMG_1432.JPG" border="0" alt="IMG_1432.JPG" width="100" height="75" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-28-3.html"><img class="image" title="Nume fişier=IMG_1421.JPG Mărime fişier=902KB Dimensiuni=2048x1536 Data adaugării=Iunie 30, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/rodos_aquarium/thumb_IMG_1421.JPG" border="0" alt="IMG_1421.JPG" width="100" height="75" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-28-0.html"><img class="image" title="Nume fişier=IMG_1378.JPG Mărime fişier=851KB Dimensiuni=2048x1536 Data adaugării=Iunie 30, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/rodos_aquarium/thumb_IMG_1378.JPG" border="0" alt="IMG_1378.JPG" width="100" height="75" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-28-50.html"><img class="image" title="Nume fişier=IMG_1721.JPG Mărime fişier=694KB Dimensiuni=2048x1536 Data adaugării=Iunie 30, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/rodos_aquarium/thumb_IMG_1721.JPG" border="0" alt="IMG_1721.JPG" width="100" height="75" /></a><br />
<span id="more-144"></span><br />
<strong>Orasul antic</strong>, fondat in anul 408 I.C. se mandreste cu ruinele templelor lui Zeus, Atena si Apollo, cu Stadionul, Gymnasiumul si Teatrul.<br />
<a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-24-2.html"><img class="image" title="Nume fişier=IMG_1383.JPG Mărime fişier=1089KB Dimensiuni=2048x1536 Data adaugării=Iunie 30, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/rodos_old_town/thumb_IMG_1383.JPG" border="0" alt="IMG_1383.JPG" width="100" height="75" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-24-3.html"><img class="image" title="Nume fişier=IMG_1384.JPG Mărime fişier=754KB Dimensiuni=1536x2048 Data adaugării=Iunie 30, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/rodos_old_town/thumb_IMG_1384.JPG" border="0" alt="IMG_1384.JPG" width="75" height="100" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-24-4.html"><img class="image" title="Nume fişier=IMG_1385.JPG Mărime fişier=1510KB Dimensiuni=2048x1536 Data adaugării=Iunie 30, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/rodos_old_town/thumb_IMG_1385.JPG" border="0" alt="IMG_1385.JPG" width="100" height="75" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-24-5.html"><img class="image" title="Nume fişier=IMG_1387.JPG Mărime fişier=795KB Dimensiuni=1536x2048 Data adaugării=Iunie 30, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/rodos_old_town/thumb_IMG_1387.JPG" border="0" alt="IMG_1387.JPG" width="75" height="100" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-24-7.html"><img class="image" title="Nume fişier=IMG_1392.JPG Mărime fişier=891KB Dimensiuni=2048x1536 Data adaugării=Iunie 30, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/rodos_old_town/thumb_IMG_1392.JPG" border="0" alt="IMG_1392.JPG" width="100" height="75" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-24-0.html"><img class="image" title="Nume fişier=IMG_1379.JPG Mărime fişier=697KB Dimensiuni=1536x2048 Data adaugării=Iunie 30, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/rodos_old_town/thumb_IMG_1379.JPG" border="0" alt="IMG_1379.JPG" width="75" height="100" /></a></p>
<p><strong>Orasul medieval</strong> este inconjurat de zidurile ridicate de Cavalerii Cruciati.</p>
<p><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-24-14.html"><img class="image" title="Nume fişier=IMG_1402.JPG Mărime fişier=765KB Dimensiuni=1536x2048 Data adaugării=Iunie 30, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/rodos_old_town/thumb_IMG_1402.JPG" border="0" alt="IMG_1402.JPG" width="75" height="100" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-24-16.html"><img class="image" title="Nume fişier=IMG_1410.JPG Mărime fişier=892KB Dimensiuni=2048x1536 Data adaugării=Iunie 30, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/rodos_old_town/thumb_IMG_1410.JPG" border="0" alt="IMG_1410.JPG" width="100" height="75" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-24-15.html"><img class="image" title="Nume fişier=IMG_1406.JPG Mărime fişier=811KB Dimensiuni=2048x1536 Data adaugării=Iunie 30, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/rodos_old_town/thumb_IMG_1406.JPG" border="0" alt="IMG_1406.JPG" width="100" height="75" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-24-12.html"><img class="image" title="Nume fişier=IMG_1400.JPG Mărime fişier=878KB Dimensiuni=1536x2048 Data adaugării=Iunie 30, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/rodos_old_town/thumb_IMG_1400.JPG" border="0" alt="IMG_1400.JPG" width="75" height="100" /></a></p>
<p>Este impartit in doua parti inegale: micul Collachio si marele Burgo sau Hora.</p>
<p>Statuia COLOSULUI din Rodos era inalta de 31 de metri si era una dintre cele sapte minuni ale lumii antice. Printre picioarele colosului se facea intrarea in portul din Rodos. Colosul a fost construit de Charis din Lindos si a fost distrusa de un violent cutremur in 226 i.Hr.</p>
<p>Din statuie nu s-a mai pastrat nimic &#8230; astazi in portul Rodos sunt ridicate 2 coloane pe locul unde se presupune ca au fost amplasate picioarele colosului.</p>
<p><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-28-5.html"><img class="image" title="Nume fişier=IMG_1427.JPG Mărime fişier=771KB Dimensiuni=2048x1536 Data adaugării=Iunie 30, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/rodos_aquarium/thumb_IMG_1427.JPG" border="0" alt="IMG_1427.JPG" width="100" height="75" /></a></p>
<p><strong>Din istoria zbuciumata a insulei:</strong><br />
- intre 356 &#8211; 323 i.Hr. Alexandru cel Mare a stapanit insula.<br />
- 42 i.Hr. Cassius distruge insula.<br />
- in 3 i.Hr. Rhodos era un important centru de invatare si atragea tineri talentatii din toate colturile lumii cunoscute.<br />
- In 50 d.Hr. Apostolul Paul a facut din Rodos un mare centru crestin, care mai tarziu a devenit parte din Imperiul Bizantin.<br />
- 620 d.Hr. persii cuceresc Rodosul si in 623 d.Hr. este cucerit de Caracens.<br />
- 1082 Venetiei ii este acordat dreptul de a stabili baza navale pe Rodos.<br />
- In 1246 insula a fost cucerita de Genoans care a condus-o pana in 1309 cand Ordinul de Malta Sf.Ion a invadat insula.<br />
Dupa ce au cucerit insula Rodos, cavalerii de malta au condus-o ca pe un stat independent pentru mai mult de doua secole, in cazul in pana cand a cazut rapusa de flagelul islamic din Mediterana de rasarit. La 23.12.1522, Villers de I&#8217;Isle Adam, ultimul Mare Maestru, a fost fortata de catre Soliman Magnificul sa renunte la oras.<br />
- Insula a ramas sub ocupatie turceasca pana in 1912. In 1912 in timpul razboiului Italiano-turc, Rodosul a cazut sub ocupatie italiana.<br />
- In conformitate cu Tratatul de Pace semnat de aliati in 1947, Rhodes, impreuna cu celelalte insule din arhipelagul Dodecanese, au fost alipite greciei.</p>

<p><a href="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/leuLh2BuCzZ12wWX3-fEFSi5nJo/0/da"><img src="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/leuLh2BuCzZ12wWX3-fEFSi5nJo/0/di" border="0" ismap="true"></img></a><br/>
<a href="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/leuLh2BuCzZ12wWX3-fEFSi5nJo/1/da"><img src="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/leuLh2BuCzZ12wWX3-fEFSi5nJo/1/di" border="0" ismap="true"></img></a></p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://grecia.epoze.com/2008/07/rhodos-orasul-vechi/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Monumentul LEONIDA de la Termopile – Lupta dintre greci si persi</title>
		<link>http://grecia.epoze.com/2008/07/monumentul-leonida-de-la-termopile-lupta-dintre-greci-si-persi/</link>
		<comments>http://grecia.epoze.com/2008/07/monumentul-leonida-de-la-termopile-lupta-dintre-greci-si-persi/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 13 Jul 2008 14:07:38 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Grecia]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[batalie]]></category>
		<category><![CDATA[LEONIDA]]></category>
		<category><![CDATA[Termopile]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://grecia.epoze.com/?p=143</guid>
		<description><![CDATA[Leonida a fost rege in Sparta intre 489 (488) si 480 i.Hr. Faima lui provine din batalia de la Termopile (480 i.Hr.) in care a condus 300 de spartani si 7000 de alti greci intr-una din cele mai memorabile rezistente din istoria antica impotriva unei armate persane de 180 000 de oameni condusa de Xerxes [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Leonida</strong> a fost rege in Sparta intre 489 (488) si 480 i.Hr. Faima lui provine din batalia de la Termopile (480 i.Hr.) in care a condus 300 de spartani si 7000 de alti greci intr-una din cele mai memorabile rezistente din istoria antica impotriva unei armate persane de 180 000 de oameni condusa de Xerxes I.</p>
<p><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-37.html"><img class="image" title="Filename=IMG_0244.jpg Filesize=101KB Dimensions=904x678 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0244.jpg" border="0" alt="IMG_0244.jpg" width="101" height="75" /></a><br />
<span id="more-143"></span><br />
Batalia de la Termopile (in latina Termopilae) face parte din seria de razboaie greco-persane, declansate in urma rascoalei ioniene a oraselor grecesti din Asia Mica, sprijinite de catre Atena, impotriva Imperiului Persan. Odata rascoala zdrobita, regele persan Darius a trimis o armata cu scopul de a sanctiona Atena pentru sprijinul acordat rebelilor. Aceasta armata a fost infranta la Maraton de catre armata ateniana comandata de Miltiades in 490 i.Hr..</p>
<p>Zece ani mai tarziu Xerxes cel Mare, dupa 2 ani de antrenament, lanseaza o invazie, atat pe mare cat si pe uscat, asupra Greciei continentale. Estimarile in ceea ce priveste numarul de soldati din armata lui Xerxes variaza intre 60.000 si 1.700.000, cifrele acceptate de cea mai mare parte a istoricilor fiind de 100.000 pana la 300.000. Armata persana a trecut Marea Marmara pe un pod de vase si a inaintat de-a lungul coastei fiind insotita pe mare de catre flota.</p>
<p>In acest timp in Grecia o alianta a oraselor state pregateau planul de aparare si nici un alt loc nu parea mai potrivit precum stramtoarea Termopile, o limba de pamant cuprinsa intre mare si ocean. Astfel, o armata de aproximativ 7000 de hopliti condusa de catre regele Spartei, Leonidas, a fost trimisa pentru a apara stramtoarea.</p>
<p>Daca este sa ne luam dupa istoricii greci, acesti spartani ar fi respins ei singuri armata persilor care insuma cca. doua milioane si jumatate, daca nu s-a fi gasit niste tradatori care sa-l conduca pe inamic pe un drum in spatele lui leonida. cesta a cazut impreuna cu doua sute nouazeci si opt dintre ai sai, dupa ce ii provocase adversarului o pierdere de douazeci de mii de oameni. Din cei doi care scapasera, unul s-a sinucis de rusine, din nou celalalt a platit, cazand la Platea.</p>
<p>Un monument a fost ridicat in amintirea evenimentului. Pe el sta scris: &#8220;Da fuga, straine, si spune Spartei ca noi am cazut aici, supunandu-ne legilor sale .&#8221;</p>
<p>Deasemenea din numele regelui Leonida a fost inspirat celebrul film &#8220;300&#8243; in care regizorul a incercat sa modeleze filmul dupa istorie ceea ce i-a si reusit reamintind in film despre curajul neintalnit al spartanilor.</p>

<p><a href="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/QIxeFQkCJqjy8NwojGU9VYf8YRU/0/da"><img src="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/QIxeFQkCJqjy8NwojGU9VYf8YRU/0/di" border="0" ismap="true"></img></a><br/>
<a href="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/QIxeFQkCJqjy8NwojGU9VYf8YRU/1/da"><img src="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/QIxeFQkCJqjy8NwojGU9VYf8YRU/1/di" border="0" ismap="true"></img></a></p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://grecia.epoze.com/2008/07/monumentul-leonida-de-la-termopile-lupta-dintre-greci-si-persi/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Atena</title>
		<link>http://grecia.epoze.com/2008/07/atena/</link>
		<comments>http://grecia.epoze.com/2008/07/atena/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 13 Jul 2008 14:04:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Grecia]]></category>
		<category><![CDATA[Orase]]></category>
		<category><![CDATA[Atena]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://grecia.epoze.com/?p=142</guid>
		<description><![CDATA[Atena este capitala Greciei. Atena a cunoscut o evolutie glorioasa, mai selectionat in Grecia Antica, fiind locuita de oameni inca din Epoca Bronzului si guvernata pana in jurul anului 1000 i.C. de regi ionieni.
Acropola din Atena a fost inscrisa in anul 1987 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Atena a fost initial locuita acum 6.000 [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-33.html"><img class="image alignleft" style="float: left;" title="Filename=IMG_0232.jpg Filesize=46KB Dimensions=678x904 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0232.jpg" border="0" alt="IMG_0232.jpg" width="75" height="101" /></a>Atena este capitala Greciei. Atena a cunoscut o evolutie glorioasa, mai selectionat in Grecia Antica, fiind locuita de oameni inca din Epoca Bronzului si guvernata pana in jurul anului 1000 i.C. de regi ionieni.</p>
<p>Acropola din Atena a fost inscrisa in anul 1987 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Atena a fost initial locuita acum 6.000 ani de pelasgieni si mai tarziu de ionieni care s-au instalat in aceasta fortareata naturala, marea stanca a Acropolei, sau orasul de sus, dupa cum ii spun grecii. Orasul s-a dezvoltat si a fost consacrat zeitei Atena. A cunoscut prima lui inflorire in epoca miceniana (1600-1100 i.H.).</p>
<p><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-27.html"><img class="image" title="Filename=IMG_0204.jpg Filesize=89KB Dimensions=904x678 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0204.jpg" border="0" alt="IMG_0204.jpg" width="101" height="75" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-28.html"><img class="image" title="Filename=IMG_0207.jpg Filesize=74KB Dimensions=904x678 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0207.jpg" border="0" alt="IMG_0207.jpg" width="101" height="75" /></a><br />
<span id="more-142"></span><br />
La finele secolului al VI-lea i.H. tirania (probabil regala) a fost inlocuita de un regim democratic care a condus la o civilizatie fara anterior in istoria umanitatii. In secolul al V-lea i.C. Sub guvernarea luminata a lui Pericle, Atena a atins apogeul cultural, economic si militar fapt ce a facut ca aceasta perioada sa fie numita &#8220;varsta de aur a Atenei&#8221;.</p>
<p><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-29.html"><img class="image" title="Filename=IMG_0213.jpg Filesize=110KB Dimensions=904x678 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0213.jpg" border="0" alt="IMG_0213.jpg" width="101" height="75" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-30.html"><img class="image" title="Filename=IMG_0224.jpg Filesize=77KB Dimensions=904x678 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0224.jpg" border="0" alt="IMG_0224.jpg" width="101" height="75" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-31.html"><img class="image" title="Filename=IMG_0226.jpg Filesize=156KB Dimensions=904x678 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0226.jpg" border="0" alt="IMG_0226.jpg" width="101" height="75" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-32.html"><img class="image" title="Filename=IMG_0227.jpg Filesize=132KB Dimensions=904x678 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0227.jpg" border="0" alt="IMG_0227.jpg" width="101" height="75" /></a></p>
<p>In perioada elenistica precum si in cea bizantina, Atena a jucat un rol secundar. Dupa eliberarea Greciei de sub jugul otoman, in 1834, Atena a fost proclamata capitala statului elen. Orasul isi ia denumirea de la zeita Atena, care simbolizeaza in mitologia greaca intelepciunea. Legenda spune ca zeii Atena si Ares au descoperit orasul si se certau pentru a pune stapanire pe el. Ares a oferit locuitorilor un cal pentru razboi, din nou Atena a imblanzit calul si a daruit maslinul.</p>

<p><a href="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/xhP4kfyUMYvIkaA1bPNIY-193E0/0/da"><img src="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/xhP4kfyUMYvIkaA1bPNIY-193E0/0/di" border="0" ismap="true"></img></a><br/>
<a href="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/xhP4kfyUMYvIkaA1bPNIY-193E0/1/da"><img src="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/xhP4kfyUMYvIkaA1bPNIY-193E0/1/di" border="0" ismap="true"></img></a></p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://grecia.epoze.com/2008/07/atena/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Epidaurus</title>
		<link>http://grecia.epoze.com/2008/07/epidaurus/</link>
		<comments>http://grecia.epoze.com/2008/07/epidaurus/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 13 Jul 2008 13:57:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Grecia]]></category>
		<category><![CDATA[Epidauros]]></category>
		<category><![CDATA[Epidaurus]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://grecia.epoze.com/?p=141</guid>
		<description><![CDATA[Epidaurus (Epidauros) a fost un mic oras (polis) in Grecia antica, in Golful Saronic. Epidaurus era independent de Argos si a fost inclus in Argolis doar in perioada romanilor. Cu dependentele sale a format un mic teritoriu numit Epidauria. Considerat a fi locul de nastere al fiului lui Apollo, Asklepios vindecatorul, Epidaurus era cunoscut pentru [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Epidaurus</strong> (Epidauros) a fost un mic oras (polis) in Grecia antica, in Golful Saronic. Epidaurus era independent de Argos si a fost inclus in Argolis doar in perioada romanilor. Cu dependentele sale a format un mic teritoriu numit Epidauria. Considerat a fi locul de nastere al fiului lui Apollo, Asklepios vindecatorul, Epidaurus era cunoscut pentru sanctuarul sau situat la in jur de 7 km de oras, precum si pentru teatru, care este dat in folosinta si astazi. Cultul lui Asklepios la Epidaurus este atestat in secolul VI i.C. cand sanctuarul de pe colina al lui Apollo Maleatas nu mai era destul de spatios.</p>
<p><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-23.html"><img class="image" title="Filename=IMG_0190.jpg Filesize=113KB Dimensions=904x678 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0190.jpg" border="0" alt="IMG_0190.jpg" width="101" height="75" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-24.html"><img class="image" title="Filename=IMG_0191.jpg Filesize=122KB Dimensions=904x678 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0191.jpg" border="0" alt="IMG_0191.jpg" width="101" height="75" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-25.html"><img class="image" title="Filename=IMG_0192.jpg Filesize=177KB Dimensions=904x678 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0192.jpg" border="0" alt="IMG_0192.jpg" width="101" height="75" /></a></p>
<p>Asclepieionul de la Epidaurus era cel mai celebru centru de vindecare din lumea clasica, locul in care persoanele bolnave mergeau in nadejde de a se vindeca. Pentru a-si gasi leacul potrivit pentru maladie lor, isi petreceau o noapte in enkoimitiria, o hala imensa pentru dormit. In vis, zeul le dadea sfaturi pentru a-si recastiga sanatatea.</p>
<p>Exista si cateva izvoare minerale in vecinatate, care s-ar putea sa fi fost folosite in procesul de vindecare.</p>
<p>Vechiul oras Epidaurus a fost inscris in anul 1988 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.</p>

<p><a href="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/kgiLXh0VdM6IETZRqc-DMDe7evM/0/da"><img src="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/kgiLXh0VdM6IETZRqc-DMDe7evM/0/di" border="0" ismap="true"></img></a><br/>
<a href="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/kgiLXh0VdM6IETZRqc-DMDe7evM/1/da"><img src="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/kgiLXh0VdM6IETZRqc-DMDe7evM/1/di" border="0" ismap="true"></img></a></p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://grecia.epoze.com/2008/07/epidaurus/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Mormantul lui Agamemnon</title>
		<link>http://grecia.epoze.com/2008/07/mormantul-lui-agamemnon/</link>
		<comments>http://grecia.epoze.com/2008/07/mormantul-lui-agamemnon/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 13 Jul 2008 13:52:47 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Grecia]]></category>
		<category><![CDATA[Atreu]]></category>
		<category><![CDATA[Mormantul lui Agamemnon]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://grecia.epoze.com/?p=140</guid>
		<description><![CDATA[In 1879, Heinrich Schliemann a descoperit un mormant-galerie (tholos) de piatra sub Agora miceniana. Acest mormant a fost numit, prin conventie, Comoara lui Atreu sau Mormantul lui Agamemnon. Apartinand Cercului Funerar A, mormantul contine trupul unui conducator (probabil Atreu) si diferite obiecte, precum arme sau vase de bronz. Construit in prima jumatate a secolului al [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>In 1879, <strong>Heinrich Schliemann</strong> a descoperit un mormant-galerie (tholos) de piatra sub Agora miceniana. Acest mormant a fost numit, prin conventie, Comoara lui Atreu sau Mormantul lui Agamemnon. Apartinand Cercului Funerar A, mormantul contine trupul unui conducator (probabil Atreu) si diferite obiecte, precum arme sau vase de bronz. Construit in prima jumatate a secolului al XIII-lea din piatra, mormantul este frumos decorat cu diferite imagini si culori, evidentiind luxul conducatorilor ahei din Epoca Brozului.</p>
<p><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-22.html"><img class="image" title="Filename=IMG_0183.jpg Filesize=123KB Dimensions=678x904 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0183.jpg" border="0" alt="IMG_0183.jpg" width="75" height="101" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-18.html"><img class="image" title="Filename=IMG_0175.jpg Filesize=8KB Dimensions=678x904 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0175.jpg" border="0" alt="IMG_0175.jpg" width="75" height="101" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-20.html"><img class="image" title="Filename=IMG_0177.jpg Filesize=113KB Dimensions=678x904 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0177.jpg" border="0" alt="IMG_0177.jpg" width="75" height="101" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-13.html"><img class="image" title="Filename=IMG_0169.jpg Filesize=175KB Dimensions=678x904 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0169.jpg" border="0" alt="IMG_0169.jpg" width="75" height="101" /></a><br />
<span id="more-140"></span><br />
Atreu cu fratele sau Tieste l-au ucis, la indemnul mamei lor, Hippodamia, pe fratele lor vitreg, Chrysippus, care era urmasul la tron. Pelops, tatal lor, i-a exilat impreuna cu mama sa la Micene. Acolo, regele Eurystheus i-a numit regenti in timpul campaniei sale impotriva Atenei, dar cum Eurystheus a murit in timpul acestei campanii, Atreu a devenit rege peste Micene.</p>
<p><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-15.html"><img class="image" title="Filename=IMG_0171.jpg Filesize=123KB Dimensions=904x678 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0171.jpg" border="0" alt="IMG_0171.jpg" width="101" height="75" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-17.html"><img class="image" title="Filename=IMG_0174.jpg Filesize=130KB Dimensions=904x678 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0174.jpg" border="0" alt="IMG_0174.jpg" width="101" height="75" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-21.html"><img class="image" title="Filename=IMG_0178.jpg Filesize=191KB Dimensions=904x678 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0178.jpg" border="0" alt="IMG_0178.jpg" width="101" height="75" /></a></p>
<p>La Micene se afla in vremea aceea un berbec cu lana de aur, daruit de Hermes lui Atreu. Zeii spusesera ca cel care va stapani berbecul va domni peste Micene. Tieste, gelos pe fratele sau, fura berbecul ajutat de sotia lui Atreu, Aerope, si se proclama rege. Dar poporul il alunga si Atreu a ramas rege. Tieste, in fuga lui din cetate, l-a luat si pe micul fiu al lui Atreu, Polysthenes, si l-a maricel la el, insuflandu-i ura fata de tatal sau original. Polysthenes a fost apoi trimis la Micene sa-l ucida pe Atreu. Dar asta se apara si isi ucide neintentionat propriul fiu. Ca sa se razbune, Atreu ii ucide pe cei doi fii ai lui Tieste, Polysthenes si Tantalos, si din ei a facut un ospat pentru tatal lor, pe care Atreu il pacalise cu gandul de impacare. Dupa ce Tieste termina de mancat, Atreu ii arata capetele fiilor sai. Tieste il blestema pe Atreu si fuge in Epir.</p>
<p>Ca pedeapsa pentru faradelegile lui Atreu, zeii au trimis o seceta in Argolida, oracolul spunandu-i lui Atreu ca seceta va inceta doar atunci cand Tieste se va inapoia. Dupa multi ani, fii lui Atreu, Agamemnon si Menelau, l-au gasit pe Tieste si l-au intemnitat la Micene. Atreu l-a pus pe fiul lui Tieste, Egist, pe care-l crescuse de mic, sa-l asasineze pe tatal sau. Dar Egist l-a ucis pe Atreu in timp ce inchina ofrande zeilor si l-a eliberat pe Tieste din temnita, cei doi incepand sa domneasca la Micene. Fii lui Atreu, Agamemnon si Menelau, s-au refugiat la regele Tyndareos al Spartei, care ii va ajuta sa-si recapete mostenirea.</p>

<p><a href="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/8a4odXQ8zkLSlxL_StNss2OmPwQ/0/da"><img src="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/8a4odXQ8zkLSlxL_StNss2OmPwQ/0/di" border="0" ismap="true"></img></a><br/>
<a href="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/8a4odXQ8zkLSlxL_StNss2OmPwQ/1/da"><img src="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/8a4odXQ8zkLSlxL_StNss2OmPwQ/1/di" border="0" ismap="true"></img></a></p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://grecia.epoze.com/2008/07/mormantul-lui-agamemnon/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Canalul Corint</title>
		<link>http://grecia.epoze.com/2008/07/canalul-corint/</link>
		<comments>http://grecia.epoze.com/2008/07/canalul-corint/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 13 Jul 2008 13:42:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Grecia]]></category>
		<category><![CDATA[Canalul Corint]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://grecia.epoze.com/?p=139</guid>
		<description><![CDATA[Canalul Corint a fost construit intre marile Ionica si Egee. Prin canalul Corint trec anual circa 11.000 de vase de tonaj mediu, evitand astfel o deviere de 135 de mile maritime (240 km), in jurul Peloponesului. Periodic, in Grecia se fac auzite voci care cer o intretinere mai buna a canalului, &#8220;taiat&#8221; in urma cu [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Canalul Corint</strong> a fost construit intre marile Ionica si Egee. Prin canalul Corint trec anual circa 11.000 de vase de tonaj mediu, evitand astfel o deviere de 135 de mile maritime (240 km), in jurul Peloponesului. Periodic, in Grecia se fac auzite voci care cer o intretinere mai buna a canalului, &#8220;taiat&#8221; in urma cu mai bine de o suta de ani de catre o societate internationala si devenit in prezent si o atractie turistica nationala.</p>
<p><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-5.html"><img class="image" title="Filename=IMG_0150.jpg Filesize=149KB Dimensions=678x904 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0150.jpg" border="0" alt="IMG_0150.jpg" width="75" height="101" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-6.html"><img class="image" title="Filename=IMG_0151.jpg Filesize=96KB Dimensions=678x904 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0151.jpg" border="0" alt="IMG_0151.jpg" width="75" height="101" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-7.html"><img class="image" title="Filename=IMG_0153.jpg Filesize=106KB Dimensions=678x904 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0153.jpg" border="0" alt="IMG_0153.jpg" width="75" height="101" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-8.html"><img class="image" title="Filename=IMG_0154.jpg Filesize=152KB Dimensions=678x904 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0154.jpg" border="0" alt="IMG_0154.jpg" width="75" height="101" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-9.html"><img class="image" title="Filename=IMG_0155.jpg Filesize=100KB Dimensions=678x904 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0155.jpg" border="0" alt="IMG_0155.jpg" width="75" height="101" /></a><br />
<span id="more-139"></span><br />
Mai multi conducatori antici au visat sa taie un canal prin Istmul Corint. Prima propunere a fost cea a tiranului Periander in secolul al VII-lea i.Hr. El a parasit proiectul datorita dificultatilor tehnice, multumind-se sa construiasca doar un drum de transbordare numit diolkos. Conform unei alte teorii, Periander nu ar fi construit canalul deoarece s-ar fi temut ca aceasta constructie ar fi lipsit Corintul de rolul sau principal de antrepozit al diferitelor bunuri. Mai exista Diolkos still exist next to the modern canal.</p>
<p>Diadohul Demetrius I al Macedoniei (336-283 i.Hr.) a planuit la randul lui sa construiasca un canal pentru a-si imbunatati liniile de comunicatie, dar a renuntat la plan dupa ce topografii sai au calculat gresit nivelurile marilor adiacente, ceea ce a dus la temeri cu privire la posibile inundatii catastrofale.</p>
<p>Istoricul Suetonius consemneaza ca dictatorul roman Iulius Cezar (48 &#8211; 44 i.Hr.) a avut in vedere, printre alte proiecte de inginerie civila grandioase, si taierea unui canal prin istmul Corint. Cezar a fost dar asasinat mai inainte ca sa-si puna in aplicare planurile.</p>
<p>Imparatul roman Nero (54-68 d.Hr.) a inceput chiar lucrarile de excavare, fiind cel care a sapat si indepartat primul cos de pamant, dar procesul a fost parasit dupa moartea lui. Echipele de constructori, formate in principal din 6.000 de prizonieri de razboi evrei,  au inceput saparea din ambele laturi ale istmului a unor santuri late de 40-50 m. O a treia echipa sapa puturi detaliate pentru determinarea naturii si duritatii rocilor. (Aceste puturi au fost reutilizate in 1881 pentru acelasi interes). Dat fiind ca inginerii din secolul al XIX-lea au proiectat canalul pe cursul canalului lui Nero, nu au mai ramas vestigii ale constructiilor antice.</p>
<p>Incercarile de constructie din timpurile noastre au inceput la sfarsitul secolului al XIX-lea, dupa deschiderea cu succes a canalului Suez. Pentru construirea canalului Corint a fost angajata o firma franceza, dar, datorita problemelor financiare, aceasta firma a incetat lucrul la scurta vreme dupa inceperea sapaturilor. In 1881, au fost angajati arhitectii unguri Istan Turr si Bela Gerster, care lucrasera mai inainte la proiectarea canalului Panama. Lucrarile de constructie au fost preluate de o firma elena, din nou canalul a fost terminat in 1893.</p>
<p>Canalul Corint a fost considerat o mare realizare tehnica a acelor timpuri. Prin constructia lui era scurtat drumul vaselor mici de transport cu 400 km. Datorita latimii de doar 21 m, canalul este prea ingust si nu poate fi folosit de cargoboturile de mare capacitate. In zilele noastre, canalul este folosit in principal de vasele turistice. Peste 11.000 de vase folosesc aceasta cale navigabila.</p>
<p>Adancimea minima a canalului este de 8 m. La fiecare cap al canalului sunt folosite pentru traversarea lui poduri submersibile.</p>

<p><a href="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/My1Cf1Yq3InHeGU0Edfz9axJRbc/0/da"><img src="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/My1Cf1Yq3InHeGU0Edfz9axJRbc/0/di" border="0" ismap="true"></img></a><br/>
<a href="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/My1Cf1Yq3InHeGU0Edfz9axJRbc/1/da"><img src="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/My1Cf1Yq3InHeGU0Edfz9axJRbc/1/di" border="0" ismap="true"></img></a></p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://grecia.epoze.com/2008/07/canalul-corint/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Paralia Katerini</title>
		<link>http://grecia.epoze.com/2008/07/paralia-katerini/</link>
		<comments>http://grecia.epoze.com/2008/07/paralia-katerini/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 13 Jul 2008 13:32:36 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Grecia]]></category>
		<category><![CDATA[Orase]]></category>
		<category><![CDATA[Paralia Katerini]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://grecia.epoze.com/?p=136</guid>
		<description><![CDATA[Statiunea Paralia Katerini (Plaja orasului Katerini), perla statiunilor de pe litoralul Greciei de Nord, se afla la 8 km de orasul Katerini, la aproximativ 70 de km de orasul Salonic si 20 km de Muntele Olimp, in Regiunea Macedonia &#8211; Thassos. In apropiere de Paralia Katerini, tot pe Riviera Olimpica se afla statiunea Olimpic Beach, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Statiunea <strong>Paralia Katerini </strong>(Plaja orasului Katerini), perla statiunilor de pe litoralul Greciei de Nord, se afla la 8 km de orasul Katerini, la aproximativ 70 de km de orasul Salonic si 20 km de Muntele Olimp, in Regiunea Macedonia &#8211; Thassos. In apropiere de Paralia Katerini, tot pe Riviera Olimpica se afla statiunea Olimpic Beach, statiune putin mai scumpa decat Paralia Katerini. Cele doua statiuni impart 4 discoteci destul de agitate.</p>
<p><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-41.html"><img class="image" title="Filename=IMG_0261.jpg Filesize=124KB Dimensions=904x678 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0261.jpg" border="0" alt="IMG_0261.jpg" width="101" height="75" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-42.html"><img class="image" title="Filename=IMG_0262.jpg Filesize=112KB Dimensions=904x678 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0262.jpg" border="0" alt="IMG_0262.jpg" width="101" height="75" /></a><a href="http://www.epoze.com/eveniment/displayimage-54-53.html"><img class="image" title="Filename=IMG_0290.jpg Filesize=132KB Dimensions=904x678 Date added=Jul 28, 2007" src="http://www.epoze.com/eveniment/albums/grecia_03/thumb_IMG_0290.jpg" border="0" alt="IMG_0290.jpg" width="101" height="75" /></a><br />
<span id="more-136"></span></p>
<p>Paralia Katerini este o statiune mica, fara extravagante, modesta dar curata. Majoritatea hotelurilor au camere de tip &#8220;studio&#8221;, un fel de garsoniere sau apartamente cu 1 sau 2 camere, 2-3 paturi in fiecare camera, balcon, baie si bucatarie proprie. Din cate imi amintesc cel mai luxos hotel din Paralia Katerini are 4 stele. Atmosfera este extraordinara si se vorbeste Romaneste la tot pasul, meniurile tavernelor sunt in germana, engleza dar mai selectionat romaneste si ruseste.</p>

<a href='http://grecia.epoze.com/2008/07/paralia-katerini/paralia2/' title='paralia2'><img width="150" height="150" src="http://grecia.epoze.com/wp-content/uploads/2008/07/paralia2-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="paralia2" /></a>
<a href='http://grecia.epoze.com/2008/07/paralia-katerini/paralia1/' title='paralia1'><img width="150" height="150" src="http://grecia.epoze.com/wp-content/uploads/2008/07/paralia1-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="paralia1" /></a>

<p>In <strong>Paralia Katerini</strong> gasim hoteluri mici si primitoare, cu o atmosfera familiala, supermarketuri, magazine de souveniruri si de confectii. Aici se gasesc cele mai multe magazine cu blanuri si bijuterii de aur din zona. De-a lungul plajei se afla numeroase restaurante si taverne traditionale, cu preparate gustoase, la preturi accesibile, dar si discoteci si cluburi de noapte.</p>

<p><a href="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/irDXQ0b1TNrbFjQR7Mj8BALNDQc/0/da"><img src="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/irDXQ0b1TNrbFjQR7Mj8BALNDQc/0/di" border="0" ismap="true"></img></a><br/>
<a href="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/irDXQ0b1TNrbFjQR7Mj8BALNDQc/1/da"><img src="http://feedads.g.doubleclick.net/~a/irDXQ0b1TNrbFjQR7Mj8BALNDQc/1/di" border="0" ismap="true"></img></a></p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://grecia.epoze.com/2008/07/paralia-katerini/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
