Foto: Marion Doss

Ca proces şi sistem de identificare a resurselor umane potrivite, angajarea s-a transformat între timp într-o adevărată bătălie. Pe de o parte, există un dezechilbru îngrijorător între aşteptări şi performanţă, iar pe de altă parte, cele mai multe interviuri se reduc la salariul lunar.

Pornind de aici, autorul face o analogie cu o afirmaţie rostită de celebrul Seth Godin. Acesta din urmă susţine şi astăzi că în orice organizaţie sau companie, este aproape vital ca oamenii să aibă libertatea să ia decizii şi să fie motivaţi în acest sens. Marketerul susţine că acest model este folosit cu precădere în cultura japoneză şi că rezultatele sunt incontestabile doar în măsura în care cei care participă la joc formează o echipă unitară.

McDowell vine, o dată în plus, cu ponturi cât se poate de punctuale, astfel încât cei care activează în zona industriilor creative să angajeze persoane compatibile.

Iată şi sfaturile coach-ului american:

1. Nu încerca să te clonezi
   Este mult mai sănătos să-ți dorești în echipă persoane cu preocupări, abilităţi şi competenţe complementare ție.
2. Perseverenţa este de aur
   Se spune că trebuie să se selecteze cele 100 de persoane, să se discute în detaliu cu zece ca lista finală să aibă trei, din care doar una să fie angajată. Recrutarea înseamnă un proces minuţios, nu o acţiune sporadică.
3. Apelează la reţeaua de prieteni
   Există voci care critică faptul că joburile sunt obţinute înainte de a fi făcute publice pe vreun site de recrutare. Este recomandat să se întâmple aşa dintr-o sumedenie de motive: economie de timp şi de bani, încrederea că vine o persoană pe care o ştii sau ai auzit că are experienţă relevantă etc.
4. Nu (mai) contează doar CV-ul
   Profilul de pe Facebook, evenimentele la care participă, contul de LinkedIn, pasiunile, capacitatea de a transforma ideile în acţiuni concrete—toate oferă indicii importante şi pot conta la decizia finală.
5. Tema, vă rog
   Este indicat să se ofere o temă din care angajatorul să îşi dea seama de modul în care gândeşte persoana respectivă, cât de ingenioasă este, dacă vede mai degrabă probleme decât soluţii sau cum abordează sarcina ca atare.

Este lesne de înţeles de ce companiile cu o reputaţie bună nu se lovesc de probleme legate de recrutarea oamenilor. În acelaşi timp, există tructuri utile, ca cele de sus, pe care le puteţi încerca la următoarele interviuri cu persoanele creative.

Dacă vă tentează să ştiţi mai multe, articolul original poate fi citit aici.

Există pe aici angajatori? Dacă da, pot contribui cu sfaturi?

Foto: Jason Kristofer

Pe parcursul carierei sale, McGuinness a colaborat cu o sumedenie de creativi, din domenii extrem de variate: de la artă, muzică, cinematografie şi până la literatură sau gastronomie. Mare parte din experienţa pe care a acumulat-o este restrânsă la conceptul „Wishful Thinking”.
 Răspunsul pe care trainerul îl dă întrebării din titlu vizează mai multe aspecte ale aceleaşi probleme.

Lista cuprinde următoarele 7 motive (cele mai populare, zice el) pentru care creativilor nu li se dilată pupila când văd un cec în dolari sau euro.

1. Nu credem că banii sunt importanţi
   Într-o traducere ceva mai onestă, ar fi „există şi alte lucruri pentru care merită să ne batem capul”. Da, e adevărat că persoanele care lucrează în industriile creative văd în munca pe care o fac mai mult decât un simplu produs sau serviciu. Iar de multe ori chiar asta confirmă şi realitatea.
2. Nu ştim cum să facem bani
   Dacă le era clar care sunt pârghiile prin care pot obţine bani într-un mod rapid şi uşor, creativii erau altceva. De exemplu, puteau foarte bine să activeze în zona de vânzări, unde să fie acele “salespersons” fără cusur.
3. Nu ne este clar cât valorăm
   Cel puţin în rândul freelancerilor, dar nu numai, le este destul de dificil să ştie cum să îşi cuantifice munca, plus valoarea pe care o aduc sau avantajele pe termen lung. Stabilirea preţului corect (sau măcar confortabil) rămâne în continuare o provocare în rândul multor creativi.
4. Nu vrem să ne vindem
   De cele mai multe ori, astfel de persoane au o oroare faţă de ideea de a vinde, cu tot ce presupune ea. Există nenumărate situaţii în care creativii sunt consideraţi a fi excentrici, rebeli şi încăpăţânaţi. Acest lucru se datorează faptului că le este dificil să stabilească un echilibru în gândire cu cei pentru care lucrează.
5. Nu ne place lăcomia
   Pentru un creativ, produsul sau serviciul pe care îl face este de departe cel mai important lucru. În jurul lui se creionează întreaga poveste, iar când acesteia i s-a stabilit happy ending-ul, intervine momentul negocierii, deloc confortabil pentru un creativ.
6. Nu îi administrăm corect
   Cashflow, bugete, planificări financiare, investiţii, toate aceste cuvinte pompoase nu au un ecou în mintea creativilor. Dacă pentru unii ele sunt de-a dreptul indispensabile, alţii le consideră inutile şi preferă să nu se implice în astfel de responsabilităţi.
7. Nu ştim cum să îi cheltuim
   Unora le este foarte clar ce vor răspunde la întrebarea „Unde te vezi peste 5 ani?”. Ştiu scopul pentru care fac ceea ce fac, de ce se duc primii la birou şi pleacă ultimii. În privinţa creativilor, lucrurile pot fi caracterizate prin faimosul motto: „Carpe diem”.

Prin intermediul acestor puncte de vedere, autorul încearcă să evidenţieze o dată în plus că persoanele creative pun foarte mult accentul pe ceea ce fac şi mult mai puţin pe beneficiile materiale. Pentru unele industrii, lista de mai sus se potriveşte ca o mănuşă, în timp ce pentru altele, unele aspecte ar putea suna uşor exagerat.

Articolul original îl puteţi lectura aici.

Voi cu ce aţi completa lista lui Mark McGuinness?

Foto: Slworking

Cei doi fac parte din echipa proiectului Behance, o platformă online doldora cu recomandări, idei şi oameni creativi. Întrebarea care îi macină face referire nu neapărat la importanţa spaţiului de lucru, ci mai degrabă la modul în care oamenii se raportează la acei metri pătraţi. Altfel spus, asistăm la o perspectivă un pic diferită, prin care aflăm că există două categorii de probleme care pot interveni la  biroul în care ne petrecem zilnic câteva ore bune.

Deşi tânjim şi dăm share în toată social media la fotografiile din birourile Google, Facebook, YouTube sau Pixar, asta nu înseamnă că globul de sticlă pe care ei l-au creat este cel mai eficient din lume. Faptul că întreaga arthitectură a fost gândită astfel încât să te simţi mai degrabă într-un parc de distracţii decât „la job” nu înseamnă automat un grad mai ridicat de eficienţă şi productivitate din partea angajaţilor. E adevărat, se generează un număr de idei mai mare decât în birourile clasice, în care fiecare persoană stă între 4 pereţi gri, eventual fără lumină naturală.

Problema pe care Belsky şi Karnjanaprakorn au remarcat-o în rândul acestor office-uri face trimitere la capacitatea oamenilor de a găsi soluţii pentru a implementa ideile numeroase pe care le descoperă în timp ce joacă „Darts”. Aşadar, scopul final este acela de a identifica pârghiile necesare pentru a trasforma gândurile respective în realitate. Iar ca să îi cităm pe creativii S&K: „A workspace should be used NOT just to generate ideas, but also to make ideas happen. Since most great ideas are formulated in unstructured space, why not use time outside of the office for blue sky thinking…and then return to your workspace to take action?”

Pentru a întări imporatanţa ideii celor doi autori, vă recomandăm o sursă de inspiraţie care poate vă ajută să gândiţi şi spaţiul personal în alţi termeni: Apartment Therapy. Iar mai multe detalii suplimentare găsiţi direct în articolul original.

Apropo, biroul vostru cum arată?

Foto Tori Jo.

Considerat a fi un designer de excepţie şi un „creator de metafore”, Peter Facteau a  dus la bun sfârşit proiectul „Dream Big”. Timp de un an, 4,242 de astfel de cuburi au fost învârtite în fel şi chip, pentru ca imaginea finală să îl ilustreze cât mai bine pe celebrul Martin Luther King Jr.

Facteau a dat startul la această iniţiativă fără să îşi dea seama cât de departe va merge şi cu atât mai puţin nu şi-a imaginat că va fi premiat la o competiţie ca ArtPrize, în cadrul căruia a fost clasat pe locul 50 din 1,700 de lucrări înscrise. Unele voci afirmă că puzzle-ul ar fi obţinut un punctaj mult mai bun dacă nu ar fi apărut probleme cu sistemul de votare. Oricum, chiar şi în această situaţie, nebunia designerului de la Pomegranate Studios a stârnit reacţii favorabile în toată lumea şi chiar a intrat  pentru o perioadă de timp în cartea recordurilor. Proiectul a fost realizat cu ajutorul  You Can Do The Cube, First Park Congregational Church, The Student Advancement Foundation şi Cooley Law School.

Foto via Peter Fecteau.

Mozaicul creat de artist reprezintă mai mult decât o pasiune pentru jucăria maghiarului Erna Rubik. Este o dovadă clară de curaj, perseverenţă, răbdare şi motivare. Altfel spus, este lesne de observat că orice proces creativ înseamnă (cel puţin pentru început) ieşirea din zona de confort, cu tot ce presupune ea: asumarea unor riscuri, depăşirea temerilor, înfruntarea necunoscutului.

Mai multe detalii puteţi afla la linkul: A Masterpiece Made of 4,242 Rubik’s Cubes.

Ce obiect v-ar determina să începeţi propriul „Dream Big”?

Foto: Joe Shlabotnik

Se vorbeşte deseori despre arhetipul clientului şi cum anume influenţează acest aspect relaţia cu agenţia, designerul, copywriterul sau oricine altcineva care intră în legătură cu el. Este cunoscut faptul că fiecare client vine la masa de joc cu o serie de caracteristici specifice, la care trebuie să ne adaptăm cât mai bine. În funcţie de acestea, precum şi de experienţa acumulată de-a lungul anilor, Scott Mcdowell vorbeşte despre 4 tipuri de clienţi.

1. The Naysayer
   Probabil aţi întâlnit deja această tipologie de clienţi. Ilustrează perfect tipul de om care spune atât de des NU, încât ai senzaţia că este mai degrabă un tic verbal, decât o atitudine conştientă. Respinge uşor idei, drafturi, recomandări, tocmai pentru că este obişnuit să nu îi placă mai nimic din ce i se propune. Mai mult decât atât, este îndrăgostit de ideea de control, motiv pentru care va supraveghea îndeaproape întregul proces.

   Pentru o bună colaborare cu The Naysayer este bine să întocmiţi planuri foarte clare, pe care să le prezentaţi încă de la început. De asemenea, este util să definiţi o serie de termeni mai pretenţioşi şi să specificaţi modul în care doriţi să primiţi sugestii din partea lui.

2. The Answer Man
   Caracteristica definitorie pentru acest tip de client face referire la faptul că nu îi pasă de experienţa + proiectele + recomandările pe care le aveţi. Este indiferent la aceste „detalii”, tocmai pentru că vizează rezultatele şi nimic mai mult. Modul în care se desfăşoară lucrurile, eventualele obstacole sau lipsa de inspiraţie nu reprezintă pentru el nimic altceva decât zgomot de fundal.

   Ca să supravieţuiţi cu The Answer Man trebuie să vă clarificaţi din start poziţia. Altfel spus, să aduceţi argumente puternice pentru care sunteţi acolo, să vă înţealagă rolul şi rostul, dar mai ales plus valoarea pe care o transferaţi proiectului respectiv.

3. The Linebacker
   De data aceasta, clientul se transformă într-un intermediar peste care este greu să treceţi. Tot flow-ul de informaţie trebuie să ajungă mai întâi la el deoarece simte nevoia să se asigure că lucrurile sunt pe direcţia potrivită. Comparat de Mcdowell cu un fundaş al unei echipe de fotbal, The Linebacker vă blochează accesul la surse şi oameni care ar putea fluidiza volumul de muncă tocmai pentru că este neîncrezător din cale afară.

   Soluţia ideală pentru a duce la bun sfârşit un proiect alături de acest tip de client este să încercaţi să îi câştigaţi încrederea, să îl ascultaţi şi implicit să îl asiguraţi că aveţi tot interesul ca lucrurile să meargă foarte bine.

4. The Xenophobe
   Principala problemă a acestei categorii de clienţi este legată de neîncredere. Alături de aceasta regăsim şi dorinţa nemărginită de a face lucrurile doar într-un anumit fel. Replica „la noi lucrurile se întâmplă altfel” reprezintă o dovadă în plus că nu este deschis la sugestii şi că preferă să rămână inside the box. Consideră că are un business unic şi că nu poate fi comparat cu nimeni şi  nimic din aceeaşi categorie.

   Modalitatea cea mai la îndemână pentru a colabora cu The Xenophobe este de a evita orice discuţie în contradictoriu. Încercaţi să îi înţelegeţi comportamentul şi daţi-i de înţeles că veţi face tot ce este în putinţă ca rezultatele să fie nemaipomenite.

Una peste alta, clienţii reprezintă un soi de „rău necesar”, motiv pentru care nu rareori trebuie să ne punem la încercare confidenţialitatea, încrederea, dorinţa de a păstra un echilibru sănătos între nevoile lor şi modul nostru de lucru. Cu siguranţă cele două baricade pot face casa bună împreună, astfel încât la finalul zilei fiecare să zâmbească din propriul birou.

Voi ce alte tipologii de clienţi cunoaşteţi?

(Mai multe detalii puteţi afla citind articolul în original).

Descarcă articolul în format Adobe PDF

Proiectul a demarat miercuri, 9 noiembrie 2011, la Iași, în cadrul unei dezbateri cu tema „Provocări și soluții pentru stimularea investițiilor în industriile IT&C din Iași”, organizat de Asociația Industrii Creative în parteneriat cu United Business Center Iași, cu sprijinul Euroweb și al partenerilor media Money Express, Money.ro, Standard.ro, Realitatea.net și Ziarul de Iași. Evenimentul, moderat de Eli Roman (The Money Channel), a fost prima întâlnire de acest nivel și a adus față în față persoane cu rol decizional în companii IT&C, dezvoltatori de clădiri de birouri, furnizori de infrastructură și servicii, conducători de universități și reprezentanți ai centrelor culturale.

Printre participanți, s-au remarcat prin intervențiile avute Vasile Ișan (rectorul Universității „Al. I. Cuza”), Lori Collin (Head of Tenant Representation, Jones Lang LaSalle), Adriana Ursache (Director executiv, Asociația Industrii Creative), Daniel Buleu (Director de dezvoltare, Embarcadero), Andrei Postolache (Delivery Unit Manager, Endava), Marian Petrescu (Head of Chassis Components, Continental Automotive), Dan Ganciu (Partener asociat, Relians), Vasile Manta (decanul Facultății de Automatică și Calculatoare), Sabin Buraga (prodecanul Facultății de Informatică), Nicoleta Irimia (Director, British Council Iași), Mihai Stoica (Director, Humans) Dan Zaharia (Leasing manager, United Business Center Iași) și Florin Bîzu (Manager zonal, Euroweb). Varujan Pambuccian (deputat, membru în Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților) a avut o intervenție prin videoconferință în cea de-a doua parte a evenimentului.

În timpul discuțiilor, care au durat cinci ore, au fost abordate teme legate de forța de muncă, competențe necesare, nivelul infrastructurii și al serviciilor existente, respectiv sprijinul din partea autorităților—scopul final fiind identificarea unor avantaje competitive pe care se va baza strategia Iașului în atragerea de investiții în IT&C.

Contextul european, regional și local

Cum poate fi regenerat un oraș prin industriile creative

Evenimentul a demarat cu o prezentare a proiectului MediaCityUK din Manchester, susținută de Adriana Ursache, directorul executiv al Asociației Industrii Creative.
MediaCityUK este reprezentativ pentru conceptul New Century Cities, implementat deja în orașe precum Seoul, Köln, Copenhaga, Helsinki, Florianopolis sau Zaragoza—un concept bazat pe regenerarea economică și socială a unei zone urbane prin promovarea inovației (în special IT&C și media) și crearea unor ecosisteme economice vii, care atrag intelectuali, tineri și oameni creativi ce muncesc, locuiesc și își petrec timpul liber în aceste zone.

Proiectul MediaCityUK din Salford (o suburbie industrială a Manchesterului) este un super-hub în care media, IT-ul, creativitatea, inovația, cercetarea și educația creează un ecosistem extrem de competitiv, care se așteaptă să producă peste 1,5 miliarde de EUR anual, prin cei peste 15.000 de angajați din peste 1.000 de companii. Printre acestea sunt cinci departamente ale BBC, 2.300 de angajați urmand a fi relocați aici cu tot cu familiile lor.

Iașul în contextul național, regional și european

În acest context s-a vorbit despre concurența care există între țările din centrul și sudul Europei în a atrage investiții în IT&C. Printre criteriile care prezintă interes pentru investitori, în topul listei se află accesul la forță de muncă la costuri reduse, cu un nivel bun de educație, inclusiv în limbi străine.Un alt criteriu important este oferta de spații de birouri de clasă A și B+ care să poată fi suplimentată în cazul creșterii cererii, nevoie care în prezent, în Iași, este satisfăcută prin proiecte precum United Business Center (componenta office a ansamblului Palas) care trezesc interesul unor clienți mari ce nu aveau, pană acum, Iașul pe lista scurtă. România prezintă interes datorită competențelor ridicate și cunoștințelor lingvistice mult peste medie, datorită costurilor reduse cu forța de muncă dar și datorită infrastructurii de spații de birouri și telecomunicații care a cunoscut o îmbunătățire accelerată în ultimii doi ani.

Iașul ca pol de dezvoltare

Un subiect dezbătut aprins a fost disponibilitatea și interesul autorităților locale față de subiectul investițional (datorată și absenței reprezentanților autorităților la eveniment). Viziunea comună a majorității participanților a fost că proiectul trebuie să fie independent de autorități și de factorul politic, prin implicarea activă mai ales a universităților și companiilor private din domeniu.

Dan Ganciu (Partener asociat, Relians) a contrazis faptul că Iașul ar putea pierde calitatea de pol de dezvoltare și a povestit despre proiecte pentru Iasi care sunt ajunse deja în faza de implementare. S-a sugerat apoi că parteneriatele private pot avea mult mai mult impact decât parteneriatele public-private, inclusiv prin fonduri europene pentru poli de competitivitate în care pot fi create parteneriate între universități și mediul privat, eventual printr-un catalizator de tipul Asociației Industrii Creative.

Formarea de competențe

Din majoritatea intervențiilor a reieșit că factorii cei mai importanți care atrag investitori în IT&C sunt existența unor universități puternice, capabile să formeze competențe, existența unor afaceri de succes în domeniul IT&C (care demonstrează potențialul pieței locale) și doar mai apoi infrastructura de transport (aeroport etc.).

Cea mai mare provocare, dezbătută pe larg la eveniment, a fost formarea unor competențe care să corespundă cu cerințele de pe piață.

Parteneriatele între universități și companii

Am aflat că există în jur de 1.000 de absolvenți IT&C anual, incluzând aici informatica, informatica economică, automatizări și calculatoare, electrotehnică și comunicații iar dintre aceștia doar jumătate sunt informaticieni. Universitățile locale (Universitatea „Al. I Cuza” și Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”) sunt deja implicate în colaborări cu companiile mari locale (Continental, Embarcadero etc.), model care se dorește a fi extins către alte companii din domeniu, prin burse private, programe de internship, implicarea în curricula universitară și alte activități.

Un exemplu de urmat este parteneriatul dintre Continental Automotive și Facultatea de Automatizări și Calculatoare, concretizat printr-un program master, burse private și foarte multe proiecte comune, conform spuselor lui Marian Petrescu, Continental. Astfel de parteneriate ajută facultățile să-și adapteze programa (în limita posibilului) la cerințele pieței. Vasile Manta, decanul Facultății de Automatică și Calculatoare, a confirmat că mediul universitar este dispus să-și plieze instruirea studenților pe nevoile companiilor beneficiare, însă că nu este indicat ca studenții să se specializeze în ultimele tehnologii în școală, ci să-și formeze un nivel bun de înțelegere a bazelor domeniului—abordare confirmată și de Sabin Buraga (Facultatea de Informatică). Cu toate acestea, se simte uneori nevoia unei interfețe între universități și companii, Asociația Industrii Creative putând fi un posibil catalizator pentru acest tip de parteneriate.

Interes pentru elaborarea unor parteneriate mai strânse a exprimat, printre alții, și Andrei Postolache (Delivery Unit Manager, Endava) care speră să poată atrage în perioada imediat următoare mai mulți tineri care să strălucească prin atitudine, nu numai prin aptitudine.

Dezvoltare personală

Dezvoltarea personală este, în aceeași măsură, un subiect care preocupă intens și agențiile de recrutare. Mihai Stoica (Humans) a povestit despre proiecte de formare în această direcție adresate studenților și elevilor dar și despre piedicile întâmpinate la abordarea universităților cu aceste proiecte.

Migrarea forței de muncă

Un trend important în atragerea forței de muncă competente—atât timp cât oferta universitară anuală este de circa 1.000 absolvenți IT&C—este migrarea inversă a forței de muncă pentru contrabalansarea deficitului pe acest segment. În condițiile în care sunt destui oameni competenți care și-ar dori să se întoarcă acasă din București, migrarea forței de muncă poate rezolva problema, mai ales că investitorii sunt interesați în prezent de pătrunderea în provincie. Bucureștiul și Timișoara sunt foarte aproape de pragul de saturație astfel ca investitorii se orientează în alte direcții, Iașul putând deveni o prioritate pentru aceștia.

Aspecte de infrastructură

Spații de birouri

Daniel Buleu (Embarcadero) a vorbit despre faptul că acum patru ani era destul de dificil să găsești un spațiu adecvat pentru o firmă de IT de peste 100 de angajați, existând foarte puține alternative satisfăcătoare.

În prezent, spațiile de birouri nu mai sunt o problemă pentru majoritatea investitorilor odata cu dezvoltarea infrastructurii din ultimii ani, prin proiecte de largă anvergură cum ar fi United Business Center, care cuprinde peste 20.000 mp de birouri clasă A în trei clădiri office din complexul multifuncțional Palas Iași.

Dan Zaharia (United Business Center Iași) a declarat că în prezent s-a depășit pragul de 100.000 mp de spații de birouri de clasă A și B+ în Iași, urmând ca în următorii trei ani suprafața să crească la peste 150.000 mp, fapt care oferă Iașului un atu important în competiția cu alte orașe din țară. Drept urmare, există din ce în ce mai multe companii internaționale din IT&C care așeaza orașul Iași pe lista lor scurtă de cautări în regiunea Europei Centrale si de Est.Mai mult, Dan Zaharia a confirmat că există posibilități de a satisface orice cerințe care ar putea veni din partea unor investitori foarte mari, prin dezvoltarea accelerată a unor noi proiecte de clădiri de birouri în termen scurt.

Infrastructura de comunicații

Iașul este situat pe locul 75 în topul orașelor din lume ca viteză a conexiunilor la Internet. Întreg orașul este acoperit cu servicii de telecomunicații (date și voce) și nu există nici o barieră din punct de vedere al acestui gen de servicii, toate firmele interesate să-și deschidă operațiuni având acces informatic oriunde pe glob, conform intervenției lui Florin Bîzu (Euroweb).

Transport

Deși un subiect arzător, aeroportul din Iași a ocupat doar o mică parte din discuție. Compania Continental Automotive s-a declarat ca fiind una dintre firmele direct interesate de dezvoltare—aducând peste 1.400 de pasageri anual—însă Dan Zaharia a apreciat ca aeroportul este abia pe locul 4–5 în luarea deciziei pentru un investitor, lipsa unui aeroport internațional nefiind impedimentul principal în atragerea de investiții în domeniul IT&C.

Viitorul în IT&C

Varujan Pambuccian (unul dintre politicienii care au avut o contribuție vitală pentru dezvoltarea IT&C în România) a avut o intervenție prin videoconferință, care s-a concentrat pe viziunea de viitor pe care România ar trebui să o aibă legat de sectorul IT&C.

Competiția bazată pe forță de muncă ieftină

În prezent, o mare parte din industria IT&C din România se bazează pe costurile reduse cu forța de muncă, un avantaj competitiv fragil, în condițiile în care nordul Africii, Brazilia și America Latină devin extrem de agresive în competiția cu estul Europei în atragerea de investiții de tip BPO (business process outsourcing). Peste cel mult 5 ani, nu vom mai conta ca forță de muncă ieftină. În plus, e păcat că universitățile produc ingineri și informaticieni iar majoritatea lor lucrează ca „muncitori” în companiile de outsourcing. Sub 10% lucrează în cercetare și dezvoltare de produse noi.

Crearea de valoare

Supraviețuirea în IT&C la nivel global va fi dată de capacitatea de a crea valoare prin intermediul proprietății intelectuale—cercetare IT și dezvoltare de produse proprii. Companiile de IT&C românești trebuie să înțeleagă acest lucru și să se orienteze către crearea de valoare, prin produse proprii și cercetare, pentru a fi competitive peste 3–5 ani. Mai mult, datorită situației economice instabile din întreaga Europă, este recomandată orientarea către produse pentru consumer markets, nu pentru companii care lucrează cu statul și sunt mai fragile în fața unor situații de criză.

Companiile din România ar trebui să gândească la o piață mult mai largă (regională sau globală), nu la competiția nesemnificativă între București, Timișoara, Cluj, Iași etc.

Interfețe. Securitate. Jocuri

Printre trendurile importante în IT&C, de care va trebui ținut cont, se numără interfețele, aspectele de securitate și jocurile. Un aspect interesant menționat e că multe companii mari pierd teren în această zonă în fața unor jucători mai mici care au capacitatea de a crea interfețe prietenoase, de a gândi mai aproape de consumatorul final și de a spune o poveste mai interesantă.

Comunitățile IT

În final, Pambuccian a adăugat că unul dintre cei mai importanți factori în dezvoltarea unei economii IT&C bazate pe crearea de valoare vine din existența unor legături strânse între jucătorii din piață, inclusiv cu actori non-IT (ex. marketing), ca exemplu fiind dat modul în care compania Apple a pornit în anii ’70. Concluzionand, Pambuccian a apreciat ca trebuie gândit tot lanțul (idee, marketing și capacitatea de livrare), nu doar tehnologia.

Pașii următori

Dezbaterea a fost echilibrată, fără conflicte de opinie și cu o puternică atmosferă pro-activă, deschisă găsirii unor soluții care să implice toți actorii. S-a mers mult dincolo de protejarea propriilor interese, în special pentru companiile IT&C care au dat dovadă de viziune și au înțeles că dezvoltarea acestui segment economic nu va atrage doar o competiție mai puternică ci și noi oportunități de dezvoltare. Am apreciat, de asemenea, disponibilitatea și deschiderea universităților spre dialog și parteneriate.

Consolidarea unei comunități IT&C

Se simte acut lipsa unei comunități care să reprezinte interesele industriei IT&C (incluzând aici toți actorii) și care să asigure continuitatea acestor dezbateri și înțelegerea comună a problemelor și potențialului domeniului.

Din ianuarie 2012, Asociația Industrii Creative va continua seria dezbaterilor sub umbrela HITECH și a întâlnirilor între actori pentru a cataliza formarea de parteneriate și consolidarea acestei comunități.

Elaborarea unui ghid de investiții

Proiectul HITECH Iași va continua cu elaborarea unui ghid complet pentru potențialii investitori în IT&C (incluzând un studiu de fezabilitate actualizat și care va fi disponibil gratuit pe internet), până la finalul lui 2012.

Cercetarea și datele pentru acest ghid vor fi elaborate în parteneriat cu o companie de consultanță recunoscută, pentru a gira corectitudinea datelor.

Pentru mai multe informații despre HITECH Iași sau pentru a sprinini proiectul, te rugăm să ne contactezi.

Foto: Clara Zamith

După două ediţii în care am aflat unii de alţii și am învățat câte ceva despre cum să vindem idei și cum să găsim clienți mai buni, facem un nou pas în consolidarea unei comunităţi a creativilor. Astfel că, te invităm la o nouă ediție Creative Coffee, o întâlnire informală deschisă tuturor persoanelor din industriile creative, dispuse să facă networking și să-și plătească singure cafeaua.

La această a treia întâlnire vom avea un invitat special, Severin Sânzianu, trainer și antreprenor Premian, care ne va învăța câteva secrete de networking.

Întâlnirea are loc pe 22 noiembrie, ora 18:00 în Iași la Vintage Garden & Lounge, Strada Gându nr.2. Te rugăm să confirmi participarea până pe 21 noiembrie, pentru a ne asigura că avem suficiente locuri!

Pentru că ne dorim să sprijinim inițiativele curajoase și frumoase ale tinerilor cu idei originale, nu avem cum să nu vă povestim de 11even, evenimentul din 11 noiembrie. 11even se va desfășura în 11 orașe simultan (Iași, București, Sibiu, Cluj, Brașov, Alba, Oradea, Suceava, Timișoara, Târgu Mureș și Bruxelles), în care audiențe de 111 persoane vor asculta și salva 11 experiențe de viață împărtășite de oameni din comunitate, oameni valoroși care vor povesti despre eșecurile și principiile care au contribuit la evoluția lor și la starea lor actuală.

În Iași, 11even se va desfășura în Sala Albastră de la Moldova Mall, evenimentul reunind speakeri precum Marius Ursache, Alex Condurache, Dan Lungu, Oltița Cîntec, Vali Tătar, Dumitru Grumăzescu,  Ioana Nicușan, Sabina Sabbarese, Andrei Avărvarii, Elena Racu și Vladilena Bîcu. Imaginați-vă 11 astfel de experiențe memorabile pe care doar voi le vei cunoaște și vă vor inspira pe mai departe. Pentru că fără îndoială veți deveni cu cel puțin 11even% mai siguri pe voi, mai motivați și, de ce nu, poate veți fi schimbați în bine.

Programat să înceapă la ora 17.00 pe 11 noiembrie 2011, 11even va cuprinde 3 sesiuni concentrate numai cu experiențe interesante, din care organizatorii promit că veți avea ce învăța. Întreg programul și detaliile legate de cei 11 speakeri le găsiți pe site-ul dedicat evenimentului. Pentru că sunt doar 111 bilete disponibile, vă sfătuim să nu mai așteptați și să vă rezervați din timp locul! Taxa de participare se încadrează între 11 euro și 111 lei. Dacă achiziționați acum un bilet premium aveti posibilitatea de a contribui la realizarea visului Andreei Roșca, o tânără tenismenă în vârstă de 12 ani, dublă campioană naţională, campioană europeană şi neînvinsă în acest an atât în ţară cât şi în turneele desfăşurate sub egida Tennis Europe la categoria ei de vârstă. În plus, puteți intra în cursa pentru câștigarea uneia din cele trei invitații pentru evenimentul din luna decembrie din Bruxelles, având transportul și cazarea asigurate.

Coordonatoarea proiectului ieșean este Oana Filip care împreună cu alți trei tineri entuziaști (Otilia Serdenciuc, Manuela Enache și Cosmin Brînză) reușește să pună la cale un astfel de proiect ambițios. Evenimentul este organizat cu sprijinul PRIME Iași și Rotaract Iași și se bucură de susținerea media a Ziarului de Iași, TVR Iași, Asociației Industrii Creative, CITV, AltIași, Business Age, Iași Fun, Zile și Nopti și Impact FM.

Mai multe detalii pe www.11even.ro

Foto: Tambako

Aproape 40 de creativi (și nu numai) și-au găsit timp și energie pentru trei ore (unii chiar șase!) petrecute împreună miercuri seara, la cea de-a doua ediție Creative Coffee în Brain, Iași.

Specialiști la început de drum sau deja antreprenori din design, IT, publicitate, arhitectură, marketing și alți pasionați de industrii creative au fost ochi și urechi la ce au prezentat cei trei invitați (Adrian Rîndașu de la Edurom, Vlad Bodi de la Thinslices și Marius Ursache de la Grapefruit). Tema principală, „Cum vindem ideile creative?” și-a găsit răspunsuri; la întrebarea „Cum găsim cei mai buni clienți?” se simte încă nevoia de sfaturi—poate le vom avea într-o ediție viitoare.

Introducerea a fost făcută de Marius, care plecând de la un episod din Southpark cu piticii antreprenori a sugerat cum poate fi făcută legătura dintre Faza 1 a unei afaceri creative („Collect underpants”) și Faza 3 („Make profit”).

Adrian a vorbit despre nevoia de schimbare a strategiei pentru a obține rezultate. „E o prostie sau o nebunie să faci în continuare același lucru și să aștepți rezultate diferite”—l-a parafrazat Adrian pe Einstein. S-a discutat aprins și despre principiul fereastră-oglindă, care spune că în afaceri (și nu numai) atunci când ai succese trebuie să te uiți „pe fereastră”, la toți ceilalți care au făcut reușita posibilă; iar atunci când eșuezi, trebuie să te uiți în oglindă, la ce ai greșit tu și cum poți îndrepta. Din păcate marea majoritate a creativilor sunt dintre aceia care foarte des aplică acest principiu pe dos—clientul e vinovat sau nu înțelege conceptul sau ideea, nu creativul.

Vlad a povestit despre experiența lui în a găsi clienți internaționali în orice situație, chiar în vacanță, pur și simplu stabilind relații amicale, calde—care se pot transforma oricând în relații de afaceri de succes, pentru că oamenii caută întotdeauna să lucreze cu oameni pe care îi plac și îi respectă. Tot Vlad ne-a arătat că e foarte important să aflăm și să definim în ce afacere suntem—dând exemplul unui client de-al său care, deși transporta și arhiva cutii cu documente, și-a definit afacerea nu ca una de arhivare și transport, ci ca una care presta servicii pentru contabilitate.Sfaturile celor trei invitați au fost completate cu idei din partea colegilor de cafea. Fiecare a plecat cu concluziile proprii, însă câteva idei de bază au dominat atmosfera și subiectele discutate și la partea de networking:

• Clientul nu are întotdeauna dreptate, însă de multe ori e vina creativului care nu reușește să transmită suficientă încredere sau să-și adapteze explicațiile la nivelul de înțelegere al clientului.
• E important să-ți păstrezi cât mai mult valorile și principiile după care lucrezi și să-ți selectezi clienții după acestea.
• Nu lucra pentru assholes. Nemulțumirea, frustrarea și bătăile de cap nu vor putea fi compensate de banii încasați.
• Ar trebui să încetăm să ne mai plângem de clienții români, de mediul local și de „balcanism”. Cei care au lucrat cu clienți mici sau mari, din capitală sau străinătate, (Vlad, Manu, Marius) ne-au povestit că e doar o iluzie: peste tot clienții sunt dificili și plătesc greu. Reușita unui business depinde de antreprenor mai mult decât de clienți.

Partea de networking care a urmat, pe coridoare sau pe beanbag-urile colorate, a variat mult pentru fiecare dintre cei prezenți—o mare parte dintre noi am ajuns acasă la 1 noaptea.

Pentru cei care au lipsit, comentariile de mai jos sunt șansa de a continua concluziile Creative Coffee. Promitem că vor fi și răspunsuri, de la invitații și participanții de la eveniment și nu numai, așa că începem cu o întrebare:

Ce vă „doare” cel mai tare când e vorba de găsit clienți buni și menținut o relație de afaceri?

Foto: Nathanael B.

Cine poate aplica

Orice IMM (inclusiv microîntreprinderi) existent care nu are ca obiect principal de activitate cercetarea și dezvoltarea, însă are nevoie de sprijin în crearea și implementarea de produse și soluții inovative. Pot aplica și IMM-uri nou create (vechime 1–6 ani), care dețin deja un drept de proprietate industrială (brevet, desen, model etc.).

Exemple de companii creative care pot aplica:

• firme de dezvoltare software;
• firme de arhitectură;
• agenții de design.

Valoarea finanțării

• Între 50–70% din cheltuielile eligibile ale proiectului pentru proiectele de inovare tehnologică, dar nu mai mult de 3.5 mil EUR (15 mil. RON).
• 100% din cheltuielile eligibile pentru companiile nou-create inovatoare, dar nu mai mult de 825,000 EUR (3.5 mil. RON).

Ce activități se finanțează

• Utilizarea unor activități de cercetare-dezvoltare sau a unor idei brevetate;
• Cercetare aplicativă;
• Dezvoltarea de produse și servicii inovative, care folosesc rezultate ale cercetării științifice sau tehnologice;
• Dezvoltare experimentală (prototipuri, planuri pilot, lansare și testare);
• Obținerea drepturilor de proprietate industrială;
• Servicii de consultanță pentru inovare (management, asistență tehnologică, proprietate intelectuală);
• Salarii și cheltuieli de deplasare pentru personalul implicat în proiect;
• Achiziția de echipamente și instrumente (IT, comunicații, cercetare);
• Cheltuieli administrative (chirii, comunicații, utilități etc.)

Alte detalii

• Proiectele (cererile de finanțare) pot fi depuse până la epuizarea bugetului.
• Durata maximă a proiectelor este de 3 ani.

Resurse externe

• Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică
• Detalii despre linia de finanțare
• Ghidul solicitantului

Foto: Hugh MacLeod

Te invităm la cea de-a doua ediție Creative Coffee, o întâlnire informală deschisă tuturor persoanelor din industriile creative, dispuse să facă networking și să-și plătească singure cafeaua.

Tema întâlnirii este Cum vindem idei și cum găsim cei mai buni clienți. Îi vom asculta pe Vlad Bodi (Thinslices), Adrian Rîndașu (Edurom) și Marius Ursache (Grapefruit).

Întâlnirea are loc pe 28 septembrie, ora 18:00 în Iași la Brain, Strada Gandu nr.6. Te rugăm să confirmi participarea până pe 26 septembrie, pentru a ne asigura că avem suficiente locuri!

]]> http://www.industriicreative.ro/2011/09/creative-coffee-ii-iasi/feed/ 0 http://www.industriicreative.ro/2011/09/creative-coffee-ii-iasi/ http://feedproxy.google.com/~r/industriicreative/~3/PSE95PobKUo/ http://www.industriicreative.ro/2011/09/creativitatea-poate-ea-fi-cumparata-sau-nu/#comments Tue, 13 Sep 2011 19:51:46 +0000 Nicoleta Scutaru http://www.industriicreative.ro/?p=547 Mark McGuinness, trainer și coach la Wishful Thinking, explică de ce nu poate fi cumpărată creativitatea și cum putem motiva o persoană creativă.

Foto: Opensourceway

Poate v-ați întâlnit de multe ori cu sintagma „Ar fi bine ca lucrarea ta să merite, te plătesc foarte bine” spusă de diferiți manageri care colaborează cu un designer, copywriter sau alt creativ. Câte dintre persoanele care lucrează în industriile creative se simt însă cu adevărat motivate de suma de bani oferită?

Care sunt adevăratele recompense care motivează o persoană creativă?

Un studiu al Harvard Business School, realizat de Theresa Amabile împreună cu alți colaboratori, arată că motivațiile de tip extrinsec (recompense sau penalizări) au un impact negativ asupra creativității. De ce? Pentru că atunci când o persoană se gândește mai mult la recompensă, nu se mai poate concentra atât de bine asupra muncii depuse. Același subiect e dezbătut de Daniel Pink în cartea sa Drive și în prezentarea de la conferința TED.

Și totuși cum motivezi un creativ?

Richard Florida discută în cartea The Rise of the Creative Class rezultatele unui chestionar aplicat pe mai mult de 20.000 de persoane din domeniul IT, care au fost întrebați ce contează cel mai mult pentru ei în jobul pe care îl au. Contrar așteptărilor, rezultatul chestionarului a arătat că banii sunt mai puțin importanți decât alți factori de natură intrinsecă (provocări pe care le oferă jobul, oportunitatea de a învăța, libertatea etc.)

Dacă nu putem cumpăra creativitatea, o putem însă inspira prin mai multe metode:

• oferind posibilitatea angajaților de a lucra în grupuri mai mici, cu o autonomie mai mare—se știe bine că în departamente mari, birocrația ia locul creativității
• menținând o relație bună între membrii și liderii echipei pentru a sprijini, încuraja reciproc și a stimula competiția între aceștia;
• oferindu-le libertatea de a lucra așa cum doresc ei, fără micro-management la fiecare pas;
• arătându-le cât de importantă, interesantă, provocatoare și distractivă poate fi munca pe care aceștia o depun.

Mai multe puteți afla citind articolul original:
Why you can’t buy creativity.

De obicei, păgubiții rămân doar cu frustrarea, pentru că își imaginează că lupta pentru drepturile lor implică procese, avocați, costuri și riscuri imense pentru ani lungi de zile, fără a avea siguranța că vor primi dreptate. Există astăzi, însă, modalități accesibile și ieftine pentru a-ți proteja creațiile, despre care vom vorbi mai jos.

Foto: Olivia Hotshot

O scurtă introducere în drepturile de autor

Acum peste 120 ani (în 1886, la Berna) Germania, Franța, Belgia, Italia, Spania, Elveția și Marea Britanie au semnat un tratat în care recunoșteau și apărau reciproc creațiile intelectuale și drepturile de autor (România a aderat în 1927). Recunoașteți probabil țările care, și acum, vând cel mai mult activitate intelectuală și crează cel mai mult design industrial și comercial?

Încă de pe atunci intelectualii și-au data seama că dacă vom trata furtul intelectual la fel cum tratăm și pedepsim “băgatul mâinii în buzunar” îi vom încuraja pe cei care creează să continue să aducă valoare prin ideile și operele lor. Cheia în recunoașterea dreptului de autor este momentul cert al creației—dacă poți demonstra că ești primul care a creat ceva, atunci poți demonstra legal că drepturile de autor îți aparțin. Pînă nu de mult, principalele metode de a demonstra momentul creației erau ștampila poștei sau cea a unei notar, care puteau atesta o dată certă.

eCopyright.ro

În prezent, există instrumente online care îți pot atesta data creării unui material, fără să fii nevoit să te deplasezi la un notar și fără taxe enorme. În România, singurul instrument de acest tip este www.ecopyright.ro, dezvoltat de agenția de proprietate intelectuală Weizmann Ariana & Partners și acreditat de MCTI.

Cum îți înregistrezi creația?

• Te înregistrezi pe site (numele întreg, CNP-ul și adresa de email sunt obligatorii)
• Adaugi creația sub forma unui fișier PDF (de maxim 5Mb, suficient pentru câteva mii de pagini de text sau câteva zeci de pagini cu imagini și desene)
• Plătești taxa de 15 EUR pe loc (prin card bancar sau SMS)
• Primești un cod și o criptare unică a documentului prin e-mail, care pot folosite oricând pentru a demonstra că la data respectivă erai autorul creației.

Ce trebuie să mai știi?

• Această înregistrare nu te apără de furt, însă e o dovadă clară, acceptată de orice instanță, că tu erai autorul creației înregistrate la acea dată.
• În plus, faptul că tu deții această dovadă poate fi util în orice conflict cu un client, competitor sau altcineva care ți-a “furat ideea”, pentru că le va fi evident că ai o dovadă care va fi hotărâtoare în instanță
• Înregistrarea cu dată certă nu este similară și nu înlocuiește înregistrarea la OSIM a mărcilor comerciale sau desenelor industriale, însă este o măsură utilă și preventivă când crezi că poți avea probleme în viitor.
• Nu-i asculta pe scepticii care spun că nu există legi, că nu se aplică, că nu se face dreptate etc.. Există legi care se aplică și există instanţe specializate in proprietate intelectuală. Site-ul eCopyright conține suficiente exemple care demonstrează că se face, și în aceste cazuri, dreptate.

“Everybody should believe in something.
I believe I’ll have another coffee.”

Cam aceasta ar fi concluzia personală în urma primei întâlniri Creative Coffee din Iași, de joi (18 august). Am vrut în primul rând să-i cunosc mai bine pe creativii din Iași, să aflu care sunt problemele/nevoile lor și să fac un prim pas în stabilirea unei comunități a creativilor. Lipsa unui format pentru prima întâlnire a fost intenționată—networkingul este un fenomen 100% dependent de oameni, iar modalitatea în care oamenii aleg să relaționeze nu poate fi dictată de o agendă atunci când vrei să ajungi la cele mai bune rezultate.

Pentru mai bine de trei ore, cei 27 de creativi care au ajuns la cafeneaua Maideyi au discutat aprins pe diverse subiecte: de la instruirea studenților de către practicieni în domeniu, la educarea clienților care cumpără soluții de design sau publicitate fără să înțeleagă valoarea adăugată a serviciilor achiziționate, la nevoia de cunoștințe practice juridice sau contabile. S-a discutat și despre orașe creative de succes (Manchester și Newcastle). După cum spunea unul dintre participanți, nu trebuie să reinventăm roata, pentru că aceste exemple de succes din UK sunt un bun punct de plecare atunci când vine vorba de strategia de dezvoltare regională a unui oraș precum Iașul. Discuțiile care au urmat pe teme legate de susținerea politică sau din partea autorităților locale a unei astfel de comunități au condus la o concluzie evidentă: în prezent trebuie să ne bazăm doar pe resursele proprii dacă vrem să avem rezultate rapide și concrete.

Câteva lucruri s-au întâmplat altfel decât mă așteptam. Discuțiile s-au purtat în principal într-un grup mare, ca la o întâlnire formală—ceva neobișnuit pentru un eveniment de networking. Am fost surprinsă (în mod plăcut) de atitudinea foarte pragmatică și proactivă a unora dintre participanți, gata să treacă la treabă. Însă cred că scopul primelor evenimente—punctul zero de constituire a oricărei comunități este acela de a-ți cunoaște colegii, de a le afla motivațiile (profesionale și personale) care stau la baza dorinței de a aparține unei comunități. Doar după ce ne vom cunoaște ne vom putea asuma responsabilități și lucra la proiecte comune pentru comunitatea creativilor. Am aflat și învățat câte ceva despre fiecare participant și am obținut câteva idei pentru următoarele ediții.

Pe lângă cafeaua de joi avem și câțiva “biscuiți”—acțiuni concrete plecând de la sugestiile participanților:

• Vom publica pe industriicreative.ro articole despre orașe creative de succes (Manchester, Newcastle și altele).
• Vom scrie si publica articole și materiale video despre afaceri creative de succes din România (așteptăm propuneri).
• Vom oferi detalii despre modul în care puteți deveni membri ai Asociației Industrii Creative.
• Vrem să aflăm mai multe despre ce nevoi și ce sugestii aveți de la următoarele ediții ale Creative Coffee. Am aprecia foarte mult dacă ați avea trei minute pentru a răspunde la câteva întrebări despre probleme și soluții de abordat la viitoarele întălniri ale creativilor.

PS: Acest articol este atât pentru cei care au reușit să ajungă la întâlnirea de pe 18 august cât și pentru cei care nu au reușit sau se întreabă ce s-a întâmplat la Creative Coffee Iași—un eveniment de networking informal, deschis tuturor persoanelor din industriile creative.