Au trecut câteva zile de atunci, dar azi m-am convins că într-adevăr trebuie să ai grijă ce îți dorești, pentru că s-ar putea îndeplini. Am observat aceleași daune pe un butaș de calanchoe proaspăt plantat si deja știam că am subiectul acestui articolului, era numai o chestie de timp și perseverență să identific modelul pentru poza de intro .

OMÍDĂ, omizi, s. f. Larva fluturilor, dăunătoare pomilor, cu corpul alcătuit din segmente, uneori acoperit cu peri. ◊ Expr. A mânca ca omizile = a mânca foarte mult. ♦ Epitet dat unui om lacom, hrăpăreț. – Din ngr. o mídas.

Dacă observați simptome similare pe plantele voastre, să examinați atent fiecare frunză, mai ales partea de dos a acestora, pentru că cel mai probabil aveți de-a face cu acest vizitator nedorit, care se îngrasă pe zi ce trece. Dacă vedeți și grămezi de biluțe verzi pe frunze (căcat de vierme…excuse my french) atunci fără îndoială aveţi o problemă. De parcă n-ar fi de ajuns că sunt campionii mâncatului în viteză, se camuflează foarte bine pe frunzele verzi.

În galeria de imagini puteţi “admira” daunele produse în doar câteva zile, de aceşti mici porci vegetarieni, extrem de lacomi, cărora aparent le place și porumbul.

[View with PicLens]

PS: fără nicio legătură cu subiectul, mi-am adus aminte de cea mai inedită explicaţie pentru sintagma: porc nesătul, de pe vremea, când Guy Ritchie mai ştia să facă filme de referinţă. O găsiţi aici!

Iată ce a avut de zis Mihaela:

Am ales trei fotografii ca raspuns pentru Armeria, care intreba cum arata fasolea mov urcatoare. In una dintre imagini se vede randul de fasole crescut ca un zid. Acest tip de fasole creste in inaltime mult, ca o padure de frunze; eu cand culeg fasolea, mai dau frunzele la o parte si caut sub ele, asta dupa ce o vreme nu m-am prins de modul de crestere al pastailor si am lasat multe sa imbatraneasca(deci voi lasa primele pastai uitate la cules pentru samanta).

In urma fierberii, fasolea mov devine verde inchis, dar este foarte gustoasa si mie imi place pentru ca are pastaia subtire, nu chiar ca fasolea fideuta, care mie imi place la nebunie, dar tot subtire.

Cat despre oferta de pe site, eu am precizat ca in prezent nu exista si fasolea mov, dar poate la primavara va aparea. Si draga Armeria, daca vei comanda da la ei, sa le spui ca eu i-am recomandat, poate imi dau si mie vreun comision .(cred ca abia asteapta sa mai dea si altora comisioane)

Un alt tip de fasole care imi place este fasolea cu floare rosie ce poate fi folosita si in scop decorativ, foarte rezistenta in cultura, la care sunt mai gustoasele boabele foarte mari si bombate, decat pastaile.

[View with PicLens]

Dacă aveți alte recomandări sau completări, la capitolul fasole, vă aștept în comentarii!

Pe aceeași temă:

1. La cules de fasole
2. Grădina de legume spre sfârșit de iunie

[View with PicLens]

Ţie?

Stiam ca n-o sa avem probleme deosebite de alimentare, pentru ca debitul apei din rau este constant, deci fantana este plina tot timpul.

Un mic experiment pe care l-am facut dupa cumpararea proprietatii, a fost sa aflu daca in rau exista racul de apa dulce (Astacus astacus – dupa cum stim, este un determinator de poluare).Am facut capcana specifica cu blana de oaie si resturi de carne cruda, am pus un pietroi, am legat-o zdravan cu sfoara si am aruncat-o in apa. Raci atrasi de mirosul de carne proaspata se prind in firele lungi din blana si nu mai pot iesi. In urma experimentului, nici urma de raci. In timp am aflat si cauzele … o balstiera, o ferma de pasari, o ferma de vaci, un abator, inconsienta oamenilor, lipsa de interes si de atitudine.

N-o sa va povestesc de “perioada mea de glorie” in protectia mediului, desi cititorule, cu tot respectul, daca fiecare roman ar fi facut doar un sfert din ce am facut eu pentru mediu, ii intreceam de mult pe nemti.

Reintorcandu-ne la povestea mea, ma gandeam ce o sa fac eu cu apa uzata. Mi-am amintit atunci ca in urma cu ceva ani, intr-o carte veche gasita prin anticariat am citit despre doua plante Eichhornia crassipes si Pistia stratiotes. Am inceput sa caut si singurul loc in care am gasit, la vremea respectiva, a fost la Fundulea, dar nu am reusit sa si achizitionez.

Va invit sa cititi acest articol si sa va minunati

Am lasat-o balta o perioada, am fosa septica ca toata lumea (mi-as fi dorit una ecologica, nu zic nu), imi reciclez deseurile pe categorii, am loc de fier vechi, am loc de compost, etc., fac tot ce cred eu ca e mai bine pentru mediul in care traiesc.

Cu cateva zile in urma, fiind in vizita la niste prieteni, in sera lor plina cu de toate, intr-un vas cu apa…surpriza…4 plantute de Eichornia crassipes. Au zis ca este crin de apa, dar eu sustin ca este zambila de apa.

Bineinteles ca am primit si eu una, am pus-o langa calculator si am inceput sa pun zilnic cate ceva: putina grasime, apoi putin detergent… dar n-am apucat sa vad rezultatele. Cineva apropiat, a zis ca nu-s normala (definiti normalitatea si veti vedea ca ma incadez) si a dus plantuta departe de mine, la 200 de m in apa curata. De atunci, nu am mai vazut-o.

Dar in curand, de la nevertebrate.ro, voi intra in posesia a 2 bucati Eichhornia si 2 bucati Pistia si voi putea experimenta.

Va puteti inchipui, toti cei care locuiti la casa, in mediul rural sau nu, o baltuta cu apa, in care sa poti arunca de la ulei ars pana la cel mai tare produs de curatat sau orice altceva va vine in minte…ca sa nu spun o fosa septica fara capac, din care sa iasa flori?

Armeria

Probabil te întrebi, oare de ce zic asta. Ei bine, după părerea mea, ceapa este leguma cu cel mai bun raport utilitate/muncă, sau cu alte cuvinte, este cea mai sănătoasă și gustoasă legumă, care poate fi cultivată cu efort minim. Stiu că este un pic neobișnuit acest tip de evaluare, dar nu este chiar așa de deplasată…sau? Cu toate că ceapa face minuni pentru sănătatea noastră, totuși trebuie să fim precauți…se schimbă un pic treaba, când vine vorba de viața socială.

De ce să cultivăm ceapă?

• are o întrebuințare largă în alimentația de zi cu zi
• conține vitaminele A, B, C, are o acţiune antimicrobiană, reglează metabolismul şi mai ales lipidele, stimulează sistemul imunitar. Nu degeaba este considerată o plantă medicinală.
• arpagicul este foarte ieftin și se plantează extrem de simplu
• este destul de rezistentă la boli și la frig (se poate cultiva în orice zonă a țării) și nu are nevoie de prea multă apă
• mirosul cepei ține departe dăunătorii altor legume din grădină. Cel puțin în teorie…
• în afară de plantare și eventual o plivire pe parcurs, nu necesită alte lucrări speciale
• poate fi consumată verde dar și când bulbul este încă în creștere, practic pe toată perioada timpului de vegetație
• se păstrează foarte bine în orice cămară un timp îndelungat

Cum se cultivă ceapa?

Ceapa se plantează cu rădăcinile în jos, la distanțe de 10 cm, lăsând 20-25 cm între rânduri. Se udă mai ales la începutul perioadei de vegetație, după plantare și când începe să facă frunze, moment în care eventual se face și o plivire. Se recoltează când frunzele se uscă și bulbii se fac maro. După recoltare se lasă la uscat pentru câteva zile, pentru a putea fi păstrate mai bine. Și…cam atât.

Straturile de ceapă, un element decorativ în grădina de legume

Cine a zis că straturile de ceapă nu pot fi un element decorativ în micile noastre grădini? Tot ce trebuie să facem este să culcăm frunzele, când acestea încep să se veștejească, într-o manieră elegantă.

După ce am reprodus fidel modelul văzut în această carte (ca de obicei, si de data asta m-am inspirat din carți, nu sunt eu așa de original), toți prietenii mei care mă vizitează și nu sunt interesați în mod deosebit de grădinărit, trec fără a clipi pe lângă patul de fasole absolut minunată sau dovleceii de un kil jumate, dar se uită cu mirare la paturile de ceapă și fiecare, dar absolut fiecare, mă întreabă despre ele.

Decorați-vă grădina, culcați frunzele cepei!

[View with PicLens]

Pe aceeași temă:

1. Mulci în grădina de legume: căpșuni, ceapă
2. Grădina de legume spre sfârșit de iunie
3. Purici la ridichi

Am pus 10 pungi la congelat, dar bineînțeles nu a lipsit din meniu nici supa de fasole verde, preferata mea absolută dintre toate supele, mai ales, cu puțină slănină prăjită .

Cele două straturi au fost plivite o singură dată, iar semănarea semințelor nu a durat mai mult de o oră…maxim. Deci în total, cu recoltare cu tot, avem cam 3 ore de lucru și aproximativ 4 lei cheltuite pe semințe.

Când din întâmplare am văzut, că în magazin un borcan de fasole verde bio costa 13 lei, iar ”investiția” noastră fiind cea precizată mai sus, cred că nu mai putem avea dubii, dacă merită sau nu, să cultivăm legume în grădinile mici de lângă casă, chiar și dacă privim lucrurile dintr-un punct de vedere strict financiar.

[View with PicLens]

Pe aceeași temă:

1. Fasole mov din grădina Mihaelei

Anul trecut in luna iunie, am plantat in jur de 20 tufe de capsuni (le spun tufe pentru ca erau si cate trei stoloni la un loc si nu am avut rabdare sa ii despart, sincer nu credeam ca se vor prinde). I-am udat bine, am pus un strat de rumegus (mulcire) si prin august cred, mancam deja capsunile aromate.Au facut fructe pana toamna tarziu si cu siguranta daca erau intr-un solar/sera ar fi produs toata iarna.

Stolonii rezultati, i-am plantat toamna trecuta (am mai si dat din ei ) si acum am ajuns la 180 de fire (numarati de nepoata mea, cand i-a curatat si le-a pus “steroizi” cum a spus Huni cand a vazut o poza, care de fapt nu a fost decat gainat de la pasari, diluat in apa. ).

Asa aratau capsunii mei la inceputul lunii mai, nimic spectaculos:
Capsunii mei la inceput de iulie:

Luandu-ma cu alte treburi, nici nu mi-am dat seama cand au fost invadati de buruieni:

Acum cei toaletati arata asa:

Mancam zilnic capsuni, pana in toamna vor mai trebui curatati si in final stolonii taiati.

Anul urmator o vor/vom lua de la capat.

Armeria

Pe aceeași temă:

1. Mulci în grădina de legume: căpșuni, ceapă
2. Lalele, căpșuni și alte minunății de 1 Mai
3. Se coc căpşunile

Am descoperit şi o regulă, pe care am denumit-o regula entuziasmului de grădinar începător:

Bucuria la apariţia primelor fructe sau la răsărirea seminţelor semănate, este invers proporţională cu dispoziţia pentru rărirea lor.

Să-mi zici, că nu-i în general valabilă…la mine sigur asa a fost.

De ce rărim morcovii?

Morcovii şi pătrunjelul se răresc ca să aibă rădăcinile destul spaţiu la dispoziţie pentru a se dezvolta corespunzător. Dacă nu îi rărim, se contorsionează şi nu se dezvoltă cum ar trebui.

Când rărim şi cât?

Morcovii se pot rări după o lună de la semănare, la distanţe de 5-6 cm, dar sunt grădinari, care îi răresc în timp ce cresc şi astfel morcoveii scoşi pot fi folosiţi. Trebuie să avem grijă să nu-i rănim, deoarece mirosul atrage musca morcovului, cel mai răspândit dăunător al acestuia. Pentru o protecție suplimentară, trebuie să avem grijă, ca rădăcinile să fie complet acoperite cu pământ. După rărire în mod obligatoriu udăm culturile!

Eu am semănat foarte des, dar pentru că tot am amânat rărirea lor (aș putea invoca vremea rea drept scuză, dar defapt am tot amânat pentru că nu-mi place deloc s-o fac), când în sfârșit m-am apucat, am avut serios de lucru. Aceste rânduri sunt scrise în chinuri cumplite din cauza febrei musculare, iar când mă gândesc că mai am două rânduri de făcut, parcă nu-mi vine să mă mişc de aici din faţa monitorului.

Va mai urma încă o rundă de rărire pe parcurs, poate în felul acesta vom putea deja folosi trebuie scos, că şi de data asta m-a durut inima când am aruncat coşuri întregi de “baby carrot” la compost.

Tu când rărești legumele rădăcinoase?

[View with PicLens]

Pe aceeași temă:

1. Grădina de legume spre sfârșit de iunie
2. Rărirea fructelor la pomii fructiferi
3. Semănarea în grădina de legume

Vă rog să-mi spuneți cu ce fel de boală mă confrunt la cultura de ardei gogoșar?

Vă mulțumesc!

Poate că încă nu este evident, dar eu sunt un mare fan al soluțiilor automatizate, motorizate, sau de orice fel, care îmi permit să economisesc timp, de aceea deja de anul trecut stau cu ochii în patru pentru un aparat de scos sâmburii din cireșe sau vișine. Da, există așa ceva, chiar mai multe variante, din care vă voi prezenta cele două, testate de noi. Dacă totuși nu aveți așa ceva, vă recomand o tehnică eficientă de scoatere a sâmburilor de la vișine, cu mâna.

Prima sculă care te-ar putea ajuta este cea din poza alăturată, asta în cazul în care ar funcționa, deoarece din experiența noastră, este foarte ineficientă. În primul rând, pentru că de regulă nu scoate sâmburii de tot din fruct, iar în al doilea rând, pentru că după folosirea ei bucătăria arată ca o scenă din CSI .

Vă voi prezenta cel mai eficient aparat pentru scoaterea sâmburilor, pe care l-am folosit până acum. Conceptul este foarte simplu, din păcate nu funcționează 100% în practică, dar permite scoaterea sâmburilor mult mai rapid decât cu mâna. Decât să mă complic în zadar să explic cum funcționează am făcut câteva filmulețe care prezintă aparatul în acțiune:

Ideal ar fi dacă aparatul în prima tură ar scoate sâmburele și în tura de întoarcere ar arunca afara fructul, dar din păcate asta se întâmplă doar cam o dată din 20, așa că am folosit o lingură pentru a împinge afară fructele din aparat. Chiar și așa, două persoane, am reușit să prelucrăm 7 kg de vișine în mai puțin de o oră, cu tot cu filmare și fotografiere. Am făcut vișinată într-o damigeană de 5l, din restul facem sirop, compot și dulceață, dar nu am aruncat nici cozile, ci le-am pus la uscat, pentru că se poate face ceai din ele.

Spor la ”desâmburit” și aruncati o privire pe canalul pe youtube, pentru mai multe filmulețe cu acest aparat minune!

Pe aceeași temă:

1. Vișine, perle roșii din grădină