Sa luam exemplul Suediei:

- intre 1870 si 1970, PIB-ul real pe cap de locuitor a crescut de sapte ori, astfel ca la sfarsitul acestei perioade, Suedia a devenit a patra cea mai bogata tara din lume, venitul pe cap de locuitor fiind cu 6% mai mare decat media tarilor OECD. Cum a fost obtinuta aceasta performanta? Taxe relativ mici, libertate economica maxima, domnia legii.

- dupa 1970, guvernul suedez a facut cateva experimente nereusite: a crescut taxele si ajutoarele guvernamentale, a reglementat mai strans piata muncii pentru a proteja angajatii, a devalorizat moneda nationala pentru a creste exporturile. Cu alte cuvinte, statul s-a implicat mai mult in economie. Rezultatul? Suedia a cazut de pe locul 4 in 1970 pe 15 in 1997, venitul mediu fiind cu 14% mai mic decat media OECD.

Ce au invatat suedezii din aceste experiente:

1. un guvern minimal impulsioneaza cresterea economica

2. reducerea gradului de libertate economica prin suprareglementare mai mult dauneaza decat ajuta

3. politicile social-protectioniste implementate de guvern pe piata muncii nu numai ca nu ajuta muncitorii, ci chiar genereaza somaj!

Mai jos un scurt video care ne ajuta sa intelegem cate ceva din ceea ce s-a intamplat cu economia suedeza in ultimii 140 de ani

Domnule Boc, se aude la guvern?

sursa: Carpe Diem

In ceea ce priveste impozitul retinut de notari pentru tranzactii, in ianuarie valoarea acestui impozit a fost de 30.8 milioane lei, in crestere usoara fata de ianuarie 2009, cand suma a fost de 30.3 mil.lei. La o valoare medie a impozitului de 2%, putem aproxima ca valoarea tranzactiilor a fost de 1.5 miliarde lei sau 370 milioane euro. Sursa: Mediafax via Capital

2. Numarul pasagerilor TAROM – in luna ianuarie compania a transportat 128.400 pasageri, cu 3.9% mai putini decat in decembrie dar cu 22.3% mai multi decat in ianuarie 2009, prima luna din acest an fiind a patra luna consecutiva de crestere anuala a numarului de pasageri transportati de Tarom.

Anul trecut compania a transportat 1.6 milioane pasageri, in scadere cu “doar” 6.6% fata de 2008, insa veniturile au scazut de la 1.4 la 1.1 miliarde lei (-21%), ceea ce inseamna ca preturile au fost reduse masiv pentru a frana scaderea numarului de calatori. Sursa: AEA

3. Fondurile Mutuale – la sfarsitul lunii februarie, activul total al fondurilor mutuale deschise de investitii a ajuns la 3.86 miliarde lei (940 mil euro), in crestere cu 5.6% fata de ianuarie, subscrierile nete inregistrate in luna trecuta fiind de 171.6 milioane lei. De la inceputul anului, activele nete au crescut cu 28% in euro. Sursa: AAF

In acelasi timp, numarul de investitori a ajuns la 175.032, cu aproximativ 16.000 mai multi decat la sfarsitul anului trecut. Desi cresterea din ultimul an si jumatate este semnificativa, ne aflam inca departe de recordul inregistrat pe vremea FNI, cand fondurile deschise cumulau aproape 380.000 de invstitori, dintre care 300.000 doar la FNI.

4. Inflatie – in luna februarie, preturile au crescut in medie cu 0.2% fata de ianuarie, cresterea fata de februarie 2009 fiind de 4.49%. Sursa: INS via Hotnews

Dupa ce luna trecuta inflatia a luat-o razna datorita cresterilor de preturi inregistrate la tigari, combustibili si energie electrica (detalii aici), se pare lucrurile reintra in normal. Pentru 2010, BNR si-a propus o tinta de inflatie de 3.5% +/-1%, iar in primele doua luni s-a consumat deja 54% din aceasta tinta (42% daca luam in considerare plafonul maxim, de 4.5%).

In urmatoarele 10 luni, inflatia lunara nu trebuie sa depaseasca 0.25% pentru ca pragul maxim de 4.5% sa fie respectat.

In primele doua luni ale acestui an au fost inmatriculate 4,792 masini noi, in scadere cu 77% fata de primele doua luni din 2009 si cu 90.6% mai putine decat in aceeasi perioada a anului 2008. Cu alte cuvinte prin showroom-uri bate vantul, iar in aceste conditii ma intreb cati angajati isi vor pierde locurile de munca in lunile urmatoare.

In februarie 2010, cele mai multe autoturisme inmatriculate au fost Dacia, respectiv 534 bucati (Dacia produce aproximativ 1000 de masini pe zi, ceea ce inseamna ca toata cererea din februarie a fost acoperita de un schimb si jumatate, respectiv 12 ore de munca!!!), pe locul doi s-a situat Ford cu 348 autoturisme inmatriculate, iar pe locul trei s-a situat Volkswagen cu 323.

Ce urmeaza? Sperantele puse in programul Rabla se vor risipi probabil in curand – desi numarul de rable casate se apropie de limita de 50.000, numarul masinilor vandute prin acest program nu ajunge nici macar la 1000, ceea ce inseamna ca romanii si-au casat rablele mai ales pentru a vinde voucherul.

Iar pentru ca imaginea sa fie completa, sa spunem si faptul ca scaderea preturilor cu care se vand aceste vouchere (de la 2000 de lei initial la 1200 lei acum) arata ca oferta este net peste cerere. Anul trecut, prin programul rabla s-au vandut 32,327 autoturisme, iar in acest an, dupa cum arata lucrurile, va fi mare lucru daca se vor vinde mai mult de 20.000.  

Daca discutam despre inmatricularile second hand, numarul inmatricularilor in primele doua luni a fost de 22,324, in scadere cu doar 6.4% fata de primele doua luni din 2009 si cu 20.2% mai putine decat in aceeasi perioada a anului 2008.

Practic, in februarie s-au inmatriculat de patru ori mai multe masini second-hand decat noi, asta dupa ce in ianuarie raportul a fost de 5.6/1. Este si asta un progres…

- evolutia bursei in ultimul an – suntem pe locul doi in lume

- cele mai mari esecuri din imobiliarele romanesti

- Sun Plaza s-a deschis de doua saptamani, iar presa raporteaza aproape in fiecare zi numarul persoanelor care au intrat in acest mall. Pe mine m-ar interesa mai mult sa stiu cum au evoluat incasarile comerciantilor, dar despre asta nu se sufla un cuvant.

- impreuna cu bulgarii, suntem campioni in UE in ceea ce priveste cresterea costurilor cu forta de munca. In schimb, salariatii din Lituania se afla intr-o situatie de neinvidiat.

- tot mai multi americani nu isi mai platesc ratele la credite ipotecare, desi si-ar permite

- 10 lucruri pe care fondurile de pensii private nu ti le-au spus niciodata (de citit si comentariile la articolul respectiv)

Imi amintesc ca prin 2005-2006 ”prestam” la o multinationala specializata in domeniul outsurcing-ului de productie, iar pe fondul migrarii unora dintre clienti din Romania in China, cifra de afaceri a scazut la jumatate pe parcursul a doar doua trimestre.

Ce a facut managementul pentru a reduce costurile? Printre altele, a taiat aproape in totalitate deplasarile in strainatate – extrem de frecvente in perioada respectiva -, astfel ca cea mai mare parte a problemelor erau rezolvate prin e-mail si telefon.

Ce s-a rezolvat cu acest tip de masuri? Doar departamentul in care eu lucram a economisit cateva zeci de mii de euro intr-un an si in plus, s-au evitat concedierile. 

Exista insa o problema - in urma cu 4-5 ani, piata telecomunicatiilor era mult mai saraca in oferte complexe, care pe de o parte sa satisfaca nevoia de comunicare a companiilor, iar pe de alta parte sa ofere o alternativa viabila deplasarilor in interes de serviciu.

Dupa cateva trimestre compania la care lucram si-a revenit, insa la momentul respectiv economia era pe crestere, situatie complet diferita de cea de astazi cand economia scade, piata se restrange, iar firmele se confrunta cu costuri tot mai mari.

Pentru a veni in ajutorul companiilor de dimensiuni medii si mari aflate in cautarea celor mai eficiente programe de reducere a costurilor, Romtelecom Business Solutions a decis ca din aceasta luna sa ofere clientilor gratuit consultanta prin intermediul programului Cost Consultancy.

Practic, consultantii Romtelecom evalueaza companiile care apeleaza la acest program si propun, in functie de profilul clientului respectiv, un mix de solutii personalizate de reducere a costurilor operationale prin folosirea mijloacelor moderne de comunicare.

In acest scop, pe langa portofoliul actual de solutii de voce, internet si date, retea sau securitate IT, au mai fost create special pentru acest program si alte noi servicii, toate detaliile fiind disponibile pe situl Romtelecom.

Si pentru ca stiu ca acest blog este citit de multi manageri - cred ca ar fi interesant de aflat ce masuri de reducere a costurilor au luat companiile pe care le conduceti pentru a trece cu bine peste criza (altele in afara concedierilor si reducerilor salariale). Cum v-ati optimizat costurile? De unde ati taiat?

In sectorul de stat salariile sunt ceva mai mari, plafonul maxim fiind de 5-6000 de lei brut in cazul unui profesor universitar cu vechime. Pe scurt, in Romania un asistent universitar castiga undeva in jurul a 3500-4000 de euro net anual, iar un profesor universitar cam de trei-patru ori mai mult, respectiv 12-13.000. Nu luam in considerare veniturile din plata cu ora sau din diverse alte colaborari.

Cat castiga un profesor universitar in SUA? Ceva mai mult decat in Romania!

Cel mai prost platit profesor universitar ”plin” preda teologie si religie, castigul sau anual aferent anului universitar 2009-2010 fiind de $71.473 dolari. Cel mai mult castiga un profesor de drept, respectiv $134.146.

Mai departe, un profesor care preda economie (management, marketing etc) incaseaza $109.919, iar in domeniul medicinei se castiga $94.610, media in sistem fiind undeva in jurul a $85-90.000, detalii alaturat, click pe tabel pentru marire. Sursa: The Chronicle of Higher Education via Carpe Diem

Aceste salarii par mari, insa reprezinta de fapt dublul salariului mediu din SUA, situatia fiind practic aceeasi si in cazul unui profesor universitar care preda in Romania.

Ce salarii se castiga in invatamant si sanatate in SUA? Salariul mediu in aceste doua domenii este aproximativ egal cu cel mediu pe economie, in timp ce in Romania, salariul mediu in invatamant este cu 17.5% mai mare decat salariul mediu pe economie, in timp ce in sanatate se castiga cu 2% mai mult.

Pe de alta parte, ii inteleg si pe cei care sustin ca in Romania salariul mediu nu poate reprezenta un standard pentru profesori si medici, termenul corect de comparatie trebuind sa fie salariile medii din UE.

In acest caz insa, ar trebui sa comparam si performantele…

Dintre acestia, 468.863 (61.5%) sunt someri indemnizati iar 293.512 neindemnizati, rata somajului in randul femeilor fiind de 7,4%.

Mai jos poate fi observata evolutia ratei somajului si variatia lunara a numarului de someri in ultimele 28 de luni – desi in februarie numarul persoanelor concediate a scazut cu o treime fata de ianuarie (cea mai redusa crestere lunara a numarului total al somerilor din ultimele 9 luni!), sa nu uitam ca numai CFR va concedia peste 10.000 de persoane, astfel ca rata somajului va creste cel putin pana in aprilie-mai, fiind greu de crezut ca prognozele optimiste ale autoritatilor vor deveni realitate (guvernul spera ca la sfarsitul anului rata somajului sa fie mai mica decat cea de la inceputul acestui an).

In urmatorul grafic am ilustrat evolutia ratei somajului in timpul celor patru cicluri mari de crestere/descrestere de dupa Revolutie – in acest moment, rata somajului este cu 4.6% mai mare decat cea din iulie 2008, numarul somerilor crescand pentru a 19-a luna consecutiv.

In timpul crizei locurilor de munca din 1992-1996, rata somajului a crescut cu 5.6%, iar in perioada 1996-2001 cresterea a fost de 6.4%.

Cum in ultimul an preturile au crescut tot cu 5.2%, rezulta ca pe parcursul ultimelor 12 luni puterea de cumparare a ramas practic neschimbata.

Daca vom calcula insa venitul brut in euro, acesta a crescut cu 10% in ultimul an, de la €434 la €477.

Comparativ cu luna decembrie, in ianuarie veniturile salariale s-au redus cu 12.8% in agricultura, cu 10.2% in industrie si cu 6.1% in constructii, scaderea la nivelul economiei fiind atenuata de cresterea cu 6-20% a veniturilor bugetarilor, explicatia fiind aceea ca in ultima luna a anului trecut bugetarii au avut zile de concediu fara plata.

Mai jos evolutia din ultimii 3 ani a veniturilor salariale brute in lei si euro, a inflatiei si a productivitatii muncii, toti cei patru indicatori fiind calculati ca raport intre luna curenta si cea corespunzatoare din anul anterior.

Sunt tare curios sa vad cum vor evolua salariile in acest an – anul trecut, companiile nu au redus salariile preferand sa concedieze personal. Daca in acest an cresterea salariilor se va masura in doua cifre, mai devreme sau mai tarziu ne vom intoarce de unde am plecat in 2008.

Astazi insa vom vedea care a fost impactul marii crize interbelice asupra economiei romanesti si in plus, voi incerca sa realizez o comparatie cu situatia de acum. Toate cifrele privitoare la criza interbelica mentionate in acest articol au drept sursa cartea “Economia Romaniei interbelice in context european” scrisa de Andrei Josan.

I. Industria, Agricultura si sistemul bancar

Intre 1928 si 1933 valoarea productiei industriale a scazut la jumatate, de la 60.9 la 32.5 miliarde lei, numarul angajatilor din industria prelucratoare s-a redus cu 25%, de la 207.000 in 1928 la 152.000 in 1932, iar numarul intreprinderilor a scazut de la 3,966 la 3,487, detalii alaturat (primul grafic), click pe imagine pentru detalii.

In aceasta perioada, venitul national pe cap de locuitor a scazut cu 56%, de la 11,000 lei la 4,800 lei (in SUA, PIB-ul a scazut cu peste 40%), iar valoarea productiei agricole a scazut de la 109 miliarde lei in 1929 la 48.6 mld. lei in 1933, aceasta scadere fiind generata de prabusirea preturilor. Ca volum, productia agricola a crescut cu 29%. De remarcat ca agricultura genera o valoare cu ~50% mai mare decat industria.

Dupa cum se poate observa, scaderea productiei industriale a fost mult mai mare decat scaderea numarului de muncitori, insa limitarea concedierilor a fost posibila datorita scaderii masive a salariilor.

In 1929, fondul anual de salarii aferent celor 207.000 de muncitori din industria prelucratoare a fost de 7.7 miliarde lei, ceea ce inseamna ca un muncitor castiga in medie 3100 de lei lunar (18-19 dolari).

Patru ani mai tarziu, respectiv in 1933, fondul de salarii a ajuns la 5 miliarde lei, salariul mediu lunar fiind de 2250 lei, cu 27% mai mic decat cel din 1928, aceasta scadere fiind mai mica decat in cazul Germaniei spre exemplu, tara in care intre 1929 si 1932, salariul mediu a scazut cu 35%, detalii aici.

In ceea ce priveste evolutia preturilor, supraproductia a determinat o scadere semnificativa a acestora, astfel ca preturile produselor industriale s-au redus cu 37.9% iar a celor agricole cu 55.1% (pretul graului a scazut cu 70%, iar cel al porumbului cu 80%). In imagine alaturata (al doilea grafic) se poate observa evolutia preturilor la export intre 1924 si 1934, scaderea fiind uriasa si generand foarte multe falimente in randul companiilor care nu au putut sa isi ajusteze costurile.

In cazul petrolului (Romania era o mare exportatoare de petrol la momentul respectiv, ocupand locul 7 in lume), scaderea pretului a fost de peste 75%, in timp ce productia a crescut de la 4.8 la 7.3 milioane tone.

Sistemul bancar a fost de asemenea greu lovit de criza, numarul bancilor scazand de la 1097 in 1929 la 873 in 1933 si 491 in 1939, in timp ce totalul activelor a scazut de la 122.8 mld lei in 1929 la 82 mld. lei in 1933, crescand apoi la 136 mld lei in 1939. In acelasi timp, in perioada `29-`33, capitalul social al bancilor s-a redus de la 11.2 la 9.5 mld lei. 

In 2009, productia industriala s-a redus cu 4.7% ca volum si a crescut cu 3.2% in preturi curente, iar volumul productiei agricole a scazut cu 0.4%, scaderea calculata in preturi curente fiind de 11.3%. Acum, industria genereaza o valoare de aproape 4 ori mai mare decat agricultura. 

Pe de alta parte insa, in sectorul industrial numarul angajatilor care si-au pierdut locurile de munca doar in ultimele 15 luni a ajuns la 17.5% din totalul personalului (-270.000 de persoane), iar trendul de scadere va continua cel putin in primul trimestrul al anului curent.

Dupa cum se poate observa, scaderea numarului de angajati este mai mare decat scaderea productiei industriale (situatie inversa fata de ceea ce s-a intamplat in timpul crizei interbelice), insa companiile nu au scazut salariile, preferand sa concedieze personal.

In acelasi timp, PIB-ul a scazut cu 7.1% ca volum si a crescut cu 2.8% calculat in preturi curente, iar in acest an cele mai pesimiste prognoze indica o posibila stagnare fata de 2009.

II Comertul exterior

In Romania interbelica exporturile erau (mult) mai mari decat importurile, situatie complet diferita fata de cea din prezent. In 1929, valoarea exporturilor a fost de 58.6 mld lei iar a importurilor de aproape 30 miliarde, principalele produse exportate fiind cerealele si petrolul (80% din total exporturi).

Dupa patru ani de criza si scadere dramatica a preturilor, in 1933 exportul a ajuns la o valoare de 25.9 mld lei (-55.8%) iar importul la 14.2 mld (-52.7%), excedentul comercial inregistrat in toti acesti ani permitand Romaniei sa faca fata retragerilor de capitaluri straine care au avut loc in perioada crizei.

In 2009, valoarea exporturilor a fost de 29 miliarde euro, in scadere cu 13.9% fata de 2008, in timp ce importurile au scazut cu 32.3%, ajungand la 38.8 mld euro.

Daca am compara cele doua perioade, am observa ca in anii crizei interbelice, scaderea valorica a comertului exterior a avut loc pe fondul prabusirii preturilor (ca volum exporturile nu au scazut, ci dimpotriva au crescut - exporturile de petrol au crescut cu 140%, iar cele de cereale cu 100% intre 1928 si 1933), in timp ce anul trecut, scaderea a avut loc ca urmare a reducerii semnificative a cererii externe.

III. Executia bugetara si datoria externa

Scaderea puternica a venitului national a generat si o scadere semnificativa a veniturilor bugetare, astfel ca acestea s-au redus de la 32.8 miliarde lei in 1928 la 18.4 mld. lei in 1934 (-43.9%), deficitul bugetar in anul 1932 fiind de 5.7 mld. lei, ceea ce insemna ca guvernul a cheltuit cu aproape 25% mai mult decat a incasat.

De remarcat faptul ca cheltuielile bugetare au scazut cu 40% pe timpul crizei, aceasta reducere avand loc pe fondul reducerii in trei valuri a salariilor in sectorul bugetar (au existat trei curbe de sacrificiu), fiecare dintre aceste trei valuri presupunand concedieri si scaderea salariilor cu cate 10-20%.

Concomitent cu reducerea cheltuielilor a crescut gradul de fiscalizare (au crescut taxele), de la 20.6% in 1928 la 28.3% in 1930, detalii alaturat (urmariti  evolutia incasarilor bugetare in timpul celor doua crize – criza din 2009 a fost “parfum” comparativ cu cea din `29-`33).

Spre comparatie, in 2009 guvernul a cheltuit cu 22% mai mult decat a incasat, desi incasarile la buget au scazut in termeni nominali cu doar 5.4% fata de anul anterior. Unde ar fi ajuns deficitul bugetar daca veniturile ar fi scazut nu cu 5.4%, ci cu 10 sau 20%?

Cum a fost finantat deficitul bugetar in timpul crizei interbelice? In 1929, guvernul a contractat un “imprumut de stabilizare” in valoare de 100.7 milioane dolari (16.8 mld. lei) la o dobanda reala de 8.98% pe an, Romania garantand aceasta suma cu veniturile monopolurilor statului. Mai multe detalii despre acest subiect gasiti aici. 

Acest imprumut nu a fost insa suficient, astfel ca in 1931 a mai fost contractat un ”imprumut de dezvoltare” in valoare de 1.325 mld franci francezi (8.68 mld lei) la o dobanda reala de 10.235%, toate aceste imprumuturi ducand datoria publica la 175.6 miliarde lei (la 1 ianuarie 1934), din care 23 mld. cea interna si 152.6 mld. cea externa. In 1934, datoria totala era de zece ori mai mare decat veniturile bugetare.

La sfarsitul anului 2009, datoria publica reprezenta echivalentul a 29.29% din PIB, in crestere semnificativa fata de sfarsitul anului 2008 cand procentul era de doar 21.8%. Anul trecut statul s-a imprumutat masiv de pe piata interna, contractand si un imprumut de 20 miliarde euro de la FMI.

IV. Concluzie

Impactul marii crize din perioada 1929-1933 asupra economiei romanesti a fost unul semnificativ - in Enciclopedia Romaniei se arata ca „odata cu declansarea crizei mondiale, economia romaneasca incepe sa piarda anual intre 12 si 25 miliarde lei stabilizati, pierderea totala in perioada 1930-1938 insumand nu mai putin de 159 miliarde lei stabilizati”. Pentru comparatie, bugetul de stat in anul fiscal 1935-1936 s-a ridicat la 21 miliarde lei.

Comparativ cu ceea ce s-a intamplat in perioada interbelica, actuala criza prin care trece Romania pare una extrem de “soft”, fiind mai mult o corectie dupa cresterile semnificative din anii anteriori.

Pe de alta parte, este demn de remarcat faptul ca in conditiile reducerii veniturilor bugetare la jumatate, cele 10 guverne care s-au succedat la conducerea tarii intre 1929 si 1933 au reusit sa tina deficitul bugetar sub control si la valori similare cu cel inregistrat anul trecut, desi scaderea economica de 7.1% inregistrata in 2009 nu se compara cu scaderea economica de peste 50% inregistrata in perioada `29-`33.

Mai mult, cele trei curbe de sacrificiu au generat un numar de 370 de greve si 850 conflicte de munca mai mici in anii marii crize, in timp ce anul trecut in Romania a fost liniste, insa asta s-a intamplat pentru ca reformele au fost intarziate din cauza campaniei electorale.

Citeste si: Marea criza economica din perioada 1929-1933 

De fiecare data cand un client doreste sa contracteze un credit banca il verifica la CRB, iar scaderea numarului de interogari inseamna de fapt scaderea drastica a interesului populatiei pentru creditare.

In vremurile bune, respectiv in 2007, bancile efectuau in medie un milion de interogari lunar.

Pe de alta parte, in ianuarie a scazut si soldul numarului de credite acordate si angajamente asumate de catre banci, de la 1,532,154 la 1,513,095 (-19,059), ceea ce inseamna ca bancile nici macar nu mai acorda suficiente credite pentru a compensa angajamentele incheiate, respectiv creditele ajunse la scadenta sau returnate in avans.

Din nou, in vremurile bune, bancile acordau si peste 60.000 e credite lunar.

Mai jos evolutia celor doi indicatori, click pe grafic pentru marire. Bancherii au declarat ca in acest an vor sa dea credite, dar intrebarea este cui?

Cine vrea sa ia un credit anul asta, sa ridice mana sus.