1 ma. (de la 02:02) – 2 m i- 3 j. (pana la 05:04) luna in crestere – Luna in Fecioara

- nu semanam legume.
- semanam si plantam/transplantam flori: phlox, aster, crini, gladiole. Vor rasari curand si frumos
- plantam arbori si arbusti deco, conifere, gard viu, care va creste repede
- pe 2 transplantam/plantam plante decorative si legumicole, mai putin cele cu bulb
- mutam rasadul de vinete, tomate, ardei in sere
- ingrijim plantele, luptam cu daunatorii taratori si zburatori
- afanam.
Luna Mai, in popor FLORAR, de aici si spusa frumoasa: E Rai de e Mai.
In ziua de 1 mai este ARMINDELE sau ARMINDENII. Armin sau Irmin den, fiind ziua profetului Ieremia. In asta zi se impodobesc usile caselor cu crengi verzi, ca semn al fertilitatii; creanga poarta numele de arminden si va fi pastrata pana la seceris. Cu aceasta ramurea uscata, se aprindea focul pentru coacerea primei painii.
Se pare ca acest obicei se trage de pe vremea lui Iisus ; armindenul fiind semnul pus de jidovi pe casa Lui, pentru a o recunoaste a doua zi, cand veneau sa-l ridice ; dar a doua zi, toate casele aveau la usa cate o creanga identica. Tot de 1 Mai se plamadea pelinul pentru conservarea vinului vechi; pentru ca vinul sa nu faca „floare” se trata cu planta magica a anotimpului, pelinul ; vorba poetului: „Pelin de Mai/Venin de Rai”.

3 j (de la: 05:04) in crestere – 4 v -5 s – (pana la: 05:19) luna in crestere – Luna in Balanta -

- pe 3 udam doar daca e nevoie
- dereticam prin solar/sera, camari si beciuri
- pe 4 punem cartofii si radacinoasele
- continuam de plantat si transplantat, afara, pomi si arbusti deco, plante medicinale si decorative
Pe 3 este ziua de pomenire a parintilor, mosilor. Se spune ca in aceasta zi nu e bine sa mergi la peste ci se merge la mormintele celor dragi
Pe 4 se „zice” de alungarea relelor. Daca pana in aceasta zi infloreste malinul – vara va fi calda
Daca va canta cucul pana-n ziua de 6, vara va fi uscata
Se seamana varza pentru rasad, se seamana mazarea si ovazul, tot pana in ziua de 6, pentru ca recolta sa fie bogata
5 s. in crestere (de la 05.19) – 6 d. LUNA PLINA la 06:35 – 7 l (pana la 04:38) luna in descrestere – Luna in Scorpion – pe 5 udam, la radacina, prin „ploire”, afanam, plivim
-pe 6 si 7 ar trebui lasate plantele si pamantul sa-si traga sufletul
- nu udam si nu hranim
- putem semana doar ardei iute
- e sfarsit de saptamana, ne-ar prinde bine o plimbare in natura.
Pe 5 e sf. Luca – se pune ceapa
Daca la vremea asta frunza de mesteacan s-a desfasurat pe deplin, e vremea sa pui cartofii
Pe 6, in vremurile amurgite, taranul rus se tavalea in roua ca sa fie sanatos si ferit de rau tot anul. Anume in aceasta zi, a lui Iurii Primavaraticul, roua are puteri de leac si de deochi

7 l (de la 04:38 ) – 8 ma.- 9 mi. – (pana la 04:59), luna in descrestere – Luna in Sagetator

- pe 7 continuam ce faceam pe 6
- putem semana doar ardei iute, plante aromat-condimentare si verdeata pentru consumul imediat
Pe 7, daca s-a pornit puful de la salcii si plopi e vremea sa semeni ovazul
9 mi.(de la 04:59) – 10 j.-11v – (pana la 08:02) luna in descrestere – Luna in Capricorn
- Practic este vreamea pentru orice activitate gospodareasca si gradinareasca
- semana: salata, diferite soiuri de ceapa, stevie, telina, patrunjel, morcov, ridichi, sfecla, napi (nu topinambur) pentru consumul imediat, cartofii pentru iarna, hrean, capsuni, legume dalii
– indepartam buruienile sacaitoare, hranim cu „organica”
- luptam cu daunatorii si cu bolile protejatilor nostri
Pe 9, in vremurile cand natura nu o luase, inca, razna, era randul mazarii sa fie semanata, si, cine nu apucase sa puna cartofii, mai avea timp si acum
Pe 10 mai se verifica starea pamantului, fie mergand cu talpile goale pe el, fie punand ambele palme pe pamanul gol. Daca talpile sau palmele simteau raceala, inca nu era vreme prielnica de pus culturile iubitoare de caldura. Nu s-ar fi prins, sau ar fi fost debile cu rod putin

11 v (de la 08:02) -12s – 13 d (pana la: 14:42) luna in descrestere – Luna in Varsator – nu udam si nu plantam/transplantam

- nu ciupim, altoim, taiem
- continuam sa ne masuram fortele cu dusmanii vizibili si cu cei ascunsi ai obladuitilor nostri. VN:F [1.9.14_1148]
- dar putem plivi, afana, hrani
- putem culege plante medicinale
Pe 13 batranii se uitau cum rasare soarele: daca rasarea pe cer limpede, vara urma sa fie frumoasa si calda
Iar daca noaptea apar stelele si va sufla vant cald dinspre sud, vara va fi indestulata
13 d (de la: 14:42) – 14 l. – 15ma. – 16 mi. – (pana la 00:45)-luna in descrestere – Luna in Pesti
- pe 14 si 15 putem uda
- putem pune fasole, marar, busuioc, ridic, napi, patrunjel
- culegem frunze de mesteacan, afin, merisor, zmeur, patlagina
- putem planta capsuni,
- semanam, radacinose, salata , stevie, patrunjel radacina, morcov, sfecla si alte radacinoase
- repicam, transplantam, rasadim, divizam, ne ingijim de flori
Pe 15 mai, daca auzi privighetoarea inaintea cucului, vei avea o vara cu noroc. Daca privihetorile canta cu foc, primavara va fi tare prietenoasa!

16 mi (de la 00:45) -17j -18 v.- (pana la 13:03) luna in descrestere – Luna in Berbec

- pe 16 nu udam si nu hranim
- continuam cu lupta cu daunatorii,
- pe 18 semanam spanac, ridichi, tomate, verdeturi, ardei iute, ceapa, usturoi, fasole
- pe afanam, ne ocupam de taieri sanitare, prasim, copilim, ciupim
- pe continuam cu ceea ce faceam ieri, dar, deopotriva putem planta gladiolele si daliile si cartofii
- alegem butasi pentru inradacinare
Pe 16, daca peste noapte cade roua groasa, iar ziua e frumoasa si senina, asteapta-te la recolta bogata de castraveti
In zonele mai reci, acum e vremea de pus rasadul de varza si alte culturi de legume

18 v (de la 13:03) -19 s -20 d – 21l (pana la 02:05) luna in descrestere – Luna in Taur

- este sfarsit de saptamana motiv serios pentru odihna, plimbari, vizite, drumetii, dar si pentru relaxare gradinarind, pentru ca avem liber de la Stapanire
- putem semana, planta , transplanta florile perene
- semanam radacinoase, leguminoase, dovleac, cartofi pentru iarna
- in toate zilele acestea ne este permis sa udam: la radacina, prin stropire, daca nu cumva s-a ocupat Bunul Dumnezeu deja
- putem hrani
In data de 19, se pune al doilea val de mazare

21l (de la 02:05)luna in crestere – LUNA NOUA la 02:47- 22 ma.- 23 mi – (pana la 14:31)- luna in crestere –Luna in Gemeni

- pe 21 se recomanda relache. Este Luna Noua si accidentele de tot felul pandesc de dupa colt
- pe 22 ne putem ocupa de capsuni, fara sa udam,
- putem sa taiem iarba, sa ingrijim plantele agatatoare, dar nu semanam, nu plantam
- pe 23 este permis sa mutam trandafirii si crizantemele
- si astazi ne ocupam de capsuni, plivim, rarim, acoperim,
- nu hranim si nu udam
- putem planta/transplanta dalii si bujori

21 mai, sarbatoarea cu data fixa in calendarul ortodox. Este ziua Sfintilor Imparati Constantin si a maicii sale, Elena, totodata limita calendaristica pentru semanatul porumbului, ovazului si meiului. In popor, i se mai spune Costandinul Puilor, caci se zice, ca, in asta zi, pasarile de padure isi invata puii sa zboare. Batranii nostri ziceau ca vara incepe o data cu Constantin si Elena ; cine lucreaza in aceasta zi, va avea bucatele arse pe camp. Nu se lucreaza si pentru a se feri de distrugerea holdelor si a strugurilor de catre pasarile cerului. Gospodinele au superstitia ca daca vor lucra in aceasta zi, ulii le vor manca puii din batatura. Dupa ziua de Constantin si Elena nu se mai pune nimic in pamant, fiindca se crede ca degeaba caznesti, intrucat totul se va ingalbeni ca aurul.
Sa speram ca e doar o simpla superstitie

23 mi – (de la 14:31)- 24 j.- 25 v– 26 s. (pana la: 01:11)- luna in crestere Luna in Rac

- udam, hranim
- ingrijim bostanoasele, castraveti, vinete, dovlecei, dovleac,
- timp prielnic pentru plantari, transplantari, mai putin pomi si arbusti fructiferi.
- semanam bianuale, plantam trandafiri, godetia, clematisi, caltunasi, dhiantus, verbena, lobelia
- semanam castraveti, punem cartofii timpurii, morcov, sfecla
- ni se permite altoirea, semanarea oricaror culturi, mai putin plantarea pomilor fructiferi; in schimb, butasii vor avea sanse „de prindere” suta la suta,
- ne jucam cu apa, udam!, hranim!
- semanam culturile cu frunze, verdeturi, continuati cu pusul cartofilor, plantam rasadurile de castraveti, conopida, gulii, fasolea pusa la incoltit.
In data de 23 mai s-ar sarbatori ziua Mamei Natura. In asta zi nu ne atingem de pamant in nici un fel, mai ales nu se bate nicun par, arac sau orice ar pute rani pamantul. Se culeg plante medicinale
24 mai – Inaltarea Domnului sau ziua lui Ispas. In ziua de Inaltare, femeile impart merinde pentru sufletele mortilor, caci atunci se inalta sufletele lor la Cer si trebuie sa aiba ce manca la drum. In drumul lor spre Cer, unele spirite ale mortilor se pot rataci, ramanand pe pamant unde vor deveni moroi, strigoi; de aceea, exista superstitia ca daca culegi si sfintesti flori, frunze si ramuri de nuc, de alun, leustean sau paltin si lovesti vitele si oamenii cu ele, acestia vor fi feriti de moroi sau strigoi. Se pune leustean la ferestre Impotriva trasnetului si casele se impodobesc cu frunze verzi de paltin. Din batrani se spune ca nu e bine sa dai din casa foc sau sare in ziua de Ispas ; foc – pentru ca tot anul vei avea inima rea ca focul si sare – daca ai vaci, acestea nu vor mai da smantana. Se spune ca, tot ce se seamana dupa Ispas nu rodeste si ca, numai pana la Ispas e bine a semana porumbul, ca altfel nu se mai coace.

26 s. (de la 01:11) – 27 d – 28 l. – (pana la 09:06) luna in crestere – Luna in Leu

- pe 26 – mai bine ne abtinem de la semanat diverse culturi daca avem de gand sa obtinem seminte, deoarece calitatea va fi foarte scazuta
- pe 27 culegem plante medicinale si condimentar aromatice care intremeaza inima
- mai intarziem cu udatul si hranitul, dar si cu plivitul si afanatul
- bulboasele ingalbenite/vestejite pe jumatate sau trei sferturi , le scoatem, le punem la uscat in loc ferit de lumina si aerisit, apoi le adapostim in pungi din hartie si notam ce am ascuns acolo, ca sa stim ce plantam la toamna
- pe 28 punem calistefus (ochiul boului), crocusi, plante/flori cataratoare, vita de vie
- rarim, afanam, plivim, dar si plantam/transplantam
In ziua de 26 exista superstitia ca vin tantarii inapoi de unde plecasera la venirea frigului. Daca omorai tantari pana-n ziua de echinoctiu, tantarii se inmulteu de doua ori, daca omorai tantari dupa aceasta data, numarul tantarilor scadea la jumatate.
In aceasta zi se seamana hrisca.
Pe 27 daca e frig si bate vant rece, nu te astepta la recolta de castraveti

28 l (de la:09:06) 29 ma – 30 mi. (pana la 13:45) – luna in crestere – Luna in Fecioara

- nu semanam legume defel
- in schimb ne delectam cu florile: semanam, plantam, transplantam si phlox, si aster, si crini, si gladiole, zzinia, tagetes, amarant, regina noptii, dalii anuale, petunii, salvie
- „prindem„ msutatile capsunilor (da, stiu, se numesc stoloni)
- semanam plante medicinale, condimentar aromatice, ridichi, fasole
- nu taiem pomii si arbustii fructiferi
- putem construi din uscaciuni casute pentru arici, pasari
- culegem plante medicinale

30 mi. (de la 13:45) – 31 j – luna in crestere – Luna in Balanta

- semanam si plantam culturi de legume pentru pastrare indelungata
- scoatem afara rasadul de castraveti (varsta de15-20 zile), de conopida si gulie cu 5-6 frunze deja, fasole
- divizam bujori, irisi, phlox, crizanteme, delphinium, alte perene
- „prindem” mustatile capsunilor
- nu taiem, nu udam
- inradacinam butasi
- hranim
Pe 30 cartofii se musuroiau pentru prima data
In asta zi taranii se rugau Bunului Dumnezeu si Naturii sa nu-i ocoleasca ploile, dar nici sa nu-i inece

Dragii mei, materialul este o combinatie din mai multe calendare alcatuite de astrologi priceputi, la care am mai adaugat ceva, cred eu, interesant si distractiv.

Mai am o observatie de facut: este drept ca acest calendar este calculat pe longitudinea si latitudinea care cuprind si tara noastra, dar tot atat de adevarat este si faptul ca, ghidandu-ne dupa acest calendar, nu trebuie sa uitam (asa cum ne-au atras atentia multi dintre prietenii nostri) de conditiile specifice zonei in care salasuim. Este foarte important, pentru ca diferentele se pot repercuta neplacut asupra muncii depuse.

De aceea mai exista un calendar, pe zodii, unde se arata ce e bine de facut si de la ce sa ne abtinem in materie de gradinareala in perioada respectiva.

Pe aceeași temă:

1. Calendar lunar: februarie 2012
2. Calendar lunar: martie 2012
3. Calendar lunar aprilie 2012

Azi am adăugat un nou blog în blogroll: agricultura sustenabila. Colega mea, inegalabila phlox mi-a trimis linkul, iar initiativa din acest articol mi se pare foarte interesantă, citez:

Îndrăzim să visăm: traducere cu traducere, vom pune la dispoziţie conaţionalilor nededaţi în ale limbilor străine lucrările de care este nevoie ca să grădinărească fără biocide, întru obţinerea de hrană curată şi care să nu coste viaţa fluturilor şi puritate apelor freatice. Credem cu străşnicie că putem face ceva pentru a-i ajuta pe cei care vor să producă hrana local, la scară mică şi fără inputuri energetice masive. Credem că soarta noastră este diferită de cea a prizonierilor unui sistem care produce fructele în America de Sud, le coace în cala unui vas şi le vinde în anoste ambalaje de carton într-un supermarket. Credem, şi nu vom obosi să credem.[...]

Pe cei care incă nu sunt convinși că merită să încerci cultivarea legumelor în grădină, evitând chimicalele, îi invit să citească aici.

1 d. (de la: 11:35) -2 l.- 3 ma. (pana la 16:53) – luna in crestere – Luna in Leu

„Sâmbăta lui Lazăr numită și Moșii de Florii sau Sâmbăta Morților, obișnuindu-se ca, în această zi, femeile să facă plăcintele lui Lazăr și să le dea de pomană. În sâmbăta lui Lazăr, la sate, femeile nu torc deloc, pentru ca nu cumva morții, care așteaptă la poarta Raiului, să revină pe pământ. Totodată, se practică datina Lăzărelului, practică care amintește de un străvechi zeu al vegetaţiei ce murea şi renăştea la începutul fiecărei primăveri. „

- pe 1 fie luptam cu daunatorii pomilor si arbustilor fructiferi, daca o permite vremea, putem afana, fie ne ocupam sa plantam, mutam, dalii si bujori
- taieri de formare la pomii fructiferi si decorativi
- pe 2 si 3 semanam gazonul, putem altoi, taia, forma si planta (cu sistem radicular inchis) pomii si arbustii fructiferi si decorativi, putem semana flori de paie, sa curatam batatura si ograda
- nu se recomanda udarea si hranirea
Insalatoarea luna, care vine ori cu vreme extrem de calduroasa si prielnica ori cu valuri de frig si ploi, i-a facut pe oameni sa devina la fel si sa se insele unii pe altii de 1 aprilie. De aici si obiceiul pacalelilor. 1 aprilie este o zi vesela din traditia romanilor. Se spune ca daca nu pacalesti pe cineva de 1 aprilie, vei fi tu pacalit tot anul. Pacalelile au rolul de a inveseli lumea si de aceea, nu sunt motive de cearta. Este singura zi cand nimeni nu are voie sa se supere pentru o gluma facuta asupra sa.

3 ma. (de la 16:53)- 4 mi- 5 j. (pana la 18:32) luna in crestere – Luna in Fecioara

- pe 4, afanam si ingrijim pamantul, acolo unde e posibil, fireste
- pe 5 – semanam mararul si patrunjelul, putem planta bujori si dalii, crocus narcise, lalele, cele pe care am uitat sa le plantam din taoamna
- putem repica
- continuam ingrijitul flacailor si mandrelor datatoare de fructe
- putem uda si hrani
- dereticam prin solar/sera, camari si beciuri
- poate ar fi bine sa nu semanam nimic pentru rasaduri, exista riscul sa avem o recolta slaba.

5 j (de la: 18:32) in crestere pana la 20:18 – 6 v LUNA PLINA la.20:18 -7 s – (pana la: 18:17) luna in descrestere – Luna in Balanta -

- pe 6 continuam activitatea legata de plantat si transplantat pomi si arbusti fructiferi putem semana pentru rasad radacinoase, morcov, sfecla, ceapa si usturoi, tomate, praz, varza si conopida soiuri timpurii, plante cu bulbi
- putem incepe semanatul verzei si ardeilor pentru rasadurile din spatii deschise, a tomatelor, cepei, radacinoaselor prevazute pentru pastrare indelungata.
- pe 7 trebaluim in continuare pe langa pomi si arbusti. Se vede treaba ca asta este luna propice plantarilor, transplantarilor fructiferelor de tot felul. Acum este momentul de glorie pentru caisi, piercici, visini, pruni, arbusti decorativi! Semanam anuale rezistente la frig, dar si morcov si varza china
- e sfarsit de saptamana, ne-ar prinde bine o plimbare in natura.

7 s. (de la 18.17) – 8d. Duminica Floriilor – 9 l (pana la 18:12) luna in descrestere – Luna in Scorpion

- ne este permisa plantarea bulboaselor , plantelor condimentar-aromatice, udam, hranim,rasadurile, plantele din sera/solar, plantele de interior.
- luptam profilactic cu dusmanii iţiţi sau ascunsi ai protejatilor nostri
- udam, hranim rasadurile si plantele cu organica, semanam pentru obtinerea de rasaduri: verdeturi- busuioc, patrunjel, ceapa verde, tomate, praz, varza si conopida soiuri timpurii , flori cu bulbi
În această zi de sărbătoare creștinii culeg ramuri de salcie înmugurite, pe care le duc la biserică, unde preotul le sfințește și le stropește cu agheasmă. Aceste ramuri sfințite sunt păstrate peste an, fiind folosite la vindecarea diferitelor boli sau la alungarea furtunilor, norilor grei sau vijeliilor; Ramurile de salcie reprezintă renașterea anuală a vegetației, dar și ramurile cu care Isus Hristos a fost întâmpinat atunci când a intrat în Ierusalim; Animalele din gospodării sunt hrănite cu  ramuri de salcie pentru a fi sănătoase tot timpul anului; O altă superstiție spune că în această zi a Floriilor e bine ca hainele, cuverturile, covoarele sau alte țesături să fie aerisite; O superstiție a sărbătorii Floriilor spune că cei care nu vor serba ziua de Florii se vor umple de pistrui; Se spune că așa cum va fi vremea în duminica Floriilor, așa va fi și în duminica Paștelui; În ziua Floriilor sunt serbate persoanele care poartă nume de floare. VN:F [1.9.14_1148]

9 l (de la 18:12 ) – 10 ma. 11 mi. – (pana la 20:01), luna in descrestere – Luna in Sagetator

- pe 9 afanam, stropim impotriva daunatorilor plantele din spatiile inchise

- putem semana doar ardei iute, plante aromat-condimentare si verdeata pentru consumul imediat Ca obiceiuri și superstiții, în Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. “Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”

- la plantari si udari – renuntati pentru ziua de 10 În Marțea Seacă, există superstiția conform căreia țăranii trebuie să se spele ritualic pentru a seca bolile. Centrându-se pe termenul generic al săptămânii (a seca, secare, secat), ziua este caracterizată de practici magice ambivalente, ce utilizează atât magia negativă (interdicții pentru a nu stârni golul, secul, nenorocul), cât și pe cea pozitivă (scăldatul ritualic, pentru a seca bolile). – pe 11 stam cuminti, nu plantam-transplantam lasam pamantul sa-si traga sufletul, dar ne ocupam de pregatirea locurilor pentru gropile de compost
- luptam cu daunatorii in toata aceasta perioada (9/11) În anumite zone, există obiceiul ca miercuri seara, când soarele asfințește, copiii să meargă cu colindul, la sfârșit primind ouă pentru a le roși.

11 mi.(de la 20:21)- 12 j.-13v -14s-(pana la 00:47) luna in descrestere – Luna in Capricorn

- continuam sa luptam cu daunatorii, verificam tot ce se poate verifica intr-o gradina si gospodarie
- 12 -13 semanam afara (spatii neprotejate) radacinoase si bulboase
- semanam pentru rasaduri: castraveti, dovlecei, dovleci, dar si culturi perene si de leume pentru pastare indelungata
- reparam garduri, mesterim poteci, alei, scoatem radacinile pomilor taiati candva
- indepartam buruienile sacaitoare,
- luptam cu daunatorii si cu bolile protejatilor nostri
- semanam perene
Joia Mare este ziua în care se roșesc ouăle. Tot în Joia Mare se ține post cu mâncare uscată, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc.
În Vinerea Mare, numită și Vinerea Neagră, cea mai tristă dintre tristele zile ale pătimirii Domnului, rememorăm aducerea la judecată, batjocorirea, schingiuirea, răstignirea, moartea și îngroparea lui Iisus. În ziua Vinerii Mari, tradiția ne mai spune ca este bine să se țină post negru. În același timp credincioșii, care nu pot, totuși, posti negru, nu trebuie să mănânce urzici, iar în mâncare nu se pune oțet, deoarce lui Iisus i s-a dat să bea oțet după ce a fost biciuit.
Dacă va ploua în Vinerea Mare, anul va fi unul mănos; dacă te scufunzi în apă rece de trei ori în Vinerea Mare, vei fi sănătos tot anul; femeile nu au voie să coase, să țese, nu coc pâine sau altele asemenea, fiindcă este mare pericol de boală și spirite rele.

14 s. (de la 00:47)- 15 d – 16 l. – (pana la: 08:37) luna in descrestere – Luna in Varsator

- pe 14 ar trebui sa continuam sa ne masuram fortele cu dusmanii vizibili si cu cei ascunsi ai obladuitilor nostri. În ziua Sâmbetei Mari, conform tradiției străvechi, femeile se spală pe cap, se piaptănă, se îmbracă în haine curate, se închină și se roagă la icoane, apoi se apucă de plămădit.  Pot termina, însă, toate treburile casei. Ca o superstiție, în cuptor, vasele trebuie puse doar cu mâna dreaptă, iar numărul tăvilor în care se face cozonacul sau pasca trebuie să fie cu soţ, altfel pot apărea necazuri în anul care urmează. Ca obiceiuri românești și tradiții, în Săptămâna Mare, e bine ca toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu toţi cei cu care au fost în duşmănie.

VN:F [1.9.14_1148]

- verificam serele/solarele, afanati, daca trebuie, inlaturati ce prisoseste
- nu udam si nu plantam/transplantam.
- dereticam prin ograda, batatura, facem revizia uneltelor
- dar, mai sunt pregatiri de facut maine este Sarbatoare Sfanta!
- pe 15 Este ziua Sfintelor Pasti – CRISTOS A INVIAT!

16 l. (de la: 08:37)- 17 ma. – 18 mi. – (pana la 18:58)-luna in descrestere – Luna in Pesti

- 16 zi propice pentru dereticat prin solar/sera
- hranit cu „organica”
- putem face stropiri profilactice la pomii si arbustii fructiferi dar mai bine ne odihnim, e zi incondeiata cu rosu.
- pe 17 si 18 putem face tot ce ar fi trebuit pe 16 , si, in plus, putem altoi, semana in camp deschis solanacee, pastaioasele, varza, ridichi, radacinose timpurii,
- putem pune cartofii timpurii, legumele de frunza, verdeturi.
Iata cate putem face!
In ziua de 18, se spune ca greierii se trezesc din somn

18 mi(de la 18:58)-19j -20 v.- 21s.- (pana la 07:05) luna in descrestere – Luna in Berbec

- continuam cu lupta cu daunatorii, cu altoitul si butasitul, toaletatul si udatul gradinii si, in plus,
- mai punem si conopida in sere/solar,
- pe 19 afanam, ne ocupam de taieri sanitare, prasim
- pe 20 continuam cu ceea ce faceam ieri, dar, deopotriva putem planta gladiolele si daliile

21s LUNA NOUA la 10:18- 22 d (de la 07:05)- 23l (pana la 20:05) luna in crestere – Luna in Taur

- este sfarsit de saptamana si Luna Noua, iata doua motive serioase pentru odihna, plimbari, vizite, drumetii.
In ziua de 21, daca rasaritul este limpede, vara va fi vesela si insorita, daca va fi posomaorat si vara va fi posaca si plangacioasa
- pe 22 e timp prielnic pentru plantarea tuturor radacinoaselor si plantelor decorative cu bulbi
- se pot planta-transplanta pomi si arbusti fructiferi si decorativi
- putem semana, planta , transplanta florile perene
- putem transplanta plantele de interior si culturile din spatiile protejate
- pe 23 ne putem ocupa de formarea viitoarelor gropi de compost, de semanat radacinoase, leguminoase, varza si ridichi. Sau, mai bine sarbatorim Gherghinele si Gheorghii, Georgetele si Georgii, Jorjii si Jorjettele
- in toate zilele acestea ne este permis sa udam: la radacina, prin stropire, daca nu cumva Bunul Dumnezeu nu s-a ocupat deja de acest aspect.
În ziua Sfântului Gheorghe, creștinii pun la porțile caselor crenguțe de fag, brazde cu iarbă verde sau  smocuri de iarbă în stâlpii de susținere ai porților. Se spune, din bătrâni, că Sfântul Gheorghe, când vine, își leagă calul de un stâlp al porții și paște iarba. Animalele, pentru a fi ferite de farmece, vrăjitorii și boli, sunt protejate cu crenguțe de leuștean puse la intrarea în grajduri. Obiceiul de a pune crenguțe de fag și iarbă verde la porți are o dublă semnificație. Pe de o parte, simbolizează venirea primăverii, verdele reprezentând renașterea naturii și trezirea la viață a vegetației. Pe de altă parte, crenguțelor cu muguri le sunt asociate puteri nebănuite de ocrotire a pășunilor și fânețelor împotriva duhurilor rele. Chiar și cei ai casei, pentru a fi protejați de junghiuri rele și boli necruțătoare, trec prin fumul și flăcările unui foc aprins, iar vitele și casele se afumă, la rândul lor cu tămâie. O supersiție legată de Sfântul Gheorghe spune că de ziua Sfântului Gheorghe nu e bine să dormi, pentru că vei lua somnul mieilor și vei fi adormit tot anul. Tot în ziua Sfântului Gheorghe, o altă superstiție spune că dacă te duci pe malul apei, stai culcat pe burtă și se întâmplă să vezi un pește, ai noroc tot anul. Încă o superstiție spune că dacă în dimineața zilei de Sfântul Gheorghe, alergi înainte de a răsări soarele, o să fii sprinten și sănătos tot anul.

23 l (de la 20:05) – 24 ma.- 25 mi – 26 j. (pana la 08:42)- luna in crestere –Luna in Gemeni

- pe 24 se recomanda semanarea plantelor cataratoare si acoperitoare de sol.
- seara putem actiona sanitar – profilactic asupra lor
- ne putem ocupa de capsuni in toate felurile, fara sa udam
- pe 25 este permis sa semanam borceag (mazare parfumata), hamei, fasole, valeriana, phlox subbulata, alte plante cataratoare
- si astazi ne ocupam de capsuni, plivim, rarim, acoperim, dar
- nu hranim si nu udam
- taieri de formare si sanitare a pomilor si arbustilor fructiferi
- putem planta trandafiri
In ziua de 25, este cunoscuta ca ziua in care Mos Martin se trezeste si iese din barlog.

26 j. (de la 08:42) 27 v– 28 s. (pana la: 19:10)- luna in crestere Luna in Rac

- pe 26 udam, hranim
- ingrijim bostanoasele, castraveti, vinete, dovlecei, dovleac,
- timp prielnic pentru plantari, transplantari, mai putin pomi si arbusti fructiferi.
- pe 27 continuam ce faceam ieri, ne ingrijim de rasadul vinetelor, castravetilor ardeilor, dar si al bostanoaselor
- semanam castraveti, punem cartofii timpurii, morcov, sfecla
- ni se permite altoirea, semanarea oricaror culturi, mai putin plantarea pomilor fructiferi; in schimb, butasii vor avea sanse „de prindere” suta la suta,
- pe 28 ne jucam cu apa, udam!, hranim!
- semanam culturile cu frunze, verdeturi, tomate, legume bostanoase, continuati cu pusul cartofilor timpurii

28 s. (de la 19:10)- 29 d – 30 l. – luna in crestere – Luna in Leu

- pe 29 – dimineata udam din plin gradina de legume si livada. Desigur, daca nu ploua…
- 30 – semanam gazon de orice fel, rustic, nobil, japonez, oriental
- stropim pomii impotriva daunatorilor zburatori
- rarim, afanam, plivim

Pe 29 aprilie, batranii mergeau sa vada cum curg apele pe rape: de curgerea era vesela si zglobie peste zi, iara-n seara se domolea (posibil ingheta), se asteptau la rod sarac in anul acela.
Pe 30 aprilie, tot batranii, inteleptii satului, verificau care dintre mesteacan si anin si-a rasucit primul frunzele la lumina. De era mai grabnic Mesteacanul, vara urma sa fie uscata. De era Aninul mai harnic, se asteptau la vara ploioasa.

Dragii mei, materialul este o combinatie din mai multe calendare alcatuite de astrologi priceputi, la care am mai adaugat ceva, cred eu, interesant si distractiv.

Mai am o observatie de facut: este drept ca acest calendar este calculat pe longitudinea si latitudinea care cuprind si tara noastra, dar tot atat de adevarat este si faptul ca, ghidandu-ne dupa acest calendar, nu trebuie sa uitam (asa cum ne-au atras atentia multi dintre prietenii nostri) de conditiile specifice zonei in care salasuim. Este foarte important, pentru ca diferentele se pot repercuta neplacut asupra muncii depuse.
De aceea mai exista un calendar, pe zodii, unde se arata ce e bine de facut si de la ce sa ne abtinem in materie de gradinareala in perioada respectiva.

Pe aceeași temă:

1. Calendar lunar: februarie 2012
2. Calendar lunar: martie 2012
3. Calendar lunar: mai 2012

Sper că deja am reuşit să vă pun în temă şi cu o altă însuşire binefăcătoare a cenuşii, cea de leac împtriva bolilor (făinare, phytophtora şi alte boli micotice) şi dăunătorilor.

Cum păstrăm cenuşa

Cenuşa se păstrează ferită de umezeală. O cenuşă plouată nu mai e bună, săraca, de nimic, deoarece toate bunătăţile din ea se duc pe…apa sâmbetei! Mai ales potasiul şi microelementele. Eu o colectez într-un bidon pentru murat varza, ieşit din uz, sau în diferite recipiente cu capac, rămase de la zugrăvit. Nu păstrez în recipiente metalice pe termen lung, să nu dau idei moleculelor să se ia la harţă sau la dănţuială.

Mi -ar plăcea, tare mult, să ştiu că v-am trezit, cât de cât, interesul pentru aşa comoară la casa, sau, mai bine zis, soba omului! Este o prietenă a grădinii, a florilor, legumelor şi pomilor, deopotrivă. Este un ajutor de nădejde şi în ogradă, dar şi în casă. De la una dintre bunici am aflat, că părul şi dinţii, se pot spăla la fel de bine, şi cu cenuşă, musai de lemne. Părul devine mătăsos, luminos, şi, mai ales, sănătos. Cum făcea bunica mea „şamponul”? Simplu. Folosea „apa de cenuşă” preparată din cenuşă şi apă fiartă în cantităţi egale, ţinută vreo două ore şi apoi strecurată.

Cu „pasta de dinţi”, anume preparată din cenuşă de lemne cernută fin şi ţinută pe vărful degetului, ne punea să frecăm, cu osârdie, de sus-in-jos, dinţii ca să devină mai albi, iar gingiile, mai zdravene. În treacăt fie spus: bunica n-a făcut cunoştinţă cu stomatologul şi nici n-a ştiut, până la adânci bătrâneţe, ce sunt durerile de dinţi. Şi nici ce este mătreaţa. Vasele le spăla cu o foaie de varză pe care presăra cenuşă sau cu urzici, pe care le prăvălea prin aceeaşi cenuşă. Clătea, apoi, în mai multe ape, să „treacă leşia”. Şi rufele le spăla tot cu apă de cenuşă.

Săpunul de casă, cu miros de mentă sau pelin, tot din cenuşă-l meşterea. De la ea am aflat cum, a învăţat de la o prietenă ardeleancă, cunoscută la Baile Felix, să păstreze slana fără răcitor (înaintaşul frigiderului). „Iei, tu, fată, o ladă încăpătoare în care pui cenuşă de lemne, cam de-o palmă, apoi aşterni foaie de ziar; slana o înveleşti în pânză curată de in ori cânepă, apoi într-o hârtie de magazin (n.b. de ambalat) şi acoperi bine cu hartie de ziar. Torni, iară, cenusă de-o palmă şi o ţii tăt aşe până sus. Lada s-o pui în cameră uscată şi răcoroasă, că doar în felul ăsta se păstrează bine slana.”

V-am spus că acţiunea cenuşii se întinde pe o perioadă între 2 până la 4 ani, după ce a fost încorporată?

Nici acum nu v-am convins?

Ba, cred ca da.

Să aveti recolte bogate!

Pe aceeași temă:

1. Cenușăreasa, prințesa ogrăzii: cum folosim cenușa în grădină (1/3)
2. Cenușăreasa, prințesa ogrăzii: cum folosim cenușa în grădină (2/3)

Uitându-mă la cuvintele cheie prin care ajunge lumea pe hobbygradina.ro am observat că cele mai multe căutări în perioada asta sunt legate de tăierea pomilor fructiferi și de tratamentele fitosanitare actuale.

Încă nu este tarziu pentru a efectua tăierile de mentinere sau de formare a pomilor, având grijă ca această operațiune să fie urmată la scurt timp de stropirea cu ulei horticol și de tratamentul de spălare cu fungicidele pe bază de cupru.

Cu răsadurile ar cam trebui sa ne grabim, să aibă timp să se călească până la momentul mutării lor în grădină. La mine, de obicei, problema este, că nu am acasă semințele sau fungicidele necesare și chiar dacă as avea timp să lucrez un pic în grădină sunt blocat și asta poate deveni frustrant, mai ales dacă timpul alocat grădinăritului este extrem de limitat. Îmi aduc aminte cu nostalgie când aveam timp să-mi casc ochii în raioanele de grădinărit a magazinelor zeci de minute sau să umblu zile în șir să-mi achiziționez necesarul de substanțe.

Anul acesta m-am decis să-mi organizez mai bine timpul, iar un pas important este să-mi fac și cumpărăturile pentru grădină online. Dacă aveți de gând să faceți la fel, vă recomand magazinul seminteplante.ro unde găsiți orice produs de care aveți nevoie în grădină. Au o gamă largă de semințe, îngrăsăminte, fungicide sau insecticide, dar și unelte de grădinărit și aveți garanția returnării banilor în treizeci de zile, dacă nu sunteți mulțumiți de produsele comandate. Să grădinărim cu cap, că este mult mai plăcut să-ți petreci timpul în grădină decât umblând în magazine, nu-i așa?

Cum am promis, să continuăm, cu ce putem face cu cenusa:

Ce „DA”

Să trecem la actele filantropice ale Cenuşăresei. Spuneam în articolul precedent, că, prin conţinutul bogat de calciu, are darul de a înmuia aspreala pământurilor acide. De aceea, cănd dorim să ostoim acreala unui astfel de teren, vom folosi la metrul pătrat cam 0,700 kg. – 1,5 kg. de cenuşă de lemn, sau 1,5 kg.– 3 kg. din cea provenită de la resturi vegetale, iarbă sau buruieni, pe care o adâncim la cel mult 10 cm.

Şi aici vin cu o subliniere, şi anume, la pământurile greoaie (lutoase, argiloase) cenuşa va fi încorporată atât la săparea din toamnă cât şi la cea din primăvară. Ştiu ce o să-mi spuneţi: parcă nu eram de acord cu săpatul, pentru că face mai mult rău decât bine. În cazul de faţă avem de-a face cu pământuri grele, care necesită, musai, un astfel de tratament, şi, culmea, săparea va trebui să fie la adâncime de 30, chiar 40 cm! Pe solurile nisipoase, uşurele, afânăcioase, aplicăm cenuşă doar primăvara.

Cenuşa nu conţine clor. Este o afirmaţie, care o face să fie foarte apreciată şi să crească în ochii multor culturi. De meniul şi leacul oferite se bucură şi castraveţii, roşiile, varza cu toate neamurile ei, mazărea, fasolea, cartofii, dovleceii, dovlecii, ardeii, vinetele, rădăcinoasele, dar şi căpşunii, arbuştii şi pomii fructiferi. Nu, nu am uitat să pomenesc florile; şi cele anuale, dar şi cele perene sunt mari amatoare de zguri vegetale. Prăfuiţi, sau înglobaţi cenuşa, de jur-împrejurul tufelor de bujori. Ei fac parte dintre plantele – egoist, care nu dau nimic, ci doar consumă, aşa că, un astfel de tratament va fi foarte apreciat şi de îmbujoraţi, dar şi de pământul, care nu va mai fii secătuit.

Cum se aplică, parcă simt întrebarea plutind în aer. Aplicarea se poate face în mod diferit. Sub formă de „apă de cenuşă” (mod de preparare I: 500 gr de cenuşă opărim cu 5 l apă fiartă, sau fierbem 15 minute; lăsăm să se limpezească (decanteze), scurgem apa limpezită şi adăugăm încă 5 l de apă „stată”, adică, apă de ploaie, sau nu, stată în soare pănă se încălzeşte.

Mod de preparare II: luăm o găleată de 10l, punem cenuşă cam pe sfert şi adăugăm apoi, peste ea, apă, aproape de plin. Lăsăm acoperit, afară, cam 1 săptămână – 10 zile. Scurgem apa limpede, adăugăm apă pănă la 10 l şi folosim. Peste cenuşa rămasă mai putem pune apă şi folosi încă de vreo două ori, numai că, în felul acestea, fireşte, concentraţia va fi mai slabă), pulverizand pe suprafaţa solului, sau, direct, pe plante.

Când aplicăm cenuşa sub formă prăfoasă, şi o presărăm de jur-împrejurul culturilor, va trebui, totuşi, avut grijă s-o încorporăm, udând bine în urma ei, ca s-o fixăm mai abitir şi la propriu (să n-o zburătăcească vânturile mai agitate), şi la figurat (ca să ajungă mai lesne la plantele noastre înfometate). Un alt mod, ar fi acela, cu care eu mă împac cel mai bine, nefiind nevoită să fac pauze de folosire a ei, şi anume, direct în lăcaşurile de plantare la momentul transplantării sau al plantării la locul definitiv.

Şi vin cu câteva exemple:
(1 lingură = 6 gr. cenuşă; 1 pahar de 200ml = 100gr cenuşă; un borcan de 500 ml = 250 gr cenuşă; 1borcan de un litru = 500 gr. cenuşă.)

• răsad de legume – se recomandă – 8 – 10 gr în lăcaş; eu pun o lingură, iar în timp, până la plantarea la locul definitiv, mai duşuiesc cu apă de cenuşă
• castraveţi, dovlecei, patisson – se recomandă – 6 – 12 gr în lăcaş; eu pun vreo 2 linguri rase
• cartof – se recomandă – 60 – 100 gr; eu pun în lăcaş, sau pudrez fiecare crump, cu câte o linguriţă de cenuşă. Pudrez tufele, până ce nu s-a topit roua, după ploi, sau după ce le stropesc chiar eu, aşa, ca să se prindă mai bine cenuşa de frunze; astfel, vargatului de colorado îi piere cheful de a rumega din frunze, iar pe ciupercă n-o mai bate gândul să invadeze tarlaua.
• mazăre – se recomandă -15 – 20 gr; eu pun în fiecare cuib cam 2-3 linguri cu vârf . Pudratul este nelipsit, mai ales după ploi. ardei gras, vinete, roşii – se recomandă – 18 gr în lăcaş. Eu pun cam 3 linguri bune, şi, nu uit ca, după fiecare ploaie, să pudrez peste frunze şi rod, astfel, ca ciuperca, să nu se prindă de ele.
• varză – la plantare pun în lăcaş cam o lingură, iar, peste vară, am grijă să pudrez, de jur-împrejur, să nu permit melcilor şi limacşilor să-şi croiască drum pănă la înfoiata noastră, dar şi peste ea, anume ca să n-o recunoască marele fluture alb şi să nu se aşeze la casa lui pe foile ei. În plus, prin metoda aceasta, primeşte şi hrană.
• căpşuni, zmeur – se recomandă -100 – 150 gr; eu pun cam 1 cană pe lângă tufă, sau, la zmeur, presar de-a lungul rândului, socotind o cană la fiecare 3-4 fire. Pudratul stă la loc de cinste. Goneste lighioanele nesăţioase, dar şi ciupercile mişele. Mult se mai bucură pomii de trataţia cu cenuşă.

Să vă spun ce şi cum am învăţat eu să procedez. O dată la 3-4 ani fac următoarea operaţiune: în jurul trunchiurilor pomilor mei fructiferi (pe tot cuprinsul coroanei) fac un şanţ nu mai adânc de 10-15 сm, cu mare grijă, să nu stric rânduiala rădăcinilor. În „tranşeea” creată torn cam 5-6 găleti de apă, în care pun câte două căni de cenuşă/galeată, sau, presar cam 1 kg de cenuşă (aceasta este raţia pentru un pom matur). Apoi, repejor, acopăr şanţul la loc.

Dacă presar cenuşă „crudă”, am grijă să arunc peste ea foi de varză, foi de lobodă, de spanac, urzici, păpădie, sau orice alte „buruieni”, fără seminţe şi fără rădăcini. Cei mai mulţumiţi sunt vişinii şi prunii, dar şi merii şi perii. De departe, însă, cel mai fericit este coacăzul. Pentru el pun de-o parte cate trei pahare pline cu cenuşă. Pun de jur-împrejur, adâncind un pic, apoi îi mai fac şi un „duşuleţ uscat”, ca să-i alung eventualii colocatari. Agrişului îi fac, regulat, „duşuri uscate”, după ce am stropit cu nişte soluţie de detergent de vase, cum am învăţat de la o inimoasă prietenă de pe blog.

Duşurile, fireşte, se fac şi cu soluţie de cenuşă, pe care o obţinem un pic altfel: Într-o găleată opărim vreo trei pahare de cenuşă cu apă clocotită (aproximativ 5 litri), după care lăsăm să fiarbă cam jumătate de oră. Lăsăm să se liniştească, apoi strecurăm, mai adăugăm apă pâne se fac cei 10 litri la loc şi adăugăm nişte detergent de vase sau săpun lichid, cam un căpăcel. Duşurile le fac pe timp uscat şi pe înserat, anume la vreme de bucureală a dăunătorilor.

Pe aceeași temă:

1. Cenușăreasa, prințesa ogrăzii: cum folosim cenușa în grădină (3/3)
2. Cenușăreasa, prințesa ogrăzii: cum folosim cenușa în grădină (1/3)

Nania, mă întrebă într-o bună dimineaţă Lu, nepotul meu de 4 ani şi un cârstac, de ce-şi pun oamenii mari cenuşă-n cap? De ce nu le spui că e mai bine să o arunce în gradină, la flori, aşa cum faci tu? Tiii, şi uite aşa mi-a venit ideea să vă spun ce să faceţi cu ea, cu cenuşa, dacă vă prisoseşte cumva.

Sunt sigură, că mulţi dintre cei cu dare de pământ, folosesc cenuşa drept îndreptar de bună-stare a ogrăzii. Că o fac dintr-o virtute a obişnuinţei seculare, sau cu ştiinţa că e un lucru cât se poate de preţios, nu ştiu să vă spun. Dacă stau să mă gândesc, oricum ar fi, tot bine este.

Dar, mai există o categorie de gospodari cei, care cârtesc şi bombănesc în bărbi. Aşa că, m-am pus pe scris aste rânduri mai mult pentru domniile lor, doar-doar i-oi îndupleca să-şi plece urechea şi înţelegerea asupra celor ce urmează.

Trebuie să recunosc, din start, că am început să folosesc cenuşa, pentru că aşa am vazut că se face pe la vecinii de la „moşie”. Apoi, au fost auzite vorbe de clacă, cum că, de fapt, cenuşa , netrebnica, face numa rău. Cum nu-mi place să plutesc în neştiinţă, m-am băgat repejor prin nişte cărţi, am început să pun întrebări, am „goagălit”, pentru că, trebuia, musai, să-mi satisfac paraxenia. Ei, şi am pus dimpreună ce mai ştiam eu, cu ce am aflat de la minţi mai luminate şi mai experimentate, iar rezultatul îl vedeţi mai jos.

CENUŞA: îngăşământ mineral desăvârşit, minunăţie a naturii, născută din jale şi trup de lemne, praf de mântuire pentru ţărâna obidită, aduce binefacere şi primeneală în orice ogradă cu respect de pământ. S-a pregătit ea cu multe bunătăţi şi leacuri: are prin boccele mulţime de elemente din răbojul bătrânului chimist, Mendeleev, vreo 74 la număr: şi potasiu, şi fosfor sub formă numa bună de asimilat de pământurile mai acre din fire, ca să se molcomească, să devina primitoare de rod, are şi calciu, şi magneziu, fier, sulf şi zinc. A mai pus şi căteva microelemente, din cele trebuincioase legumelor, perenelor, dar si pomilor şi arbustilor dătători de fructe: bor, mangan, cupru, zinc, molibden şi nu mai continuu, că mai avem multe lucruri interesante de aflat.

Proprietăţile cenuşei

In amănunte tehnice n-am să intru, în schimb, am să menţionez câteva lucruri bine de luat în seamă. Cenuşă mai multă „lasă”, nu trunchiul sau ramurile, cum s-ar crede, ci coaja si frunzişul. Felurite esenţe, lasă în urma lor şi o cantitate diferită de cenuşă. Vârsta lemnului, are şi ea importanţa ei.

Apoi, din punct de vedere al conţinutului de elemente benefice, cea mai mare cantitate de potasiu o găsim în cenuşa provenită de la tulpinile de floarea soarelui (35-38%!), de la resturile vegetale (17,9%) urmată de cea provenită de la esenţele de foioase (14%), pe câtă vreme în cea de răşinoase – doar 3-7%. Cenuşa provenită de la oase se remarcă printr-un conţinut important de elemente fosfo-potasice. Aceste tipuri de cenuşă sunt prielnice pentru aproape toate culturile pe care le adăpostim în ograda noastră: legume, fructe, flori. În schimb, cenuşa de turbă, săracă în elemente hrănitoare, ar fi bine s-o amestecăm cu compost, sau, în cel mai bun caz, s-o punem la treabă când e vorba de amendarea solului cu calciu (această cenuşă având o concentraţie de 15% calcar) şi atât.

Oricum, s-o utilizăm in stare pură, nu e indicat, deoarece putem face mai mult rău decât bine. Nu întâmplător am adus în discuţie şi acest lucru, pentru că, mulţi consideră cenuşa neprietenoasă şi spun cam aşa: „aveti grija cu cenusa, pentru ca are efecte benefice pe termen scurt, dar pe termen lung va stricati gradina, documentati-va mai mult despre efectul cenusei asupra pamantului”. Şi atunci mă simt obligată să fac următoarea menţiune.

Ce „NU”

Cele afirmate mai sus, nu-s chiar departe de adevăr, numai că trebuie limpezite, un picuşor, împrejurările. Este vorba, mai curând de cantitatea înglobată, decât de durata de administrare.

Aşa că, vom puncta câteva lucruri trebuincioase: datorită faptului, că cenuşa conţine un procent însemnat de calciu, ea are proprietatea de a îndulci pământul, sau, în limbaj mai sec – creşte reacţia alcalină a substratului. Acest lucru face greoaie trecerea şi pătrunderea elementelor hrănitoare din sol în plante; de aceea, îngrăşămintele, care conţin azot (bălegar, găinaţ de pasăre, fecale, sulfat de amoniu, uree, etc.), nu se vor aplica laolaltă cu cenuşa, ci la o distanţă de cel puţin o lună după ce am prăfuit cu ea.

Din acelaşi rezon, cenuşa nu va fi folosită nici în preajma plantelor acidofile (azalee, camelii, rhododendroni, hydrangeea, afin, merişor, răchiţele, erica, calluna, conifere) şi nici pe solurile cu pH7 şi peste. Pe dumneaei, cenuşa, este bine s-o adăugăm în substrat, pe suprafeţe mai întinse, o dată la cel putin 2 ani, dacă nu chiar la 3-4 ani, căte 100-200gr./m2. Teoretic, cam asta ar fi norma.

De aplicat drept leac, îngrăşământ foliar sau aşezată cu potriveală suficientă în lăcaşul de plantare, o putem face an de an, în limitele simţirei de sine. Şi, ca să închei cu acest capitol, „ce să nu faci”, vă mai spun: sub nicio formă nu folosiţi cenuşa din arderea gunoiului, lemnului tratat sau vopsit, a cărbunelui, sau, şi mai rău, de la arderea diverselor plastice sau a cauciucului. O astfel de cenuşă ascunde chimicării primejdioase şi metale grele, care vor otrăvi, în loc să hrănească, pamantul şi plantele.

În partea a doua, vă voi povesti cum puteți prepara și folosi cenușa în grădină!

Pe aceeași temă:

1. Cenușăreasa, prințesa ogrăzii: cum folosim cenușa în grădină (3/3)
2. Cenușăreasa, prințesa ogrăzii: cum folosim cenușa în grădină (2/3)

Caracteristici si efecte terapeutice

Cuisoarele sunt recoltate dintr-un arbore tropical vesnic verde, cu inaltimea de 10-20 de metri, originar din insulele Moluce (Indonezia). Florile copacului sunt alb-rozalii, sub forma de clopotei, grupate in buchete, iar frunzele sunt ovale, persistente, groase si lucioase. Se recolteaza bobocii florali de la arbori in varsta de peste 6 ani, manual, de doua ori pe an.

Dupa uscare lenta la soare, capata un aspect cuneiform si un miros placut, picant, puternic aromat si gust intepator. Acestea sunt cuisoarele care ajung la noi, fiind printre primele condimente folosite.
Sunt considerate printre cele mai puternice dezinfectante naturale, avand si alte calitati curative importante.

Cuisoarele contin un ulei esential cu un continut de pana la 95% eugenol, o substanta chimica responsabila pentru ansablul proprietatilor terapeutice. Simpla enumerare a lor este impresionanta, cuisoarele find antiseptice, antiparazitare, antibacteriene, antifungice, antivirale, anestezice, analgezice(calmeaza durerea), antiinflamatorii, tonice, stomahice(favorizeaza digestia), carminative(antibalonare), antiulceroase, antitrombotice, antioxidante si anticancerigene.

Datorita faptului ca sunt antiseptice, sunt eficiente impotriva streptococilor si stafilococilor, dar si in afectiuni digestive si genitale cauzate de bacterii.
Cuisoarele stimuleaza pofta de mancare si ajuta digestia, actioneaza contra vomei, colicilor si sughitului. Inlatura viermii intestinali. Este important deoarece se acrediteaza din ce in ce mai mult ideea ca sursa tuturor bolilor sunt parazitii. Cuisoarele fac parte din cel mai eficient program de deparazitare cunoscut, alaturi de tinctura de coaja de nuca neagra si pelin(protocolul Clark).

Cuisoarele intaresc imunitatea prin cresterea numarului de globule albe din sange, contribuie la scaderea vitezei de coagulare a sangelui, prevenind astfel tromboza. Pot fi folosite cu succes in inflamatii oculare, ale urechii, ca analgezic si antiseptic dentar.

Administrarea in diverse afectuini

Pentru combaterea colitei de putrefactie si a disfunctiilor biliare se pun in salatele de fructe 1-2 varfuri de cutit de cuisoare pisate. Aceste salate se consuma inainte de mese, iar cura dureaza o saptamana. Impotriva balonarii se ia un varf de cutit de pulbere de cuisoare inainte si dupa masa. Gustul este foarte greu de suportat, dar efectul este mai puternic decat al oricarui medicament.

Pentru prevenirea racelilor si remedierea rapida a respiratiei urat mirositoare se mesteca 1-2 cuisoare. Durerile de dinti sau gingivale pot fi ameliorate cu ajutorul cuisoarelor, apasand locul dureros. Se poate aplica local si uleiul de cuisoare, care nu doar ca” ia durerea cu mana”, dar si dezinfecteaza bine locul si previne infectiile. De altfel, uleiul de cuisoare poate fi folosit si dupa extractiile dentare pentru a steriliza periodic locul. In faringite si dureri de gat este indicat sa se mestece cuisoare prajite.

Pentru tratarea astmului bronsic se foloseste o infuzie preparata din 2 cuisoare, 15 frunze de busuioc, 10 boabe de piper negru fierte in prealabil. Intrucat cuisoarele stimuleaza masculinitatea, se poate prepara un ceai din 3 cuisoare macinate amestecate cu ceai negru, iar efectul afrodisiac este garantat.

Pentru potentarea efectului antioxidant si anticancerigen se poate folosi infuzia dintr-un baton pisat si o lingurita de ceai verde la 200 mililitri de apa. Se infuzeaza acoperit 5 minute si se bea inainte sau dupa mese.
Administrarea cuisoarelor este contraindicata persoanelor care au probleme cu coagularea sangelui si femeilor insarcinate. De asemenea, supradozarea irita sistemul nervos central.

Conservarea alimentelor

Cuisoarele sunt un conservant natural, sanatos al alimentelor. Un singur baton pus intr-o fiertura de carne ii va prelungi acesteia termenul de valabilitate cu 24 de ore. Astfel, cuisoarele ar putea inlocui cu succes antioxidantii sintetici, nefastele E-uri care se folosesc in prezent pentru ca alimentele procesate sa nu se strice.

Potrivit unui studiu recent efectuat de cercetatorii spanioli, cuisoarele contin cei mai puternici antioxidanti naturali, amana oxidarea lipidelor, reusind sa pastreze alimentele proaspete.

(sursa foto)

Nu-mi place sa ma uit la documentare despre teorii de conspirație dintr-un simplu motiv: sunt extrem de convingatoare. Eu (sau orice alt diletant) sunt usor de convins despre ceva, când nu am cunoștințele și înțelegerea necesară pentru a vedea latura cealaltă a problemei, care nu-mi este servită pe tavă, spre deosebire de argumentele pro. Sunt credul și tocmai din această cauză nu citesc articole care incep cu ”Teoria conspiratiei…” (mai ales dacă este cu majuscule), dar azi am facut o exceptie si am dat click la acest articol și iată, că acum scriu despre subiect.

Nu m-am uitat la toate filmulețele listate, doar unul, care mi s-a părut interesant, pe care l-am și inclus la sfârșitul articolului. Știu că este greșit să iei e bun orice, ce pare prea frumos ca să fie adevărat și toate informațiile trebuie tratate cu reținere, dar tocmai din această cauză m-ar interesa părerea voastră despre terapia Gerson (aici găsiți și cartea menționată, în limba română).

Dacă aveți la dispoziție o oră și jumătate merită să urmăriți documentarul de mai jos, pentru că are legătură cu ce facem noi pe aici și cu frecventele discuții despre agricultura bio vs. cel clasic. Am mai zis, că mi-ar plăcea să am recolte 100% bio din grădină și livadă, dar până acuma nu am reușit să evit insecticidele și fungicidele, în special la pomii fructiferi și la vița de vie. Nimic pe lumea asta nu este doar alb sau negru ci mai degrabă gri și totul trebuie făcut cu responsabilitate și cu măsură.  Dacă ce zice nenea din film este adevărat doar pe jumătate, atunci deja a meritat să-l pun aici.

Astea fiind zise, urmăriți filmul și reveniți în comentarii cu păreri.

Vă doresc un weekend plăcut, faceți mișcare, aveți grijă ce mâncați și încercați să grădinăriți cât mai mult!