Deci, de plata ar fi Ford. Zis si facut: ne cerem scuze si ne pare rau. Apoi au socotit cat face despagubirea si au stabilit ceva de genul, cateva zeci de mii de dolari. Hai pa, pa si sa nu se mai intample.

Aici apare un alt anchetator mai curios, care scormonind in arhiva Ford afla ca astia stiau de problema, dar remedierea greselii de proiectare la toate cele 11 mil. de masini Pinto vandute, ar fi costat vreo 150 de milioane de dolari.

De aici pana la scandalul mare n-a mai fost decat un pas. Da-i procese peste procese, pentru ca au aparut inca vreo cateva sute de cazuri, tot cu acelasi model de masina, cu morti si raniti, din acelasi motiv de proasta proiectare.

Una peste alta, la final, baietii de la Ford au platit fiecaruia in parte dupa gravitate si au iesit cu deranjul la vreo 50 de milioane de dolari.

Asa ca, per total, 50 de mil. paguba, in loc de 150 mil. costuri de reproiectare si reparatii.

Si clientii afectati si cei dezamagiti? Parte neglijabila. Ne descurcam noi, lumea uita. Banul conteaza.

Mie imi pare la fel si cazul cu ISU. Poate chiar mai rau, ca la noi nu plateste nimeni nici macar despagubiri.

Frate, ei stau si lenevesc pe banii contribuabilului. Nu au nicio responsabilitate.

De fiecare data se plang de conditii dificile, lipsa de bani, alea, alea.

Si cand se intampla ceva nasol ridica din umeri si arunca purceaua pe dupa regulamente si hartii de la unu’ la altu’.

Aici nu vorbim de accidente cu descarcerare si elicopter sau garsoniere care au luat foc, situatii in care omenasii de la pompieri sau SMURD isi fac treaba destul de bine. Io ma refer la ceva mare cu comandament cu coduri activate si coordonare logistica de amploare cu o situatie de decizie ierarhica majora.

Frate, sunteti Comandament de SITUATII DE URGENTA. D-aia va platim, sa aveti grija de noi in SITUATII DE URGENTA.

Una, doua, vine Arafat, zice de morti si raniti si cu asta basta.

Contraexemple ar fi destule. De la copii cazuti in fantana, scosi pana la urma de alti copii, la avioane pierdute in padure si gasite de ciobani sau turisti si pana la situatia de criza de la Colectiv unde berbecii de la ISU alergau de colo pana colo fara rost, ca mustele fara cap, iar sefii mari stateau ptiti pe dupa girofaruri cu statiile in san, nereusind sa coordoneze operatiunea, pentru ca sunt prea prosti.

Deci, ISU manaca si el o paine calda si cand e sa se intample una nenorocita, asta e, am gresit, o demisie, doua si mergem mai departe.

E valabil in linii mari la toate institutiile de stat iar prostia sta grupata la varf.

Bre, ‘nea Iohanise! Bre, ‘nea Daciane!

Hai las-o, da-o-n Doamne iarta-ma, ale matale astia care o frecati prezidential si ministerial pe la Bucale, p’acolo, chiar ne luati de maimutoi?

Pai ala e program de guvernare bey, care l-a scris ‘nea agricultura asta ioropeanu’?

In primul rand, ca io stiu cativa baieti decat la mine pe strada, care ar fi scris in baza la 10 clase mai mult de 20 de pagini in jurul cozii ca tine, gen.

Mie imi pare ca undeva acu’ o saptamana pe seara, dupa ce s-a uschit Ponta pe usa din spate, te-a sunat Klaus pe fix de la el de la conac din Marginime si ti-a zis sa vii la o cafea, maine la Das Cotroceni, dupa pranz, ca are o manevra cu tine.

Tu repede te-ai pus pe ganduri. Ba, ca ce-o fi, ce-o vrea sasu’? Poate i s-a inmuiat gladiola si ma stie tare pe agriculura sau poate lu’ Carmenuta, nevasta-sa, i s-or fi uscat rochita randunicii de pe pervazu’ celei de-a patra vile?

Este ca nici nu te-ai prins ca e vorba de prim-ministru? Da’ ai zis, ia sa ma duc io fara ocolisuri sa il intreb in fata: “ce poftesti ba, musiu’”, asta ca sa-i dai in fata si pe franceza.

Cand colo ce sa vezi, asta, dupa vreo patru ore si la al sais’pe’lea ceai de musetel, iti zice intr-o doara si de  prim-ministru. Ca te roaga el, da’ si Buldogu’ si insista si madam Gorghiu, ca n-au pe cine, ca sa nu te superi, ca e in asa pe nepregatite, ca nici ei nu sperau sa ii lase Ponta cu chilotii in vine cu prilejul de care a dat dovada.

Si uite asa, intr-o saptamana, pe fond de: “nu vrea nimeni sa-ntepenesc”, mai vorbind cu Oprea pe la gard, mai primind lista cu pretentii de la Dragnea, mai “cum vrea muschiu tau numai sa le-o trag la PSD”, din partea lui Blaga, ai ajuns si la “Ploglamu’ de Guvelnale”.

Aici parca vad cum ai stat pe copy-paste din ce mai aveai in calculator, doua nopti la un pahar de Chateu Petrus de Pomerol 2006 gen si a iesit “abureala asta” pe, culmea, 13 pagini.

“Ghinion”, vorba lu’ Iohannis.

Chiar si asa, nu mai aveai o mana de praf in ochi de-o pagina ca sa iasa 14 sau sa razi macar inceputu’ ala penibil ca sa fie 12?

Pai daca dau la o parte toate aschiile alea de la limba aia de lemn din “Ploglam”, te tranteste la management si resurse si nea Prigorie, un unchi d’alu’ tata care conduce o afacere ExtraPanEuropeneana, pe datorie de la vecini, de 4 capre, 3 gaini, 2 rate undeva la Carlomanu, in Teleorman.

Intelegi bey, “balon de sapun”?

Exista vinovati cu siguranta in toata ecuatia asta, sunt de asemenea si nevinovati sau acuzati pe nedrept. Unii intra in arest si raman, altii ies de parca nu s-ar fi intamplat nimic. Nu-i acum momentul sa stam pe umarul justitiei. Cei care au fost acolo au nevoie de noi.

Sunt destine rupte si prabusite iar altele ravasite iremediabil. Sunt destine care vor pluti acoperite cu cicatrici dureroase si se vor trezi in noapte din cosmaruri fierbinti.

Sunt bandaje care incep sa zambeasca  la limita nodului in gat pe care il au atunci cand privesc in urma.

Sunt maini impachetate in pansamente care saluta viata intr-un balans misterios.

Sunt lacrimi pentru cei care ne-au parasit si aceleasi lacrimi pentru cei care traiesc si se zbat pentru fiecare centimetru de piele si pentru fiecare respiratie.

E dreptul lor sa inceapa sa zambeasca. 

Avem destul loc in inimi sa punem lacrimi, zambete si speranta. Toate vor sta la locul potrivit.

Unii inca plang si vor mai plange, altii incep sa zambeasca dar vor mai plange din cand in cand.

„Transfigurat” si „inmarmurit” chipurile, joaca un rol de traumatizat iremediabil, implicat pe negrept ca acarul Paun, intr-o tragedie care nu-i apartine.

Ma uit cu ura la fostul haiduc care arunca picioarele de pui stricate prin piete, care darama shaormeriile cu salmonela, da’ spulbera si partunjelul babutelor de pe trotuare. Si cu mainile pline de carne de mici verde si cu ziaristi tarla dupa el a ajuns primar de sector.

Ma uit cu mila ca am auzit ca brusc are probleme cu inima, saracu.

Ma uit cu uimire la nesimtirea celor care il insoteau ca pe un rockstar si care impingeau cu tupeu cameramanii si reporterii ce puneau intrebari legitime, facand loc prezumtivului infractor catre masina cu geamuri fumurii.

Va pare rau domnule primar?!?! Asta e intrebare? Nu!

Ia stai ma aici, ba primarule si spune-ne si noua ca sa stim, ce mama dracu ai semnat acolo si ce autorizatie n-ai dat de te-au arestat astia.  Asta e, O INTEBARE!

Ba grasule, esti angajatu’ nostru si fiecare leut, din care ti-ai cumparat pana si chilotii aia parasuta pe care-i porti, sunt banii nostri si avem dreptu’ sa te intrebam si tu esti obligat sa raspunzi.

Nu ma intereseaza detaliile anchetei, ma intereseaza faptul ca esti nesimtit si nu stai de vorba cu presa si treci ca bivolu’ printre ei.

Sa nu-mi spui ca iti e rusine.

Sa nu-mi spui ca din inima aia a ta “bolnava” razabate o rusine care ti-a taiat glasu’?

Cateva declaratii intre timp, in incofundabila voce de GPS, zici ca e Marcel de la iGO, a bifat regulamentar punctele fierbinti trecand din obligatie pe la club si apoi pe la spital. Daca ar fi inaugurat o fabrica de paine un strand termal la Herculane sau Catedrala Neamului, totuna.

Mai scapand purumbelu’ cu: “A fost nevoie sa moara oameni ca aceasta demisie sa se produca” replica data din inchietura ,direct din google translate, fara sa-i tremure vreun muschi.

Si la sfarsit ca un dresor de lei cu sange rece a trecut si prin piata, asta la spartul tragului.

Cert e ca, fiecare a chefuit la masa lui si la un moment dar presedintele a strigat stop, hai ca vreau sa fac si eu casa, a tras line si a socotit ce s-a mancat ce s-a baut si a scos nota de plata.

Deci ati avut asa: Ponta a iestit din film, Dragnea la colt pe coji de nuci, Oprea in ultima banca, sa fii multumit ca nu te trimit langa Dragnea, „Piata Universitatii” am inteles ce
gogosi va plac, ma joc cu voi mai tarziu si sef de clasa Dacian pentru ca a fost cuminte si el si prietenii lui.

Asa impacam si strada si varza si ne vedem la anu’, la toamna, la marire.

Asta am inteles, da’ cine plateste masa?

Daca strada are mai mult de 25 de mii de soldati cu baionetele montate, repliere pe toate flancurile si pace, aveti dreptate si promitem ca se face cum vreti voi.

Cam ca la “Tara, Tara, vrem ostasi”, pe cine, pe Ponta.

Vreti alegeri anticipate, imediat,  cand sa fie, maine sau poimaine cel mai tarziu.

Apoi, se mai inmoaie baioneta si se lasa arma la picior, ia de vezi cum se  incordeeaza muschiu’ si revenim la ale noastre. Pai sa vedem, ca n-ar fi momentu’ de anticipate, c-o fi, ca n-o fi, poate in 2016 sau mai vedem.

In timpu’ asta, da-i cu zvonu pa’n la ziua pe toate burlanele si tevile de scurgere.

In ’90 – ’91 erau cateva ziare si o televiziune.  Daca scapai porumbelu’ verde pe teava mare TVR, toata lumea il vedea cu gura cascata si te credea pe cuvant. Ba, e mov, ce mai, s-a dat la televizor.

Cum sa fie, ma,  porumbei mov?

Ba, e mov, daca iti spun tu nu intelegi ca l-am vazut io la TVR.

Degeaba incercau doua, trei fituici taraniste sa tipe saracele ca l-au vopsit nemernicii si o sa cada vopseaua la prima ploaie, in zadar, fal-fal, s-a vazut ca e mov si dus a fost.

Multe din „faptele de bine” petrecute in ’90-’91 au fost semnalizate alarmant la vremea respectiva de presa libera, abia nascuta, gen:

– Iliescu i-a cheamat pe mineri in capitala,

– militienii lui Chitac si-au dat foc la autobuze,

– cei care arunca cu cocktailuri molotov la Politia Capitalei nu sunt studentii.

– ofiteri imbracati in  mineri indruma carbunarii direct la sediile partidelor istorice.

E, toate astea au fost catalogate drept: „zvonuri murdare” si „manipulari odioase” ale PNT-ului in cardasie cu PNL-ul si manevrati de retgalisti, menite sa destabilizeze tanara noastra democratie. Si daca te lungeai la discutii iti luai si un cap in gura, ca n-ai mancat salam cu soia

E, uite ca la 25 de ani de la „deranjul” din Piata Universitatii s-a dovedit ca zvonul bate gradul si manipularea s-a facut spontan dupa un plan bine stabilit iar Bunicuta nu-si mai aduce aminte.

Acum situatia e complicata.  Se joaca tare. Net-ul e la putere, televiziunile sunt multe, marunte si imparite, FB-ul e al tuturor si fiecare are propria lui agentie de stiri libera si independenta.

Cate din „zvonurile nefondate”, „intoxicarile odioase” sau „manipularile ordinare” din zilele astea se vor dovedi adevarate peste cativa ani.

Oricum pana una alta ne antrenam pe margine ca Marica pentru nationala, ca n-avem contract si oricum pana la alegeri la anu’, ne putem da doar cu parerea, pe parte de societate civila, ca anticipate, canci, dupa lege.

Da’ e bine sa tinem tensiunea tensionata si cand mai scoate vreun Dragnea sau vreun Blaga, capu’ , sa le aratam “buhuhu”, bufnita la gard, ca sa nu creada ca a facut coaja, buboiu’.

In rest putem sa desenam grafitti si pe cabina jandarmului de la palatu’ Victoria ca atat organu’ cat si politicianu’ o ard pe hipstereala si s-au facut frate cu strada ca e la moda. Fratia asta e ruda cu sutu’ in cur, da’ nu acum ci cand ne-o fi lumea mai draga si om crede noi ca am pus saua pe ei.

Frica astora nu e de la strada, e de la DNA, sa nu credeti ca 15, 25 de mii ii deranjeaza pe ei la sorici. Cu cateva contracte colective semnate mai pe burta cu sindicatele si cu subeventiile la caldura, se trag coloanele de manifestanti de pe Magheru la depou, imediat.

Sa nu ne imbatam cu apa rece. Che Guevara s-a nascut in America Latina, aici murea de foame.

In rest, prefer s-o ard de dreapta in cap, de centru dreapta in scris si de stanga pe balcon cand pun in rafturi muraturile pentru la iarna.

Si azi, hai si cu “jos clasa politica”?

Nici mie nu imi sunt dragi si i-as bate numa-n gura ca pe coasa, da’ cum facem?

Le dam termen pana luni ca sa-si ia pernutele de pe scaune, ficusu’ din birou, acvariu’ si secretara de o aripa si valea, hai pa pa pa, ca s-a furat cam mult?

Fizic ,adica practic, ce facem, le taiem apa si curentu’ si sigur o sa plece singuri, de suparare?

Crede cineva normal la cap ca e ca in cantecul cu podul:

Podul de piatra s-a daramat

A venit apa si l-a luat

Vom face altul pe rau in jos

Altul mai trainic si mai frumos.

Pam Pam

De unde luam pietre, cine se baga sa le care, sa le ciopleasca si sa-l si construiasca, ca sa fie si trainic si frumos, in mama lui de pod!

Am vazut listele cu propuneri pe FB si mi-a cazut bucuria-n scarba.

Mai copii, hai sa ne revenim ca nu suntem la Minecraft cu pustii din cartier. Pai am vazut pe liste nume de posibili ministri: Moise Guran, Tolo, Chirila?  Hai ca o dam in SF-uri, n-am nimic cu ei, sunt foarte tari, dar in alte domenii. Mai lipsesc Gutza si Minune, ca sa nu fie “descremenare”.

E ca si cum, esti in in avion la 8000 de metrii da’ ii zici pilotului sa lase mansa si sa se duca dracu’ la servit cafea, ca ne cam zdruncina. Pai si cine piloteaza boeingu’ ? Orcine, uite vecinu meu de scaun, ca am auzit ca a vazut toate episoadele din “Dezastre in aer”, are o catelusa Laika si ii plac si parasutele, sigur, sigur se pricepe, n-are cum, si e mai bun decat tine.

Pana la urma, de bine de rau, in 2012 si in 2014, am pus stampila si io si tu pe astia pe care-i injuram zilele astea.

Cumva, erau sinceri, modesti si destepti acum cativa ani cand i-am ales si deodata s-au transformat peste noapte in nesimtitii si dobitocii, prostii si javrele ordinare pe care vrem sa-i dam afara?

Pai sa ne asumam responsabilitatea faptului ca i-am votat si ca ii tinem in brate de 20 si ceva de ani si zicem ca sunt ultimii prosti da’ ii votam pe o galeata si un kil de zahar.

Si acu’ gata ne-am suparat si hai cu ei jos ca daca nu vin maine si cu doi frati mai mari si sa vezi ce bataie va tragem.

– Ba, piciule, ia da-mi ba bicicleta, ca te bat de nu te vezi!

– Ia-o nenea, da sa nu ma bati.

– Pai io nu stiu sa pedalez, da vezi ce bine o duc de coarne.

Astept propuneri cu „scheme de daramat clasa politica in trei zile” si cumpar si eu vreo 3-4 sa am pentru la iarna.

N-are rost sa aa intreb daca ei ar fi iesit azi in strada. Cu siguranta ar fi facut-o.

Sa fie asta un alt punct zero al tarisoarei asteia? Inca un reset, urnit cu suferinta, lacrimi si durere?

Avem o cultura a tragicului si renastem din victime fara sa invatam nimic.

Romanii s-au obisnuit sa se revolte din 20 in 20 de ani.  Ma rog in jur de 20, plus sau minus.

Cu minime informatii istorice si cu putina bruma de matematica pe la colturi, se poate desena graficul limitei de fierbere la romani:

In 1977 mai mult de foame, niste minerii l-au cam bagat in corzi pe Ceasca.

In 1989 ajunsese pana la os si l-am scos p’ala din corzi si am dat cu el de pamant.

Si acu’ 2015 cand ii deteram un sut in cur lu’ Ponta.

Practic, ca sa facem o treaba serioasa, ca in ’89, o sa trebuiasca sa mai asteptam inca doua’j da ani.

Nu zic, ca prea se intinsese pelteaua de nesimtire, ca asa obraz gros ca la Ponta n-a mai vazut de la Iliescu incoace.

De data asta suntem mai imprastiati ca niciodata, mai rai si mai orgoliosi.

Ma uit cu mana streasina si pe o raza de bun simt, nu vad picior de om, fie el si tinichigiu, nu copilot ca alalalt, ca sa-l pun la volan.

Pe Gorghiu si Blaga, i-am vazut, sunt muti de spaima. Sibianu o sa declare ceva pe maine, poimaine cel mai devreme dupa ce isi coboara toate mioarele si le numara.

Io bag de seama ca ne-am ridicat sa ne bucuram la gol inainte sa se fluiere de final. Am plecat ca Nica, dragul mamei, la scaldat si o sa ne fure astia hainele in timp ce noi ne balacim in Dambovita de o sa venim pe langa gard acasa in rusinea goala.

Ne vedem la anticipate, parerea mea.

Fiecare stire, pe care o citesti sau o vezi la televizor, te face sa te scuturi nervos de povara umilintei si sa ameninti peretii si geamurile intredeschise cu pumnul neputintei. Apoi te dezbraci de haina lui Che Guevara si o iei de la capat.

De ce sta in fiecare dintre noi un judecator cu ochelari de soare si sapca trasa pe ochi? De ce avem in buzunarul de la spate securea calaului, gata sa o folosim pentru a taia painea la micul dejun? De ce suntem acesti Rambo razbunatori ai unui razboi care nu ne apartine?

Revolutiile incep brusc, lovesc cu putere, distrug destine si se topesc in istorie lasand in urma doar un nod incalcit, greu de deslusit. 

Si acum vin si zic:

–  “Tacerea Ucide”?

–  “Uniti, luptam”?

– “Demisia Piedone”?

Pe bune?

Unde dai si unde incepe protestu’. 

Am terminat de donat sange, am sters lacrimite, am terminat de strans banii pentru cei ce vor avea nevoie, am maturat locul……

Suntem atat de rai?.

Poate ca patriarhul are dreptate? Nuuuu, nu creeeed, nici chiar asa. Si totusi.

Vreau sa mai plang putin. 

Update 15.00 :

„Fara Ponta viata e pustiu”.