Astfel, principalii indicatori economici pe iulie indica scaderi atat fata de iunie, cat si fata de iulie 2009, asta in conditiile in care, in al doilea trimestru din acest an, economia parea sa isi revina usor:

- in iulie, productia industriala a scazut cu 2.3% ca serie bruta fata de iunie, in timp ce, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior, ritmul de crestere s-a redus de la 6.7% in iunie, la 3.4% in iulie;

- comenzile noi din industrie au scazut cu 13.3% fata de iunie si au crescut cu 24.7% fata de iulie 2009. In iunie, cresterea anuala a fost de 34.5%;

- volumul lucrarilor de constructii a scazut cu 30.5% comparativ cu iunie, scaderea fata de iulie 2009 fiind de 25.4%. In iunie, scaderea anuala a fost de doar 5.2%;

- cifra de afaceri in comertul cu amanuntul (ex auto) a scazut cu 6.5% fata de iunie si cu 8.9% fata de iulie 2009, dupa ce in iunie s-a inregistrat o crestere anuala de 4.8%;

- cifra de afaceri in comertul auto a scazut cu 21.1% fata de iunie si cu 14% fata de iulie 2009. In iunie s-a inregistrat o crestere anuala de 8.4%;

- cifra de afaceri in sectorul serviciilor de piata presatate populatiei a scazut cu 0.8% fata de iunie, evolutia fata de iunie 2009 fiind de +10%. In iunie insa, cresterea anuala a fost de 17.6%;

In graficul de mai jos se poate observa evolutia acestor indicatori pe o perioada mai mare de timp, click pe imagine pentru marire.

In mod evident, T3 va fi un trimestru de scadere al PIB, insa ramane de vazut in ce masura datele pe iulie indica sau nu un soc peste care economia va trece (sau nu) in lunile urmatoare.

Personal, in ultimii 5 ani am luat doua credite de la doua banci diferite – un credit auto in euro contractat in 2005 la o dobanda fixa, care a ramas fixa pana cand am returnat in intregime creditul anul acesta, si un credit pentru nevoi personale fara garantii, contractat in 2008 la o dobanda egala cu Euribor la 6 luni plus o marja de 4.56% si un comision de administrare de 0.25%/luna la sold.

Totul a fost transparent, iar contractele au fost respectate, astfel ca cel putin pana acum nu am avut surprize. Cu alte cuvinte, pot sa ma plang de comisioane sau de marjele mari, dar nu pot spune ca mi s-au introdus in contract clauze abuzive.

Din cate se pare insa, nu toti cei care au luat credite au fost in aceeasi situatie cu mine. Sa analizam pe rand partile implicate in aceasta disputa.

I. Bancile

Pana la aparitia OU 50/2010 au existat banci care, profitand de lipsa unui cadru legislativ adecvat, au acordat credite la costuri stabilite incorect. Astfel, cum putem numi formularile de genul “dobanda este fixa, dar banca isi rezerva dreptul de a o modifica in functie de situatia de pe piata monetara”, sau “dobanda totala este formata dintr-o marja de x% adaugata la dobanda interna a bancii”, dobanda interna despre care clientul nu stia nimic?

Desigur, putem sustine ca o DAE de 25% la un credit de nevoi personale in euro reprezinta camata, insa daca dobanzile si comisioanele au fost mentionate transparent in contract, clientul nu prea mai are de ce sa se planga din moment ce le-a acceptat.

Ca urmare a prevederilor OU 50, bancile incearca acum sa schimbe contractele de credit pentru clientii existenti intr-un mod care de multe ori este discutabil – transforma dobanzile fixe in dobanzi variabile aplicand marje absolut uriase (7-9% peste Euribor), redenumesc comisioane pentru a nu fi nevoiti sa le elimine, etc.

Pe de alta parte insa, nu trebuie sa judecam lucrurile in termeni “de turma” – de cand a inceput criza, aruncatul cu laturi in sistemul bancar a devenit o moda careia, daca incerci sa i te impotrivesti, esti catalogat automat ca facand parte din sistem, sau ca fiind vandut bancherilor. Prin urmare, nu voi deveni isteric impotriva bancilor doar pentru ca acesta este trendul general.

Desi bancile au partea lor de vina pentru situatia creata (iar practicile ilegale trebuie sanctionate!), multi dintre clientii care acum sunt nemultumiti nu s-au gandit la costurile creditarii atunci cand si-au cumparat masini, plasme, sau cand au dat zeci – sute de mii de euro pe niste locuinte care acum se vand la jumatate de pret.

II. Clientii

Grupurile de presiune constituite de clientii nemultumiti de anumite banci totalizeaza cateva mii de indivizi, insa trebuie sa facem diferenta intre cei care chiar au motive sa fie nemultumiti, si cei care incearca doar sa profite de situatie pentru a negocia o dobanda mai buna la creditele pe care le au in derulare.

Din prima categorie fac parte persoanele care au luat credite inainte de aparitia OU 50 si carora unele dintre banci incearca acum sa la impuna un mod de calcul al dobanzilor si comisioanelor evident defavorabil lor. Spre exemplu, un credit cu o dobanda fixa (stabilita netransparent) de 8%, se transforma intr-o dobanda egala cu Euribor la 3 sau 6 luni plus o marja de 6-7%, ceea ce va face ca dobanda sa creasca semnificativ peste 8% in momentul in care indicele de referinta va creste.

Pe de alta parte, ii avem pe cei care sunt nemultumiti de marje si comisioane (si care cer acum reducerea sau eliminarea lor), desi aceste costuri au fost stabilite transparent si evidentiate in momentul in care s-a semnat contractul de creditare.

Nu stiu care este proportia intre prima si cea de a doua categorie de nemultumiti, insa este evident faptul ca exista si unii, si altii.

III. Statul

Desi personal OG 50 ma favorizeaza pentru ca imi pot returna in avans creditele fara sa platesc comision de rembursare, trebuie sa spun ca statul a dat dovada de populism atunci cand a cerut bancilor sa aplice retroactiv prevederile acestei ordonante.

Daca Orgonas si banca X semneaza un contract, acel contract nu poate fi modificat fara acordul celor doua parti. In momentul in care o a treia parte intervine si obliga banca sa accepte anumite modificari, se denatureaza insusi sensul termenului de contract.

Cum as fi reactionat eu daca guvernul, in loc sa oblige banca sa accepte eliminarea comisionului de rambursare anticipata la creditele aflate in derulare, m-ar fi obligat pe mine sa accept introducerea unui comision suplimentar? Probabil ca as fi dat guvernul in judecata pentru modificarea unilaterala a contractului. In aceste conditii, de ce ne miram ca bancherii fac lobby la UE si FMI pentru eliminarea retroactivitatii?

IV. Ce poate rezulta din aceasta disputa?

O dezbatere serioasa despre comportamentul bancilor in relatia cu clientii trebuia sa aiba loc mai demult, dar nici acum nu este prea tarziu. In ultimele zile au iesit la iveala multe dintre practicile neortodoxe la care s-au dedat bancile, dar este important ca actiunea clientilor sa nu se stinga fara sa lase nimic in urma – avem mare nevoie de o miscare puternica a consumatorilor care sa monitorizeze si sa penalizeze derapajele de genul celor despre care se discuta acum.

Totul este ca liderii celor care protesteaza sa nu inceteze protestul in momentul in care bancile ii suna si le fac oferte de nerefuzat….

In mod curios, numarul tranzactiilor imobiliare realizate in iunie a crescut cu 12.7% fata de iunie 2009, ajungand astfel la 31.809 tranzactii. Trebuie totusi spus ca anul trecut, in luna iunie programul Prima Casa nu era 100% functional, iar numarul executarilor silite era semnificativ mai mic. Mai jos se poate observa evolutia lunara a numarului de tranzactii imobiliare ralizate in ultimii patru ani, click pe imagine pentru detalii.

II. Conform unui studiu realizate de compania Colliers si citat de Mediafax, stocul de locuinte in proiectele rezidentiale de mari dimensiuni din Bucuresti a atins pragul de 13.500 de apartamente in luna iunie, iar dintre acestea, 8.000 de unitati sunt inca nevandute, dintre care 5.400 erau disponibile la vanzare direct de la dezvoltatori.

Avand in vedere faptul ca in S1 au fost finalizate aproximativ 2.500 de apartamente, dar in acelasi timp, “stocul apartamentelor livrate dar nevandute a crescut la 3.700 la sfarsitul primului semestru din 2010, de la 2.500 de unitati inregistrate la finalul anului trecut”, rezulta ca, daca ritmul de vanzare actual se mentine, cele 8.000 de apartamente noi nevandute acopera cel putin cererea pentru urmatorii 2-3 ani.

In ceea ce priveste pretul de vanzare pe metru patrat, in primul semestru acesta s-a diminuat cu 10% fata de sfarsitul anului trecut, ajungand de la 1.300 euro la 1.170 euro fara TVA. Comparativ cu maximele din 2008, scaderea pretului mediu calculat in euro a fost de 28%, in lei procentul fiind de 17%.

Cu alte cuvinte, desi dezvoltatorii au aruncat pe piata suficiente apartamente cat sa acopere toata cererea pana in 2012-2013, preturile au scazut extrem de putin. Urmatoarele trimestre se anunta interesante…

III. Astazi au venit de la INS si datele privitoare la evolutia sectorului constructiilor in luna iulie. Comparativ cu iulie 2009, volumul lucrarilor de constructii a scazut cu 28.3%, in primele sapte luni scaderea fiind de 17%.

Daca vom compara datele cu cele din iulie 2008, observam ca scaderea este de 59%!!!. Pe sectoare: in iulie 2010, fata de iulie 2008 scaderea este de 56.8% in cazul lucrarilor de constructii noi, de 70% in cazul lucrarilor de reparatii capitale si de 58.6% in cazul lucrarilor de intretinere si reparatii curente.

Dupa cum se poate observa mai jos, sectorul constructiilor scade de 18 luni consecutiv, iar motive de revenire in urmatoarele trimestre nu prea exista.

In Industrie, sectorul care s-a comportat cel mai bine de la inceputul crizei, valoarea adaugata bruta generata de fiecare angajat a crescut atat in 2009, cat si in primele doua trimestre din acest an. Astfel, in T1 si T2, fiecare angajat a produs in medie 20.165 lei respectiv 26.815 lei, cifre cu 25% mai mari decat valorile inregistrate in aceeasi perioada a anului anterior, iar in comparatie cu 2008, procentele de crestere depasesc 35%, detalii mai jos.

Chiar si in Constructii, sectorul care a avut cel mai mult de suferit de pe urma crizei, valoarea adaugata bruta/angajat a crescut cu 6% in T1.10 vs T1.09, iar in T2.10 cresterea a fost de 12%. Comparativ cu primele doua trimestre din 2008 (cel mai bun an pentru constructii de dupa 1990), valoarea adaugata/angajat a crescut seminficativ:+47% in T1, respectiv + 12% in T2.

Cum a fost posibila aceasta crestere? In principal prin reduceri de personal. In T2.10, in Industrie, numarul angajatilor era cu 11% mai mic decat in T2.09 si cu 20% mai mic decat in T2.08. In Constructii, numarul angajatilor a scazut cu 14%, respectiv 23%, detalii mai jos.

O banca, atunci cand doreste sa afle bonitatea unui client propriu sau potential (sau cand o persoana doreste sa contracteze un credit) il verifica la CRB, astfel ca o majorare a numarului de interogari arata de obicei cresterea intresului pentru creditare, insa in acest caz nu cred ca putem discuta despre asa ceva. Cel mai probabil, numarul interogarilor a crescut pe fondul cresterii numarului de restantieri, a cerererilor de rescadentare a imprumuturilor existente sau a refinantarilor.

Inainte de criza, numarul interogarilor depasea 1 milion lunar.

2. La sfarsitul lunii iulie, bancile aveau in portofoliu un numar de 1.520.477 credite cu o valoare mai mare de 20.000 de lei, numarul creditelor aflate in derulare fiind cu 10.995 mai mic fata de iunie. O scadere a soldului de credite arata ca numarul creditelor acordate in iulie a fost mai mic decat numarul creditelor ajunse la scadenta sau rambursate anticipat.

De remarcat faptul ca este prima luna de scadere dupa patru luni consecutive de crestere.

3. Totalul restantelor inregistrate de banci a ajuns la 11.5 miliarde lei sau 5.46% din soldul total al creditelor, procent in crestere usoara comparativ cu luna anterioara cand ponderea restantelor era de 5.37%. Mai mult, 83% din aceste restante aveau o intarziere mai mare de 90 de zile, ceea ce inseamna de fapt bani (aproape) pierduti de banci.

Conform Eurostat, valoarea adaugata generata de sectorul public din Romania (Administratie, Aparare, Educatie, Sanatate, Asistenta Sociala etc) a fost de 18 miliarde de euro in 2009, respectiv 16,4% din PIB, tara noastra situandu-se pe ultimul loc in UE din acest punct de vedere.

Spre comparatie, ponderea medie in UE este de 26,8%, tarile nordice aflandu-se in top cu un procent de peste 30-35%, detalii alaturat, click pe imagine pentru marire.

Pe sectoare, cifrele arata astfel:

1. Educatia a generat in 2008* o valoare adaugata de 3,9 mld euro sau 3,3% din PIB, media UE fiind de 5%. In sume absolute, fiecare angajat a produs in medie 5.5 euro pe ora, in timp ce la nivelul UE suma a fost de 26,5 euro/ora. In Zona Euro, un angajat din sectorul Educatiei a produs o valoare adaugata de 32.6 euro/ora.

2. Sanatatea (plus activitatile sociale) a generat 3,2 mld euro sau 2,7% din PIB, in timp ce in UE, ponderea sectorului a fost de 7%. Valoarea adaugata medie a fost de 4.5 euro pe ora de munca, in timp ce media UE a fost de 25.8 euro/ora.

3. Administratia si Apararea a produs o valoare adaugata de 5,6 mld euro sau 4,7% din PIB, media UE fiind de 6,2%. Un functionar roman a produs 6.9 euro pe ora, semnificativ mai mutin decat media UE care este de 27,6 euro.

Per total, numarul persoanelor care lucrau in sectoarele mentionate mai sus a totalizat 1,495 milioane anul trecut, si tinand cont de faptul ca valoatea adaugata bruta produsa de acestia a fost de 18 miliarde euro, rezulta ca munca fiecarui angajat a valorat in medie 12.040 euro. In UE, media a fost de 38.540 euro.

Acum, sa raportam PIB-ul national la populatia activa, respectiv la persoanele care contribuie la formarea acestuia. Datele Eurostat arata ca in 2009, populatia activa a Romaniei a fost de 9.17 milioane persoane, in timp ce valoarea PIB a fost de 116.4 mld euro, ceea ce inseamna ca media/capita a fost de 12.693 euro, valoare similara celei generate in sectorul public (12.040 eur).

Cum stau lucrururile in alte tari se poate observa mai jos.

In Norvegia spre exemplu, un angajat genereaza o valoare adaugata de 53.600 euro, cifra care reprezinta doar 56,7% din valoarea adaugata generata de o persoana activa.

Concluzii

1. In tarile dezvoltate, angajatii din Educatie, Sanatate sau Administratie sunt platiti in general mai bine decat media pe economie, insa aceasta situatie este posibila pentru ca populatia activa implicata in domenii care “produc bani” (industrie, constructii, intermedieri financiare etc) genereaza o valoare adaugata  net mai mare decat angajatii din sectorul public.

In Germania spre exemplu, valoarea adaugata bruta generata de o persoana activa este cu 30% mai mare decat cea generata de angajatii din sectorul public, facand astfel posibila “subventionarea” acestora din urma de catre ceilalti.

In Romania, o persoana activa genereaza o valoare adaugata cu doar 5% mai mare decat un angajat din sectorul public, facand astfel extrem de grea “subventionarea” celor din educatie si sanatate de catre ceilalti angajati.

2. Ponderea in PIB a sectoarelor analizate mai sus trebuie sa creasca, ceea ce inseamna ca in anii urmatori, valoarea adaugata generata de angajatii din aceste sectoare trebuie sa creasca mai repede decat media generala.

Cum facem asta? Stim ca statul este un manager prost, astfel ca cel mai bun mod prin care putem creste valoarea adaugata este sa externalizam cat mai multe activitati catre mediul privat.

* cifrele pentru 2009 nu sunt inca disponibile

Nota: statistica Eurostat nu face distinctie intre angajatii de la stat si cei de la privat care lucreaza in acelasi domeniu (Sanatate sau Educatie spre exemplu), astfel ca cifrele mentionate mai sus ii cuprind pe toti. Desi exista diferente intre tari in ceea ce priveste ponderea privatilor in total profesori sau cadre medicale, ponderea celor din sectorul public este net majoritara in toate tarile.

Si inca un grafic – ponderea in PIB a Educatiei, Sanatatii si Administratiei Publice. Observati va rog in special diferentele dintre noi si altii in ceea ce priveste ponderea sectorului Sanatatii in PIB.

Impactul majorarii TVA a fost violent, insa si cresterea din iunie a fost intr-o oarecare masura artificiala, fiind determinata de graba romanilor de a face cumparaturi inainte de cresterea preturilor. Mai jos evolutia acestui indicator in ultimele 18 luni, click pe grafic pentru detalii.

In comertul cu produse alimentare cifra de afaceri a scazut cu 6.8% (iulie 2010/iulie 2009, serie bruta), in comertul cu produse nealimentare scaderea a fost de 10.2%, iar in domeniul vanzarilor de carburanti a avut loc o crestre de 0.9%.

Update: conform ANAF, incasarile din TVA in luna august au totalizat 3, 64 mld lei, cu 12.9% mai mari decat in iulie si cu 46.9% mai mari decat in august 2009, detalii mai jos.

In ceea ce priveste creditele noi in lei, DAE la creditele ipotecare a scazut de la 11,84% in iunie la 11,37% in iulie, iar DAE la creditele pentru nevoi personale a crescut de la 17,76% la 18,77%. Dobanda medie la depozite a crescut usor de la 7,26% la 7,45%.

2. In luna august, volumul zilnic al tranzactiilor pe piata valutara interbancara a fost de 1,617 mld euro, cifra in scadere cu 0.3% fata de iulie dar in crestere cu 52% comparativ cu august 2009. In acelasi timp, cursul euro/leu inregistrat la sfarsitul lunii a fost de 4,2597, in crestere cu 0,3% comparativ cu sfarsitul lunii iulie. In acest moment, pe fondul turbulentelor de pe scena politica se discuta iar despre un curs de 4.4 lei/euro pentru sfarsitul anului.

3. In T2.10 investitiile in economia nationala au totalizat 12,96 mld lei, cifra in crestere cu 38% comparativ cu T1.10 insa in scadre cu 9,8% comparativ cu T2.09. Comparativ cu T2.08 scaderea este de 34,3%. Cel mai mult au scazut investitiile in lucrarile de constructii noi (-17,5%, ponderea acestora in total investitii fiind de 55,4%), in timp ce investitiile in utilaje au scazut cu 1.6%. Spre comparatie, in T1.10 investitiile in economie au scazut cu 29,1% fata de T1.09

4. Conform INS, numarul locuintelor finalizate in trimestrul doi a fost de 10.689, cu 2.217 (17%) mai putine decat in acelasi trimestru al anului anterior si cu 5.8% mai putine decat in T2.08. In primul semestru au fost finalizate 18.674 locuinte, cu 4.287 mai putine decat in S1.09.

Daca ritmul din primele doua trimestre se va mentine, in 2010 vor fi finalizate aproximativ 50.000 de locuinte, cifra mai mare decat cea din 2007 cand au fost finalizate 47.000. Pe de alta parte insa, criza din 2009-2010 se va observa mai ales in 2011-2012, ani in care este posibil ca numarul locuintelor terminate sa nu depaseasca 35-40.000.

August a fost a treia luna consecutiva de scadere a preturilor, iar trendul pe piata imobiliara este in mod evident unul negativ. Dupa o relativa si artificiala stabilizare in perioada in care programul Prima Casa avea un oarecare succes, acum preturile au luat-o serios la vale, scaderea din ultimele trei luni totalizand 6.7%.

In Bucuresti, pretul mediu a ajuns la 1.234 euro/mp, cu 0.9% mai mic decat in iulie si cu 5.6% mai mic fata de august 2009, insa cea mai mare parte a aceste scaderi a fost integistrata tot in ultimele trei luni, detalii in graficul de mai jos, click pe imagine pentru marire.

Ca de obicei, dintre orasele mari, in Timisoara gasim cele mai ieftine apartamente – pretul mediu a ajuns la 839 de euro, cifra in scadere cu 12.2% comparativ cu inceputul anului si cu 15% sub valoarea din urma cu un an.

Insa nu doar indicele imobiliare.ro arata o scadere a preturilor la apartamente, ci si indicele calculat de Renderman pe baza anunturilor publicate pe situl anuntul.ro. Astfel, in luna august, pretul mediu al unui apartament in Bucuresti a scazut cu 2.61% fata de iulie si a ajuns la 68.000 de euro, in timp ce pretul pe metru patrat s-a redus cu 2.37%.

Mai jos se poate observa evolutia preturilor in Bucuresti in ultimele 12 luni. Cine indrazneste sa intre la cumparare?

In plus insa am aflat si evolutia celor mai importante sapte domenii care contribuie la formarea PIB, detalii mai jos:

Industria – comparativ cu T1.10, in T2.10 acest domeniu a crescut cu 4,2% (serie ajustata), iar fata de T2.09 cresterea a fost de 5,9% (serie bruta), ritmul de crestere fiind cel mai mare din ultimele 8 trimestre. Industria a reprezentat 28,7% din PIB.

Constructiile – valoarea adaugata generata de sectorul constructiilor a scazut cu 0,1% comparativ cu trimestrul anterior si cu 8,3% fata de T2.09, acesta fiind al cincilea trimestru consecutiv de scadere. Spre comparatie, in T1.10 scaderea fata de T1.09 a fost de 17,3%.

Agricultura – cel mai imprevizibil sector economic a crescut cu 0.7% fata de T2.09 si cu 0.9% fata de T1.10, insa ponderea agriculturii in PIB este de doar 4.1%, astfel ca aceasta crestere nu influenteaza foarte mult datele generale.

Comertul – este singurul sector care si-a accentuat scaderea comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior: de la -2,4% in T1.10 la -4,2% in T2.10. Comertul genereaza 21,4% din PIB, iar perspectivele de crestere nu sunt prea incurajatoare in conditiile in care cresterea TVA si scaderea veniturilor bugetarilor a determinat o reducere  a puterii de cumparare a populatiei.

Sectorul public – a scazut cu 0,1% fata de trimestrul anterior si cu 2.7% fata de acelasi trimestru din anul trecut, ponderea acestuia in PIB ajungand la 11,3%.

Activitatile financiare, imobiliare, inchirieri si servicii pentru intreprinderi  – contribuie cu 15,8% la formarea PIB, iar datele arata ca in T2.10 acest sector a crescut cu 0,5% fata de trimestrul anterior si cu 0,8% fata de T2.09, acesta fiind primul trimestru de crestere dupa sase trimestre consecutive de scadere.

Impozitele nete pe produs – reprezinta diferenta dintre impozitele pe produs datorate bugetului de stat (TVA, accize etc) si subventiile pe produs platite de la buget. In T2.10 aceste impozite nete au fost in suma de 12,3 mld lei (sau 10,7% din PIB), cifra in crestere cu 0,9% comparativ cu trimestrul anterior, dar in scadere cu 2,7% fata de T2.09.

Datele pe ultimele 10 trimestre sunt ilustrate in graficul de mai jos, click pe imagine pentru detalii.

In mare, nu sunt surprize: industria isi mareste ritmul de crestere (desi daca scoatem din calcul exportatorii nu mai ramane mare lucru), constructiile continua sa scada dar sitmul de scadere s-a injumatatit, iar consumul final (atat cel al populatie cat si cel guvernamental) s-a redus comparativ cu 2009.

Saptamana viitoare INS va incepe sa comunice date economice pe iulie si vom vedea ce impact a avut cresterea TVA asupra economiei.