Romanii au fost pusi sa aprecieze drept adevarate sau false un numar de 13 afirmatii, iar ce a iesit vedeti mai jos:

- 30% dintre subiecti cred ca primele fiinte umane au trait in aceeasi perioada cu dinozaurii, adica in urma cu mai bine de 65 de milioane de ani. Alti 24% nu au stiut ce sa raspunda, iar 44% au ales varianta corecta;

- 42% dintre repondenti cred ca soarele se invarte in jurul pamantului, nu invers. Spre comparatie, in 2002 procentul era de 24%, iar in 2005 de 27%, ceea ce inseamna ca ne indreptam in directia… “corecta”. La nivel european, doar Turcia si Letonia stau mai prost decat noi cu procente de 56%, respectiv 44%.

- 34% cred ca laptele radioactiv devine sigur pentru consum dupa fierberea sa, 21% nu stiu cum sta treaba cu radioactivitatea, si doar 45% au oferit un raspuns corect;

- 20% sunt de parere ca pamantului ii trebuie o luna sa inconjoare soarele, iar 32% nu au stiut ce varianta de raspuns sa aleaga. Gasiti alaturat raspunsurile la toate cele 13 intrebari, click pe imagine pentru detalii.

Per total, doar 0.9% dintre repondenti au ales varianta corecta de raspuns in cazul tuturor celor 13 afirmatii, iar 14.8% au dat cel putin 10 raspunsuri corecte (in randul celor cu studii superioare procentul a fost de 38.8%), media fiind de 6.5 raspunsuri corecte per persoana.

Media europeana este de 8.2 raspunsuri corecte, in top aflandu-se Suedia cu o medie de 10.33, Cehia cu 9.65 si Finlanda cu 9.63. Mai prost decat Romania stau doar Malta (6.49), Cipru (6.28%), Bulgaria (6.27%) si Turcia (5.68%).

De asemenea, studiul arata ca:

- suntem unul dintre cele mai religioase popoare in Europa: 54% dintre repondenti au declarat ca se roaga zilnic, in timp ce doar 8% dintre germani, 9% dintre cehi si 11% dintre francezi sau danezi fac acelasi lucru. Mai mult, 72% dintre romani cred in Rai si doar 50% in Iad (cum se explica diferenta?);

- 34% dintre repondenti considera horoscopul ca fiind “stiintific” sau “foarte stiintific”, in timp ce media europeana este de 15%. Datele arata ca, in general, cu cat gradul de cultura stiintifica al populatiei este mai redus, cu atat proportia celor care se roaga sau cred in horoscoape este mai mare.

Ce concluzii putem trage in urma acestui studiu (il puteti descarca de aici):

1. Stam din ce in ce mai prost la capitolul “cultura generala”. In ultimii cinci ani, numarul celor care cred ca soarele se invarte in jurul pamantului a crescut de la 27% la 42%, si cu toate ca o parte dintre repondenti poate au gresit raspunsul din neatentie, cresterea nu are cum sa fie justificata altfel decat prin involutia generala a societatii romanesti.

2. Desi acum stam prost, o sa stam probabil si mai prost in urmatorii ani. Nu trebuie decat sa privim in jurul nostru si o sa ne dam seama ca sansele ca situatia actuala sa se schimbe rapid sunt practic nule.

3. Exista o legatura directa intre situatia economica a unei tari si gradul de gradul de cultura al populatiei. Daca privim topul observam ca in general, in tarile in care PIB-ul pe cap de locuitor este peste medie, si gradul de cultura este peste medie.

In acelasi timp, cresterea din primul trimestru a fost ajustata in sus, de la 2.7% la 3.7%, insa evolutia economiei in 2007, 2008 si 2009 a fost revizuita in scadere.

Mai jos se poate observa evolutia PIB in ultimii trei ani a celor trei mari puteri economice la nivel mondial – SUA, Zona Euro si Japonia.

Am sa revin luni cu un comentariu mai amplu legat de situatia in care se afla economia mondiala in acest moment

Pe de alta parte, o cladire poate avea mai multe locuinte, astfel ca trebuie sa vedem cum stau lucrurile si din punctul de vedere al numarului de autorizatii pentru locuinte. In primele sase luni din 2010 au fost eliberate autorizatii pentru 28.016 locuinte cu o suprafata utila totala de 3.68 milioane mp, respectiv 131.5 mp/locuinta.

In primele sase luni din 2009 au fost eliberate 32.306 autorizatii pentru locuinte, suprafata medie fiind de 133.5 mp, iar in primele sase luni din 2008 au fost eliberate 66.439 autorizatii (!!), suprafata medie fiind de 124.8 mp.

Dupa cum se poate observa, comparativ cu anul 2008, cand piata imobiliara a ajuns la apogeu, numarul autorizatiilor pentru locuinte a scazut dramatic (-58%), in timp ce numarul autorizatiilor pentru cladiri s-a redus cu “doar” 32.5%, ceea ce inseamna ca acum se construiesc mai multe case individuale si mai putine blocuri.

Tot conform INS, in ultimii 20 de ani suprafata medie a unei locuinte noi aproape ca s-a dublat, ajungand de la 64.5 mp in 1990 la 112.5 mp anul trecut, iar in 2010 trendul de crestere se va pastra din moment ce ponderea caselor in total va creste, iar cea a apartamentelor se va reduce.

Spre comparatie, in Germania media este de 109 mp/locuinta, in UK 76 mp, in Spania 96.6 mp, iar in Italia 81.5 mp, detalii aici.

Imi amintesc ca in 2003 m-am angajat la o multinationala din Timisoara, corporatia luand decizia de a forma aici o echipa de aproximativ 20 de persoane care sa preia o parte din activitatile desfasurate pana atunci de angajatii din Franta, Scotia sau Germania.

Eu am plecat din companie la sfarsitul lui 2007, iar la momentul respectiv eram printre ultimii din gasca veche. Unde sunt acum fostii mei colegi? Multi dintre ei au migrat spre tari mai calde – SUA, Canada, Australia sau Elvetia. Oamenii au parasit Romania desi aveau un salariu “de multinationala”, calatoreau des in strainatate, o parte dintre ei fiind si promovati.

In cazul lor, este clar ca nu salariul “de mizerie” a fost principalul motiv care i-a determinat plece, ci sansele mult mai mari de a se realiza in strainate.

Cred ca aceeasi logica se aplica si celor mai buni dintre medici, cercetatori sau altor categorii de persoane carora o tara saraca nu le poate oferi prea multe. Sa fim onesti – ne plangem ca ne pleaca medicii din cauza salariilor mici, desi suntem constienti ca Romania nu poate nici pe departe oferi salarii care sa rivalizeze cu cele din Franta spre exemplu, tara in care un medic specialist castiga peste 60-70.000 de euro anual (detalii aici). Iar atunci cand ai de ales intre 500 de euro in Romania si 5.000 de euro in alta tara, ce alegi?

La fel se pune problema si in cazul celor din cercetare sau din alte domenii in care tarile din vest exceleaza.

Tinand cont de situatia in care se afla Romania acum, oricat de performant ar fi guvernul care ne conduce lucrurile nu se vor schimba semnificativ in urmatorii 10-15 ani. Calitatea serviciilor publice nu se poate imbunatati peste noapte, mizeria morala in care ne scaldam va mai persista mult timp de acum inainte, salariile din sanatate sau educatie nu se pot dubla sau tripla “din pix”, iar lista ar putea continua.

Ce inseamna toate acestea? Inseamna ca tinerii talentati vor contina sa plece in cautarea unui viitor mai bun, iar noi nu ar mai trebui sa facem din asta un capat de tara. Acest proces este inevitabil – cu el se confrunta si tarile din jurul nostru, insa poate la o alta scara.

1. Venituri si Cheltuieli

Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 77.2 mld lei, cu doar 0.1% mai putin decat in primele sase luni din 2009. Daca ne referim strict la luna iunie insa, observam ca veniturile au crescut cu 8.1%, de la 12 mld lei in iunie 2009 la 12.9 mld lei in iunie 2010.

Pe de alta parte, cheltuielile au totalizat 95.3 mld lei, cifra cu 4% mai mare decat anul trecut, cand statul a cheltuit 90 mld lei. In luna iunie cheltuielile au fost cu 4.6% mai mici decat in luna corespunzatoare din 2009, acestea scazand de la 15.1 mld lei la 14.4 mld, detalii mai jos, click pe imagine pentru marire.

2. Deficitul bugetar

Deficitul bugetar a totalizat 18.1 mld lei respectiv 3.35% din PIB, mai mare cu 25.7% decat cel din primele sase luni ale anului trecut cand cifra era de 14.4 mld lei sau 2.9% din PIB. In luna iunie deficitul bugetar a scazut la jumatate fata de iunie 2009, de la 3.1 mld lei la 1.4 mld lei, dar aceasta performanta a fost posibila si cu pretul cresterii arieratelor.

Cel putin in prima jumatate a anului guvernul a reusit sa se incadreze in tinta convenita cu FMI, insa a urmatoarele sase luni vor fi “criminale”.

3. Cheltuielile de personal

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au ajuns la 28.3 mld lei, cu 4.5% mai putin comparativ cu S1.09, in iunie cheltuielile fiind cu 4% mai mici. De luna viitoare cifrele vor include efectele reducerii salariilor cu 25%.

4. Incasarile din TVA

Incasarile din TVA au scazut cu 3.7%, respectiv de la 17.1 mld lei in S1.09 la 16.4 mld lei in S1.10, insa in iunie incasarile au crescut cu 18%, evolutie vizibila in graficul de mai jos. De la 1 iulie cota standard de TVA s-a marit de la 19% la 24%, astfel ca peste o luna ne vom da si noi seama ce impact a avut asupra bugetului aceasta crestere.

4. Executia bugetului asigurarilor sociale

Daca in cazul executiei bugetului general consolidat exista cateva semne optimiste, nu acelasi lucru se poate spune despre bugetul asigurarilor sociale, al carui deficit a ajuns la 5.1 mld lei, cifra cu 55% mai mare decat in aceeasi perioada a anului trecut. Acest deficit a reprezentat 28% din totalul deficitului bugetar.

Mai mult, deficitul bugetului asigurarilor de somaj a crescut la 1.56 mld lei, iar cel al asigurarilor de sanatate a ajuns la 0.9 mld lei, astfel ca aceste trei bugete de asigurari au un deficit cumulat de 7.56 mld lei sau 42% din totalul deficitului general.

In iunie deficitul celor trei bugete a fost de 1.4 mld lei, respectiv 100% din deficitul bugetului consolidat. Cu alte cuvinte, aici este marea problema pe care guvernul trebuie sa o rezolve in perioada urmatoare.

In mod normal asa ar trebui sa se intample intr-o tara in care piata imobiliara s-a dezvoltat pe baze cat de cat solide, insa nu este cazul Romaniei. Dincolo de somaj, de executarile silite, de scaderea veniturilor sau aversiunea romanilor fata de creditare, iata cateva motive care ma fac sa cred seful ANEIR se inseala:

1. Pentru a incepe sa creasca, pretul locuintelor trebuie mai intai sa se stabilizeze. Este evident faptul ca fundul sacului nu a fost inca atins, in principal din cauza programului Prima Casa, program care a sustinut artificial preturile. Estimez ca trendul de scadere se va opri in primavara-vara anului viitor, iar preturile vor fi cu 15-25% mai mici decat acum. Mai departe este foarte probabila o evolutie in forma de L, nu una in forma de U sau V.

2. In urmatorii ani piata se va segmenta foarte mult, ceea ce inseamna ca vor exista segmente de piata (putine) care vor creste, in timp ce altele vor stagna sau vor scadea. Daca pana in 2008 preturile cresteau indiferent de starea si zona in care se afla locuinta, in anii urmatori cumparatorii vor fi mult mai atenti pe ce dau banii. In aceste conditii, este de asteptat ca valoarea a peste 60-70% dintre locuinte (cele mai proaste) sa nu varieze semnificativ in momentul in care economia isi va reveni.

3. Cea mai mare parte a cresterii inregistrate intre 2000 si 2008 s-a datorat exploziei creditarii. Doar in 2007 si 2008 soldul creditelor acordate populatiei a crescut cu 13 mld euro, dintre care 3 mld euro au fost credite ipotecare. Cine isi imagineaza ca bancile vor relua masiv creditarea in momentul in care economia Romaniei va trece pe plus? Sa nu uitam nici faptul ca speculatorii veniti aici sa profite de cresterea preturilor au plecat “plini de sange” din Romania si nu se vor mai intoarce degraba.

4. S-a mai spus ca piata imobiliara are un viitor de aur din moment ce exista un deficit de un milion de locuinte, iar pentru sustinerea acestei cifre s-a adus in discutie (printre altele) numarul mediu de camere pe cap de locuitor, care se situeaza sub media europeana.

Sa vedem cum stau lucrurile din acest punct de vedere: intre 1990 si 2009 au fost date in folosinta 715.000 de locuinte, in timp ce numarul camerelor de locuit existente in tara a crescut cu 3.8 milioane, de la 18 mil in 1990 la 21.8 mil in 2009.

Cum in ultimii 20 de ani populatia a scazut de la 23.2 la 21.5 milioane persoane, numarul camerelor pe cap de locuitor a crescut de la 0.78 in 1990 la 1 in 2009, media UE fiind de 1.6.

Pe de alta parte insa, populatia reala a Romaniei nu este de 21.5 milioane ci de aproximativ 19 milioane, 2-2.5 milioane de persoane lucrand in strainatate. Astfel, raportul real se situeaza undeva in jurul a 1.2 camere/capita. In anii urmatori cifra va continua sa creasca din moment ce populatia se va reduce (prognoza 18.5 mil in 2030), iar anual pe piata vor intra cel putin cateva zeci de mii de locuinte.

Suprafata utila pe cap de locuitor a crescut si ea de la 10.6 mp in 1990 la peste 15 in 2009. Mai jos se poate observa evolutia din ultimii 20 de ani a celor doi indicatori mentionati mai sus, plus o prognoza pentru urmatorii 10 ani. Pentru perioada 2010-2020 am luat in calcul scaderea populatiei pana la 20.5 mil persoane, si 130.000 de camere livrate anual pe piata (in 2008 si 2009 au fost livrate cate 200.000 de camere).

5. Pretul locuintelor depinde si de nivelul chiriilor si de nivelul dobanzilor la credite. Chiriile au scazut semnificativ in ultimul an si vor mai continua sa scada pe masura ce veniturile unei parti bune a populatiei se vor reduce. Pe de alta parte, daca economia zonei euro va incepe sa prinda viteza este de asteptat ca si Euribor sa creasca, impactul asupra dobanzilor la creditele in euro fiind inevitabil.

Cu alte cuvinte, este foarte probabil ca o buna perioada de acum inainte statul cu chirie sa fie mai ieftin decat cumpararea prin credit a unui imobil.

In plus, este de asteptat ca atitudinea romanilor in ceea ce priveste proprietatea sa se schimbe, adica vom ajunge si noi la concluzia la care au ajuns vesticii cu zeci de ani in urma – detinerea unei locuinte la varsta de 25-30 de ani nu este o necesitate, astfel ca piata chiriilor va creste si se va maturiza.

Avand in vedere toate cele de mai sus, raman la convingerea ca multi ani de acum inainte pretul celor mai multe dintre apartamente nu va creste, insa evident piata imobiliara ofera si va oferi oportunitati bune de investitii celor care au bani si stiu ce sa aleaga.

Dincolo de dezbaterile ideologice (ce legatura exista intre supraimpozitarea bogatilor si politicile de dreapta?), este evident faptul ca o asemenea masura este foarte greu de pus in aplicare.

Iata doar cateva motive care ma fac sa cred ca impozitatea averilor mari este inca una dintre petardele lansate de actuala putere pentru a tine presa ocupata:

1. Cum vor fi evaluate activele? In Romania exista peste 8 milioane de imobile, la care se adauga terenurile, masinile de lux, iahturile, avioanele etc. Toate acestea trebuie evaluate, iar informatiile puse cap la cap. O asemenea operatiune nu se poate face peste noapte si cu resurse putine.

2. Nimeni nu are date certe legate de valoarea imobilelor in acest moment. Tranzactiile imobiliare sunt sporadice, iar valoarea activelor este extrem de greu de determinat. In plus, piata se duce in jos, iar cei care anul acesta au averi estimate la jumatate de milion de euro, s-ar putea ca anul viitor sa fie mai saraci. Ce inseamna asta? Inseamna ca anual averile trebuie reevaluate in functie de evolutia preturilor. Cum facem asta in conditiile in care noi nu suntem in stare sa publicam nici macar un indice decent al preturilor pe piata imobiliara?

3. Daca impozitul se aplica doar de la o anumita suma in sus, vor exista extrem de multe situatii in care unii nu vor plati impozit pentru ca averea lor a fost evaluata la 445.000 de euro (spre exemplu), iar pragul minim este de 450.000 de euro. La fel, unii vor plati un impozit de mii de euro anual pentru ca au avut ghinionul ca averea lor sa fie evaluata la 450.000 sau putin peste aceasta suma. Aceste situatii vor genera scandaluri si chiar procese penale.

4. Acest tip de impozit aplicat pe averea afisata vrea sa suplineasca intr-o anumita masura imposibilitatea statului de cere cetatenilor sa isi justifice averea – din nefericire, constitutia porneste de la premiza ca toate averile sunt licite, astfel ca cetatenii pot fi chemati la Fisc pentru a isi justifica averile doar in cazul in care exista dovezi ca aceste averi au fost obtinute ilicit.

In mod evident, multi romani s-au imbogatit pe cai necinstite in acesti 20 de ani, insa impozitarea tuturor averilor mai mari de X euro ii introduce in aceeasi oala pe toti, indiferent de modul in care au obtinut averea. Este corect? Nu prea.

Din punctul meu de vedere, solutia este simpla si usor de aplicat - daca guvernul vrea mai mult bani la buget, sa creasca toate impozitele pe proprietate, impozite care acum sunt la un nivel derizoriu.

Restantele la creditele in lei au ajuns la 6.5 mld lei, respectiv 8.21% din totalul soldului de credite acordate in lei, iar restantele la creditele in valuta au totalizat 7.2 mld lei, ajungand la o pondere de 5.31% din totalul soldului de credite acordate in valuta.

De remarcat ca ponderea soldului restantelor la creditele in valuta a scazut comparativ cu luna anterioara pe fondul avansului de 5.8% inregistrat de soldul de credite, insa acest avans s-a datorat in principal evolutiei monedei nationale.

Sa ne amintim ca la sfarsitul lunii trecute leul s-a devalorizat dupa deciziile Curtii Constitutionale, astfel ca, exprimat in lei, soldul creditelor in valuta a crescut.

Daca privim evolutia restantelor in ultimul an observam ca acestea au crescut semnificativ, insa acest lucru nu se datoreaza doar faptului ca debitorii nu isi mai platesc ratele, ci si ezitarii bancilor de a ii executa silit pe restantieri.

In mod normal, daca o persoana care care a garantat creditul cu locuinta nu isi mai plateste ratele atunci banca il executa, insa la noi asta nu s-a prea intamplat din moment ce numarul imobilelor scoase la licitatie este ridicol de mic.

Mai jos se poate observa evolutia ponderii restantelor in totalul soldului de credite (grafic 1) si variatia lunara a soldului restantelor (grafic 2). Click pe imagini pentru marire.

Aceeasi concluzie se poate trage si din comentariile postate de catre multi cititori la articolele prin care atat eu cat si altii ca mine indeamna oamenii sa faca un minim de efort pentru a pune umarul la scoaterea tarii din criza.

Ni se pare normal si logic sa nu mai platim taxe, dar nu ni se pare normal ca, din lipsa banilor, guvernul sa reduca salariile si pensiile, sau sa taie subventiile la caldura.

Intram astfel intr-un cerc vicios in care cetateanul refuza sa mai plateasca pentru ca nu are incredere in guvern, iar guvernul nu poate acoperi cheltuieli de 10 lei daca incaseaza din taxe doar 7 lei. In plus, nervii multor romani sunt intinsi acum la maxim din cauza masurilor haotice luate de Emil Boc si compania.

Dincolo de nervi insa, cine spune ca statul nu ii da nimic ar trebui sa se gandeasca la educatia gratuita pe care a primit-o, la faptul ca de bine de rau nu este lasat sa moara in fata spitalului daca nu si-a platit contributiile de sanatate, la faptul ca fara politie sau sistem judiciar eu pot sa ii dau in cap fara sa patesc nimic, iar lista ar putea continua.

Toate aceste servicii publice costa, iar banii nu pica din cer. Daca eu, tu si altii ca noi refuzam sa mai platim taxe, din ce vor mai fi platite aceste servicii? Sau pensiile si ajutoarele sociale fara de care unii dintre romani ar muri de foame?

Pe de alta parte insa, guvernul Boc ar trebui sa inceapa sa isi faca bagajele. Este extrem de greu sa guvernezi si sa duci reforma administratiei la bun sfarsit atunci cand imensa majoritate a populatiei nu te mai sprijina si nici nu mai are incredere in actiunile pe care le intreprinzi.

Desi o schimbare de guvern nu este oportuna acum, nu cred ca poate nimeni nega faptul ca avem nevoie de un nou inceput. Poate din toamna.

In ceea ce priveste impozitul total calculat si retinut de catre stat, acesta a scazut de la 13.1 mld lei la 11.45 mld lei.

Pe de alta parte, venitul mediu brut anual pe cap de contribuabil a crescut de la 15.700 lei in 2008 la 16.450 in 2009 (venitul median este cu aproximativ 40-45% mai mic!), insa cel mai probabil acest lucru s-a datorat iesirii din campul muncii a multor persoane care inregistrau venituri foarte mici.

Pe transe de venit, situatia se prezinta astfel:

- 1.97 mil persoane au castigat cel mult salariul minim pe economie, respectiv 600 de lei lunar sau 7.200 lei anual. In 2008, numarul acestora era de 2.42 mil persoane. In acelasi timp, venitul mediu anual s-a dublat, de la 1.762 lei in 2008 la 3.426 lei in 2009;

- 2.93 mil persoane au inregistrat venituri cuprinse intre 7.201 si 24.000 (in 2008 au fost 3.22 mil persoane), venitul mediu fiind de 13.412 lei, similar cu cel din anul anterior;

- 1.04 mil persoane au castigat intre 24.001 si 60.000 lei, iar 148.269 au castigat intre 60.001 si 120.000 de lei. Comparativ cu anul 2008, numarul contribuabililor a scazut cu 8.1%, respectiv 11.7%. Acestia pot fi considerati varianta romaneasca a clasei mijlocii si reprezinta aproximativ 5% din populatie.

- doar 30.585 contribuabili au declarat venituri salariale (sau asimilate) de peste 120.000 de lei, venitul mediu brut pe cap de contribuabil fiind de aproximativ 198.000 lei anual sau 3.900 de euro lunar, detalii mai jos, click pe grafic pentru marire. In 2008, 43.235 contribuabili au declarat venituri de peste 120.000 de lei.

Concluzii

1. Intr-un singur an, criza a redus numarul contribuabililor cu aproape 900.000. Cati dintre acestia lucreaza acum la negru?

2. Exista o diferenta foarte mare intre top 20% si restul de 80% dintre contribuabili. Primii castiga in medie de 4.8 ori mai mult decat ceilalti, astfel ca si venitul median este mult mai mic decat cel mediu. Din acest motiv, salariul mediu comunicat lunar de INS este inselator.

3. Contribuabilii cu cele mai mici venituri (≤ 7.200 lei anual) reprezinta 32.5% din totalul contribuabililor, si au platit un impozit pe venit in valoare totala de 476 mil lei, respectiv 4.2% din totalul sumei colectate.

4. Contribuabilii cu cele mai mari venituri (>120.000 de lei) nu reprezinta decat 0.5% in total, dar au platit un impozit de 801 mil lei, respectiv 7% din total. Venitul mediu al acestora este de 13 ori mai mare decat media celorlalti 99.5% dintre contribuabili.

5. Top 3% dintre cei care au inregistrat venituri salariale anul trecut (~179.000 de persoane) asigura 20% din totalul sumei colectate de stat drept impozit;

6. Aproximativ 1.2 milioane de contribuabili (20% din total) asigura practic grosul impozitelor colectate (62% din total). O eventuala renuntare la cota unica ar avea un impact direct asupra acestor persoane, ale caror venituri s-ar reduce semnificativ.

Mai jos o comparatie intre ponderea contribuabililor pe categorii de venituri si ponderea impozitului platit de fiecare categorie.

Citeste si: In 2008, 0.6% dintre contribuabili au generat 9.3% din impozitul pe venit colectat la buget