<?xml version="1.0" encoding="UTF-8" standalone="no"?><?xml-stylesheet href="http://www.blogger.com/styles/atom.css" type="text/css"?><rss xmlns:itunes="http://www.itunes.com/dtds/podcast-1.0.dtd" version="2.0"><channel><title>*[MLT]*-=*Black*Cl=-</title><description>Black cl este cel mai complet blog !!Merita incercat!!</description><managingEditor>noreply@blogger.com (denyys)</managingEditor><pubDate>Wed, 2 Oct 2024 00:13:10 -0700</pubDate><generator>Blogger http://www.blogger.com</generator><openSearch:totalResults xmlns:openSearch="http://a9.com/-/spec/opensearchrss/1.0/">17</openSearch:totalResults><openSearch:startIndex xmlns:openSearch="http://a9.com/-/spec/opensearchrss/1.0/">1</openSearch:startIndex><openSearch:itemsPerPage xmlns:openSearch="http://a9.com/-/spec/opensearchrss/1.0/">25</openSearch:itemsPerPage><link>http://blackcl.blogspot.com/</link><language>en-us</language><item><title>Salut!</title><link>http://blackcl.blogspot.com/2010/01/salut.html</link><category>Salut</category><pubDate>Tue, 12 Jan 2010 08:30:00 -0800</pubDate><guid isPermaLink="false">tag:blogger.com,1999:blog-3097457046070792701.post-4939673828378393399</guid><description>&lt;b&gt;Salut. Bine Ai Venit Pe Blogul Meu! Sper Sa-ti Placa.Inca Mai Am De Postat Multe,Pentru Ca Am Refacut Blogul.Daca Vrei Sa Postezi Ceva sau Sa Devi Membru Al Blogului, Ma Gasesti La Urmatoarea Adresa De Messenger: ,,the_denyys'' (fara ghilimele). &lt;/b&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;Multumesc!&lt;/div&gt;</description><thr:total xmlns:thr="http://purl.org/syndication/thread/1.0">0</thr:total><author>noreply@blogger.com (denyys)</author></item><item><title>Referate istorie</title><link>http://blackcl.blogspot.com/2009/05/referate-istorie_19.html</link><category>Referate istorie</category><pubDate>Tue, 19 May 2009 09:33:00 -0700</pubDate><guid isPermaLink="false">tag:blogger.com,1999:blog-3097457046070792701.post-5773675749838270398</guid><description>Dinastia Tudorilor&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Politica internă&lt;br /&gt; &lt;br /&gt;  Problema politică majoră în momentul înscăunării lui Henric al VII-lea din familia de Lancaster o constituia lichidarea Războiului celor două Roze. Victoria familiei Lancaster la Bosworth (1485) nu scosese definitiv din luptă partida de York. Aceasta a continuat să întreţină intrigile politice şi să provoace revolte, unele din ele deosebit de puternice. În două rânduri, în anii 1487 şi 1491, Henric al VII-lea a fost ameninţat să-şi piardă coroana. Centrul comploturilor se afla în Burgundia, la curtea ducesei Margareta, sora fostului rege englez Eduard al IV-lea. Cele două încercări ale partidei de York de a veni cu o armată numeroasă din Irlanda şi de a impune la tron nişte impostori, mai întâi pe Lambert Simnel (1487), apoi pe Parkin Narbeek (1491), au eşuat, înfrângerea răsculaţilor dovedind forţa de care dispunea Henric al VII-lea.&lt;br /&gt;  Printre măsurile energice luate de rege pentru a pune capăt tulburărilor interne se numără noua organizare dată armatei. Suitele şi trupele seniorale au fost desfiinţate prin lege. S-a dezvoltat artileria, cu ajutorul căreia oştirile feudale, înarmate cu arcuri, platoşe, săbii şi spade, erau uşor scoase din luptă.&lt;br /&gt;  Pentru ca regalitatea să dispună de o oaste numeroasă, înzestrată cu un armament modern, costisitor, şi pentru a avea la dispoziţie slujbaşi credincioşi, pe care să se bizuie în guvernare, era nevoie de mijloace financiare suficiente. De aceea, printre măsurile adoptate de Henric al VII-lea figurează şi sistemul de impunere numit ,,Furcile lui Morton’’, de la numele iniţiatorului, arhiepiscopul Morton, cancelarul regelui. El s-a adăugat practicii mai vechi a subsidiilor – încasate acum cu regularitate – şi s-a dovedit a fi un mijloc eficace de extorsiune, lovind atât pe bogaţi cât şi pe cei săraci. Eficienţa sistemului se vede din faptul că la moartea sa, Henric al VII-lea lăsa un tezaur echivalent cu venitul Angliei din ultimii 15 ani.&lt;br /&gt;  În guvernare, Henric al VII-lea s-a folosit de Parlament. Specificul monarhiei absolute engleze constă în faptul că ea nu a abandonat, în totalitatea lor, formele de guvernământ apărute cu secole înainte, ci a căutat să le adapteze noilor situaţii. Astfel, în vremea Tudorilor şi după aceea, Parlamentul englez nu şi-a încetat activitatea, iar ideea unui ,,privilegiu regal care nu se pune în cumpănă’’ a fost mereu combătută.&lt;br /&gt;  Curţile de judecată, apărute în secolele XII şi XIII, s-au dezvoltat neîncetat, mărind autoritatea regelui asupra supuşilor. Henric al VII-lea a adăugat o nouă instanţă, Camera Înstelată de la Westminster (Star Chamber), care judeca pe marii nobili acuzaţi de nesupunere faţă de rege. Prin ea, regele şi-a asigurat controlul asupra lorzilor; aceştia puteau fi oricând acuzaţi de trădare, citaţi să apară în faţa tribunalului de la Westminster, ameninţaţi cu confiscarea averii şi pierderea vieţii. În vremea Elisabetei I, Camerei Înstelate i s-a adăugat un alt tribunal, Curtea Înaltei Comisiuni (High Commision Court), în faţa căreia putea fi chemat clerul superior pentru a da socoteală de faptele sale.&lt;br /&gt;  Pe terenul pregătit de tatăl său, Henric al VIII-lea (1509-1546) s-a ridicat ca un adevărat monarh absolut. Primul act al guvernării sale a fost de a înlătura abuzul fiscal instituit în timpul domniei precedente şi care stârnise vii nemulţumiri, fără a renunţa însă la perceperea unor impozite regulate. Dar domnia sa, începută promiţător, a alunecat repede spre despotism. În anul 1523 au fost cerute iarăşi contribuţii forţate, ceea ce a provocat mişcări de protest în Kent, Suffolk, Norfolk. Regele a făcut din justiţie o armă în sprijinul propriei autorităţi. Prin reforma din anul 1517, Camera Înstelată s-a transformat într-un formidabil instrument al monarhiei absolute. Reprimarea răscoalei lucrătorilor din Londra (1517), denumită ,,zilele negre din mai’’, la care s-a adăugat legislaţia sângeroasă împotriva vagabontajului, au făcuzt din Henric al VIII-lea un rege nepopular.&lt;br /&gt;  În cadrul domniei lui Henric al VIII-lea se disting 3 perioade. Guvernarea lui Wolsey (1515-1529), este caracterizată prin efortul de a tempera acţiunile regelui şi prin stăruinţa de a ţine Anglia departe de războaiele de pe continent. Diplomaţia sa abilă a adus ţării un prestigiu pe plan internaţional, regele apărând, de multe ori, în postura de arbitru al Europei apusene. În timpul lui Cromwell (1530-1540), principala preocupare a regalităţii a fost de a reforma biserica şi de a-şi asigura supremaţia politică în stat. Este vremea când nevoi de ordin administrativ şi financiar au făctu ca Parlamentul să aibă un rol mai activ, deşi el se reducea, de obicei, la sancţionarea actelor regelui. A fost o perioadă de adevărată teroare, când oamenii politici şi de cultură şi-au pierdut viaţa. Însuşi Cromwell a sfârşit pe eşafod, în anul 1540, deoarece devenise incomod prin puterea pe care şi-o căpătase în stat. Ultimii 7 ani de domnie ai lui Henric al VIII-lea au fost marcaţi de o criză economică, cu urmări grele pentru masele populare.&lt;br /&gt;  Absolutismul englez a atins apogeul sub Elisabeta I (1558-1603). Domniile lui Eduard al VI-lea (1547-1553) şi a Mariei Tudor (1553-1558) aduseseră Anglia în pragul unui război civil între catolici şi protestanţi. Prima măsură ce se impunea era împăcarea taberelor ce se aflau în conflict. Anglicanismul, oprimat în vremea Mariei, a fost repus în drepturile sale de religie de stat, dar, pentru a dovedi catolicilor intenţiile sale conciliatoare, Elisabeta a renunţat la titlul de şef al bisericii, deţinut de regii Angliei de la Reformă. Dealtfel, Actul de Supremaţie îi dădea reginei deplină putere asupra bisericii. Legea contra ereticilor a fost desfiinţată, doar catolicii recalcitranţi erau închişi, cei ce au înţeles să nu-şi manifeste public nemulţumirea nu au avut de suferit, cu atât mai mult cu cât în nord mulţi pastori simpatizau cu catolicii. Regina aceea, de multe ori, nu-şi ascundea înţelegerea şi chiar preferinţa petru unele forme de cult catolic, iar prudenţa i-a impus să supună pe catolici direct jurisdicţiei consiliului privat.&lt;br /&gt;  Elisabeta a înţeles că prin teroare nu se poate guverna. De aici politica fiscală mai blândă a regalităţii. În toată această perioadă s-a evitat creşterea impozitelor, cheltuielile aparatului de guvernare fiind acoperite, în general, de veniturile obişnuite ale coroanei. A fost desfiinţat definitiv sistemul împrumuturilor forţate şi al contribuţiei populaţiei prin aşa-numitele ,,daruri benevole’’. Aceste măsuri s-au datorat nu grijii reginei faţă de popor, ci dorinţei de a evita convocarea Parlamentului, care între timp îşi răcăpătase forţa. Cele două camere, atât de suple în mâinile lui Henric al VIII-lea şi ale ministrului său, Cromwell, deveniseră din zi în zi mai greu de manevrat. În Camera Lorzilor noua nobilime, îmbogăţită în ultima vreme, ajunsese puternică, iar Camera Comunelor manifesta tendinţe de independenţă de care regalitatea nu putea să nu ţină seama. În anul 1565, Elisabeta a fost nevoită să-i acorde ,,dreptul de a discuta liber’’, iar în faţa hotărârilor ei, regina de multe ori a trebuit să cedeze. Aşa se explică de ce Parlamentul nu a mai fost convocat regulat, ci la intervale de 3-5 ani.&lt;br /&gt;  În a doua jumătate a secolului al XVI-lea monarhia engleză a avut de rezolvat o problemă politică importantă de care depindea desăvârşirea statului naţional englez, anume lichidarea rezistenţei de mai multe veacuri a Scoţiei faţă de politica de unificare întreprinsă de statul englez, ceea ce o făcuse să devină în vremea Tudorilor focarul tuturor manifestărilor îndreptate împotriva monarhiei absolute engleze, adăpostind pe revoltaţi, uneltind pe continent cu Spania şi Franţa. Conflictul dintre Elisabeta I şi Maria Stuart, regina Scoţiei, s-a prelungit mai bine de 20 de ani, sfârşindu-se în anul 1587, când Maria Stuart, după o lungă captivitate, a fost judecată şi decapitată. Urmaşul ei, Iacob I, ajuns rege al Angliei (1603-1625), a unit Scoţia cu Anglia, punând capăt unor lupte de secole.&lt;br /&gt;  Desăvârşirea unificării statului englez în secolul al XVI-lea depindea de încă două probleme cu caracter teritorial, ce s-au dovedit a fi deosebit de dificile: supunerea Ţării Galilor şi a Irlandei, ţări mai mult teoretic anexate Angliei.&lt;br /&gt;  În Ţara Galilor, datorită simpatiei de care s-a bucurat Henric al VII-lea, originar din Wales, opoziţia a stagnat o vreme, dar sub urmaşul său a reînviat. Opera de integrare întreprinsă de Henric al VIII-lea a dus în final la unirea Ţării Galilor cu Anglia (1555), printr-un consiliu denumit Council of Wales and the Marches. Cele 12 comitate ale Wales-ului au fost subordonate direct regelui şi Parlamentului englez, iar justiţia seniorială înlocuită cu cea regală.&lt;br /&gt;  Cea de a două problemă, anexarea Irlandei, a fost şi a rămas şi în veacurile următoare punctul vulnerabil al politicii engleze. Populaţia localnică îşi păstrase limba, obiceiurile, juristicţia proprie. Din rândurile ei se ridicau mereu conducători care îndemnau poporul la lupa pentru independenţă. Pentru a pune capăt acestor stări, Henric al VIII-lea s-a proclamat, în anul 1541 la Dublin, rege al Irlandei, iar insula a devenit o posesiune a coroanei; i se permitea, totuşi, să-şi păstreze Parlamentul. Sub Maria Tudor a început o colonizare masivă a ţării, însoţită de spoliaţiuni şi violenţe. Toate acestea au făcut ca irlandezii, rămaşi fără pământuri, să se răscoale de mai multe ori. Domnia Elisabetei a însemnat, sub acest aspect, o continuă încercare de înfrângere a rezistenţei Irlandei şi de aducere a ei la supunere. Acţiunile militare au fost însoţite de o politică religioasă anglicană, de aceea mişcările populare din 1567 şi 1593 au căpătat forma unor manifestări filocatolice. Insula s-a împărţit în catolici şi protestanţi (protestanţi fiind în marea majoritate coloniştii), dezmembrare menţinută până astăzi. După lupte crâncene, în anul 1603, rezistenţa înverşunată a poporului irlandez a fost înăbuşită pentru o vreme mai îndelungată.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Politica externă&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;  În cadrul politicii echilibrului european din secolul al XVI-lea, Anglia a jucat un rol important. Regii englezi din prima jumătate a acestui veac au înclinat către o alianţă cu Spania, încercând astfel să contracareze puterea Franţei, deoacere Anglia nu renunţase la ideea stăpânirii unor teritorii pe continent. Cât timp a deţinut portul Calais, oricând o debarcare era posibilă. Calais constituia pentru englezi o poartă către Franţa, iar pentru francezi un punct nevralgic care menţinea relaţiile încordate între cele două state. Bazele alianţei cu Spania au fost puse de Henric al VII-lea şi întărite printr-o legătură matrimonială. Tratatul de la Medina del Campo (1489) prevedea căsătoria Caterinei, fiica lui Ferdinand de Aragon şi a Isabelei, cu Artur, fiul mai mare al lui Henric al VII-lea şi moştenitorul tronului (căsătoria s-a oficiat în 1501). În schimbul dotei în numerar pe care Caterina o aducea în Anglia şi a unor avantaje comerciale, Henric al VII-lea se angaja să pornească o campanie împotriva Franţei. Tezaurul secătuit al ţării nu permitea redeschiderea unor războaie pe continent, dar Henric a acceptat tratatul, împins fiid de nevoia ca dinastia Tudorilor să fie recunoscută de una din marile puteri europene. Conflictul cu Franţa a fost amânat până în anul 1492, când în fruntea unei armate, regele Angliei a trecut Canalul, a înaintat până la Boulogne şi a început asediul oraşului. Era mai mult o demonstraţie de forţă, practic nici Henric al VII-şea, nici Carol al VIII-lea nu doreau să continue lupta. În consecinţă, ambii regi au semnat un tratat la Etaples, prin care regele Franţei, dornic să deschidă războiul cu Italia, cumpăra retragerea trupelor engleze, clauză avantajoasă pentru Henric al VII-lea, care s-a grăbit să revină în ţară, unde începuseră tulburări interne.&lt;br /&gt;  Moartea prematură a lui Artur (la câteva luni după căsătorie) ameninţa ruperea alianţei cu Spania. Caterina de Aragon şi anturajul ei reprezentând puntea de legătură dintre Spania şi Anglia, fapt ce ar fi avut urmări economice neplăcute pentru Anglia. Graţie diplomaţiei engleze raporturile au rămas aceleaşi. Văduva lui Artur nu a părăsit patria adoptivă, iar în 1509 a fost căsătorită cu Henric al VIII-lea, fratele lui Artur. Henric al VIII-lea s-a lăsat atras de Ferdinand Catolicul în Liga Sfântă, îndreptată împotriva lui Ludovic al XII-lea, regele Franţei. Şi în timp ce trupe elveţiene în slujba împăratului Maximilian, intrau în Burgundia, Henric al VII-lea a debarcat la Calais, a înaintat în Picardia şi a obţinut o victorie răsunătoare la Guinegatte (1513). Încolţit din mai multe părţi, Ludovic al XII-lea a încheiat pace (1514) cu Anglia, pecetluită prin căsătoria regelui Franţei cu sora lui Henric al VIII-lea, Maria.&lt;br /&gt;  După încoronarea ca împărat a lui Carol Quintul, politica prospaniolă s-a transformat  într-o politică prohabsburgică şi, cu toate insistenţele lui Wolsey pentru o politică de pace, în urma întrevederii dintre Henric al VIII-lea şi Carol Quintul de la Southampton (1522), regele Angliei s-a mai lăsat antrenat în două campanii pe continent, dar amândouă s-au soldat cu eşec. Între timp, în Anglia se constituie o partidă pro-franceză condusă de ducele de Norfolk, care va triumfa după anul 1525.&lt;br /&gt;  Politica externă în ultima perioadă a domniei lui Henric al VIII-lea s-a caracterizat printr-o apropiere de principii protestanţi din Germania, ca urmare firească a acţiunii reformatoare întreprinsă de rege. Orientarea politică şi-a regăsit exprimarea într-o legătură matrimonială, prin căsătoria regelui cu Ana de Cleves (1540), cumnata electorului de Saxa.&lt;br /&gt;  Alianţa cu Spania a atins punctul culminant în vremea Mariei Tudor, care, în anul 1554, s-a căsătorit cu Filip al II-lea, regele Spaniei, realizându-se astfel o uniune dinastică. Bizuindu-se pe această colaborare politică, ale cărei urmări se şi vedeau în Anglia prin întărirea reacţiei catolice, regina a redeschis războiul cu Franţa (1557), o încercare nereuşită de redobândire a unor teritorii, care, mai mult, s-a soldat cu pierderea portului Calais (1558), ultima bază de debarcare a englezilor în Franţa.&lt;br /&gt;  Cu Elisabeta I s-au pus bazele politicii coloniale engleze şi ale formării imperiului maritim engle, Anglia dându-şi seama că interesele ei sunt pe mare şi nu pe continent. Navigatori de seamă, ca Hawkins, Drake, Cavendish, Raleigh, Davis au căutat noi căi de acces spre teritoriile de peste ocean. S-au stabilit relaţii comerciale cu America de Sud, cărora le-au urmat aşezarea primilor colonişti în Terra-Nova, Virginia, Guyana.&lt;br /&gt;  Orientarea politică în comerţul transoceanic a dus la ruperea alianţei tradiţionale cu Spania şi la începerea ostilităţilor, care deseoriîmbrăcau forma unor acte de piraterie. În anul 1585, Drake a distrus în portul Vigo flota spaniolă sosită din Indiile Occidentale şi a luat pradă mărfurile aduse. Doi ani mai târziu, Drake obţinea o victorie în portul Cadix. Ca răspuns, regele Spaniei, Filip al II-lea, a făurit un plan de debarcare în Anglia. O flotă puternică, formată din 131 corăbii cu o capacitate de 58 000 tone, avea să transporte ,,Invicibila Armada’’ de 30 493 soldaţi şi 1300 ofiţeri. În luna iunie a anului 1588, flota spaniolă, sub conducerea ducelui Medina Sidonia, a ieşit din portul Lisabona cu intenţia de a debarca la Plymouth. Flota engleză număra 190 vase uşoare şi rapide, prevăzute cu piese de artilerie, în plus erau conduse de marinari încercaţi, ca lordul Howard de Effingham, Hawkins, Drake ş.a. Ciocnirea a avut loc în Canalul Mânecii în apropiere de Calais. O furtună a împiedicat flota spaniolă să intre în port, unde trebuia să primească ajutoare, şi a împins-o spre Gravelingen, împrejurare de care au ştiut să profite englezii. La începutul lunii august, ,,Invicibila Armada’’ a fost distrusă. Spania a primit o lovitură grea, slăbirea dominaţiei maritime lăsând câmp liber imperiilor coloniale englez şi olandez ce se înfiripeau. Monarhia absolută a Tudorilor, încheiată cu domnia Elisabetei I, a contribuit la ascensiunea burgheziei şi la dezvoltarea relaţiilor capitaliste, pregătind astfel terenul pentru revoluţia engleză.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;                                                    nivel: Liceu&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;            Familia lui Vlad Tepes. Tineretea. Prima domnie(1448)&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Vlad Tepes a fost fiul lui Vlad Dracul, de la care a mostenit nu numai unele calitati remarcabile, dar si porecla de Draculea. Vlad Dracul a fost un barbat drept si neinfricat, vestit pentru vitejia de care dadea dovada in razboaie si pentru intelepciune. Vlad Dracul a avut cinci copii dintre care doi erau neligitimi. Toti copii au reusit sa ocupe tronul Tarii Romanesti, Vlad Tepes domnind in 1448. Celebrul Dracula s-a nascut in anul 1430 sau 1431 pe cand tatal sau se afla in Transilvania. Ajuns domn al Tarii Romanesti cu sprijinul lui Sigismund de Luxemburg, regale Ungariei, catre sfarsitul anului 1438, Vlad Dracul a avut de infruntat presiunea Imperiului Otoman aflat in plina ofensiva.In anul 1438 Vlad Dracul a fost obligat sa insoteasca trupele turcesti in Transilvania iar in anul 1442 a fost chemat la Poarta unde sultanul l-a inchis la Galipoli, sub acuzatia ca in timpul campaniei din 1438 a fost “fatarnic”. In 1443 Vlad Dracul s-a impacat cu Iancu de Hunedoarea si a adoptat o atitudine net antiotomana.Actiunea lui Iancu de Hunedoara urmarea sa reconstituie frontu antiotoman pe linia Dunarii. Vlad Tepes a ajuns domn in Tara Romaneasca cu ajutor turcesc in 1448.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Domnia lui Vladislav al II-lea (1447-1456). Pribegia lui Vlad Tepes. Reocuparea tronului (1456)&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Vladislav al II-lea a incercat sa duca o politica de echilibru intre Imperiul Otoman aflat in ofensiva si regatul Ungariei, a carei aparare o organiza cu secces romanul iancu de Hunedoara. Un moment important in relatiile externe ale Tarii Romanesti il constituiet tratatul de pace pe timpt de trei ani incheiat la 20 noiembrie 1451 intre Ungaria si sultan. In acest tratat se prevedea, printre altle, ca Vladislav trebuia sa plateasca mai departe tribut Imperiului Otoman, in timp ce fata de Iancu de Hunedoara era obligat la  “ascultare, supunere si indatorire”.Dupa cucerirea Constantinopolului (20 mai 1453) presiunea otomana asupra tarilor romane avea sa se intareasca. Iancu de Hunedoara a facut o ultima tentativa de a scoate Tara Romaneasca din situatia primejdioasa in care se afla, organizand o expeditie la sud de Carpati, in cursul lunilor octombrie-noiembrie 1455. Vlad Tepes ajuns la tronul tarii cu sprijinul turcesc in toamna anului 1448 si izgonit de Vladislav se intoarce in Imperiul Otoman. La 6 februarie 1452, Vlad Tepes se gasea in Transilvania, unde incerca sa reocupe tronul Tarii Romanesti. In 1456 Iancu e Hunedoara a hotarat sa-l sprijine pe Vlad Tepes pentru inlocuirea li Vlasislav al II-lea. Domnia a II-a a lui Vlad Tepes a inceput in iulie sau august 1456, inainte de 20 august, cand rivalul sau era in mod sigur mort, si dupa 3 iulie, cand Vlad Tepes nu era inca domn.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Politica interna a lui Tepes&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Dorinta lui Tepes de a fi considerat un “mare stapanitor” nu poate fi pusa la indoiala, tinand seama de intreaga politica de intarire  a autoritatii domnesti dusa de aprigul voievod. Pentru a fi recunoscut drept “mare suveran” cum se considera el insusi, domnul ar fi trebuit sa dispara de mijloacele necesare ca sa-si faca respectata o asemenea autoritate. Vlad Tepes a inteles ca principala cauza a slabirii statului erau luptele pentru putere.Prin uciderea boierilor Vlad Tepes urmarea sa-si intareasca domnia. Anul 1459poate fi considerat anul in care Tepes a reusit sa lichideze opozitia boierimii si sa-si consolideze domnia. Ca domn, Tepes s-a facut vestit atat prin asprime, cat si prin dorinta de a instaura dreptatea in tara pe care o conducea. O alta realizare a  politicii interne a fost lupta apriga a lui Tepesimpotriva necesitatiisi hotiei. Pedepsele aplicate necinstitilor si hotolor erau tragerea in teapa. O grija deosebita a acordat domnitorul organizarii armatei in vederea pregatirii luptei pentru aprarea independentei tarii.In caz de mare primejdie pentru tara, era chemata sub steaguri asa-numita “oastea cea mare”. Politica interna dusa de Vlad Tepes asigura o conducere viguroasaa luptei antiotomane. In acesta privinta domnia sa poate fi impartita in doua perioade :pana la 1459 cand domnul a fost preocupat de consolidarea domniei pe plan intern si dupa 1459 , cand preocuparea centrala a devenit reglementarea relatiilor cu Imperiul Otoman.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Vlad Tepes si Stefan cel Mare&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Vlad Tepes era ruda cu viitorul domn Stefan cel Mare.Ajuns domn in Tare Romaneasca, in vara anului 1456, Vlad Tepes a adus cu sine pe varul sau Stefan. In aceasta vreme, Vlad si Stefan aveau aceiasi adversari. In anul 1457, datorita relatiilor de rudenie Vlad Tepes l-a ajutat pe Stefan sa ocupe tronul Moldovei. La doi ani dupa instalarea sa pe tronul Moldovei, Stefan cel Mare se impaca cu regele Poloniei. In octombrie 1460, Vlad Tepes cauta sa-si asigure sprijin din Transilvania in eventualitatea unei actiuni venite din Moldova sau a uni atac din partea Imperiului Otoman. Chilia este o veche cetate romaneasca care a fost pe rand in stapanirea Tarii Romanesti si a Moldovei. Stefan cel Mare a incercat sa ocupe Chilia in timp ce Mahomed al II-lea cu ostile sale se afla in Tara Romaneasca, el a slabit capacitatea de rezistenta a lui Vlad Tepes, care a fost silit sa trimita o parte a trupelor sale sa apere regiunea de rasarit a tarii. De alftel, se pare ca Stefan cel Mare a intele s destul de repede greseala comisa si depune mari pentru a scoate Tara Romaneasca de sub dominatia otomana. Vlad Tepes reocupa tronul Tarii Romanestii pentru a putea lupta impreuna impotriva primejdiei otomane.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Relatiile cu Transilvania si Ungaria&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Aceste relatiiau format unul din principalele aspecte ale politicii a lui Vlad Tepes, cu implicatii si in politica sa interna. Hotarat sa ramana alaturi de Ungaria si Transilvania pe care spera ca se va putea sprijini in lupta contra turcilor, la scurta vreme dupa ocuparea tronului, inainte de 6 septembrie 1456, Vlad Tepes a facut o declaratie de fidelitate fata de regele Ungariei, Ladislau. Acesta cerea sasilor sa ajute cu bani si oameni pe Dan, voievod, care mergea sa-l alunge pe Vlad Tepes din tara sa. Tepes ii ruga pe sibieni sa renunte la asemenea actiuni ostile avertizindu-i ca altfel va fi silit sa ia masuri impotriva lor.Atacurile lui Vlad impotriva Sibiului s-au impletit cu actiunile lui Mihai Szilagyi indreptate impotriva partizanilor regelui Ladislau.Iarna anului 1458-1459 aduce brusc o inasprire a relatiilor dintre Vlad Tepes si orasele din sudul Transilvaniei deoarece Vlad Tepes a interzis patrunderea negustorilor in interiorul tarii.Aceasta explica dusmania inversunata a negustorilor sasi impotriva voievodului.Vlad Tepes era indreptatit sa ia masuri aspre impotriva unui oras care intretinea pe pretendentul la tronul sau. Aceasta fiin situatia Vlad Tepes a procedat dupa obiceiurile epocii pe de o parte pentru a asigura libertatea comertului tarii sale iar pe de alta pentru a elimina pe pretendentii la tronul sau.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Vlad Tepes si Mohamed al II-lea.Victoria din 1462&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Ca si Stefan cel Mare in Moldova, Vlad Tepes a mostenit in Tara Romanesca anumite obligatii fata de Poarta, obligatii pe care a  trebuit sa le respecte in primiiani de domnie, cand nu putea infrunta Imperiul Otoman. Principala obligatie a tarii era haraciucul sau tributul.Anul 1459 reprezinta deci o data importanta din domnia lui Tepes , anul in care refuzand plata tributului, viteazul domn se declara gata sa infrunte mania sultanului.In acelasi an, papa Pius al II-lea depunea mari eforturi pentru a organiza o cruciada antiotomana.singurul din acesta coalitie care a intreprins ceva serios impotriva turcilor a fost Vlad Tepes.In anul 1461-1462 sultanul a cerut lui Tepes sa se prezinte pesonal sa i se inchine si sa-i aduca 500 de baieti si 10 000 de galbeni.Acesta a raspuns ca e gata sa plateasca tributul dar a refuzat copiii. Dupa ce a prins si ucis pe Hamza pasa in regiunea Giurgiului, a urmat cucerirea cetatii prin surprindere si viclesug.Faptele lui Tepes au produs o mare impresie in Imperiul Otoman si au bagat frica in turci.Pregatirile sultanului au fost deosebit de intense, el insusi urmand&lt;br /&gt;sa conduca marea expeditie in Tara Romaneasca. Vlad Tepes desi chemase sub steagurile sale oastea cea mare a tarii cuprinzand pe toti locuitorii nu reusise sa stanga mai mult de 22 000 de osteni.Dupa trecerea Dunarii, ostilee turcesti au inceput inantarea. In fata trupelor turcesti Vlad Tepes a aplicat tactica pe care o aplicase cu succes atat unicul sau Mircea cel Batran cat si tatal sau, Vlad Dracul.Domnitorul a facut la fel :mai intai a trimis sus in munti copiii si femeile apoi a distrus totul in calea invadatorilor lipsindu-i astfel de posibilitatea de a se aproviziona.Inainte de declansarea atacului Tepes s-a informat asupra modului cum era organizata aparata tabara sultanului si noaptea a navalit cu 7 000 sau 10 000 de calareti provocand o spaima mare in tabara, unde tucii se si socoteau dati cu totul pieirii. In luptele din 1462 Vlad Tepes a iesit victorios si sultanul a fost silit sa paraseasca Tara Romaneasca fara sa fi reusit sa –si realizeze telul, acela de a supune tara si de a-l inlocui din scaun pe Vlad Tepes.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Caderea si Arestarea lui Vlad Tepes&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Ceea ce nu au reusit sultanul si marea sa armata in Tara Romaneasca vor reusi Radu cel frumos, fratele lu Tepes si boierii tarii care s-a prezentat in fata sultanului propunandu-isa ramana el domn in schimbul unui tribut. Spre deosebire de Tepes care dorea continuarea luptei Radu cel Frumos oferea boierilor pacea si prietenia cu sultanul.Convinsi pe rand de Radu boierii au inceput sa paraseasca pe rand pe Tepes, tracand in tabara lui Radu.In 1462 pe masura ce boierii il paraseau pe Vlad Tepes , tabara lui Radu cel Frumos se intarea astfel incat sustinut de armata si de turci a navalit si a pus mana pe domnie.Intr-una din luptele dintre cei doi frati la 8 septeembrie 1462 ostenii lui Tepes  ar fi ucis circa 30 000 de turci care sustineau pe Radu, victoria avand un larg ecou in Peninsula Balcanica.Cand regele Ungariei a ajuns la Brasov trecusera mai bine de doua luni de cand autoritatile l-au recunoscut ca domn pe Radu cel Frumos.La 26 noiembrie 1462 solul venetian vestea Signoriei arestarea domnului Tarii Romanesti.La 18 aprilie 1463 Senatul cerea solului o noua formare asupra imprejurarilor care dusesera la arestarea lui Tepes ca si asupra relatiilor regelui Ungariei cu turcii si cu noul domn al Tarii Romanesti. Vlad Tepes a fost victorios atata timp cat a avut in jurul sau oastea de tarani, fortele populare, decise sa-si apere patria si a fost infrant cand acestea l-au parasit.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Tara romaneasca intre 1462-1476.Ultima domnie a lui Vlad Tepes.Moartea sa (1476)&lt;br /&gt;Lupta condusa de Vlad Tepes nu a fost in zadar, l-a obligat pe Mohamed al II-lea sa renunte la planul sau de a transforma tara in pasalac.La 7 martie 1471 Radu cel Frumos vazand atata prada ce-i facuse Stefan voda nu vru sa lase sa cerce strambatatea sa.anul 1473 a adus o agravarea a dominatiei otomane asupra Tarii Romanesti pentru ca Stefan cel Mare a constatat ca radu se daduse pe sine si cetatile tarii pe mainile turcilor.Aflat in captivitate Vlad Tepes astepta cu rabdare si speranta zile mai bune. Asteptarea i-a fost lunga, 12 ani dar nu zadarnica, in 1474 avea sa fie eliberat de regele Ungariei care cunoscandu-i vitejia,dorea sa-l foloseasca in expeditiile impotriva Imperiului Otoman.In 1475 Stefan,satul de schimbarea domnilor din Tara Romaneasca care nu-l ajutau in rezistenta sa impotriva Porti repune pe Tepes in care vedea un aliat de nadejde in lupta impotriva otomanilor.Vlad Tepes nu uitate metoda tragerii in teapa, utilizata cu succes impotriva turcilor si in anul 1462, el a pus in teapa trupurile celor ucisi facand paduri de oameni trasi in teapa.Cei doi voievozi si-au jurat credinta dragoste si alianta astfel ca intreaga acea tara s-a asigurat ca turcul nu-i va mai face griji.cunoscandu-i prea bine pe boieri Tepes nu s-a increzut in juraminele acestora si i-a cerut lui Stefan un corp de paza care s-a dovedit ineficace.Tepes a fost ucis de turci si de domnul pus de ei cu ajutorul tradarii boieresti. Dupa moartea lui Tepes , Tara Romaneasca intra din nou in orbita otomana, iar Stefan cel Mare a trebuit sa reia lupta pentru eliberarea ei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Faima lui Dracula&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Dintre toti domnitorii romani se poate spune ca Vlad Tepes s-a bucurat de cea mai mare faima europeana.Personalitatea complexa si oarecum contradictorie a lui Vlad Tepes-Dracula a devenit celebra inca din timpul vietii.o alta latura a personalitatii lui Tepes care a impresionat puternic atat pe contemporani cat si pe urmasi a fost vitejia donului Tarii Romanesti, cunoscut ca unul din marii luptatori impotriva expansiunii otomane si ca un aparator hotarat al independentei tarii sale.faima europeana de care s-a bucurat indiferent daca este negativa sau pozitiva constituie o dovada certa ca el a fost o mare personalitate, pentru ca numai o astfel de personalitate poate starni in jurul sau o asemenea faina. In 1976, cu prilejul implinirii a 500 de ani de la moartea domnitorului, au aprut doua monografii dedicate epocii lui Vlad Tepes.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;br /&gt;                               nivel: Liceu&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;                           Epoca moderna&lt;br /&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Cuprins:&lt;br /&gt;1. Voievozii Halmagiului, iobagia&lt;br /&gt;2. Rascoala lui Horea &lt;br /&gt;3. Avram Iancu &lt;br /&gt;4. Eevolutia din 1848 &lt;br /&gt;5. Secolul XX &lt;br /&gt;6. Monumente/ documente &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Voievozii Halmagiului, Iobagia &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;File din istoria localitatii&lt;br /&gt;La sfârsitul mileniului I al erei noastre, locul pe care se găseste azi Hălmagiu făcea parte din formatia prestatală a lui Menumorut ce îngloba întreaga regia ceior trei Crisuri, apoi începând cu secolul al XIII-lea: din comitatul Zarand. (vezi NOTA 1)&lt;br /&gt;Cele mai vechi documente scrise, cunoscute pâna în prezent, descriu organizarea si administrarea comitatului Zărand există din veacul al XIII-lea, deodată cu inceputurile de organizare feudala a Transilvaniei. (vezi NOTA 2)&lt;br /&gt;La venirea ungurilor in Transilvania (secolul al XI-lea) ei au găsit aici organizatii voievodale prestatale alcătuiri administrative si politice ale poporului roman. În muntii Apuseni erau voievodate românesti libere, iar în secolul al XIII-lea apar osti românesti separate de cele ungare, participând la luptele impotriva bulgarilor. (vezi NOTA 3) &lt;br /&gt;Tot asa sunt amintiti romanii transivaneni si in luptele de la Kreussenbrun, în anul 1260 cu Otocar al II-lea, regele Boemiei. (vezi NOTA 4)&lt;br /&gt;In partea vestica a Transilvaniei obstile romane, cnezatele si voievodatele s-au bucurat de autonomie pana in secolele XIV-XV-lea.&lt;br /&gt;Cnezatul era condus de un cneaz, numit mai tarziu “jupan” (termen de origine slavă), sau "jude" (termen de origine latina) si cuprindea mai multe sate a caror asezare geografica permitea o legătură între ele. Cneazul era proprietar de pamant si avea si drepturi militare, judecatoresti si fiscale asupra locuitorilor cnezatului sau, in limita dreptului conferit de obiceiul pamantului. (vezi NOTA 5) Cu timpul, o parte din cnezi a trecut in randurile nobilimii maghiare, prin innobilare cu diferite diplome.&lt;br /&gt;Când un cneaz îsi întindea stăpânirea si asupra cnezatelor vecine devenea voievod. Voievozii români aveau avere proprie, mostenită sau câstigată în alt mod, aveau dreptul să detină mori si crâsme si erau scutiti si de unele îndatoriri fiscale. Ei erau sefi militari de osti, obstii si cnezate si pe când cnezii erau, de obicei, indicati cu adaosul "al cutărui sat" voievodului i se zicea "al românilor", cârmuind mai multe sate. Astfel, cele 70 sate dependente de cetatea Ciceiului erau cârmuite de 12 voievozi, fiecare având 5-15 sate, în timp ce voievodul Hălmagiului cârmuia singur 150 sate românesti. (vezi NOTA 6) &lt;br /&gt;Mai târziu numirea voievodului o făcea regele ungar, dar cu respectarea autonomiei provinciei si cu respectarea lui "jus Valachorum, antiqua lex, antiqua consuietudo" (dreptul valahilor, legea veche, obiceiul pământului).&lt;br /&gt;              &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Voievozii Hălmagiului&lt;br /&gt;Spre deosebire de teritoriul de miazăzi si de răsărit al Muntilor Apuseni, în Zărand, ca si în Bihor s­- au păstrat mai îndelungat urmele vechilor conducători ai românilor, fie prin documente, fie prin picturile votive ale bisericilor. Voievozii din Zărand apar în documente pe la mijlocul secolului al XIV-lea.(vezi NOTA 7)&lt;br /&gt;Primul voievod al Hălmagiului, amintit documentar, este "BYBARCH Woevoda olahorum de Halmd" (Bibart voievodul valahilor din Hălmagi). El este pomenit în anul 1359 într-un document dat în Alba Iulia de regele Ludovic al Ungariei, într-un proces cu sotia unui orăsan din Zlatna. Iată textul în limba latină si în traducere în limba română a acestui document: &lt;br /&gt;"Ludovicus dei gratia rex Hungariae fidelibus suis capitulo eclesiae Albensis Transilvaniae salutem et gratiam. Fidelit.ati vestrae firimiter precimus per praestentes quantenus vestrum mittatis hominem pro testiomonia fide dignum, quo praesente Alexander vel Gyurka aut Erne aliis absentibus homo noster citet Bybarch woevodum olakorum de Halmod contra dominan relictam Remam olaki urbarii de Zlatna in nostram praesentiam ad terminum competentum et post haec diem et locul citationis nomina citatorum cum terminus assignato nobil fideliter rescibatis. Datum in Alba Iuliae, feria secunda prozima post fetum natiodatis domini, anno eisdem MCCL nono". (vezi NOTA 8)&lt;br /&gt;Traducerea în limba română: &lt;br /&gt;"Ludovic, din gratia lui Dumnezeu rege al Ungariei, supusilor dini adunarea bisericii Alba din Transilvania sănătate si oblănduire. Desigur noi ne dăm seama de loialitatea voastră prin cei prezenti, întrucât trimiteti pentru depozitii un om al vostru demn de încredere, în prezenta căruia un om al nostru, Alexandru, sau Ciurca, sau Erne, altii fiind absenti, o să citeze la judecată, care va avea loc în prezenta noastră la o dată potrivită, pe Bibarch, voievodul olahilor din Halmad, împotriva doamnei Rema, mostenitoarea unui orăsel olah din Zlatna. Si după aceasta să ne trimiteti în scris cu grijă, odată cu data fixată si locul citatiei si numele celor citati."&lt;br /&gt;“Dată in Alba Iulia, în ziua a doua a sărbătorii nasterii domnului, din anul aceluias domn 1359". &lt;br /&gt;Alte date despre acest voievod nu se cunosc. De asemenea nu se cunosc numele altor voievozi în Hălmagiu până la secolul al XV-lea, când este amintit voievodul MOGA.&lt;br /&gt;Voievodatul din Hălmagiu a ajuns la cea mai înaltă ascensiune în anul 1451. În anul 1441 el este amintit ca apartinând cetătii Siria, apoi în anul 1444 Gheorghe Brancovici dăruieste această cetate lui Ioan de Hunedoara ca răsplată si recunostintă a faptelor de arme ale acestuia la eliberarea Serbiei si Albaniei de sub jugul turcesc.&lt;br /&gt;Despre voievodul Moga de la Hălmagiu se mai stie că în anul 1445 a fost solicitat de catre comitetele Aradului, Ladislau Marath, ca împreună cu Ladislau Bîlea, Stefan de Birtin, Ioan de Brad si Serban si Ioan de Ribita, să aplaneze un litigiu între Symion, monetarul trezoreriei din Sibiu, cu iobagii din Baia de Cris, iar în anul următor să nu împiedice pe acelasi monetar de a căuta aur în apa Crisului Alb. (vezi NOTA 9)&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În anul 1448 voievodul Moga a participat în fruntea unei armate de pe valea Crisului Alb la lupta de la Kosovopolie, împreună cu fiii săi Sandrin si Mihail. Ca urmare a acestui fapt atât voievodul Moga cât si fii săi Sandrin si Mihail au fost confirmati în drepturile lor, de către Ioan de Hunedoara prin diploma semnată în Timisoara la 10 aprilie 1451, ei având în stăpânire 120 sate începând de lângă Gurahont si până la Băita (azi în judetul Hunedoara) adică stăpâneau voievodatele Căpâlna (localitate dispărută si identificată lângă Gurahont), Hălmagiu si Băita. (vezi NOTA 10) &lt;br /&gt;Voievozii din familia MOGA aveau "familiari", adică vasali, între care MIRCEA din Clit, voievod sau cneaz dăruit de suzeranii săi cu o mosie ia anul 1441. (vezi NOTA 11)&lt;br /&gt;In anul 1526 fiilor lui Moga li se dăruieste stăpânirea a 7 porti iobăgesti din comuna Zerind.&lt;br /&gt;Academicianul David Prodan în lucrarea intitulată "Domeniul cetătii Siria la 1525" consemneaza ca in voievodatul lui Moga erau: 704 familii de iobagi, 14 cnezi, 6 crainici, 17 libertini, 11 preoti si familii de pauperi (săraci). Satele ce apartineau voievodatului lui Moga erau obligate să contribuie cu 236 florini, 127 porci si 126 miei, la care se mai adăuga răscumpărarea nonei de grâu, 4 măsuri de miere de albine, boi de tăiat pentru cetate, etc. (vezi NOTA 12)&lt;br /&gt;Din studiul lui Adrian Rusu intitulat "Un proces de mostenire din anul 1426 pentru stăpânirea la Grădiste (Sarmizegetusa) si implicatiile lui în Hunedoara si Zărand", publicat în revista Ziridava nr. XVIII/1993 a muzeului de istorie judetean Arad la paginile 91- 98, aflăm că în anul 1429 veniseră în fata capitlului din Alba lulia sotia lui MOGA DE HALMAD si sora sa ANA, văduvă lui Ladislau dicti Vayk de Hunedoara si alti mostenitori cerând să fie pusi în stăpânirea unei părti din posesiunile Vărădiei, Braditis si Ohaba din comitatul Hunedoara. Elena si Anca au fost însotite de către sotii lor. Sotul Elenei a fost MOGA DE HALMAD, voievodul Hălmagiului zărăndean, iar al Ancăi a fost LADISLAU zis VOICU de Hunedoara. &lt;br /&gt;Numele voievodului Moga a început să fie remarcat ca fiind "primus inter pares" în anul 1445, apoi "nobilis vir" (pag. 96) si dobândise competenta exploatării aurului la Baia de Cris. &lt;br /&gt;Astfel Moga a beneficiat din plin de rudenia cu Iancu de Hunedoara care a găsit omul potrivit din propri familie pentru a duce pe făgasul dorit organizarea politică a românilor de pe Crisul Alb.&lt;br /&gt;Descendentii acestui voievod au continuat să detină întinse mosii si demnităti, coborând spre câmpia Aradului. Spre sfârsitul secolului al XV-lea un descendent al voievodului Moga, anume Ladislau Moga, este ridicat la rangul de "provizor" (administrator n.n.) al cetătii Siria, în anul 1493 (vezi NOTA 13) iar în anul 1525 un anume Stefan Moga stăpânea "voievodatele cel mare si cel mic" ce cuprindeau o mare parte a teritoriilor de pe cursul mijlociu si superior al Crisului Alb. Tot asa în anul 1526 urmasii voievodului Moga de Hălmagiu stăpâneau 7 porti iobăgesti în Zerindul Mare, iar alti descendenti, anume Valentin si Ioan Moga de Hălmagiu cad în luptele purtate în jurul Timisoarei împotriva turcilor în anul 1552 (vezi NOTA 14)&lt;br /&gt;In secolul al XVII-lea ultimii descendenti ai familiei voievodale Moga dispar de pe scena politica si-si instraineaza proprietătile, pierzându-si si puterea economică. Din documentele timpului aflăm că ultima consemnare a familie Moga apartin anului 1658. &lt;br /&gt;Dar alături de familia voievodală Moga se mai mentionează în Hălmagiu încă doi voievozi, anume: LUPU (vezi NOTA 15) în anul 1577, si PETRU, care în anul 1600 refuză să-si îndeplinească obligatiile militare fată de cetatea Orăzii, sub a cărei jurisdictie se afla. (vezi NOTA 16)&lt;br /&gt;După această dată dispare si voievodatul Hălmagiului, instaurându-se aici puterea nobiliară, apoi după anul 1700 puterea habsburgică sub care s-au mentinut cnezatele până către sfârsitul secolului al XVIII-lea.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Halmagiu ca parte constituanta de baza a comitatului Zarand in epoca turceasca si habsburgica.&lt;br /&gt;Peste atributiile voievozilor localnici, în declin cu începere din secolul al XVII-lea, stătea autoritatea comitatului Zărand. El a cunoscut epoci de glorie, de declin, de incertitudini, de fărmitare si în cele din urmă de desfiintare. În cele de urmează vom trece în revistă câteva momente si date importante din istoria acestui străvechi comitat, din care a făcut parte si Hălmagiul, fără a avea pretentia că am epuizat subiectul.&lt;br /&gt;Până la lupta de la Mohaci (anul 1526) comitatul Zărand a apartinut Ungariei si cuprindea teritoriul de la stânca Vulcanului (de lângă Abrud) pe tot cursul Crisului Alb, până dincolo de actuala granită cu Ungaria, mărginindu-se cu comitatele: Bihor, Bekes, Cenad, Arad si Hunedoara. (vezi NOTA 17) După ocuparea Ungariei de către turci, în urma dezastrului de la Mohaci, la interventia Voievodului Transilvaniei Ioan Zapolia; credincios turcilor, comitatul Zărand a fost alipit Transilvaniei în urma păcii de la Oradea din anul 1538. De la această dată, timp de peste trei secole comitatul va avea a stare de incertitudine din punct de vedere al apartinentei la Ungaria sau voievodatul Transilvaniei. Trei puteri îsi disputau dreptul asupra comitatului: regele ungurilor, Voievodul Transilvaniei si sultanul turcilor; acestia erau vesnic în dusmănie iar armatele lor îl jefuiau mereu.&lt;br /&gt;În anul 1566 turcii ocupă cetatea Ineului (vezi NOTA 18) si partea de câmpie a comitatului rămâne sub stapânirea lor până în anul 1696, iar partea muntoasă începând de la Gurahont si până la izvoarele Crisului Alb a continuat să rămâna sub jurisdictia voievodatului Transilvaniei, cu numele de comitat Zărandului, cu capitala în Baia de Cris, cuprinzând numai distinctele Hălmagiului si al Bradului. &lt;br /&gt;A urmat apoi o epocă de mare nesigurantă pentru satele neocupate de turci deoarece acestia făceau dese incursiuni si jafuri pe valea Crisului Alb, până în anul 1595 când turcii din pasalâcul Ineului, aflând de înfrângerea lui Sinan Pasa la Călugăneri de către Mihai Viteazul, au intrat în panică, părăsind Ineul si alte cetati ale comitatului. &lt;br /&gt;In anul 1599 tătarii întreprind o expeditie pe valea Crisului Alb până la Baia de Cris, jefuind si arzând satele. (vezi NOTA 19) Apare însă Mihai Viteazu care biruie ostile lui Andrei Bathory la Selimber în 28 octombrie 1599, cucereste Ardealul si intră triumfal în Alba Iulia, numind un pârcălab în fruntea cetătii Ineului. Dar adversarii lui se coalizează si-l înving în lupta de la Mirăslău la 18 septembrie 1600, Mihai se gândeste la o întrevedere cu regele Rudolf al Austriei la curtea acestuia din Praga. În drumul său spre Praga se afla în ziua de 6 octombrie 1600 lângă Hălmagiu, trimitând din tabăra de aici o scrisoare către căpitanul Nyary al Orăzii, prin care-i preciza că se află "penea Halmagy" (aproape de Hălmagiu). (vezi NOTA 20) Cum l-au primit locuitorii de atunci ai Hălmagiului nu stim, fiindcă până în prezent nu cunoastem nici o relatare, dar este de presupus că trecerea marelui voievod pe aici le-a răscolit puternic inimile. &lt;br /&gt;După uciderea miselească a voievodului Mihai pe Câmpia Turzii la 9 august 1601 turcii au pus din nou stăpânire pe calea Crisului Alb si la începutul anului 1604 cete de mercenari sârbi si haiduci pradă satele de pe valea Crisului Alb si asediază castelul din Hălmagiu, cerând celor asediati, sub amenintarea cu moartea, bani si alimente. Dar asediatii n-au putut să le satisfacă cererile fiindcă alimentele se terminasera si ei începuseră a muri de ciumă. Cadavrele celor morti ereu aruncate peste zidurile castelului si apoi au fost despuiate de haine de către asediatori. După o jumătate de an acestia au adunat vitele cerute din Hălmagiu si satele înconjurătoare, în valoare de peste 25.000 florini, au jefuit satele si au plecat. (vezi NOTA 21)&lt;br /&gt;Peste un an (1605) se abate o altă nenorocire asupra acestor locuri. Pasa din Timisoara pustieste valea Crisului Alb, până la Baia de Cris. (vezi NOTA 22) Puterea turcilor se consolidează si după anul 1659 ei ocupă temporar, si partea muntoasă a comitatului Zărand, iar în 1664 comandantul ienicerilor din Ineu pradă Hălmagiul, sub pretext că nu se stie care este hotarul dintre Transilvania si comitatul Zărand si Ungaria ocupată de ei. (vezi NOTA 23) Sesizat de acest jaf, principele Ardealului se plânge la Poartă iar pasa din Ineu cere ca principele să trimită un om la Hălmagiu, care, împreună cu cadiul, să stabilească hotarul principal si teritoriul ocupat de turci. (vezi NOTA 24)&lt;br /&gt;Dar jafurile continuă. Astfel la 9 ianuarie 1670 vreo 400 de turci de la Ineu năvălesc la Hălmagiu si fiind zi de târg omoară trei oameni, răpesc 30 de copii si un mare număr de vite si se îndreaptă spre Ineu. (vezi NOTA 25)&lt;br /&gt;Sesizat din nou despre acest jaf principele Transilvaniei, Mihai Apaffy, a raportat la 13 ianuarie 1670 cazul de la Hălmagiu marelui vizir Ibrahim si a acesta a dispus ca pasa de la Ineu să pedepsească pe autorii jafului, slobozind si firman de ocrotire pentru satele din jurul Hălmagiului, cu conditia ca acestea, în număr de 49, să plătească tributul fată de oastea din Ineu. (vezi NOTA 26)&lt;br /&gt;În anul 1687 Transilvania ajunge sub stăpânirea regelui Ungariei si în urma întelegerii dintre acesta si voievodul Transilvaniei, partea muntoasă a comitatului Zărand rămâne alipită Transilvaniei din punct de vedere al administratiei publice, dar în privinta dărilor apartine Ungariei.&lt;br /&gt;La putin timp începe războiul de expansiune al turcilor împotriva Austriei. Cetătile de granită dintre cele două puteri sunt mereu pierdute si recuperate, dar turcii sunt înfrânti în fata Vienei si în urma păcii din 1699 de la Carlovitz părăsesc teritoriul Ungariei si al comitatului Zarand, care apoi ajunge sub stăpânirea habsburgilor timp de un secol si jumătate.&lt;br /&gt;În anul 1732 prin "Rezolutia Karolins" din 31 decembrie 1732 a regelui Carol al III- lea, jumătatea muntoasă a comitatului Zărand se realipeste Transilvaniei, iar cealaltă Ungariei, fapt mentionat si în anul 1746 când după unii autori (vezi NOTA 27) comitatul Zărand propriu zis va fi format numai din circumscriptiile Hălmagiului si ale Bradului, cu 91 de comune, iar circumscriptiile Ineului si Zărandului vor fi alipite comitatului Arad pentru totdeauna. (vezi NOTA 28)&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;De la această dată se remarca tendinta de a se restrănge suprafata comitatului Zarand, sau chiar de a fi desfiintat. Istoricul si geograful Marth Bell făcea în anul 1777 o descriere a comitatului cu centrele lui mai importante, arătând starea de decadere si anticipându-i desfiintarea.&lt;br /&gt;Despre Hălmagiu scria: &lt;br /&gt;"Halmagy ..... frewuens alioquin, in finibus Transilvaniae oppidum. Castellum Olim adpositum muris fossisque cinotul fuerat (vezi NOTA 29) am, et oppidum hoc decore et frequentia pristina privatum est." &lt;br /&gt;Tradus (de prof. Tudor Popescu):&lt;br /&gt;"Hălmagiul (este) un târg, obisnuit dealtminteri, în cuprinsul Transilvaniei. Cetate odinioară, fusese adăugită cu ziduri si santuri. Acum si acest târg este lipsit de gloria si afluenta de altă dată."&lt;br /&gt; Piata Maria Tereza din Viena&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;La 1784, din dispozitia împăratului habsburgic Iosif al II-lea, comitatul Zărand a fost desfiintat si înglobat comitatului Hunedoarei (vezi NOTA 30) dar la 1790 a fost reînfiintat (vezi NOTA 31)din necesitatea de a se supraveghea mai de aproape iobagii si de a preîntâmpina orice încercare de răscoală a acestora.&lt;br /&gt;După două decenii (anul 1808) existenta comitatului era amenintată de pericolul desfiintării si realipirii la comitatul Hunedoarei (vezi NOTA 32), dar nu s-a întreprins nici o actiune până în 1836, când mentinerea lui devine deosebit de precară din motivul că asupra comitatului apăsau , în baza legii nr. XXI/ 1836, atât impozitele ce se percepeau pentru Ungaria cât si cele impuse de Dieta Transilvaniei. (vezi NOTA 33)&lt;br /&gt;Astfel la dieta tinută la Polon (Bratislava) în anul 1843 comitatul Zărand n-a trimis reprezentanti si pentru acest fapt tabla regească (Ungaria) a întentat proces si a obtinut pedepsirea comitatului la plata sumei de 800 florini aur. Cu executarea pedepsei a fost încredintat Kelemen Ianos, executor judecătoresc din Ungaria. El a sosit în ziua de 17 octombrie 1844 la "Casa comitatului Zarand" din Baia de Cris penru executarea pedepsei(încasarea amenzii) dar când a apărut în sala de sedintă deputatii au scos săbiile împotrivindu-se si astfel executia nu s-a putut face. (vezi NOTA 34)&lt;br /&gt;In anul urmator comitatul a fost alipit Ungariei iar la 1854 în epoca absolutismului austriac, cele două preturi, una la Hălmagiu si alta la Baia de Cris, din fostul comitat, apartineau de prefectura din Orăstie. (vezi NOTA 35)&lt;br /&gt;In fine, în anul 1861 se aboleste era absolutismului si se reînfiintează comitatul Zărand cu capitala în Baia de Cris, până în anul 1876, când este desfiintată prin legea nr. XXX /1876, plasa Hălmagiului, cu 34 de sate, fiind alipită comitatului Arad, iar cea a Băii de Cris comitatului Hunedoara. Dar să ne reîntoarcem la prezentarea evenimentelor petrecute în Hălmagiu in timpul ocupatiei austriece.&lt;br /&gt;O primă actiune a ocupării de către austrieci a comitatului Zărand a fost, pe plan local, izgonirea nemesilor maghiari si înglobarea celor 57 sate, începând de la Gurăvăii (Gurahont) si până la Risculita acum în judetul Hunedoara), în erariul de la Hălmagiu, iar în anul 1703 districtul Hălmagiului a fost subordonat Confinului militar din Arad, instalându-se aici un pichet de grăniceri din 4 ofiteri si 29 de soldati. (vezi NOTA 36)&lt;br /&gt;Nemultumiti de pierderea mosiilor, nemesii maghiari, condusi de principele Francisc Rakoczy, s-organizat milităreste sub numele de "curuti" si la finele anului 1703 au pătruns în Zărand, venind dinspre Beius si au ocupat Hălmagiul si castelul de aici. După doi ani soldatii imperiali austrieci, cunoscuti sub numele de “lobonti", au izgonit pe curuti dar la 19 mai 1706 acestia s-au reîntors sub comanda generalului Karoly au reocupat Hălmagiul si au dărmat până la temelii castelul de aici.&lt;br /&gt;După alti cinci ani, în care timp Hălmagiul îndeplinea si functia de oficiu vamal dintre Principatul Transilvaniei si Ungaria (vezi NOTA 37, 38) curutii au fost înfrânti de lobonti si astfel austriecii au pus stăpânire pe valea Crisului Alb, adică pe comitatul Zărand.&lt;br /&gt;La 1784, din dispozitia împăratului habsburgic Iosif al II-lea, comitatul Zărand a fost desfiintat si înglobat comitatului Hunedoarei (vezi NOTA 30) dar la 1790 a fost reînfiintat (vezi NOTA 31)din necesitatea de a se supraveghea mai de aproape iobagii si de a preîntâmpina orice încercare de răscoală a acestora.&lt;br /&gt;După două decenii (anul 1808) existenta comitatului era amenintată de pericolul desfiintării si realipirii la comitatul Hunedoarei (vezi NOTA 32), dar nu s-a întreprins nici o actiune până în 1836, când mentinerea lui devine deosebit de precară din motivul că asupra comitatului apăsau , în baza legii nr. XXI/ 1836, atât impozitele ce se percepeau pentru Ungaria cât si cele impuse de Dieta Transilvaniei. (vezi NOTA 33)&lt;br /&gt;Astfel la dieta tinută la Polon (Bratislava) în anul 1843 comitatul Zărand n-a trimis reprezentanti si pentru acest fapt tabla regească (Ungaria) a întentat proces si a obtinut pedepsirea comitatului la plata sumei de 800 florini aur. Cu executarea pedepsei a fost încredintat Kelemen Ianos, executor judecătoresc din Ungaria. El a sosit în ziua de 17 octombrie 1844 la "Casa comitatului Zarand" din Baia de Cris penru executarea pedepsei(încasarea amenzii) dar când a apărut în sala de sedintă deputatii au scos săbiile împotrivindu-se si astfel executia nu s-a putut face. (vezi NOTA 34)&lt;br /&gt;In anul urmator comitatul a fost alipit Ungariei iar la 1854 în epoca absolutismului austriac, cele două preturi, una la Hălmagiu si alta la Baia de Cris, din fostul comitat, apartineau de prefectura din Orăstie. (vezi NOTA 35)&lt;br /&gt;In fine, în anul 1861 se aboleste era absolutismului si se reînfiintează comitatul Zărand cu capitala în Baia de Cris, până în anul 1876, când este desfiintată prin legea nr. XXX /1876, plasa Hălmagiului, cu 34 de sate, fiind alipită comitatului Arad, iar cea a Băii de Cris comitatului Hunedoara. Dar să ne reîntoarcem la prezentarea evenimentelor petrecute în Hălmagiu in timpul ocupatiei austriece.&lt;br /&gt;O primă actiune a ocupării de către austrieci a comitatului Zărand a fost, pe plan local, izgonirea nemesilor maghiari si înglobarea celor 57 sate, începând de la Gurăvăii (Gurahont) si până la Risculita acum în judetul Hunedoara), în erariul de la Hălmagiu, iar în anul 1703 districtul Hălmagiului a fost subordonat Confinului militar din Arad, instalându-se aici un pichet de grăniceri din 4 ofiteri si 29 de soldati. (vezi NOTA 36)&lt;br /&gt;Nemultumiti de pierderea mosiilor, nemesii maghiari, condusi de principele Francisc Rakoczy, s-organizat milităreste sub numele de "curuti" si la finele anului 1703 au pătruns în Zărand, venind dinspre Beius si au ocupat Hălmagiul si castelul de aici. După doi ani soldatii imperiali austrieci, cunoscuti sub numele de “lobonti", au izgonit pe curuti dar la 19 mai 1706 acestia s-au reîntors sub comanda generalului Karoly au reocupat Hălmagiul si au dărmat până la temelii castelul de aici.&lt;br /&gt;După alti cinci ani, în care timp Hălmagiul îndeplinea si functia de oficiu vamal dintre Principatul Transilvaniei si Ungaria (vezi NOTA 37, 38) curutii au fost înfrânti de lobonti si astfel austriecii au pus stăpânire pe valea Crisului Alb, adică pe comitatul Zărand.&lt;br /&gt;In acest timp si până în anu 1746, comitatul Zaran era impartit din punct de vedere administrativ patru plăsi, sau cercuri, având fiecare în frunte câte un “jupan”. Primele două cercuri aveau resedinta in Brad si Hălmagiu, iar ultimele în Ineu si Zărand. (vezi NOTA 39) Desi se instalase puterea austriacă în aceste locuri au continuat sa coexiste vechile orânduiri administrative sub forma cnezatelor.&lt;br /&gt;Caracteristica acestei perioade, de cinci decenii, constă în încercarea de răspândire a catolicismul si, de altă parte, în opozitia localnicilor de a primi religia noilor stăpâni, după cum se va vedea în continuare. In anii 1750- 1753, Hălmagiul a fost focarul unor mari lupte religioase duse de ortodocsi pentru apărarea credintei străbune, înscriind pagini de adevărat eroism. Desi actul unirii cu biserica Romei se infăptuise în anul 1700, în părtile Hălmagiului s-a semnalat o puternică rezistentă timp de peste o jumătate de veac. Cea dintâi încercare de a converti românii din aceste părti la catolicism a făcut-o episcopul unit Patachi, în anul 1722, dar interventia a esuat.&lt;br /&gt;La data de 15 decembrie 1748, principele George Racoczi al Ardealului a adus la cunostiinta comitatului Zărandului că a confirmat pe Petru de Ciuci (azi com. Vârfurile) în protopopiatul romanesc al Zărandului, pe care înaintasul său nu l-a păstorit vrednic. Principele a făgăduit noului protopop că-l va feri de "sicanele vlădicului românesc", si ale oricui dacă va predica romaneste si va îndemna si pe altii preoti care-I sunt supusi, si dacă va răspândi catehismul românesc, si dacă se lapădă de nenumăratele "superstitii pe care le tine cu privire la botez si la căsătorie”; despărtirile să nu se facă fără stirea episcopului reformat, si ca se va tine de punctele pe care i le-a dat cu cinci luni mai înainte. &lt;br /&gt;Si deoarece viclenia a început a se răspândi pretutindeni, acelasi principe recomanda noului protopop unit ca să viziteze bisericile care-i sunt supuse si să îndeplinească vizitatiunea după vechiul obicei. Dar fiindcă nici această nouă metodă nu a putut convinge pe localnici să-si părăsească credinta străbună, s-a reluat metoda violentei. &lt;br /&gt;Astfel la 5 iunie 1751 cancelaria aulică din Viena îndrumă pe guvernatorul Ardealului, contele Haller, sa continue politica sa de a răspândi unirea în districtul Hălmagiului. În baza acestei îndrumări, administratorul domeniului erarial (al statului) din Hălmagiu, anume Tatay Samu, izbuti să smulgă, la 10 decembrie 1751, un document iscălit de 35 români de pe domeniul statului si de către protopopul Simion Popovici din Hălmagiu, prin care acestia aderaseră la unire. Auzind de faptul acesta episcopul din Arad trimise îndată pe vicarul său la Hălmagiu ca să întărească rezistenta, dar administratorul Tatay Samu il opri. &lt;br /&gt;La data de 25 februarie 1752, sosi în Hălmagiu vicarul unit din Blaj, Petru Aron, într-o zi de târg înconjurat de mai multi protopopi si preoti uniti, ca să convertească la unire populatia din acest district, dar acestia dispuneau acum de un protector puternic în persoana mitropolitului sarb Pavel Nenadovici. Delegati trimisi la acest mitropolit îi aduc la cunostintă sicanele si prigonirile săvârsite de către administratorul Tatay Samu, la îndemnul si cu consimtământul vicarului unit. Îndată ce primi petitia românilor din districtul Hălmagiului, mitropolitul Pavel Nenadovici o trimise curtii din Viena cerând, ca în baza decretului regal din august 1751, să se permită vicarului ortodox din Arad să viziteze credinciosii ortodoxi din acest district. (vezi NOTA 40)&lt;br /&gt;În urma acestei interventii sosi în Hălmagiu, la data de 5 septembrie 1752, arhimandritul Vicentiu Prodanovici din Hodos- Bodrog, însotit de către protopopul Ioan Albici din Arad, dar se izbiră de împotrivirea administratorului Tatay Samu care sustinea, în baza declaratiei semnată de cei 35 locuitori la 10 decembrie 1751, că în districtul Hălmagiului populatia a trecut la uniti.&lt;br /&gt;                                    &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;br /&gt;Usa bisericii voievodale                 Biserica Voievodala                   Altarul bisericii voievodale&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Au urmat interventii la curtea din Viena si în primâvara anului 1753 sosi în Hălmagiu o comisie formată din comisarii guvernului Francisc Boer si Paul Ponori, împreună cu protopopul unit din Dobra, care se întâlniră la Hălmagiu cu arhimandritul din Hodos- Bodrog si cu protopopul din Arad. Deoarece nu s-au putut ajunge la nici o întelegere, din cauza opozitiei guvernamentale, românii ocupară cu puterea biserica din Hălmagiu, luară cheile si opriră preotii uniti să mai intre în ea. &lt;br /&gt;In urma acestui fapt curtea din Viena trimite în Hălmagiu o companie de muschetari, în vara anului 1753, ca să înăbuse orice gând de răscoală, iar comitele Hollaki dădu ordin ca, sub pedeapsă de 40 florini, să se adune toti oamenii din Hălmagiu si să fie provocati prin judecătorul si notarul scaunului de judecată să restituie cheile bisericii. (vezi NOTA 41)&lt;br /&gt;La provocarea aceasta, poporul, adunat în numar mare, dovedi un strălucit curaj strigând într-un glas că nu vrea să se facă unit si că nu va preda cheile bisericii decat episcopului orthodox din Arad cand va veni aici. Insistând judecătorul pentru executarea ordinului, poporul a răspuns:&lt;br /&gt;"Dacă aveti împuternicire să ne executati, aici suntem. Tăiati-ne, omorâti-ne, dar cheile nu vi le dam." (vezi NOTA 42) &lt;br /&gt;În noaptea următoare comitele Hollaki dispuse arestarea a cinci oameni din Hălmagiu, despre care sustinea că sunt agitatorii de căpetenie. Ei au fost excortati de către soldati până la Deva, unde au fost aruncati în temnită. Tot atunci a fost prinsă la Brad sotia crâsnicului din Hălmagiu, care fugise cu cheile bisericii. (vezi NOTA 432)&lt;br /&gt;Instiintată de către mitropolitul Nenadovici, împărăteasa Maria Tereza dădu ordin să se facă o nouă cercetare spre a se stabili cine este si cine nu este unit cu biserica Romei, dar comitele Hollaki închise biserica, la data de 7 iulie 1753, si o pecetlui cu sigiliul căpitanului de muschetari, a judecătorului si notarului de comitat. (vezi NOTA 44)&lt;br /&gt;În vreme ce în tinutul Hălmagiului se petreceau aceste evenimente mitropolitul Pavel Nenadovici obtinu ca la Viena să se convoace o deputatiune ilirică care, împreună cu cancelaria transilvăneană, a luat în discutie chestiunea românilor din districtul Hălmagiului luându-se din nou hotărârea ca să se facă a cercetare ca să stie cine este unit si biserica Romei si cine nu este unit. În fine, după interventii si insistente, în luna mai 1754, o comisie compusă din consilierul public Martin Soeberg si judele regesc de tablă, Emeric Miske, protopopul Avram Pop, din Daia, arhimandritul Moise Putnic si Wolfgang Cserey, s-au prezentat în Hălmagiu pentru a face o ultimă cercetare (vezi NOTA 45)&lt;br /&gt;Lucrările acestei comisii începură în ziua 12 mai 1754 si continuară până în ziua de 19 mai 1754, fiind convocati 1565 capi de familii reprezentând 49 de localităti din jurul Hălmagiului. A fost o mare demonstratie si un strălucit triumf al ortodoxiei întrucât pentru unire si-au exprimat vointa doar 5 persoane si un preot. (vezi NOTA 46)&lt;br /&gt;Cu toate acestea comisia a hotărât ca biserica din Hălmagiu să rămână si pe mai departe în mâna celor uniti, până când va dispune "Majestatea sa Regina", care însă a "dispus" ca biserica să rămână definitiv pentru uniti urmând ca ortodoxii să construiască alta. (vezi NOTA 47)&lt;br /&gt;Românii din districtul Hălmagiului au făcut însă o ultimă încercare de a redobândi vechea lor biserică adresându-se, la data de 7 decembrie 1754, cu o petitie protectorului lor mitropolitul Pavel Nonadovici, arătând că:&lt;br /&gt;"Unde atâta cheltuială vom afla noi săracii să putem face asemenea acesteia sau si mai mica biserică, sau de unde ni s-au dat putere la acest lucru, când în anii trecuti nici a ara nici a semăna, mai putin a secera sau a dobândi ceva, am avut vreme. Ziua si noaptea si în tot ceasul altă grijă nu era fără numai a ne feri de mâinile celor ce ne goneau pre noi. Pente si temnite ne-au asteptat pe noi si de multe ori nu numai cu prunci se umplea. Si încă nu numai acestea ci si putina avutie si haine ce am avut ni s-au luat aducând asupra noastra un comando de moscatiri, dintr-u care pierdut avere nimica nu ni s-a întors până acuma. Dar acum vai noua săracilor, fără nici o pricină întâia biserică a tinutului acesta ni s-au luat. Noi am ziduto, pravoslavnicii episcopii nostri o au sfintito, mortii nostri, părintii, mosii si strămosii nostri si ceilalti pe lângă dânsa sau îngropat" (vezi NOTA 48)&lt;br /&gt;  &lt;br /&gt;                &lt;br /&gt;                    Piatra Cinzaiului                                            Maria Tereza si familia regala&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Dar oricât de mult s-a străduit mitropolitul Nenadovici sa înduplece inima împărătesei Maria Tereza , fu cu neputintă de ai schimba hotărărea. Astfel biserica a rămas în stăpânirea unitilor până în anul 1948, cănd a revenit iarăsi ortodoxilor (dupa 194 de ani), în baza reîntregirii bisericii române.&lt;br /&gt;Din această perioadă datează, până azi odioasa "piatră a cinzaiului” asezată în fata bisericii, pentru a servi ca loc supliciu pentru cei mai dârzi apărători ai străbunei credinte.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;IOBAGIA&lt;br /&gt;În cursul secolelor XVII si XVIII, după disparitia voievodatului, în părtile Hălmagiului creste autoritatea nobilimii. Vechile comunitătii tărănesti trec în proprietatea familiilor de nobili Losonczy, Banffy si altii, consolidându-se odiosul sistem iobăgesc. Până la revolutia din anul 1848 în Transilvania erau diferite clase sociale, dintre care amintim pe acelea ale: nobililor, industriasilor (industriali), comerciantilor si iobagilor. &lt;br /&gt;Clasa nobiiliar avea diferite nuante gradative, anume: nobili banderialisti, nobili de rang major, nobili de rang minor, nobili comuni, nobili armali si nobili opincari. (vezi NOTA 49)&lt;br /&gt;Începând cu regele Leopold al Austriei s-au facut donatiuni imense nobililor pentru serviciile aduse tronului si au fost ridicati la rangul de "nobili opincari" unii iobagi. Printre acestia au fost si fratii DANIEL si GEORGE SIDA din Hălmagiu (în anul 1701 ) si IUONU SLEV din satul Brusturi- Buceava, în anul 1720. &lt;br /&gt;Averile nobililor erau asa de mari încât traiul lor era asigurat din generatie în generatie. Grija, nobilimii era nu de a-si câstiga alte averi prin cumpărare sau căsătorie ci de a avea brate de muncă îndestulătoare. &lt;br /&gt;                                               &lt;br /&gt;       Maria Tereza si fiul ei Franz Josef                   Pictura degradata din interiorul bisericii&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Mai târziu a apărut o clasă numita "clasa onoratiorilor”, care cuprindea oamenii calificati prin diplome de stiintă superioară, si care ocupau posturi în oficiile publice, luând parte activa la viata de stat. (vezi NOTA 50) &lt;br /&gt;Iobagii erau exclusi de la privilegii si de la favoruri, precum si de la dreptul de a participa la viata publică, si aveau de suportat pe lângă greutătile familiare si obligatia de a munci bunurile nobililor pe a căror mosie locuiau. În schimbul acestor munci domnul de pâmânt (nobilul) le ceda si lor spre folosintă unele suprafete de pămănt din ale căror produse iobagii erau obligati să le predea cote părti. (none, decima, etc.)&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Desi sub dominatia împăratilor habsburgi Maria Tereza (1740- 1780) si a fiului ei Iosif II (1780 - 1790) s-a constatat o usoară îmbunătătire a stării iobagilor, s-a înăsprit însă sistemul financiar. Noul regim fiscal vine cu vastul său aparat de stat, care trebuia plătit, cu armatele sale permanente de întretinut, mărind considerabii sarcinile publice ce apăsau asupra iobagilor (vezi NOTA 51)&lt;br /&gt;Din cauza lipsei unei reglementări urbariale uniforme iobagii erau expusi la bunul plac nu numai al aparatului de stat dar mai ales al stăpânului de pământ si al dregătorilar lui. Astfel în comitatul Aradului, vecin cu cel al Zărandului, s-a făcut o reglementare doar în stare de încercare până în anul 1771. (vezi NOTA 52)&lt;br /&gt;Iată marea nedereptate ce se făcea iobagilor din părtile Hălmagiului. Urbariul Mariei Tereza, aplicat în părtile Aradului de la 1771, a stabilit pentru o "sesie" (lot de pământ) o suprafată între 20- 32 jugăre (1 jugăr = 1100 stg. p.) arătau, până la 10 jugăre fânat si un jugăr de grădină si diferite în fiecare sat. Desi sarcinile urbariale de robotă (muncă obligatorie) pe mosia de pământ erau la o zi de lucru cu jugul sau două zile de lucru cu bratele pe săptămână, pentru o sesie întreagă, în părtile Halmagiului robotele erau de 3- 4 zile pe săptămână, indiferent de mărimea sesiei (vezi NOTA 53)&lt;br /&gt;Pe lângă robote, femeile, erau obligate să toarcă si să tese anumite cantităti de lână si cânepă iar iobagul mai dădea si zeciulala din produsele câmpului precum si după animale si produsele acestora: oi, capre, porci, vitei, stupi, lână, brânză, etc. Urma apoi "darea" (censul) în bani sau în "deturi" (în natură). La acestea se mai adăugau taxele de păsunat, de folosirea pădurilor, ghindărit, morărit, cârciumărit, etc., apoi tărănimea mai trebuia să suporte obligatiile fată de stat, de comitat, proviziile pentru armată, încartiruirile, cărăusia, reparatia drumurilor, întretinerea slujbasilor, etc. (vezi NOTA 54)&lt;br /&gt;La recensământul populatiei din anul 1720 s-a constatat ca in Halmagiu era o singura familie de nobili si 30 de familii de iobagi. (vezi NOTA 55). &lt;br /&gt;La rândul lor iobagii se împărteau în trei clase sau subdiviziuni: &lt;br /&gt;- iobagi, dacă au avut casă (intravilan) si pământ cultivabil &lt;br /&gt;- incvilini, dacă au avut numai casă (jeleri de casă)&lt;br /&gt;- subincvilini, dacă n-au avut nici casă si nici pământ. (vezi NOTA 56)&lt;br /&gt;Toate fondurile funciare, industriale sau extravilane, la un loc s-au numit "posesiune urbarială" (sesie colonialis). Aceste stări de lucruri au durat pâna în anui 1848, când au fost desfiintate deodata cu iobăgia, prin legea nr. IX /1848. Domnii de pământ au fost escontentiotati (plătiti) cu obligatii din partea statului, iar fostii urberialisti au solvit statului numele de răscumpărare a pământului devenind in felul acesta proprietarii pamântului urbarial muncit generatii întregi de către ei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;NOTE&lt;br /&gt;01. Gh. Popa Lisseanu, Bucuresti 1934 I, pag. 65, Izvoarele istoriei române. &lt;br /&gt;02. Sargetia. Act amuzei regionalis Devensis, vol. 4, anul 1966, pag. 228&lt;br /&gt;03. Ion Lupas, Voievodatul Transilvaniei. Studii si conferinte, pag. 18- 19. &lt;br /&gt;04. Constantin Pavel, Scoalele din Beius, 1828 - 1928. Tip Beius 1929, pag. 6 &lt;br /&gt;05. David Prodan, Judele satului iobăgesc din Transilvania în secolele XVII- XVIII. Cluj 1961 , anuarul Institutului de istorie, pag. 217 - 218&lt;br /&gt;06. P.P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii române, Editura stiintifică, Bucuresti 1969, pag. 244&lt;br /&gt;07. Acta Muzei Naponcesis III, 1966, Silviu Dragomir si S. Belu: Voievozii, cnezii si crainicii la românii din Muntii Apuseni si regiunea Horului, în evul mediu, pag. 174.&lt;br /&gt;08. Urkendenbucher zur Geschtie der Deutschen in Siebenburgen / Documente privitoare la istoria germanilor din Transilvania, vol. 2, 1897, pag. 172, Ed. Fr. Zimmerman, K. Werner G. Muller, Sibiu.&lt;br /&gt;09. Traian Mager: "Tinutul Halmagiului", vol.1, pag. 32, Hurmuzachi 1,2, pag 717 &lt;br /&gt;10. Idem, pag. 32.&lt;br /&gt;11. E. Gluc, Geza Kovacs, E. Dorne, "Contributii cu privire la rascoala populară din 1514. Studii si materiale de istorie medie, vol. 1. Editura Academiei Bucuresti 1956, pag. 439.&lt;br /&gt;12. David Prodan, "Domeniul cetătii Siria", 1525, în anuarul Institutului de istorie, Cluj- Napoca, 1960, pag: 37, 86 &lt;br /&gt;13. Marky Sandor, Arad varmege Arad Szabad kiraly varos totenete. Arad, 1895, vol. 1, pag. 360.&lt;br /&gt;14. Idem pag. 412.&lt;br /&gt;15. Traian Mager, op. citat pag. 34, Studii privind istoria Aradului, Editura politică 1980, pag. 156&lt;br /&gt;16. Crisia V. Oradea 1975, Liviu Borcea, cotributii la istoria politică a Bihorului în epoca lui Mihai Viteazu, pag. 110. &lt;br /&gt;17. V. Merutiu, judele din Ardeal si Maramures până în Banat, Intitutul de Arte Grafice Ardealul, Cluj 1929, pag. 167.&lt;br /&gt;18. Marky Sandor, vol. 1, pag. 564 si Traian Mager vol.I &lt;br /&gt;19. Marky Sandor, vol. 2, pag. 31.&lt;br /&gt;20. Colectia Humuzachi, 4, pag. 200- 1.&lt;br /&gt;21. Marky Sandor, vol. 2, pag.2 si Cozma Pal. Zarand varmegye leirasa, Cluj, 1847, pag.90&lt;br /&gt;22. Traian Mager, Vol 1, pag. 55- 56&lt;br /&gt;23. Idem&lt;br /&gt;24. Marky Sandor, vol. 2, pag. 124. &lt;br /&gt;25. Marky Sandor, Vol2: pag. 124&lt;br /&gt;26. Idem pag. 124. &lt;br /&gt;27. Acta Muzei regionalis Devensis, vol. 4 /1966, pag. 229. &lt;br /&gt;28. V. Merutiu. op. citat, pag. 167. &lt;br /&gt;29. Compedium Hungariae geograficum, Pojon, 1777, pag. 276 Matth Bell &lt;br /&gt;30. V. Merutiu. op. citat, pag. 167. &lt;br /&gt;31. V. Merutiu. op. citat, pag. 167. &lt;br /&gt;32. Hunyadvarmegyei almanah, Deva, 1911, pag 26, Orban Kalaman(Almanahul judetului Hunedoara)&lt;br /&gt;33. Idem pag. 26. &lt;br /&gt;34. Idem pag. 28. &lt;br /&gt;35. Ordonatiunea L 1/141 a Ministerului de Interne, Justitie si Finante din 4 iunie 1854. Foia pentru minte, inimă si literatură nr. 23 din 27 iunie 1854. &lt;br /&gt;36. Traian Mager, “Tinutul Hălmagiului”, vol 1, pag. 61&lt;br /&gt;37. Ibidem, pag. 62. &lt;br /&gt;38. Sargetia. Acta Muzei regionalis Devensis, vol 4/1966, pag. 229.&lt;br /&gt;39. Silviu Dragomir, “Istoria dezrobirii religioase a românilor din Ardeal în veacul al XVIII-lea”, vol. 1, pag. 239&lt;br /&gt;40. Silviu Dragomir, “Istoria dezrobirii religioase a românilor din Ardeal din veacul al XVIII-lea”, vol. 1, pag 239 &lt;br /&gt;41. Ibidem pag. 242. &lt;br /&gt;42. Ibidem pag. 247, Colectia Roselfeld-Bunea, pag. 79-80. &lt;br /&gt;43. Silviu Dragomir, op. citat pag. 247. &lt;br /&gt;44. Idem pag. 248. &lt;br /&gt;45. Idem pag. 248. &lt;br /&gt;46. Siviu Anuichi, “Relatiile bisericesti româno-sârbe în secolele al XVII-lea si al XVIII-lea”. Teză de doctorat mss. Beograd, 1976 Asanuk, fondul MP “A”, documentul 98/1754 si 119/1754, cap. V, pag. 130. &lt;br /&gt;47. Silviu Dragomir op. citat pag. 257. &lt;br /&gt;48. Silviu Dragomir, citat si anexe pag. 129-130, anexa nr. 80.&lt;br /&gt;49. Georgiu Plopu, “Părti alese în dreptul privat ungan”, vol.1, Bucuresti 1923, pag 69, paragraful 55.&lt;br /&gt;50. Ibidem.&lt;br /&gt;51. David Prodan, "Răscoala lui Horea". Editura stiintifică si enciclopedică Bucuresti, 1979, vol. 1, pag. 14.&lt;br /&gt;52. Kovacs Geza, “Structura internă si dezvoltarea proprietătii în comintatul Aradului, dupa reglementarea urbarială din 1771 până în 1848, Cluj vol. 2, pag. 138.&lt;br /&gt;53. Idem.&lt;br /&gt;54. David Prodan, op. citat, pag. 33.&lt;br /&gt;55. Matei Voileanu, "Să se facă lumină", Biserica romanilor din Ardeal in veacul al XVIII-lea, Sibiu, Tip. Arhidiecezană, pag. 46, nr. crt. 56.&lt;br /&gt;56. Georgiu Plopu, op. citat cap. LIX paragraful 999.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;                     MARILE  DESCOPERIRI GEOGRAFICE&lt;br /&gt;                             &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Marile descoperiri geografice din a doua jumatate a secolului al XV-lea si din secolul al XVI-lea au      constituit o etapa decisiva in domeniul cunoasterii globului pamantesc ale caror multiple consecinte, pe plan    economic si social, politic si stiintific, au exercitat o insemnata inraurire asupra dezvoltarii societatii .&lt;br /&gt;         Pana in epoca marilor descoperirii geografice, europenii cunosteau mai bine,  Orientul Apropiat si nordul Africii,    aveau cunostinte vagi despre restul Asiei si Africii, iar navigatia spre Islanda si Groenlanda era limitata la popoarele    scandinave. Arabii aveau cunostinte mai intinse asupra Africii tropicale si a Asiei si navigau, prin Oceanul Indian,    spre Arabia, Africa orientala si Asia de Sud si Sud-Est. Nici europenii si nici arabii nu aveau insa o imagine de    ansamblu asupra globului pamantesc.&lt;br /&gt; Calatoriile facute de europeni in Asia in secolele XIII-XV si descrierile lasate de ei, indeosebi “Cartea minunilor     lumii” de Marco Polo , au jucat un anumit rol in cunoasterea de catre europeni a Asiei si indeosebi a Orientului    Indepartat.&lt;br /&gt;         &lt;br /&gt;      CAUZELE MARI LOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;       In .sec al XV-lea si al XVI-lea orasele continua sa se dezvolte; comertul intre tarile europene si tarile din afara Europei se largeste. Burghezia dornica de castiguri obtine materii prime,ieftine,metale pretioase,mirodenii etc.&lt;br /&gt;Pentru aceasta trebuiau explorate tinuturi necunoscute sau gasite drumuri mai sigure si mai scurte spre locurile de unde se aduceau marfurile cautate de europeni.&lt;br /&gt;Multe din aceste marfuri provenite din India si China erau aduse in  Europa de catre negustori bizantini si italieni care le cumparau de arabi. Drumul lung si nesigur ca si numeroase vami faceau ca aceste marfuri sa fie rare si foarte scumpe. Pe de alta parte primejdia turceasca ameninta existenta vechiului drum comercial dintre Europa si Orient. Incercarile de a gasi un nou drum pe mare spre India au contribuit la marile descoperiri geografice.&lt;br /&gt;Cauzele marilor descoperiri geografice pot fi grupate in:&lt;br /&gt;a) politice-Anul 1453 marcheaza un moment de cotitura in istoria europei.Doua evenimente cu consecinte importante se produc in acest an:sfarsitul Razboiului de o suta de ani si cucerirea Constantinopolului de catre turci.Primul are ca efect consolidarea celor doua state civilizate implicate in razboi,Franta si Anglia,iar cel de-al doilea,blocarea legaturilor economice ale europenilor cu Orientul.&lt;br /&gt;b) economice-Noua situatie din Europa occidentala,de dupa 1450,favorizeaza dezvoltarea mestesugurilor si a comertului.Aceasta dezvoltare era franata de aur si argint.Setea de metale pretioase,necesare schimburilor internationale,a constituit principalul imbold economic al marilor descoperiri geografice.&lt;br /&gt;c) religioase-Expeditiile portugheze si spaniole organizate de statele catolice aveau si un scop de evanghelizare a populatilor necrestine.&lt;br /&gt;d) tehnice-Desigur,toate aceste cauze enumerate mai sus nu puteau conduce la descoperirea de noi teritori,daca nu se inregistrau unele procese in constructia si manevrarea corabiilor,in modernizarea mijloacelor de orientare de care dispuneau navigatorii.&lt;br /&gt;e) evolutia cunostintelor geografice-  S-au facut progrese insemnate in redarea imaginii geografice a lumii,mai ales in ceea ce priveste Europa,nordul Africii si Orientul Apropiat.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;CALATORIILE LUI VASCO DA GAMA&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Prima calatorie&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;     La 8 iulie 1497 de pe puntea corabiei-amiral, “Sao Gabriel”, Vasco da Gama dăduse semnalul de pornire micii lui flote, compusă din partu corăbii. Ţinta spre care pornea era India. &lt;br /&gt;Bartolomeu Dias, încercatul navigator, a ales chiar el cele trei caravale: “Sao Gabriel”, de 100 de tone, ”Sao Miguel” de 50 de tone,  ”Sao Rafael” de 120 de tone, precum şi o navă de transport de 200 de tone. Pentru că fără îndoială expediţia urma să poarte şi lupte, pe toate corăbiile au fost montate câte două rânduri de bombarde. Pentru că nu se ştia cât  va dura călătoria, în corăbii au fost asezate provizii pentru trei ani de zile. Pentru zilele de post s-a luat orez, brânză şi peşte sărat. Pentru căpitani au fost alese cele mai bune instrumente de navigaţie, ale timpului, şi se pare că şi o întreagă bibliotecă documentară şi de hărţi. În ceea ce priveşte echipajele, au fost selecţionaţi numai marinari încercaţi şi care cunoşteau bine şi o meserie ce putea fi de folos atât la bordul corăbiilor, cât şi pe uscat. Numărul lor era de 200. Au mai fost luaţi şi vreo zece condamnaţi la moarte, care fuseseră graţiaţi cu condiţia să însoţească expediţia şi să efectueze acţiunile întradevăr riscante, ca recunoaşterile în aşezările de pe coastele necunoscute, unde ei erau lăsaţi o vreme să se informeze urmând a fi luaţi la întoarcerea corabiei. &lt;br /&gt;Coducerea acestei atât de pregătite expediţii nu a fost încredinţată navigatorului Bartolomeu Dias ci unui personaj aproape necunoscut, mai ales ca navigator şi explorator: VASCO DA GAMA. El provenea dintr-o familie de mici nobili ce-şi aveau reşedinţa în micul oraş de pe coastă, Sinues. El a luat parte la mai multe călătorii dealungul coastelor de vest ale Africii. &lt;br /&gt;În dimineaţa zilei de 8 iulie, după o slujbă religioasă, corăbiile ridicară pânzele şi luară largul. La 15 iulie trecură pe lângă arhipelagul Insulelor Canare. În noaptea de 16 spre 17, trecură de Tropicul Racului. Din seara zilei de 3 august şi până la 4 noiembrie amiralul şi oamenii săi nu au mai vazut pământul Africii. La 22 noiembrie Vasco da Gama trecu de Capul Bunei Speranţe aflându-se  pe drumul spre Indii. În ziua de 25 noiembrie mica flotă aruncă ancorele în golful cel boteză Sao Braz (Mossel-Bay) unde rămase 13 zile. &lt;br /&gt;La 16 decembrie corăbiile lui da Gama trecură de ultimul padrao ridicat de Bartolomeo Dias. De Crăciun ajunseră în dreptul unei coaste împădurite pe care, în cinstea sărbătorii, o botezară, Natal (Crăciun). Peste o săptămână avu loc o întâlnire cu negrii care, până atunci, nu mai văzuseră oameni albi. Atât de bine s-au înţeles localnicii cu portughezii încât Vasco da Gama a botezat regiunea: Terra da Boa Gente (ţara oamenilor buni). După o altă săptămână de navigaţie, la apropierea corăbiilor de coastă, alţi localnici le ieşiră în cale. În timp ce făceau noi provizii portughezii văzură venind cu bărcile, pe un fluviu din apropiere, câţiva negrii care purtau în jurul şoldurilor şi aveau şi capul acoperit cu pânzeturi viu colorate şi care le oferiră spre vânzare ţesături de bumbac şi de mătase diferite atât ca ţesătură cât şi ca ornamentare de cele africane. Erau primele elemente ale unei civilizaţii orientale cu care s-a întâlnit Vasco da Gama aici în Africa. De acum amiralul portughez era sigur că este pe drumul cel bun: drumul pe care veneau mărfurile din orient. El boteză locul Rio dos Bons Signaes (Râul semnelor bune). &lt;br /&gt;La 1 martie portughezii au ajuns în rada primului mare port de pe coasta de răsărit a Africii, Bozambic. &lt;br /&gt;La 24 aprilie porniră cu pânzele în vânt spre aceanul Indian.În 23 de zile mica flotă portugheză împinsă de musonul de sud-est trecu marea şi în ziua de 18 mai în faţa ochilor europenilor uimiţi apăru coasta Malabarului cu înalta faleză a Ghâtilor orientali. Ca semn de bun augur, portughezii au fost primişi cu averse cumplite care le îngreunau înaintarea şi orientarea. În curând apăru un oraş : Calicut. Ţinta călătoriei lui Vasco da Gama fusese atinsă. Portughezii ajunseseră în India. Era în ziua de 20 mai 1498. Data aceasta deschidea o pagină nouă în istoria Portugaliei, dar şi în istoria Indiei şi a Orientului Îndepărtat care vor face acum conoştinţă cu noii veniţi: Europenii. &lt;br /&gt;Oraşul Calicut era socotit, cel puţin de negusttorii arabi şi indieni, “al cincilea port al lumii” şi era capitala unui principat ce se întindea dealungul coastei de vest a Indiei numită Malabar. În cele trei luni cât a stat Vaso da Gama în India, oamenii lui au putut număra numai la Calicut peste 1500 de corăbii de comerţ care plecau şi veneau zi şi noapte în port. În ce priveşte corăbiile, europenii constatară că ale lor erau mai rezistente, mai bine dotate cu utilaj nautic şi fără îndoială mai bine înarmate.&lt;br /&gt;La 15 septembrie, conform obiceiului lor, portughezii au ridicat nu departe de Calicut, un padrao. La 20 septembrie escadra portugheză atinse insulele Laccadive, de unde luă apă şi primi la bord şi un “european”, care a fost rebotezat cu numele de Gaspar da Gama la întoarcerea în Portugalia. El a participat apoi la expediţia următoare condusă de Cabral.&lt;br /&gt;La 5 octombrie amiralul Vasco da Gama puse capul corăbiei sale spre vest şi, urmat de celelalte două, luă drumul Africii. Drumul a fost greu pentru că, necunoscând regimul vânturilor (musonul) în această parte a lumii, până să vadă coasta Africii el a plutit tot timpul cu vântul din faţă sau din borduri. În vremea aceasta, la bordul corăbiilor, boala marilor călătorii pe mare era dezlănţuită: scorbutul făcea ravagii. La 2 ianuarie matelotul de pe catarg strigă cuvântul salvator:"Pământ"– se vedea un oraş pe coasta africană. Era Magadoxo (Mogadiscio). Amiralul însă nu se hazardă în portul necunoscut, ci se îndreptă spre Melinda unde ajunge la 7 ianuarie. &lt;br /&gt;La 1 februarie mica escadră era în dreptul insulei Mozanbic iar la 3 martie în golful Sao Braz. La 20 martie Vasco da Gama dublă Capul Bunei Speranţe pornind în ultima etapă a drumului, spre ţară, etapă pe care o şi parcurse foarte repede. La 25 martie ajunse la Rio Grande. De acum cele doua corăbii care mai rămaseră, se separară. Căpitanul Coelho îşi urmă drumul ajungând la 10 iulie 1499 la Lisabona iar da Gama se îndreptă spre factoria de la Santiago din Insulele Capului Verde de unde nemaiputând continua drumul, pe corabia amiral, se urcă împreună cu fratele său muribund, căpitanul de corabie Paolo da Gama, pe o caravelă ce mergea spre Portugalia. Vasco da Gama a ajuns la Lisabona la 29 august 1499, unde a fost primit cu mari onoruri.&lt;br /&gt;Din această călătorie remarcabilă din cei peste 200 marinari, câţi formau echipajele celor 4 corăbii la plecare, se mai întoarseră doar 50 de oameni.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;A doua calatorie&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;         În 1502 o altă mare flotă era pregătită de drum, 20 de corăbii, dintre care cele mai multe nave de război. Comanda o avea “amiralul Indiilor”, Vasco da Gama. El era ajutat de doi căpitani încercaţi Estevao da Gama şi Vicente Sondre. Drumul a fost greu din cuza deselor furtuni. Pe coasta de răsărit a Africii, da Gama vizită pe sultanii cunoscuţi în a prima călătorie. Cu cei mai importanţi reînoi tratatele comerciale şi de alianţă. După ce trecu şi prin apropierea Melindei, al cărui sultan îi era bun prieten, Vasco da Gama porni spre est, ajungând la 3 octombie 1502 la Cananor. Aici cu o mare cruzime ce era de altfel obişnuită în această epocă, Vasco da Gama atacă incendiind o mare corabie ce ducea pelerini de la Mecca. Din câteva sute de oameni doar 20 de tineri au fost salvaţi. Aceştia, devenind mai târziu creştini, în Portugalia, vor lupta, ca soldaţi, sub steagurile regelui.&lt;br /&gt;Rajahul din Cananor primi cu cinste pe amiralul portughez. El se oferi chiar să ridice, pentru europeni, în apropierea oraşului un fort. Apoi flota portuhgeză se îndreaptă spre Calicut. În timp ce rajahul încerca să se opună atacurilor crudului portughez, corăbiile de transport portugheze erau încărcate la Cananor şi la Cochin cu preţioase mirodenii şi când totul a fost gata amiralul, lăsând în apele Indiei o mică flotă compusă din 7 corăbii, sub comanda căpitanului Sondre, porni spre Europa. La Lisabona ajunse în 11 octombrie 1502. Expediţia condusă de “amiralul Indiilor” aduse un mare câştig. Valoarea mărfurilor era de un milion şi jumătate de maravedis de aur, o sumă importantă pentru vremea aceea. Şi beneficiul coroanei fu mare, ţinându-se seama că regele îşi rezervase monopolul celor mai preţioase produse şi putea încasa până la 5/8 din valoarea celorlalte mărfuri. Vasco da Gama şi-a avut partea lui, iar regele îi mări şi pensia ce i-o acordase.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;PRIMUL INCONJUR AL LUMII-MAGELAN&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;      Calatoria lui Magelan- una din maretele infaptuiri ale omenirii- inaugureaza circunavigatiile ,care ocupa o sectiune importanta in istoria descoperirilor geografice. Calea aratata de ilustrul navigator este urmata de un numar tot mai mare de expeditii care intreprind explorari pe spatii vaste, stabilind legaturi maritime intre continente. Personalitatea conducatorilor acestor expeditii ,mijloacele ce le folosesc difera ,rezultatele calatoriilor se deosebesc.&lt;br /&gt;   Primul ocol al Pământului a fost condus de navigatorul portughez Ferdinand Magellan.&lt;br /&gt;    Magellan s-a născut la Oporto (conform altor date, la Sabrosa), Portugalia în 1480, într-o familie de nobili de condiţie modestă. A fost îndrumat de mic spre cariera armelor. Rămas orfan de la vârsta de 10 ani, a fost educat la curtea regală. A studiat navigaţia şi în 1505 s-a înrolat în marină, unde a slujit coroana portugheză participând la mai multe bătălii navale, între altele la cea de la Diu, din 1509, care i-a adus Portugaliei supremaţia în Oceanul Indian. Timp de câţiva ani, a făcut şi comerţ pe cont propriu, dar într-una din călătorii, pe când se întorcea în Portugalia, corabia lui a fost surprinsă de o furtună puternică lângă Capul Bunei Speranţe şi s-a scufundat cu toate bogăţiile de pe ea. Rămas teafăr, dar ruinat, Magellan a fost luat de o corabie în trecere şi dus în Indii, de unde a revenit în Portugalia doar peste câţiva ani, în 1513. Nu după mult timp, însă, a plecat să lupte în Maroc, cu care Portugalia era în război. La întoarcere, cade în dizgraţia regelui Manuel din cauza unui presupus scandal în care ar fi fost implicat în Maroc. Renunţă la cetăţenia portugheză şi pleacă în Spania, la Sevilla, unde îşi oferă serviciile regelui spaniol, Carol Quintul. Îi propune suveranului să-i finanţeze o expediţie spre insulele cu mirodenii, convingându-l că cel puţin o parte din aceste insule se află în zona de influenţă a Spaniei din partea încă nedescoperită a lumii. Regele acceptă şi, în septembrie 1519, 5 corăbii  sub comanda lui Magellan - San Antonio, Santiago, Trinidad, Victoria, si Concepcion - având la bord aproape 300 de oameni, ridică pânzele şi pornesc spre vest. Un nobil italian luat în expediţie, Antonio Pigafetta, a păstrat un jurnal al acestei calatorii pline de pericole, răscoale şi privaţiuni.  &lt;br /&gt;     Fiind un străin printre ceilalţi căpitani spanioli, Magellan a avut de înfruntat numeroase probleme, deoarece aceştia unelteau împotriva lui.&lt;br /&gt;     Ca şi Columb înaintea sa, Magellan credea că poate ajunge la insulele cu mirodenii din  Orientul Îndepărtat navigând spre vest. Navele lui au trecut ecuatorul pe 20 noiembrie 1519 şi au văzut Brazilia pe 6 decembrie. Magellan s-a gândit că nu este înţelept să se apropie de teritoriile portugheze din moment ce naviga sub steag spaniol şi a ancorat lângă Rio de Janiero de astăzi pe 13 decembrie. Antonio Pigafetta scria în jurnalul său că acolo au fost salutaţi de un trib de indieni  - Guarani - de două ori mai înalţi decât europenii şi care fugeau atât de repede, încât nici un alb nu i-ar fi putut ajunge. Aceştia credeau că oamenii albi sunt zei şi i-au acoperit de bunătăţi. După ce s-au încărcat cu de toate, corăbiile şi-au continuat drumul spre sud, atingând Patagonia (Argentina de astăzi) în martie 1520. Una dintre nave, Santiago, a fost trimisă în recunoaştere mai departe spre sud, dar s-a pierdut într-o furtună.&lt;br /&gt;       În august, Magellan a decis că a venit timpul să coboare mai spre sud, în căutarea unei treceri spre partea cealaltă a continentului. În octombrie a văzut o strâmtoare. Era strâmtoarea care avea să-i poarte numele. În timpul trecerii, a izbucnit o rebeliune, iar căpitanul de pe San Antonio şi-a întors nava înapoi spre Spania, luând cu el cele mai multe din proviziile flotei.&lt;br /&gt;     Cele trei corăbii rămase au ieşit din strâmtoare în ocean pe la sfârşitul lui noiembrie. Magellan credea că insulele cu mirodenii vor fi găsite după un voiaj scurt, dar au navigat 96 de zile fără a vedea pământul. Condiţiile la bordul navelor erau îngrozitoare. Echipajul supravieţuia cu rumeguş, bucăţi de piele şi şobolani. În cele din urmă, în ianuarie 1521, au zărit o insulă, unde s-au oprit pentru a sărbători. În martie, au atins Guamul. Au navigat spre Filipine, ajungând acolo la 28 martie.&lt;br /&gt;     După ce a fost întâmpinat de regele insulei, Magellan s-a lăsat prosteşte atras într-un război tribal şi a fost ucis în bătălie pe 27 aprilie 1521. Sebastian del Cano a preluat comanda navelor şi a celor 115 supravieţuitori. Din cauză că nu aveau destui oameni pentru a conduce cele 3 corăbii, a dat foc lui Concepcion.&lt;br /&gt;      Au navigat către Moluccas (Insula Mirodeniilor) în noiembrie, încărcând mirodenii valoroase. Pentru a fi sigur că cel puţin o navă va ajunge înapoi în Spania, del Cano a trimis nava Trinidad spre est, prin Pacific, în timp ce Victoria a continuat spre vest. Trinidad a fost interceptată de flota portugheză şi cei mai mulţi dintre membrii echipajului au fost ucişi. Victoria a reuşit să ocolească portughezii din Oceanul Indian si din jurul Capului Bunei Speranţe. Pe 6 septembrie 1522, la aproape trei ani după ce şi-a început călătoria sa istorică, Victoria şi 18 dintre membrii rămaşi ai echipajului (Pigafetta era printre ei) au ajuns in Spania. Ei au fost primii care au făcut înconjurul lumii.&lt;br /&gt;  &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;CONSECINTELE MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;         Descoperirea Americii si a caii maritime spre India si formarea inperiilor coloniale portughez, spaniol si olandez au avut ca urmare largirea considerabila a comertului  international, Europa extinzandu-si relatiile cu Africa si mai ales cu Asia de sud-est si America.&lt;br /&gt; Europa a reusit sa scape de monopolul impus de arabi in comertul cu mirodenii si au pus bazele comertului transatlantic cu Lumea Noua.&lt;br /&gt; In urma comertului cu Lumea Noua, cu Asia de sud-est si cu Africa, tarile aflate pe tarmurile Oceanului Atlantic au devenit principalele puteri comerciale si maritime ale lumii.&lt;br /&gt; Ca urmare a descoperirii Americii, in America s-au introdus plante din Europa precum : graul, secara, meiul, orzul, vita de vie, maslinul, diversi pomi fructiferi , trestia de zahar, precum si unele animale, ca : boul, bivolul, calul, magarul, oaia, pasari de curte. Iar din America s-au introdus in Europa unele plante, ca : porumbul, cartoful, ananasul, tutunul, iar dintre pasari , curcanul.&lt;br /&gt; Exploatarea puternica a bogatiilor minerale din noile teritorii au dus la un puternic aflux de metale pretioase spre Europa care a avut puternice consecinte economice si sociale.&lt;br /&gt; Prin impulsul pe care l-au dat productiei mestesugaresti si manufacturiere, comertului transoceanic, activitatii bancare, expansiunii maritime si comerciale, marile descoperiri geografice au creat conditii favorabile dezvoltarii relatilor capitaliste in Europa apuseana.&lt;br /&gt; In acelas timp marile descoperiri geografice au fost urmate de o lupta crescanda intre statele Europei apusene, pentru suprematia maritime si comerciala si pentru colonii. Lupta s-a intensificat in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, ducand la razboiul maritima hispano-englez , care a culminat cu infringerea de catre englezi a “Invincibilei Armada”, in anul 1588 si la razboiul Olandei  impotriva Spaniei si Portugaliei, care a dus , in cursul primei jumatati a secolului al XVII-lea, la ocuparea de catre olandezi a celei mai mari parti a imperiului colonial portughez din Asia de sud-est.&lt;br /&gt; Marile descoperiri geografice au avut in general urmari negative pentru popoarele din Africa, America si Asia cu care au venit in contact statele europene . &lt;br /&gt; Marile descoperiri geografice  au contribuit considerabil la progresul cunostintelor omenesti. In aproximativ jumatate de veac , de la sfarsitul secolului al XV-lea la mijlocul secolului al XVI-lea, orizontul geografic al europeenilor s-a largit considerabil , de la cunosterea directa a Europei, Orientului Apropiat si a nordului Africii, la aceea a globului terestru in ansamblul sau. Totodata s-a realizat, ca urmare a descoperirii de catre europeni a unor tari si popoare necunosute pana atunci lor, o impresionanta acumulare de cunostinte in cele mai variate domenii: botanica, zoologie, medicina, istorie, lingvistica, religie, obiceiuri etc.&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;Multumesc!&lt;/div&gt;</description><thr:total xmlns:thr="http://purl.org/syndication/thread/1.0">0</thr:total><author>noreply@blogger.com (denyys)</author></item><item><title>Referate istorie</title><link>http://blackcl.blogspot.com/2009/05/referate-istorie.html</link><category>Referate istorie</category><pubDate>Tue, 19 May 2009 09:33:00 -0700</pubDate><guid isPermaLink="false">tag:blogger.com,1999:blog-3097457046070792701.post-5140233257427355879</guid><description>&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;Multumesc!&lt;/div&gt;</description><thr:total xmlns:thr="http://purl.org/syndication/thread/1.0">0</thr:total><author>noreply@blogger.com (denyys)</author></item><item><title>Lacurile Tectonice, Lacurile vulcanice</title><link>http://blackcl.blogspot.com/2009/05/lacurile-tectonice-lacurile-vulcanice.html</link><category>Lacurile Tectonice</category><category>Lacurile vulcanice</category><pubDate>Sat, 16 May 2009 13:25:00 -0700</pubDate><guid isPermaLink="false">tag:blogger.com,1999:blog-3097457046070792701.post-6952844639254562805</guid><description>&lt;h3 style="margin-top: 15px;" align="center"&gt;&lt;strong&gt;Lacuri tectonice, Lacuri vulcanice&lt;/strong&gt;&lt;/h3&gt; &lt;div style="padding: 5px 10px 4px;"&gt; &lt;div align="justify"&gt;&lt;span class="style26"&gt; &lt;p style="text-indent: -9pt; margin-left: 9pt;"&gt; &lt;/p&gt;         &lt;p&gt; &lt;/p&gt;&lt;p align="justify"&gt;    &lt;/p&gt; &lt;p align="justify"&gt;     &lt;i&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt;Pe  globul  pamantesc  lacurile asigura &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt; patru ori mai multa apa proaspata decat raurile , insa viata lor &lt;span style="border-bottom: 1px solid rgb(0, 204, 0); text-decoration: underline; color: rgb(0, 204, 0); font-size: 11px; font-weight: 400; font-style: italic; font-family: Tahoma;" class="IL_LINK_STYLE"&gt;este&lt;/span&gt; mai scurta. Daca nu &lt;/span&gt;&lt;span style="border-bottom: 1px solid rgb(0, 204, 0); text-decoration: underline; color: rgb(0, 204, 0); font-size: 11px; font-weight: 400; font-style: italic; font-family: Tahoma;" class="IL_LINK_STYLE"&gt;sunt&lt;/span&gt; suplimentate cu apa , acestea pot seca &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style="border-bottom: 1px solid rgb(0, 204, 0); text-decoration: underline; color: rgb(0, 204, 0); font-size: 11px; font-weight: 400; font-style: italic; font-family: Tahoma;" class="IL_LINK_STYLE"&gt;prin&lt;/span&gt;&lt;span&gt; procesul &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; evaporare sau &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;prin&lt;/span&gt;&lt;span&gt; acumulare &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; mal.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/p&gt; &lt;p align="justify"&gt;&lt;i&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt;     Geografii clasifica lacurile in moduri diferite: in functie &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; modul &lt;/span&gt;&lt;span style="border-bottom: 1px solid rgb(0, 204, 0); text-decoration: underline; color: rgb(0, 204, 0); font-size: 11px; font-weight: 400; font-style: italic; font-family: Tahoma;" class="IL_LINK_STYLE"&gt;in care&lt;/span&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt; au luat nastere , &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; prospetimea lor  sau &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt;&lt;span&gt; salinitatea apelor acestora &lt;span style="border-bottom: 1px solid rgb(0, 204, 0); text-decoration: underline; color: rgb(0, 204, 0); font-size: 11px; font-weight: 400; font-style: italic; font-family: Tahoma;" class="IL_LINK_STYLE"&gt;si&lt;/span&gt; in functie &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; vietatile care pot supravietui in ele. Unele lacuri s-au &lt;/span&gt;&lt;span style="border-bottom: 1px solid rgb(0, 204, 0); text-decoration: underline; color: rgb(0, 204, 0); font-size: 11px; font-weight: 400; font-style: italic; font-family: Tahoma;" class="IL_LINK_STYLE"&gt;format&lt;/span&gt;&lt;span&gt; &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;prin&lt;/span&gt; miscari ale placilor tectonice sau &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;prin&lt;/span&gt; intermediul vulcanilor. Altele &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;prin&lt;/span&gt; topirea ghetarilor sau &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;prin&lt;/span&gt; inchiderea unui brat al marii. O &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style="border-bottom: 1px solid rgb(0, 204, 0); text-decoration: underline; color: rgb(0, 204, 0); font-size: 11px; font-weight: 400; font-style: italic; font-family: Tahoma;" class="IL_LINK_STYLE"&gt;mare&lt;/span&gt;&lt;span&gt; parte a lacurilor au fost &lt;span style="border-bottom: 1px solid rgb(0, 204, 0); text-decoration: underline; color: rgb(0, 204, 0); font-size: 11px; font-weight: 400; font-style: italic; font-family: Tahoma;" class="IL_LINK_STYLE"&gt;create&lt;/span&gt;&lt;span&gt;  &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; oameni. Acestea poarta numele &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; lacuri &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; acumulare, deoarece acumuleaza o rezerva &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; apa, fie pentru folosul oamenilor, fie pentru asigurarea energiei hidro-electrice.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/p&gt;       &lt;ol&gt;&lt;li style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 14pt;"&gt;&lt;p align="justify"&gt;&lt;b&gt;&lt;i&gt;&lt;u&gt;Lacuri tectonice&lt;/u&gt;&lt;/i&gt;&lt;/b&gt;&lt;/p&gt;&lt;/li&gt;&lt;/ol&gt; &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt; &lt;/p&gt;  &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt; &lt;/p&gt; &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt;&lt;span&gt;    Miscarile  scoartei terestre au dus la formarea celui mai &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;mare&lt;/span&gt;&lt;span&gt; lac &lt;span style="border-bottom: 1px solid rgb(0, 204, 0); text-decoration: underline; color: rgb(0, 204, 0); font-size: 11px; font-weight: 400; font-style: normal; font-family: Tahoma;" class="IL_LINK_STYLE"&gt;din&lt;/span&gt; lume, &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;i&gt;Marea Caspica&lt;/i&gt;&lt;span&gt; ,&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; a celui mai adanc lac , &lt;/span&gt;&lt;i&gt;lacul Baikal&lt;/i&gt; (Siberia).&lt;/p&gt; &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt;    Marea Caspica se afla intr-o depresiune situata intre muntii Caucaz (la vest) &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; inalta coasta a Asiei Centrale (la est).Suprafata sa continua sa varieze dupa cateva milioane &lt;/span&gt;&lt;span style="border-bottom: 1px solid rgb(0, 204, 0); text-decoration: underline; color: rgb(0, 204, 0); font-size: 11px; font-weight: 400; font-style: normal; font-family: Tahoma;" class="IL_LINK_STYLE"&gt;de&lt;/span&gt; ani. Inainte &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; inaltarea lantului Caucaz , Marea Caspica era legata &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; Marea Neagra.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt;&lt;span&gt;    Lacul Baikal  a luat nastere in urma prabusirii unui bloc &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; pamant , ducand la formarea unei depresiuni care s-a umplut ulterior cu apa.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt;    &lt;i&gt;Marea Vale Despicata a Africii&lt;/i&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt; &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;este&lt;/span&gt; &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; asemenea un lac tectonic. Acesta a inglobat o serie &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; lacuri, inclusiv lacurile &lt;/span&gt;&lt;i&gt;Albert , Edward , Tanganyka&lt;/i&gt; si &lt;i&gt;Nyasa&lt;/i&gt;&lt;span&gt; (Malawi) &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; se intinde pana in sud-vestul Asiei , unde cuprinde lacul situat la cea mai joasa altitudine , &lt;/span&gt;&lt;i&gt;Marea Moarta&lt;/i&gt; , la 399 m sub nivelul marii.&lt;/p&gt; &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt;&lt;span&gt;    Tot &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt;&lt;span&gt; origine tectonica &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;este&lt;/span&gt;&lt;span&gt; &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;i&gt;Lacul Victoria&lt;/i&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt;. &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;Este&lt;/span&gt; cel mai &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;mare&lt;/span&gt;&lt;span&gt; &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;din&lt;/span&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt; Africa &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; al treilea &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; pe Glob( dupa &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;i&gt;Marea Caspica&lt;/i&gt; &lt;i&gt;&lt;span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; Lacul Superior&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;span&gt;) masurand 68.800 km2 .Marginit &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt;&lt;span&gt; Tanzania, Uganda &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; Kenya , are adancimea maxima &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; 80 m. Tarmul sau , foarte dantelat , insumeaza circa 3200 km.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt; &lt;/p&gt;  &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt; &lt;/p&gt;  &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt; &lt;/p&gt; &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt; &lt;b&gt;&lt;i&gt;&lt;u&gt;2.Lacuri vulcanice&lt;/u&gt;&lt;/i&gt;&lt;/b&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt; &lt;/p&gt;  &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt; &lt;/p&gt; &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt;&lt;span&gt;    Cea mai obisnuita forma &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt;&lt;span&gt; lac vulcanic &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;este&lt;/span&gt; cea creata &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; apa care umple craterul unui vulcan stins. Unul dintre cele mai mari lacuri &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt;&lt;span&gt; acest gen &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;este&lt;/span&gt; lacul &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;i&gt;Crater &lt;/i&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt;, &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;din&lt;/span&gt; craterul Muntelui Mazama , &lt;/span&gt;&lt;span style="border-bottom: 1px solid rgb(0, 204, 0); text-decoration: underline; color: rgb(0, 204, 0); font-size: 11px; font-weight: 400; font-style: normal; font-family: Tahoma;" class="IL_LINK_STYLE"&gt;in Oregon&lt;/span&gt;&lt;span&gt;, USA.A luat nastere cu 6600 &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; ani in urma, are  diametrul &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt;&lt;span&gt; 10 km &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; o adancime &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; 589m. Unele lacuri se formeaza in momentul &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;in care&lt;/span&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt; lava se prelinge peste vai &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; se solidifica datorita apei reci. In acest mod s-a &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;format&lt;/span&gt; &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;i&gt;Lacul Kivu&lt;/i&gt;&lt;span&gt;, &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;din&lt;/span&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt; Marea Vale Despicata a Africii, pe coastele Zairului &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; Ruandei. Cu ani in urma, valea Kivu avea curs nordic, spre Nil, insa &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; cand a fost blocata &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; eruptia unui vulcan &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;din&lt;/span&gt;&lt;span&gt; zona, apele sale curg &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;prin&lt;/span&gt; &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;i&gt;raul Ruzizi&lt;/i&gt;, indreptandu-se spre &lt;i&gt;lacul Tanganyka&lt;/i&gt;.&lt;/p&gt; &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt;&lt;span&gt;     Ca un alt exemplu &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; lac vulcanic avem &lt;/span&gt;&lt;i&gt;Lacul Atitlan&lt;/i&gt;&lt;span&gt;. El se afla in tara vulcanilor &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; a lacurilor&lt;/span&gt;&lt;i&gt;, Guatemala&lt;/i&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt;. &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;Este&lt;/span&gt; situat la 1560m altitudine, are o suprafata &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt;&lt;span&gt; 135.9 km2(26 km lungime,18 km latime) &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; o adancime maxima &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; 341 m. S-a &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;format&lt;/span&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt; in urma inchiderii unui  defileu muntos &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; catre revarsarile &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; lava ale unui vulcan. In lac se varsa cateva raulete , iar &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;din&lt;/span&gt;&lt;span&gt; el apa se scurge pe cale subterana. Aflandu-se intr-un climat subecuatorial, temperatura apei &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;este&lt;/span&gt;&lt;span&gt; ridicata tot timpul, fie in sezonul umed, fie in cel uscat , atat la suprafata (15-25 grade Celsius) , cat &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; in adancuri (10-20 grade Celsius , la circa 300 m).&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt; &lt;/p&gt; &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt; &lt;/p&gt;  &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt; &lt;/p&gt; &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt; &lt;b&gt;&lt;i&gt;&lt;u&gt;3.Lacuri sarate&lt;/u&gt;&lt;/i&gt;&lt;/b&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt;&lt;b&gt;&lt;i&gt;&lt;u&gt; &lt;/u&gt;&lt;/i&gt;&lt;/b&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt;&lt;b&gt;&lt;i&gt;&lt;u&gt; &lt;/u&gt;&lt;/i&gt;&lt;/b&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt;&lt;span&gt;   Cea mai &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;mare&lt;/span&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt; parte a lacurilor contin apa proaspata &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;sunt&lt;/span&gt; mereu aprovizionate cu apa &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;din&lt;/span&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt; exterior. Daca suplimentarea cu apa  proaspata &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;este&lt;/span&gt; limitata , mineralele &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; pe fundul lacului se depoziteaza cu timpul, apa proaspata se evapora, lasand in urma o apa sarata , bogata in vitamine. &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;i&gt;Marele Lac Sarat &lt;/i&gt;din &lt;i&gt;Utah&lt;/i&gt; , in &lt;i&gt;SUA,&lt;/i&gt;&lt;span&gt; constituie un exemplu tipic &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; lac sarat.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt;&lt;i&gt;   Marea Caspica&lt;/i&gt; si &lt;i&gt;Marea Aral&lt;/i&gt;&lt;span&gt; &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;din&lt;/span&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt; Federatia Rusa , &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;sunt&lt;/span&gt; &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; asemenea lacuri sarate. Marea Aral a fost candva cel de-al patrulea lac al lumii ca marime, insa acest lucru s-a schimbat in ultimii ani , datorita faptului ca raurilor care il alimentau cu apa li s-au schimbat cursurile. Suprafata sa a scazut &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; la 77.452 km2 la 40000km2, situandu-se astfel doar pe locul 6.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt;&lt;span&gt;   Lacul cel mai sarat &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;este&lt;/span&gt; &lt;/span&gt;&lt;i&gt;Marea Moarta&lt;/i&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt; aflata pe Valea Iordanului , intre Israel &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; Iordan. Salinitatea acesteia &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;este&lt;/span&gt; &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; 9 ori mai ridicata decat  cea a oceanelor. Datorita cantitatii mari &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; sare , corpul uman poate pluti la suprafata fara sa fie nevoit sa inoate.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt; &lt;/p&gt;  &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt; &lt;/p&gt; &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt;&lt;b&gt;&lt;i&gt;&lt;u&gt;4.Lacuri glaciare&lt;/u&gt;&lt;/i&gt;&lt;/b&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt; &lt;/p&gt; &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt; &lt;/p&gt; &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt;   Perioada Cuaternara a fost caracterizata printr-o glaciatiune importanta, cand calotele glaciare imense au acoperit nordul &lt;i&gt;Americii, Europei&lt;/i&gt; &lt;i&gt;&lt;span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; Asiei.&lt;/span&gt;&lt;/i&gt; In Europa , in urma severei raciri climatice, pe crestele inalte ale &lt;i&gt;&lt;span&gt;Pirineilor, Alpilor &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; Carpatilor&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;span&gt; s-au instalat ghetari montani &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; diferite tipuri (alpin, pirinean, &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; platou), ghetari care au modelat relieful.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="text-indent: 21pt; margin-left: 18pt;" align="justify"&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt;   Procesele &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt;&lt;span&gt; eroziune &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; acumularea glaciara ce au insotit acest fenomen au determinat aparitia diferitelor forme &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt;&lt;span&gt; relief, dintre care se remarca circurile &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; vaile glaciare. In urma actiunii erozive,  la obarsia  vailor glaciare se formeaza niste excavatii circulare, flacante &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; abrupturi, denumite circuri sau caldari glaciare. Dupa retragerea ghetarilor, in aceste excavatii se acumuleaza apa, dand astfel nastere lacurilor glaciare &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt; circ (iezere).Lacurile mai pot fi intalnite &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; pe vaile glaciare , in spatele unor morene sau praguri glaciare ce au actionat ca niste baraje in calea apei, permitand acumularea acesteia.Vaile glaciare &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;sunt&lt;/span&gt; o prelungire a circurilor, niste forme &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; eroziune &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;create&lt;/span&gt;&lt;span&gt; &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; limba ghetarului, initial acesta fiind niste vai fluviatile montane.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt;   Ghetarii au sapat bazine adanci in stancile pe care le adaposteau , bazine care s-au umplut &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; apa in urma topirii ghetii. Molozul depozitat &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt;&lt;span&gt; catre acestia a provocat stavilirea  unor vai &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; ,in final, formarea unor lacuri. O &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;mare&lt;/span&gt;&lt;span&gt; parte &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;din&lt;/span&gt; lacurile &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;din&lt;/span&gt;&lt;span&gt; nordul Angliei au luat nastere &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;prin&lt;/span&gt; acest proces.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="margin-left: 21pt;" align="justify"&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt;   Lacurile care provin in urma topirii ghetarilor &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;sunt&lt;/span&gt; foarte des intalnite in emisfera nordica, fiind rezultatul glaciatiunii cuaternare. Majoritatea lacurilor &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;din&lt;/span&gt; &lt;/span&gt;&lt;i&gt;Marea Britanie&lt;/i&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt; au luat nastere in acest mod, precum &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; cele aproximativ 60000 &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; lacuri &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;din&lt;/span&gt; &lt;/span&gt;&lt;i&gt;Finlanda&lt;/i&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt; &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; cele &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;din&lt;/span&gt; &lt;/span&gt;&lt;i&gt;Alpii Italieni&lt;/i&gt;.&lt;/p&gt; &lt;p style="text-indent: 21pt; margin-left: 18pt;" align="justify"&gt;&lt;span&gt;Astfel &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt;&lt;span&gt; lacuri se intalnesc &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; la noi in tara in &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;i&gt;Muntii Fagaras&lt;/i&gt;&lt;span&gt;, munti care pastreaza cea mai &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;mare&lt;/span&gt;&lt;span&gt; suprafata modelata &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; ghetari cuaternari. Aici , glaciatiunea a avut o extensiune pe ambii versanti iar cele peste 70 &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt;&lt;span&gt; lacuri glaciare &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;sunt&lt;/span&gt; insirate &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt;&lt;span&gt; o parte &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; alta a crestei principale intre varfurile &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;i&gt;Ciortea&lt;/i&gt;&lt;span&gt;(2472m) &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; &lt;/span&gt;&lt;i&gt;Urlea&lt;/i&gt;&lt;span&gt;(2473m).Cea mai &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;mare&lt;/span&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt; parte a acestor lacuri se afla la  peste 1950m altitudine &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;sunt&lt;/span&gt; grupate in cateva complexe glaciare cum ar fi: complexul glaciar &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;i&gt;Ciortea-Avrig&lt;/i&gt; , complexul glaciar &lt;i&gt;Negoiu-Caltun&lt;/i&gt; , complexul glaciar &lt;i&gt;Balea-Capra&lt;/i&gt;  sau complexul glaciar &lt;i&gt;Podraga&lt;/i&gt;. Pe langa Muntii Fagarasi&lt;/p&gt; &lt;p style="margin-left: 18pt;" align="justify"&gt; , in Romania se mai gasesc  lacuri glaciare indeosebi in &lt;i&gt;Muntii Retezat –Godeanu&lt;/i&gt;&lt;span&gt;. Numeroasele sale acumulari lacustre &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;sunt&lt;/span&gt; formate in circurile sau pe vaile glaciare , in spatele unor praguri glaciare sau acumulari morenice. In &lt;/span&gt;&lt;i&gt;Retezat&lt;/i&gt;&lt;span&gt; se intalnesc cele intalnesc cele mai multe lacuri glaciare &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;din&lt;/span&gt; toti Carpatii , peste 65 , cele mai multe dintre ele fiind grupate in mai multe complexuri glaciare (complexul glaciar &lt;/span&gt;&lt;i&gt;Pietrele&lt;/i&gt; &lt;i&gt;&lt;span&gt;, Circul &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; Valea Pietrele , Circul Stanisoara , Circul &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; Valea Rea , Circul Galesul ,&lt;/span&gt;&lt;/i&gt; complexul &lt;i&gt;Judele,&lt;/i&gt; complexul glaciar &lt;i&gt;&lt;span&gt;Lapusnicul &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;Mare&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;), cele mai importante fiind &lt;i&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt;Pietrele, Judele &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; Lapusnicul &lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;Mare&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;. &lt;/p&gt; &lt;p style="text-indent: 21pt; margin-left: 18pt;" align="justify"&gt;In raport cu Retezatul ,&lt;i&gt;&lt;span&gt;Muntii Godeanu &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; Tarcu&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;span&gt;&lt;span&gt; &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;sunt&lt;/span&gt;&lt;span&gt; dispusi sub forma unor uriase potcoave.Circurile &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;si&lt;/span&gt; vaile glaciare &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;din&lt;/span&gt; Muntii Godeanu fac parte &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;din&lt;/span&gt; complexul glaciar &lt;/span&gt;&lt;i&gt;Lapusnicul Mic&lt;/i&gt;&lt;span&gt;, ce are in alcatuirea sa o serie &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; acumulari lacustre &lt;span class="IL_SPAN"&gt;&lt;input name="IL_MARKER" type="hidden"&gt;de&lt;/span&gt; origine glaciara. &lt;/span&gt;&lt;i&gt;Lacul  Barascu Mare (Zanoaga Lungita&lt;!--INFOLINKS_STOP--&gt;&lt;/i&gt;) se gaseste la 1860m altitudine, in cea mai mare caldare glaciara de pe versantul nordic al muntelui Borascu,sub un abrupt de circa 150m.&lt;/p&gt; &lt;p style="text-indent: 21pt; margin-left: 18pt;" align="justify"&gt;Nu numai Romania se poate lauda cu lacurile glaciare ci &lt;i&gt;si Germania&lt;/i&gt;. Un lac glaciar de aici este &lt;i&gt;lacul Konigssee&lt;/i&gt; , despre care se spune ca este cel mai curat lac al nemtiilor.Ca si celelalte lacuri din &lt;i&gt;Bavaria ,&lt;/i&gt; si acesta este un lac de vale glaciar. In timpul ultimei glaciatiuni (Wurm) , au luat nastere cuvetele lacustre in care , in postglaciar, s-au format aceste salbe de lacuri prealpine de vale , care sporesc enorm valoarea turistica a sudului Germaniei si Austriei. Inaintarea ghetarilor in Alpi este marcata de asa-numitele morene terminale , ce sunt oprite pe vai la latitudini joase. Aceste morene terminale au format baraje , in spatele carora s-a format salba de lacuri glaciare de vale. &lt;i&gt;Konigssee&lt;/i&gt; are o forma alungita (8 km lungime si 1,2 km latime maxima) ce se datoreaza modului in care ghetarul a modelat valea. In potglaciar , ghetarul a alunecat spre sud pana la locul denumit Soletalm , unde s-a stabilizat. Aici s-a format &lt;i&gt;Obersee&lt;/i&gt; ,un lac de dimensiuni mai mici si forma circulara.&lt;/p&gt; &lt;p style="text-indent: 21pt; margin-left: 18pt;" align="justify"&gt;                                                                                          &lt;/p&gt;  &lt;p style="text-indent: 21pt; margin-left: 18pt;" align="justify"&gt; &lt;/p&gt; &lt;p style="text-indent: 21pt; margin-left: 18pt;" align="justify"&gt;&lt;b&gt;&lt;i&gt;&lt;u&gt;5.Incadrarea lacului in mediul inconjurator&lt;/u&gt;&lt;/i&gt;&lt;/b&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="text-indent: 21pt; margin-left: 18pt;" align="justify"&gt; &lt;/p&gt; &lt;p style="text-indent: 21pt; margin-left: 18pt;" align="justify"&gt;Consta in influentele pe care le suporta acesta din partea climei locale , a raurilor, vegetatiei etc., dar si in rolul sau de mic rezervor caloric pentru teritoriul din imediata sa apropiere. Pe scurt, in preajma lacurilor se realizeaza un asa-numit topoclimat lacustru, care se evidentiaza printr-o moderare climatica.&lt;/p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt; &lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;Multumesc!&lt;/div&gt;</description><thr:total xmlns:thr="http://purl.org/syndication/thread/1.0">0</thr:total><author>noreply@blogger.com (denyys)</author></item><item><title>Zonele Reci</title><link>http://blackcl.blogspot.com/2009/05/zonele-reci.html</link><category>Zonele Reci</category><pubDate>Sat, 16 May 2009 13:23:00 -0700</pubDate><guid isPermaLink="false">tag:blogger.com,1999:blog-3097457046070792701.post-4693397601716908722</guid><description>ZONELE RECI&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Animalele din ţinuturile reci&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;   Cele mai reci zone de pe întreg Pamatul sunt Antarctica si Arctica , numite si zone polare.&lt;br /&gt;   In zonele reci iernile sunt lungi, de aproximativ 9 luni pe an,iar verile sunt scurte, de 2-3 luni,si foarte reci. Spre poli, rareori temperatura se ridica peste punctul de îngheţ. Vara,soarele nu apune, iar iarna soarele nu răsare de loc. In ciuda acestor condiţii, aici supravieţuiesc multe animale.&lt;br /&gt;   Zona rece a emisferei nordice –Arctica- este formata din Oceanul Arctic si pamantul din               jur-tundra.&lt;br /&gt;   In tundra trăiesc animale,ca:renul, vulpea alba si iepurele alb. Regnul este adaptat la mediul de viata: are fir de par goale in interior, pentr-un a-l izola aerul foarte rece, strat gros de grăsime sub piele si copite mari, marginite cu blana, pentru a umbla prin zăpada adânca. In căutarea hranei face calatorii, in grupuri mari, cam 1 000 km spre nord. Cu reni si boi moscat tineri se hrănesc lupii, grupaţi in haite de pana la 20 de membri.&lt;br /&gt;   Multe animale din zona arctica îşi schimba culoarea blănii in funcţie de anotimp:hermelina, iepurele si vulpea polara.&lt;br /&gt;   Vara,pasările migratoare sunt numeroase gaste si rate sălbatice, şoimi,pescăruşi etc.&lt;br /&gt;   Bufnitele de zăpada cocoşii polari si corbi îşi petrec iarna in tundra arctica.&lt;br /&gt;   In regiunile îngheţate, sau ‚,pustiuri polare’’,ale Oceanului Arctic, trăiesc morse, foci si ursi albi. In căutarea hranei,ursii polari umbla prin zăpada si pe gheata alunecoasa.&lt;br /&gt;   Focile trăiesc in apa si ies pe gheata sau pe pamant pentru a se odihni si a-si îngriji puii. Cele mai mari foci sunt elefanţii-de-mare. Morsele trăiesc in grupuri mari,gălăgioase si se hrănesc cu moluşte si crustacee uriaşe,care formează adevărate bancuri.&lt;br /&gt;   Zona rece a emisferei sudice este formata din continentul Antarctica si apele oceanului care îl înconjura.&lt;br /&gt;   Aici trăiesc pinguini care-si procura hrana din mare. Ei nu pot sa zboare. Corpul lor protejat de straturi de pene scurte si stratul de grăsime. Sunt foarte buni inotatori. Parasesc apa in perioada împerecherii si se îndreaptă spre locuri numite colonii, parcurcand distante de pana la 160 de km. Coloniile sunt murdare si zgomotoase.&lt;br /&gt;   In Antarctica trăiesc 7 specii de pinguini. Pericolul pentru pinguini îl reprezintă leopardul de mare.&lt;br /&gt;   Cele mai mari pasări oceanice sunt albatroşii. Ei au distanta intre vârful aripilor de 3,5 m.&lt;br /&gt;   Aici trăiesc furtunarii si cormoranii moţaţi care se hrănesc cu peşti.&lt;br /&gt;   In adâncul marii polare se afla peşti,ca:,,pestele-de-gheata”si codul.&lt;br /&gt;   Codul este ferit de îngheţ având in sânge o substanţa asemănătoare antigelului. Pestele-de-gheata nu are globule roşii in sânge. In apele foarte reci sângele poate transporta oxigenul si fara globule roşii.&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;Multumesc!&lt;/div&gt;</description><thr:total xmlns:thr="http://purl.org/syndication/thread/1.0">0</thr:total><author>noreply@blogger.com (denyys)</author></item><item><title>Deserturile calde- Desertul Sahara</title><link>http://blackcl.blogspot.com/2009/05/deserturile-calde-desertul-sahara.html</link><category>Deserturile calde- Desertul Sahara</category><pubDate>Sat, 16 May 2009 13:19:00 -0700</pubDate><guid isPermaLink="false">tag:blogger.com,1999:blog-3097457046070792701.post-1297356732672364859</guid><description>Deserturile sunt regiuni caracterizate prin existenta unor soluri degradate, adesea destructurate iar vegetatia este cvasiinexistenta. Natural, deserturile se formeaza în zonele aride (în astfel de zone, secetele pot dura mai multe zeci de ani, cum este cazul în Atacama sau Chile) si/sau în conditii climatice extreme (+60° în Sahara, Libia si -89° în Vostok în Antarctica). Degradarea solurilor este adesea amplificata de puternica eroziune cauzata de vânt si de diferentele mari de temperatura din timpul zilei si din timpul noptii.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;           &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;                                         Râul de sub Sahara&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Acesta se afla la 210 metri adâncime si are un debit suficient de mare pentru a asigura cu apa 50.000 de oameni. Râul izvoraste de lânga orasul Atar, din Mauritania. Satelitii rusi au descoperit un râu care curge la 210 metri sub întinderile desertice ale Saharei, informeaza Ananova. Descoperirea a fost facuta de catre sateliti capabili sa furnizeze fotografii multidimensionale si de mare precizie ale suprafetei Pamântului. Locul de unde izvoraste, undeva în apropierea orasului Atar din Mauritania (NV Africii), nu este, pentru moment, cunoscut cu exactitate. Cotidianul britanic "Daily Express" relateaza ca specialistii sunt de parere ca descoperirea acestui râu ar putea ajuta la relansarea economiei Mauritaniei, tara în majoritate desertica. Guvernul Mauritaniei a solicitat specialistilor rusi sa testeze solul în apropierea orasului Atar, în cautarea apei. Acestia au gasit apa exact în punctul indicat de sateliti. Unul dintre specialistii participanti la proiect, citat de "Daily Express", a declarat: "O astfel de fântâna în desertul Sahara este cu adevarat o minune a lumii".&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;                    &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;                                                Sahara&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Sahara are 9 milioane km˛ si este cel mai mare desert din lume. Sahara cuprinde o treime din Africa, aproximativ suprafata statelor unite ale Americii.Lungimea maxima are 5000 km, de la vest la est. Datorita marimii mari a Saharei, Africa este împartita în doua regiuni: nordul Africii care cuprinde doar Sahara si sudul Africii, care cuprinde restul continentului. La vest Sahara este tarmuit de Oceanul Atalntic si la est de Marea Rosie, la nord de Muntii Atlas si de Marea Mediterana. Sahara cuprinde Mauritania, Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Sudan, Ciad, Nigeria si Mali. Majoritatea populatiei locuieste în Mauritania, Maroc si Algeria. Principalele grupe de oameni sunt Sahrawis, Tuareg si Negri. Cel mai mare oras este Nouakchott, capitala Mauritaniei. Alte orase importante sunt Tamanrasset (Algeria) si Ghat (Libia).&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Desertul Sahara este foarte uscat, dar exista precipitatii anuale în majoritatea regiunilor, dar nu depasesc 123 mm. O patrime din Sahara are munti, care ating 3415 m în Emi Koussi, Ciad. Câteva vârfuri de munti sunt acoperiti de zapada, iarna. Numai 200 000 km˛ din oazele Saharei sunt fertile unde sunt cultivate fructe,vegetale si cereale. Ele sunt alimentate de izvoare subterane.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În timp ce Sahara are 2.5 milioane de ani, oamenii au trait în desert aproximativ 500,000 ani. In timpul erei de gheata, circa acum 10.000 de ani, Sahara era o savana si avea animale ca girafe, lei si elefanti, care sunt gasiti acum în estul Africii. Dar o data cu încalzirea atmosferei, savana s-a transformat într-o pasune care permitea viata turmelor de vite. Dar acestea au disparut acum circa 8.000 de ani, o data cu desertificarea. In timpul romanilor, regiunea mai putea sustine lanuri irigate de grâu, fiind cunoscuta drept un "cos de pâine" al imperiului roman.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Formele de relief ale Saharei includ bazine supeficiale, depresiuni largi de oaze, câmpii acoperite cu nisip, platouri, munti, straturi de nisip, dune si erguri (mari de nisip). Cea mai înalta parte a desertului este o parte din Muntii Koussi, care are 3.415 m inaltime. Oricum cea mai joasa parte a Saharei are 133 metri, sub nivelul marii, în depresiunea Qattera, din Egipt. Peste 25% din suprafata Saharei este acoperita de straturi de nisip si dune. În Sahara sunt câteva piramide de nisip, care depasesc 500 de picioare în înaltime. Aproape 70% din Sahara contine câmpii acoperite cu nisip si roci. Sahara este mai mult decât dune de nisip. Dunele de nisip detin numai 15% din suprafata, dar desertul este atât de mare, ca o singura duna poate sa fie enorma. Duna de nisip cunoscuta sub denumirea de ergul libian este atât de mare cât Franta.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;                                         Drenajul    &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Sunt numeroase râuri, care vin din afara Saharei, dar apoi intra în izvoarele subterane sau contribuie la sursele de apa de suprafata. În sudul desertului majoritatea apei vine de la râul Nil sau alte râuri care curg spre Marea Mediterana. Alte rauri sunt furnizate de Lacul Ciad, care este de asemenea situat în partea sudica a Saharei. În nord, cea mai mare parte a apei vine din Muntii Atlas si de la dealurile din Libia, Tunisia, Algeria si Maroc, sub forma de râulete si albii de ape.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Clima desertica a Saharei se crede ca a fost stabilita acum 5 milioane de ani. De atunci Sahara a fost subiectul unor conditii scazute de umiditate, care au contribuit la crearea desertului din zilele noastre. În ultimii 2000 de ani, clima din Sahara a ramas aceeasi cu exceptia unei perioade de timp în secolele 16-18, când a fost o scurta epoca de gheata. Acesta epoca a marit numarul precipitatiilor din Sahara pânt în secolul al 19-lea.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Clima Saharei cuprinde doua subclimate: una subtropicala uscata în nord si o clima uscata tropicala în sud. Climatul tropical uscat este caracterizat prin ierni uscate si blânde, un sezon uscat si cald, exact înainte de anotimpul ploios. Climatul subtropical uscat are temperaturi ridicate anuale, ierni reci, veri foarte calde si doua anotimpuri ploioase. Este o fâsie îngusta în partea vestica a Saharei, de-a lungul coastei, care are temperaturi reci în comparatie cu restul Saharei, datorita influentei curentului rece canar (Canary).&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;                                        Climatul subtropical uscat&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Climatul subtropical uscat gasit în nord este determinat de tropicul Racului. Iernile sunt considerate reci pentru conditiile desertului, cu temperaturi de circa 13° C. verile sunt foarte calduroase, cu o medie a temperaturii de 58° C. Precipitatiile în aceasta regiune sunt de 76 mm pe an. Principalele precipitatii cad în decembrie si martie, dar maximul de precipiatii cade în august, dar aproape fara nici o picatura de ploaie în mai si iunie. Furtunile din august sunt cunoscute caci creeaza inundatii, care trimit apa în desert.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;   &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;                              Climatul tropical uscat&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Climatul din parte sudica tropicala a Saharei este determinata de o masa de aer continental stabila si o masa de aer marin instabila. Temperatura medie este de 17.5° C, dar s-au înregistrat si temperaturi de -15° C. Precipitatiile anuale sunt de 90 mm pe an si includ si zapada în zonele mai înalte. În partea vestica curentul rece canar, reduce cantitatea de precipitatii, micsoreaza temperaturile si mareste umiditatea si probabilitatea de ceata.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;               &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;                                          Vegetatia&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Sahara este acoperita cu tipuri variate de vegetatie care cuprinde iarba, arbusti si copaci în regiunile mai înalte, sunt plante ce se gasesc în depresiunile saline. Dar sunt specii care pot rezista precipiatiilor reduse si caldurii excesive.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În dealurile Saharei se pot gasi specii de maslini si chiparos la un loc cu acacia, palmieri de turta dulce, cimbru,curmali si alti arbusti. Cele mai întâlnite tipuri de iarba gasite în câmpii cuprind Eragrostis, Panicum si Aristida.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;                                            Animalele&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;O parte din mamiferele întalnite în Sahara sunt rozatoare mici africane, iepuri de câmp, arici de desert, gazele, caprioare, nubieni salbatici, babuni, bursuci, hiene cu pete, sacali, vulpi de nisip, nevastuici dungate libiene, manguste zvelte. Sahara contine de asemenea peste 300 de specii de pasari migratoare, împreuna cu pasari de apa si de tarm si numeroase alte tipuri de pasari. Cele mai des întâlnite sunt strutii, pasari de guinea, pasari de prada, vulturul de desert, bufnite, ciocârlii de nisip, rândunici, corbi si altele.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Dar mai exista si numeroase reptile: broaste, broaste râioase, crocodili, care pot fi gasiti în lacurile din Sahara, mai multe tipuri de sopârle mici, cameleoni si cobra, care pot fi gasiti printre dune si roci. În lacurile din Sahara mai pot fi gasiti melci si creveti, si alti crustacei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;            &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;                                                Populatia&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Multi cercetatori au mers în Sahara încercând sa afle perioada în care oamenii au început sa populeze desertul. Conform arheologilor, Sahara a fost mult mai populata acum câteva sute de ani, când conditiile nu erau atât de severe. Fosile, roci, artefacte, scoici, oase si multe alte lucruri au fost gasite în zone în care astazi nu se poate locui din cauza climei mult prea calduroase sau mult prea reci. Acest lucru sugereaza faptul ca anumite regiuni puteau fi locuite acum câteva sute de ani, dar ca clima de atunci s-a schimbat radical. Artefactele gasite sunt ale elefantilor, bivolilor, antilopelor, rinocerilor, dar si ale pestilor, crocodililor, hipopotamilor sau alte animale acvatice, ceea ce demonstreaza faptul ca acum câteva sute de ani, apa era abundenta în Sahara.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În zilele noastre aproximativ 2.5 milioane de oameni locuiesc în Sahara. Doua treimi din aceasta populatie traieste în oaze, iar o treime reprezinta populatia nomada, care calatoreste prin desert. Se crede ca populatia nomada a venit aici dupa ce au fost introduse animalele dometice, acum 7000 de ani. Cercetatorii cred ca oile si caprele au fost introduse de cultura caspiana. Sahara are cea mai joasa densitate a populatiei, 1 persoana pe 0.4 km˛. Sahara este cel mai aspru mediu cunoscut de om.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;               &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;                                                Evolutia&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Sahara este într-o continua schimbare. Studiind fotografiile facute de sateliti, oamenii de stiinta au constatat ca Sahara este într-o continua crestere. La începutul anilor 80, Sahara s-a extins în Sahel, o zona de separare între desert si savana. Dar la mijlocul anilor 80, aceasta portiune era iarasi verde si umeda. S-a constatat ca Sahara tinde sa se intinda cu apoximativ un 1km pe an la sud.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Sahara primeste mai putin de 85 mm de apa pe an, care este cantitatea anuala de precipitatii din Chicago. Chiar în regiunile cele mai umede ale Saharei este posibil sa ploua o saptamâna sau doua si apoi sa nu mai ploua ani la rând. De secole caravanele au mers prin desert, si desi sunt multe oaze, din cauza suprafetei mari a Saharei este posibil ca calatorii sa umble zile la rând fara sa dea de oaze. Oazele fac legatura între porturile din nordul Africii si pietele din sud ale savanei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;                                           Vânturile&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Vânturile din Sahara îndeparteaza umiditatea din desert si foarte rar aduc ploaie. Sahara are una dintre cele mai dificile clime. Ea este localizata între doua puncte de mare si mica presiune, unde vânturile sunt puternice si bat relativ constant. Cum aerul se muta de la un punct de maxima presiune la unul de minima presiune, devine tot mai uscat si mai calduros. Vânturile uscate si încarcate cu nisip sunt uneori resimtite si la nord si la sud de desert, unde sunt cunoscute drept sirocco, khamsin, simoom si harmattan. Pantele nordice al Muntilor Atlas intercepteaza aproape toata umezeala ce vine de la tarmul Marii Mediterane.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;   Multe vânturi din Sahara au nume speciale:&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;      Haboob înseamna în araba "salbatic" si este un vânt încarcat cu nisip.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Khamsin este de asemenea arab si înseamna "50 de zile". Acest vânt matura desertul din martie pâna în mai, umplând aerul cu nisip.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;      Harmattan este un cuvânt care vine dintr-o limba africana vestica si înseamna "a-ti lua respiratia".&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;          &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;                                              Bogatii&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Au fost descoperite numeroase minerale, petrol si gaz în Sahara. Sunt zacaminte mari de petrol si gaz în Algeris si Libia, dar în cele mai multe cazuri expoatarea lor a fost îngreunata din cauza inaccesibilitatii. În cautarea de petrol s-au descoperit depozite de apa. Minereuri de fier sunt expolatate la Fort Gouraud, o zona din Mauritania. Totoadata s-a gasit si sare, la Taoudenni, în Mali si la Bilma, în Nigeria si este transportata cu ajutorul camilelor.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Economia traditionala se limiteaza la cresterea caprelor, camilelor si oilor, si cultivarea curmalilor. Totodata se ocupa si cu pescuitul pe tarmuri. Mari zacaminte de fosfat se gasesc la Boukra (lânga Laayoune), unde au fost exploatate pentru prima data de spanioli în 1970. Potasiu si fier exista si la Agracha. Totodata se dezvolta si industria turismului. Fosfatii si pestele uscat este exportat, în timp ce este importat combustibil si produse alimentare.&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;Multumesc!&lt;/div&gt;</description><thr:total xmlns:thr="http://purl.org/syndication/thread/1.0">0</thr:total><author>noreply@blogger.com (denyys)</author></item><item><title>DRACULA</title><link>http://blackcl.blogspot.com/2009/05/dracula.html</link><category>DRACULA</category><pubDate>Sat, 9 May 2009 00:09:00 -0700</pubDate><guid isPermaLink="false">tag:blogger.com,1999:blog-3097457046070792701.post-5147783508151681027</guid><description>DRACULA&lt;br /&gt;          &lt;br /&gt;O legenda despre Vlad Tepes (1431-1476), un domnitor din Tara Romaneasca, vestit pentru cruzimea cu care pedepsea minciuna si hotia, spune ca acesta avea obiceiul sa se infrupte din carnea si din sangele dusmanilor. Aceasta legenda a fost scornita de sasi in Cronica Saseasca din cauza conflictului existent intre acestia si Vlad Tepes. Demonizarea acestuia se datoreaza scriitorului irlandez Bram Stocker care l-a transformat pe Vlad Tepes intr-un vampir pe nume Dracula. De numele lui Vlad Tepes se leaga celebritatea Castelului Bran, considerat in mod eronat ca fiind Castelul lui Dracula. Chiar si in cartea Dracula actiunea se petrece in zona Bistritei probabil in pasul Rodna, nicidecum in Tara Barsei. Numele de Dracula provine din porecla Draculea pe care Vlad Tepes o purta din cauza faptului ca era fiul lui Vlad Dracul, un domnitor din Tara Romaneasca din dinastia Basarabilor. Acesta purta vestminte negre si un medalion infatisandu-l pe Sf. Gheorghe luptand cu balaurul sau cu dracul, de aici numele de Vlad Dracul. Acel medalion era purtat de cavalerii unui ordin instituit de catre regele Ungariei Sigismund de Luxemburg in 1438.&lt;br /&gt;          &lt;br /&gt;O legenda despre Vlad Tepes (1431-1476), un domnitor din Tara Romaneasca, vestit pentru cruzimea cu care pedepsea minciuna si hotia, spune ca acesta avea obiceiul sa se infrupte din carnea si din sangele dusmanilor. Aceasta legenda a fost scornita de sasi in Cronica Saseasca din cauza conflictului existent intre acestia si Vlad Tepes. Demonizarea acestuia se datoreaza scriitorului irlandez Bram Stocker care l-a transformat pe Vlad Tepes intr-un vampir pe nume Dracula. De numele lui Vlad Tepes se leaga celebritatea Castelului Bran, considerat in mod eronat ca fiind Castelul lui Dracula. Chiar si in cartea Dracula actiunea se petrece in zona Bistritei probabil in pasul Rodna, nicidecum in Tara Barsei. Numele de Dracula provine din porecla Draculea pe care Vlad Tepes o purta din cauza faptului ca era fiul lui Vlad Dracul, un domnitor din Tara Romaneasca din dinastia Basarabilor. Acesta purta vestminte negre si un medalion infatisandu-l pe Sf. Gheorghe luptand cu balaurul sau cu dracul, de aici numele de Vlad Dracul. Acel medalion era purtat de cavalerii unui ordin instituit de catre regele Ungariei Sigismund de Luxemburg in 1438.&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;Multumesc!&lt;/div&gt;</description><thr:total xmlns:thr="http://purl.org/syndication/thread/1.0">0</thr:total><author>noreply@blogger.com (denyys)</author></item><item><title>Pestera Ursilor</title><link>http://blackcl.blogspot.com/2009/05/pestera-ursilor.html</link><category>Pestera Ursilor</category><pubDate>Wed, 6 May 2009 10:16:00 -0700</pubDate><guid isPermaLink="false">tag:blogger.com,1999:blog-3097457046070792701.post-6921376856319071423</guid><description>Pestera Ursilor&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;               Cea mai spectaculoasa din punct de vedere fosilifer.&lt;br /&gt;                 Se gaseste la marginea satului Chisinau,comuna Pietroasa,judetul Bihor.&lt;br /&gt;    Pestera a fost descoperita in anul 1975,ca urmare a deschiderii artificiale a golului subteran in timpul lucrarilor de exploatare a calcarului in cariera de la Chisinau.In putul deschis a coborat minerul Traian Curta care a parcus galeria  de acces pana la Sala Mare.Prima exploatare completa a fost realizata la 20 septembrie 1975 de catre cercul de speologi amatori “Speodava” din orasul dr.Petru Groza. La16 iunie 1980,pestera intra  in circuitul turistic al tarii ca cea dintai cavitate subterana amenajata la nivelul tehnicii mondiale.Recunoscandu-se valoarea exceptionala a pesterii,cercetatorii geologi din Bucuresti si Cluj-Napoca,in colaborare cu Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea,mineri din Maramures,muncitori din orasul dr.Petru Groza si din Oradea,un specialist in corpuri de iluminat din Timisoara au colaborat si au realizat, la Pestera Ursilor amenajarile turistice, luand in acelasi timp masuri specifice de protectie.&lt;br /&gt;     La intrarea in pestera s-a construit un frumos pavilion cu trei etaje,cuprizand casa de bilete,sala de asteptare,un muzeu speologic si ghiseu cu obiecte artizanale,carti. Galeriile pesterii au forma aproape rectilinie sunt dispuse pe doua etaje,insumand o lungime de 1500 m.Nivelul superior fosil are o lungime de 488 m si este amenajat pt. circulatia turistica,iar cel inferior,temporar activ,lung de 521 m, este declarat rezervatie stiintifica Traseul turistic propiu-zis ofera vizitatorilor chiar de la intrare,posibilitatea de a admira o extraordinara gama de formatiuni stalactitice si stalagmitice,variate ca marime si forme,baldachine si gururi.Formatiuni stalactitice cum sunt aici,asa numitele baldachine,ce pot fi intalnite in putine pesteri din lume dau un aspect fermecator pesterii.Atmosfera de basm este intregita de stalagmitele fosile,extrem de dantelate si avand grosimi de peste 1m,de stalactitele excentrice,foarte rare, provocate de deplasarea coloanelor de picaturi alimentare, de stalactitele de tip “macaroane” ori de depunerile numite  “vermiculatii”,printre cele mai frumoase aflate in pesterile din Romania.&lt;br /&gt;     Diversitatea stalagmitelor sub forma de statuete,pagode animale-fabuloase-lasa camp liber imaginatiei fiecarui vizitator. “Mastodontul”, “Draperiile din Galeria Ursilor”,“Portalul” “Pagodele”, “Lacul cu nuferi” sunt numai cateva din frumusetile create de natura din pestera.&lt;br /&gt;      Vizita incepe in Galeria Ursilor sau Galeria Oaselor, care adaposteste 1500 de piese 140 de cranii si numeroase culcusuri ale ursului de pestera.Pe peretii acestor galerii se observa zgarieturi adanci lasate de labele ursilor,a caror  disparitie misterioasa s-ar datora,dupa unele presupuneri, incalzirii climei,izbucnnirii unei epidemii sau,poate,unui  cataclism natural care ar fi blocat iesirile pesterii. Acest urs a disparut cu mai bine de 15000 ani in urma,atingea frecvent 3 m lungime.&lt;br /&gt;       La capatul galeriei urmatoare, “Emil Racovita” se afla un schelet intreg de urs expus,in pozitia in care l-a suprins moartea. Fosilele altor animale disparute in urma cu mai multe zeci de mii de ani ( o specie de capra neagra, ibexul, leul si hiena de pestera) descoperite aici,suscita interesul specialistilor. Galeria  “Emil Racovita” este o galerie  impodobita cu numeroase stalagmite, domuri, bazine cu apa, mii de stalactite. Galeria are peretii distantati la 10 –15 m  iar bolta ei se situeaza la peste 10 m inaltime.&lt;br /&gt;   A treia galerie ce poate fi vizitata este Galeria Lumanarilor, unde te intampina o adevarata padure de stalagmite de un alb imaculat si neatins de mana omului.La capatul acestei galerii, poteca turistica isi face cu greu loc prin desimea concretiunilor si, prelungita cu un tunel articial,lung de 16m,razbate in cele din urma la suprafata, incheind astfel traseul vizitabil al pesterii.Traseul subteran este parcurs  in 45 minute. Temperatura in pestera oscileaza tot anul in jur de 10 grade.&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;Multumesc!&lt;/div&gt;</description><thr:total xmlns:thr="http://purl.org/syndication/thread/1.0">0</thr:total><author>noreply@blogger.com (denyys)</author></item><item><title>Paianjeni</title><link>http://blackcl.blogspot.com/2009/05/paianjeni.html</link><category>Paianjeni</category><pubDate>Wed, 6 May 2009 10:06:00 -0700</pubDate><guid isPermaLink="false">tag:blogger.com,1999:blog-3097457046070792701.post-3209172852570923689</guid><description>PAIANJENII&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Paianjen este un nume comun pentru 34.000 de specii de animale artropode cu opt picioare folosite pentru mers, prelungiri ale capului cu clesti si glande otravitoare si organe reproductive speciale pe cea de-a doua parte a corpului masculului. Ei se folosesc foarte des de matasea pe care o secreta. Ca si alte specii de arahnide, paianjenii sunt terestri, cu toate ca anumite specii s-au adaptat la viata in ape dulci, ele prinzand bule de aer sub apa si carandu-le dupa ei. Paianjenii sunt deosebit de numerosi si se gasesc in toata lumea. Cu toate ca majoritatea au mai putin de 1cm lungime, cel mai mare are un corp de 9 cm, iar piciorele pot fi mult mai lungi.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Structura&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Structura corpului la paianjeni este similara cu cea a celorlalte arahnide, fiind inpartit intr-o parte anterioara, numita cefalotorace sau prosoma, si o parte posterioara, numita abdomen sau opiosthoma. Cele doua parti sunt separate de un „gat” subtire care confera animalului flexibilitatea necesara pentru a utiliza propria matase. Cefalotoracele are de obicei patru perechi de ochi simpli, care tind sa fie mai mari la paianjenii care vaneaza si mai mici la cei care creaza panze cu modele complicate. Fiecare prima pereche de clesti, sau chelicerae, are un colt prevazut cu o deschidere prin care este eliberata otrava provenita de la o glanda din capatul clestelui. Urmatoarele doua parti ale corpului se numesc pedipalp, seamana cu niste picioare, dar sunt in general modificate pentru a deveni un fel de antene. La mascul, pedipalpul are un „organ de palpare”, folosit in reproducere. Pe cefalotorace se afla si patru perechi de picioare folosite pentru mers. Pe abdomen se afla clesti modificati, folositi pentru a secreta matasea. Deschiderile de pe abdomen duc la plamanii-carte, numiti asa datorita structurii stratificate, sau la un sistem de tuburi(trahee) folosite pentru a cara aerul. La unele specii pot fi intalnite ambele feluri de respiratie.&lt;br /&gt;Sistemul digestiv al paianjenilor este adaptat numai pentru mancarea lichida, deorece animalele isi digera in general prada in afara corpului, iar apoi ingurgiteaza lichidul. Creierul este destul de complex. Diferite parti ale lui sunt dezvoltate, in functie de modul in care isi localizeaza prada: prin vedere sau prin atingere.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Veninul&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Paianjenii sunt in general carnivori si se hranesc numai cu hrana vie, pe care o pot strivi cu clestii, sau ii pot injecta un venin. Muscatura unor paianjeni mari poate fi dureroasa, dar majoritatea sunt prea mici pentru a patrunde prin pielea umana, si doar cateva specii sunt periculoase pentru om. Printre acestea se numara „vaduva neagra” si rudele sale apropiate, care insa nu sunt agresive si musca oamenii doar in aparare. Muscatura este dureroasa si este urmata de lesin, dificultati in respiratie. Ea este doar rareori fatala, mai ales la adultii sanatosi. Totusi, trebuie acordate ingrijiri medicale cat mai repede cu putinta.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Matasea&lt;br /&gt;   &lt;br /&gt;Matasea paianjenilor este o proteina fibriloasa care este secretata ca un lichid si care formeaza un polimer care prin intindere este mai rezistent ca otelul si foarte elastic. Un singur paianjen poate crea mai multe feluri de matase. Cu toate ca si alte nevertebrate secreta matase, paianjenii folosesc aceasta abilitate in cele mai multe moduri. De exemplu, ei formeaza fire care ii ajuta sa-si gasesca drumul si nu ii lasa sa cada.. Paianjenii mici, dar mai ales cei tineri, formeaza parasute care ii ajuta sa fie carati de vant, uneori pe sute de kilometri. Masculul utilizeaza matasea pentru a transfera sperma femelei, iar aceasta face gogosi de matase. Matasea este folosita pentru a construi cuiburile si pentru a le alinia. Cea mai familiara, si totusi cea mai uimitoare utilizare este in construirea de capcane pentru insecte, numite „panze”. Odata ce prada este prinsa, paianjenul o infasoara din nou in matase.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Diferitele panze de paianjen ofera un exemplu remarcabil a evolutiei comportarii instictive. Painjenii nu trebuie sa invete sa faca panze, dar poate adapta tehnica la conditii speciale, cum ar fi lipsa greutatii din navele spatiale. Cele mai simple sunt neregulate si intinse la suprafata pamantului. Cele mai avansate sunt deosebit de elaborate si orientate in asa fel incat sa intercepteze traiectoria insectelor zburatoare. Formarea panzei este un proces complex ce presupune o combinatie de bucati lipicioase cu unele ne-lipicioase. Cateodata mai multi paianjeni formeaza un fel de panza comuna, dar in general paianjenii nu sunt sociabili. Asemenea paianjeni se bazeaza in cea mai mare parte pe pipait.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Paianjenii vanatori&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Pe langa paianjenii ce fac panze, multi paianjeni isi vaneaza prada sau stau si o asteapta. Vanatorii se bazeaza pe vedere daca vaneaza ziua si pe pipait daca vaneaza noaptea. Paianjenii „saritori” organzeaza ambuscade pentru a-si prinde prada, iar unii dintre ei se camufleaza pe flori prin culoare sau prin forma corpului.sau prin ambele.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Reproducerea&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Paianjenii au doua sexe, iar ouale trebuie fertilizate. Deschiderile genitale ale masculului si femelei se afla pe abdomen, dar organele copulatorii ale masculului sunt structuricomplicate aflate pe clesti. El secreta matase in care depoziteaza sperma, apoi o deplaseaza pana la organele palpale. Dupa ce sperma a fost transferata femelei, ea poate fi pastrata in corpul ei pentru o perioada mai lunga de timp.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Ritualul de imperechere este deseori compicat. Masculii utilizeaza matasea pentru a-si recunoaste partenera, sau isi semnaleaza apropierea smulgand bucati din panza femelei. La paianjenii cu vedere dezvoltata, ritualul de imperechere este asociat cu culori stralucitoare. Masculul trebuie sa evite sa fie confundat cu hrana femelei de catre acesta.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Masculii sunt cateodata mult mai mici decat femelele. Aceasta se observa cand femela se opreste intr-un loc. Masculii se maturizeaza mai repede si cu cat ajung mai repede la o femela, cu atat exista sanse mai mari sa se reproduca.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Ouale paianjenilor sunt protejate in gogosi de matase.Femela le poate pazi sau le poate lua cu ea. La unele specii, puii raman cu mama pentru o perioada mai lunga si sunt carati pe corpul ei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;br /&gt;Importanta&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Ca pradatori ai unor insecte sau animale mici, paianjenii sunt in general folositori oamenilor, cu toate ca unii se hranesc cu insecte polenizatoare ca albinele. Ei sunt o sursa de prada pentru alte animale ca unele viespi care paralizeaza paianjenii si isi depun ouale pe corpul lor. Folosirea matasii pentru imbracaminte nu a avut succes economic, dar este folosita pentru instrumente optice de mare precizie. Cu toate ca paianjenii au ocupat locuri importante in diferite mitologii, astazi ei sunt considerati respingatori, datorita aspectului grotesc si a faptului ca se ascund in locuri intunecate, dar si datorita exagerarii toxicitatii lor.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Clasificare stiintifica:  Paianjenii formeaza ordinul Araneae in clasa Arachnida. Sunt cunoscute 105 familii de paianjeni si 10 familii disparute. In general sunt acceptate doua subordine. Subordinul Mesothelae contine cateva forme primitive. Subordinul Opisthothelae contine infra-ordinul Mygalomorphae, care consta din formele cu „falci drepte”, de obicei mari, ca paianjenul-cartita si tarantula, si infra-ordinul Araneomorphae, ai carui membri au cheliceraele modificate si mai eficiente; contine formele cele mai comune si mai remarcabile: tesatorul orb, paianjenul-lup si paianjenii saritori. Unii paianjeni (cribellate-araneomorphs) au glanda cribellum, care ajuta la producerea matasii.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;SPECII DE PAIANJENI&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Tarantula, este numele unei specii europene a paianjenului-lup, a carei muscatura nu este periculoasa. In America, numele acesta este dat tarantulei americane. Acestia sunt paianjeni mari, parosi, care se intalnesc in sud-vestul Statelor Unite, America Centrala si de Sud, si in alte regiuni tropicale ale continentului american. Se hranesc cu insecte si mici animale. Muscatura ei este dureroasa, dar niciodata pana acum nu a fost mortala.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Clasificare stiintifica Tarantula apartine ordinului Araneae. Cea europeana apartine familiei Lycosidae. Este clasificata ca Lycosa tarentula. Tarantula americana apartine familiei Theraphosidae. Specia cea mai numeroasa este clasificata ca Eurypelma californica.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Vaduva Neagra este un nume comun pentru oricare din cele cateva specii inrudite. Specia predominanta traieste la tropice, dar si in sudul Statelor Unite si chiar in Canada. Produce o panza neregulata pe campuri. Corpul femelei este lung de 1,2cm, negru, cu un semn rosu in forma de ceas pe abdomen. Masculii Au numai 0,6cm si au patru perechi de puncte rosii pe marginile abdomenului. Ei sunt vazuti foarte rar si sunt nepericulosi. Femela poate devora masculul dupa imperechere, de unde si numele dat speciei, dar acesta practica nu este rara printre paianjeni. Muscatura femelei este otravitoare pentru oameni si este urmata de durere si tumefiere locala, stare de voma, dificultati in respiratie si cateodata de moarte. Veninul, o neurotoxina, afecteaza copiii mai sever decat pe adulti. Cu toate acestea, paianjenul nu este agresiv si musca oameni numai ca aparare.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Clasificare stiintifica Vaduva Neagra formeaza genul Latrodectus in familia Theridiidae. Numele acesta este aplicat mai ales speciei Latrodectus mactans.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Retrasul Maro, este numele unui paianjen mic, maroniu, care traieste mai ales in centrul si sudul Statelor Unite. Mai este cunoscut si ca paianjenul-vioara, deoarece are un semn in forma de vioara pe cefalotorace. Are aproximativ 1cm lungime si sase ochi. Face o panza deasa, care poate fi intalnita in zone retrase printre stanci sau in case. Muscatura lui produce moartea tesuturilor, iar reactiile adverse pot provoca moartea. Paianjenul poate trai pana la 10 ani. Alte specii inrudite se intalnesc in Marea Mediterana, Africa si America.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Clasificare stiintifica Paianjenul acesta apartine familiei Loxocelidae din ordinul Araneae. Este clasificat ca Loxosceles reclusa.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Paianjenul-cartita este numele dat unor paianjeni tropicali, mari, parosi dar nepericulosi, care traiesc sub pamant. Ei sapa cuiburi lungi prin pamant pe care le tapeteaza cu matase, iar la intrare fac o usa oblica, articulata, care se potriveste perfect. Aceasta este facuta deseori din straturi alternatve de pamant si matase. Usa este acoperita cu pamant sau iarba, deghizand intrarea. O specie din Statele Unite sapa gauri de 30 cm lungime si 2,5 cm diametru.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Cuiburile sunt in general grupate. Puii traiesc aici cateva saptamani, apoi pleaca si isi fac propriile cuiburi. Ei traiesc mancand furnici si alte insecte.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Clasificare stiintifica Paianjenii-cartita formeaza familia Ctenizidae din ordinul Araneae. Specia cea mai comuna este clasificata ca Bothriocyrtum californicum.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;PSEUDO-PAIANJENI&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Paianjenul de camp este numele dat unei specii de arahnide. Paianjenul de camp seamana cu un paianjen adevarat, dar are abdomenul segmentat si picioare foarte lungi. Se hranesc cu insecte mici.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Clasificare stiintifica Painajenul de camp apartine ordinului Opiliones.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Paianjenul de mare este un animal marin asemanator unui paianjen, ce traieste de obicei langa mal, mergand pe fundul oceanului sau tarandu-se printre plante si colonii de animale marine. Unii se fixeaza de cochilia scoicilor. Cele 600 de specii au de la 2mm(in zonele tropicale) la 50cm la unele forme ce traiesc in ape adanci.&lt;br /&gt;De obicei are doua perechi de ochi simpli, un proboscis tubular foarte lung si trei perechi de apendici. Cu proboscis-ul suge sucurile unor meduze. Prima pereche de apendici tine hrana si curata gura care este o mica deschidere la capatul proboscis-ului. Cea de-a doua pereche este folosita ca picioare. Cea de-a treia pereche este specializata la mascul in tinerea oualelor. Trunchiul alungit are patru segmente, fiecare cu o pereche de picioare lungi. Segmentul abdominal, cateodata unit cu capul este doar un canal alimentar. Organele sexuale sunt pe picioare.&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;Multumesc!&lt;/div&gt;</description><thr:total xmlns:thr="http://purl.org/syndication/thread/1.0">0</thr:total><author>noreply@blogger.com (denyys)</author></item><item><title>Lumea animalelor</title><link>http://blackcl.blogspot.com/2009/05/lumea-animalelor.html</link><category>Lumea animalelor</category><pubDate>Wed, 6 May 2009 10:00:00 -0700</pubDate><guid isPermaLink="false">tag:blogger.com,1999:blog-3097457046070792701.post-4675371368521822753</guid><description>Lumea animalelor&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Inca de la nastere, animalele poseda instincte. Biologii contemporani recunosc doar cinci instincte fundamentale: cel al foamei, al reproducerii speciei (inclusiv cresterea si ingrijirea), instinctul somnului, al ingrijirii invelisului exterior al corpului, precum si instinctul contactului social. Aceste instincte apar ca o necesitate vitala a animalului, independent de faptul, daca sant sau nu stimulate din exterior. Astfel, unui animal nu-i trebuie numaidecat sa vada hrana pentru ca sa simta ca ii este foame, nu e nevoie sa i se aduca aminte ca ii trebuie culcus cand se simte obosit sau ca a venit timpul sa-si curete blana… Un exemplu clar al unui instinct innascut este experimentul unui englez. Convins ca nu exista astfel de instincte la animale, el a inchis o pasare, inca de la nastere, intr-o incapere izolata acustic si a constatat cu stupoare ca ea a invatat sa cante fara ajutorul cuiva.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Aici apare fireasca intrebare: oare noi, oamenii nu simtim, la fel ca animalele, foamea? Oare nu este gata de orice pentru a-si apara copilul si o ursoaica, sa zicem, si o femeie? Cine pe cine a invatat atatea lucruri asemanatoare: animalul de la om sau omul de la animal? Si nu-s doar aceste 2 exemple un argument in favoarea tezei ca legaturile intre oameni si animale sant indisolubile? Desigur ca da.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;“Dreptul de proprietate” al fiintelor din jur&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;De ce privighetoarea canta anume noaptea? Ar insemna aceasta o pasiune pentru luna sau o dragoste pentru intuneric? Nicidecum! Cu anumite intreruperi, privighetoarea canta noaptea pentru ca speciei sale ii este caracteristic un anumit sistem de digestie, conform caruia aceasta pasare trebuie sa manance la fiecare patru sau cinci ore. In acest timp ea mananca omizi si prin ciripitul sau ii previne pe rivali sa se tina la distanta de teritoriul ce-l poseda. Cand se incaiera doi lupi (fie chiar din cauza incalcarii granitelor, teritoriului strain) si unul din ei isi da seama ca nu este in stare sa mai reziste, el expune adversarului grumazul neaparat, prin care trece vena jugulara.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Insa animalul biruitor, in virtutea unui “cod de onoare” lupesc, nu se va folosi nici odata de aceasta ocazie - de a se razbuna pe rivalul sau. Curios, cu cateva clipe inainte el cauta cu toata furia sa obtina aceasta posibilitate, dar a fost de ajuns ca dusmanul sau sa-i ofere de buna voie grumazul, care se afla doar la un tol de coltii invingatorului, pentru ca acesta sa puna de odata capat incaierarii. De ce? Ce insusire a invins “firea sangeroasa a fiarei”? Fara folosirea cuvantului “cinste” - o notiune in exclusivitate umana – toate acestea nu pot fi explicate.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;O alta particularitate a caracterului lupilor este sentimentul “propriei demnitati”. Daca dintr-o cauza oarecare relatiile cainelui cu omul care lucra cu el se stricau, animalul incepea sa se linguseasca, parca cerandu-si iertare pentru greseala comisa adesea de stapan. Lupii insa au alt caracter – sant foarte exigenti fata de purtarea omului. Daca acesta isi iese din sarite si se adreseaza unui lup cu voce ridicata ori daca din greseala il calca pe laba, fiara isi pierde pentru totdeauna atasamentul fata de acel om. Orice incercare de a recapata prietenia de odinioara va fi zadarnica – animalul parca simte ca increderea ce a avut-o in om a fost subminata.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;“Dreptul de proprietate” exista si la caini. Nu o data am observat cum un caine miroase un copac, un tufis sau coltul unei case. Aceasta deoarece cainii isi marcheaza teritoriul cu o substanta perceputa numai de ei. Atunci cand cainele – stapan simte prezenta unui strain, il ataca, iar strainul nu are dreptul sa riposteze , chiar daca este mai puternic, ci trebuie sa se departeze de acea zona, fara a crasni macar din dinti.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Multe animale permit anumitor indivizi si chiar unor grupuri intregi sa ocupe locurile pe care si le aleg si sa-si construiasca fara nici o teama vizuini sau cuiburi. S-ar parea ca pasarile ori animalele mai puternice ar putea foarte usor sa se debaraseze de vecinul lor mai slab; insa in limitele uneia si aceleiasi specii, unde exista un anumit sistem ierarhic, “stapanul” recunoscut de toti tine seama de dreptul de proprietate al celui mai slab ca el.&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;Multumesc!&lt;/div&gt;</description><thr:total xmlns:thr="http://purl.org/syndication/thread/1.0">0</thr:total><author>noreply@blogger.com (denyys)</author></item><item><title>Cum sa-ti faci un site pe net, gratuit?</title><link>http://blackcl.blogspot.com/2009/05/cum-sa-ti-faci-un-site-pe-net-gratuit.html</link><category>Cum sa-ti faci un site pe net</category><category>gratuit?</category><pubDate>Wed, 6 May 2009 09:58:00 -0700</pubDate><guid isPermaLink="false">tag:blogger.com,1999:blog-3097457046070792701.post-6967346604597192789</guid><description>&lt;p&gt;Mai multa lume m-a intrebat acest lucru, probabil dupa ce au vazut acest blog. Pai, in primul rand trebuie sa stii ce vrei sa iti faci: un site sau un blog. Este o diferenta, clar.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Daca vrei sa-ti deschizi un &lt;strong&gt;blog&lt;/strong&gt;, pentru inceput poti incerca platforme romanesti gen weblog.ro sau voce.ro, sau, cele mai cunoscute si mai folosite - wordpress.com si blogspot.com.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;In al doilea rand, ar fi bine sa ai ceva cunostinte de HTML si PHP, dar, daca chiar nu ai habar de asa ceva, nu dispera. Exista o solutie si pentru asta, puteti folosi niste programe pentru incepatori, mai usoare, de genul &lt;em&gt;WebPageMaker&lt;/em&gt; sau &lt;em&gt;WebsiteBuilder&lt;/em&gt; care va vor ajuta in acest proces. Daca mai stiti cate ceva, puteti incerca si &lt;em&gt;Dreamwaver&lt;/em&gt;, care e ceva mai complex si mai inteligent.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;In al treilea rand, trebuie sa te gandesti daca vrei sa faci ceva serios cu site-ul si sa il tii o perioada mai lunga de timp, sa ai ceva credibilitate cu el si sa poti castiga si niste bani cu el, iti recomand sa iti cumperi un domeniu propriu si un host serios. Tot la capitolul “&lt;strong&gt;vreau sa fac bani cu site-ul meu!&lt;/strong&gt;“, daca vrei sa castigi ceva mai bine, iti trebuie un numar considerabil de vizitatori si iti recomand sa iti faci site-ul in limba engleza, pentru a fi accesibil unui public mult mai larg. In Romania si, in general, reclamele in romana, sunt platite mult mai prost, industria de advertising fiind inca in faza de dezvoltare si nicidecum de maturitate. Ma voi rezuma doar la atat deocamdata, nu vreau sa vin cu lectii de SEO, webdesign sau alte nebunii, pentru ca nici eu nu stapanesc pe deplin aceste domenii.&lt;/p&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;Multumesc!&lt;/div&gt;</description><thr:total xmlns:thr="http://purl.org/syndication/thread/1.0">0</thr:total><author>noreply@blogger.com (denyys)</author></item><item><title/><link>http://blackcl.blogspot.com/2009/05/cum-sa-faci-un-post-de-radio-pe.html</link><category>Cum sa-ti faci un post de radio</category><category>gratuit?</category><pubDate>Wed, 6 May 2009 09:50:00 -0700</pubDate><guid isPermaLink="false">tag:blogger.com,1999:blog-3097457046070792701.post-758553831417758968</guid><description>&lt;div class="info"&gt;      &lt;span class="valign"&gt;&lt;b&gt;Cum sa faci un post de radio pe internet, gratuit&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;?&lt;span class="valign"&gt;&lt;/span&gt;    &lt;/div&gt;              &lt;p&gt;Pentru ca am avut mare succes cu acest tutorial si m-am facut cunoscut rin acest tutorial am decis sal pun si pe acest blog.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Coditii pe care trebuie sa le indepliesti inainte de a te apuca:&lt;/p&gt; &lt;p&gt;- Viteza la internet cat mai mare, nu se accepta dial-ul sau conexiune sub 1Mbps&lt;/p&gt; &lt;p&gt;-Cunostiite despre ip-uri, porturi, calculatoare, daca esti praf nu te apuca.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;-Sa nu fii in retea pentru ca iti trebuie ip-public si trebuie sa te rogi de admin.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;- Daca ai internet de la ClickNet trebuie sa stii sa configurezi routerul, sau daca  ai router&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;span style="font-size: small;"&gt;A.Descarcarea utilitarelor necesare pentru a va crea radio-ul&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Pentru a va crea propriul post de radio, trebuei mai intai sa descarcati de pe internet cateva utilitare:&lt;br /&gt;1)NullSoft Winamp&lt;br /&gt;NullSoft WinAmp reprezinta unealta de baza cu ajutorul careia veti emite pe internet sau cu care va veti conecta la un alt server deja existent. Pentru a il descarca de pe internet dati click pe link-ul de mai jos:&lt;br /&gt;&lt;a href="http://www.winamp.com/player/free.php" target="_blank"&gt;http://www.winamp.com/player/free.php&lt;/a&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;2)SHOUTcast server&lt;br /&gt;Acest program va permite sa va lansati pe internet propria statie de radio. Urmariti acest link pentru a descarca acest program:&lt;br /&gt;&lt;a href="http://www.shoutcast.com/download/files.phtml" target="_blank"&gt;http://www.shoutcast.com/download/files.phtml&lt;/a&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;3)SHOUTcast plug-in&lt;br /&gt;Un plug-in de WinAmp cu ajutorul caruia va veti putea configure serverul de internet din interiorul programului. Acesta este accesibil pentru descarcare la:&lt;br /&gt;&lt;a href="http://yp.shoutcast.com/downloads/shoutcast-dsp-1-9-0-windows.exe" target="_blank"&gt;http://yp.shoutcast.com/downloads/shoutcast-dsp-1-9-0-windows.exe&lt;/a&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;span style="font-size: small;"&gt;B. Configurarea utilitarelor pentru a putea emite&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;span style="font-size: small;"&gt;- Inainte de a putea emite, exista cateva setari pe care va trebui sa le faceti.&lt;br /&gt;Intrati in folder-ul in care ati instalat SHOUTcast server si deschideti aplicatia sc_serv.exe.&lt;br /&gt;Din optiunile existente in toolbar-ul de sus alegeti Edit Config&lt;br /&gt;- In aceasta fereastra trebuie sa cautati o linie cu textul Password= .Cand ati gasit aceasta linie schimbati ceea ce scrie dupa semnul egal (“=”) cu parola dorita pentru serverul dumneavoastra. Spre exemplu daca parola pentru server as vrea sa fie “Test” as scrie:&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;- Salvati schimbarile facute in acest fisier si inchideti-l.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;- Acum sunteti din nou in fereastra sc_serv.exe. Sunteti anuntat ca trebuie sa restartati aplicatia pentru ca schimbarile sa ia efect. Selectati OK din casuta de dialog si din fereastra sc_serv.exe alegeti Kill Server.&lt;br /&gt;- Deschideti din nou aplicatia sc_serv.exe si lasati-o sa ruleze.&lt;br /&gt;- Deschideti WinAmp si apsati Ctrl + P pentru a deschide fereastra Preferences.&lt;br /&gt;- Selectati din optiunile existente DSP/Effects&lt;br /&gt;- In lista din dreapta selectati Nullsoft SHOUTcast Source DSP dupa care apasati butonul Configure active plug-in.&lt;br /&gt;- In fereastra aparuta selectatia optiunea Encoder si faceti urmatoarele setari:&lt;br /&gt;1. In lista de encodere alegaeti Encoder 2&lt;br /&gt;2. La encoder type alegeti MP3 Encoder&lt;br /&gt;3. La encoder settings , in functie de conexiunea detinuta veti allege:&lt;br /&gt;a. Pt dial-up (minim 56 kbps) – 32 kbps 22050 khz, Stereo&lt;br /&gt;b. Pt cablu Tv (intre 64K – 256K) – 64kbps 44100 khz, Stereo&lt;br /&gt;c. Conexiune cu viteza mai mare de 256 K – 128 kbps 44100 khz, Stereo&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;span style="font-size: small;"&gt;&lt;br /&gt;- Acum dati click pe optiunea Output si alegeti din lista disponibila Output 2.&lt;br /&gt;- Dati click pe butonul Connection si la campul Password scrieti parola pe care ati scris-o si in fisierul text deschis mai devreme (ex: “Test”);&lt;br /&gt;- La Optiunea Encoder alegeti 2.&lt;br /&gt;- Acum dati click pe butonul Yellowpages.&lt;br /&gt;- Bifati optiunea Make this server public.&lt;br /&gt;- In campul Description scrieti numele radio-ului dumneavoastra.&lt;br /&gt;- Bifati optiunea Enable Title UpDates.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;- APSATI BUTONUL CONNECT&lt;/p&gt; &lt;p&gt;- Din acest moment emiteti pe internet. Pentru ca altii sa se conecteze la statia dumneavoastra:&lt;/p&gt; &lt;p&gt;- Trebuie sa va stiti ip-ul. De ex: daca ip-ul dumneavoastra este 123.123.123.123 atunci ei trebuie sa deschida WinAmp si sa apese CTRL + L iar in casuta ce se deschide vor scrie &lt;a href="http://123.123.123.123:8000/" target="_blank"&gt;http://123.123.123.123:8000/&lt;/a&gt; .&lt;/p&gt; &lt;p&gt;- Forma generala este: &lt;a href="http://ip-ul/" target="_blank"&gt;http://ip-ul&lt;/a&gt; serverului:8000/listen.pls&lt;/p&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;Multumesc!&lt;/div&gt;</description><thr:total xmlns:thr="http://purl.org/syndication/thread/1.0">0</thr:total><author>noreply@blogger.com (denyys)</author></item><item><title>Cascada Niagara- Compunere realizata de Denys</title><link>http://blackcl.blogspot.com/2009/04/cascada-niagara-compunere-realizata-de.html</link><category>Cascada Niagara- Compunere realizata de Denys</category><pubDate>Fri, 24 Apr 2009 04:40:00 -0700</pubDate><guid isPermaLink="false">tag:blogger.com,1999:blog-3097457046070792701.post-2582429259454214352</guid><description>Este vara . Apa Cascadei Niagara nelinistita, cerul are multi nori suri pe el.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Un stol de pelicani zboara pe deasupra apei. Se invart in cercuri si parca fac un dans artistic. Unul s-a asezat pe o piatra de pe Insula Caprelor, pe care apa lacurilor Ernie si Ontario o inconjura. Pelicanul are niste pene albe ca spuma laptelui, un cioc ascutit si este destul de mare.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Am ajuns in barca 'The Maid of the Mist' care navigheaza pana sub caderea de apa a cascadei Horseshoe (potcoavei) si inapoi la locul de plecare.&lt;br /&gt;Barca are 2 etaje . In barca intra aproximativ o suta de oameni. Aceasta nu este foarte moderna, dar este foarte rezistenta, deoarece face fata la avantul valurilor foarte&lt;br /&gt;puternice provocate de caderea apei. Langa 'Cascada potcoavei' este o ceata foarte densa si aerul este invadat de stropi marunti de apa, dar este o aventura minunata.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Acum ma duc cartre scarile care conduc sub cascada. Acestea(scarile) sunt destul de periculoase deoarece sunt din lemn si lemnul, in contact cu apa se umfla si sunt asamblate de muncitori, nu de masinarii. Dar, am curaj si urc pe ele. Cu cat urc mai spre cascada, cu atat atmosfera se umple cu mai multi stropi de apa. In sfarsit ajung sus, foarte aproape de caderea apei. Acolo, stau putin si ma minunez cat de repede curge apa. Si apoi urc inapoi pana intr-un magazin de suveniruri.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Acum ma duc cu un lift pe podul care, in trecut, facea legatura intre SUA si Canada. Acesta are o inaltime foarte mare. Acum am ajuns sus. Eu nu pot sa ma uit in jos pentru ca am rau de inaltime, dar pot sa ma uit spre cascada care este la aproximativ 100 metri de turn. Aceasta arata superb, apa curge furtunos, pearca ar fi nervoasa si ceata seamana cu o perdea in fata unui geam.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;In aceasta zi mi-am dat seama ca nimic din natura nu poate fi mai frumos decat o cascada care curge cu o mare furie.&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;Multumesc!&lt;/div&gt;</description><thr:total xmlns:thr="http://purl.org/syndication/thread/1.0">0</thr:total><author>noreply@blogger.com (denyys)</author></item><item><title>Referat Big Bang</title><link>http://blackcl.blogspot.com/2009/04/referat-big-bang.html</link><category>Referat Big Bang</category><pubDate>Fri, 24 Apr 2009 04:02:00 -0700</pubDate><guid isPermaLink="false">tag:blogger.com,1999:blog-3097457046070792701.post-8309281316468726625</guid><description>Pamantul era fara forma si gol, si intunric era peste fata adancului si duhul lui Dumnezeu se misca peste intinderea apelor.Si Dumnezeua zis:Sa fie lumina!Si a fost lumina. Dumnezeu a vazut ca lumina rea buna, si Dumnezeu a despartit lumina de intuneric.Dumnezeu a numit lumna zi, iar intunericul l-a numit noapte.Astfel a fost seara si a fost dimineata: ziua dintai”(Geneza,I cap.V.T.)&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Oameni de stiinta sustin cu totul o alta teorie, cunoscuta sub numele de Big Bang sau teoria exploziei universale.Aceasta teorie se rezuma satfel: acum aproximativ 14 mliarde de ani, energia, spatial, material si timpul ar fi fost parti componenete ale unei “mingi de foc” care ar fi avut o presiune imensa.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;La un moment dat.”mingea de foc” explodat, dand nastere corpurilor ceresti(sistemul solar, stelele, asteroizi, sateliti, materie formata din nebuloase, nori de gaze si praf)..Sa ne intoarcem privirea atenti , in timp, la inceputul inceputurilor cand Universul are un diametru de-28cm, de o suta de miliarde de ori mai mic decat diametrul unui atom de H, LA10-43 secunde de la Big Bang. El este inimaginabil de fierbinte si dens.In acest punct toate energiile sunt unificate formand asa zisa supermare unificare.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Am, ajuns deci la 10-35s dupa Marea Explozie sau astfel spus suntem la 0,......01(35 de zerouri)secunde dupa Big Bang. Energiile care s-au dezvoltat atunci au fost imense. La energia de 10 la 15 gravitatia s-a desprins de celelalte tipuri de forte:electromagnetica ,cea tare si cea slaba.Universul a fost aproximativ egal ca marime cu orbita Pamantului in jurul Soarelui si era de un million de milioane de ori mai dens decat nucleul unui atom.Materia era reprezentata initial prin particule elementare si antiparticule. Ca urmare a expansiunii, material se racea incat la dublarea volumului se injumatatea valoarea temaperaturii.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Pana la 10 -6 au loc procese in care particulele si aniparticulele lor se anihileaza dand nastere la lumina(fotonii) existand o interactiune constanta intre materie, antimaterie si radiatie. Este momentul cand are loc un eveniment foarte important: quarqurile se unesc cate trei pentru a forma hadronii.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Din acest moment exista impreuna atat protonii si neutronii cat si electronii, deci sunt asigurate toate conditiile propice pentru forma atomii. Materia era alcatuita la o secunda dupa explozie din electroni si protoni, cu antiparticulele lor, dar si din neutroni. Tot la o secunda de la marea explozie, Universul s-a extins, jungand la o marime comparabila cu cea a Sistemului nostru Solar. Reactia de fuziune nucleara s-a realizat dupa aproximativ 100 de sec de la marea explozie cand s-au format primii atomi, cei de H si de He prin unirea protonilor cu neutronii, care se gasesc pretutindeni in Univers.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Intreaga materie existenta s-a grupat, sub actiunea gravitatiei, in nori uriasi:galaxii care cuprind mrld de stele, spre exemplu galaxia noastra, Calea Lactee. Teoria Big Bang e cea mai simpla explcatie data de oamenii de stiinta asupra modului formarii Universului si acceptata de majoritatea astronomilor. Teoria ar putea fi dovedita prin capatrea unor radiatii venite din spatiu, despre care se crede ca ar fi resturi din caldura initiala a Universului. N.A.S.A. intrerprinde cercetari privind acest fenomen. In concluzie, am putea spune ca nu avem dovezi graitoare si nici certitudine asupra originii si formarii Universului, putem insa sa afirmam cu tarie ca Universul exista, e in continua expansiune, iar noi suntem parte componenta a lui.&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;Multumesc!&lt;/div&gt;</description><thr:total xmlns:thr="http://purl.org/syndication/thread/1.0">0</thr:total><author>noreply@blogger.com (denyys)</author></item><item><title>Referat John Cena</title><link>http://blackcl.blogspot.com/2009/04/referat-john-cena.html</link><category>ceva despre John Cena</category><pubDate>Fri, 24 Apr 2009 03:41:00 -0700</pubDate><guid isPermaLink="false">tag:blogger.com,1999:blog-3097457046070792701.post-8976415205863851866</guid><description>Primul meci televizat în WWE a lui Cena a fost cel cu Kurt Angle,pe care aproape l-a învins,ieşind dintr-un Angle Slam, dar prins într-un submission numit "Angle Lock" pierzând meciul. Cena a primit o şansă la titlul WWE după ce campionul Brock Lesnar aproape că şi-a incheiat cariera după un meci între ei. În timpul feud-ului dintre cei doi,Cena a dezvăluit o noua mişcare de final numită FU.Cena nu a reuşit să câştige centura WWE.Mai târziu a devenit face şi a început un nou feud cu Lesnar, de partea echipei Team Angle contra Team Lesnar,stabilind semnătura lui, numită "you can't see me".&lt;br /&gt;2004&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Incepând din 2004, popularitatea lui Cena a început să crească.La începutul anului a participat la PPV-ul anual "Royal Rumble" rămas printre ultimi 6 în ring,dar eliminat de Big Show.După eliminare,a început un feud între el şi Big Show,rezultând luarea titlului US de la Big Show de către Cena la WrestleMania 20. În iulie,i-a fost luat titlul de către Managerul General Kurt Angle,cu care avea o relaţie proastă cu el,după ce l-a atacat. Cena şi-a recăpătat titlul US la PPV-ul anual No Mercy. Peste o vreme Cena pierde din nou titlul in fata colegului de la WWE – Carlito. Se spune ca in acea perioada Cena a fost injunghiat in rinichi de unul din bodyguarzii lui Carlito. Asta l-a facut sa stea pe tusa o luna.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;2005&lt;br /&gt;Pe 3 aprilie, La WrestleMania 21, Cena l-a învins pe JBL pentru a câştiga titlul WWE.El şi-a modificat centura, facând-o similiară cu cea US. Pe 6 iunie, la RAW,John Cena a devenit primul wrestler selectat în anualul draft lottery, când Eric Bischoff l-a trimis din SmackDown! in RAW. Pe 22 august,Cena l-a învins pe Jericho într-un meci "You're Fired" pentru centura WWE-ţinând cont de interferenţa lui Bischoff, facându-i un lob low lui Cena.Dupa meci, Kurt Angle a intrat în ring, atacându-l pe Cena.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;După câteva săptămâni, Angle şi Cena au avut un meci la Unforgiven, unde Cena l-a lovit pe Angle cu centura WWE, pierzând prin descalificare, dar ramânând campionul WWE.Cei doi s-au întâlnit din nou la Survivor Series, unde Cena a câştigat curat. Noaptea următoare, Bischoff l-a trimis pe Cena în ring, contra Kurt Angle şi Chris Masters într-un meci de tip Triple Threat Submission pentru titlul WWE, unde Cena a câştigat facându-l pe Chris Masters să renunţe la meci, facând pentru prima data cea de a doua sa manevră de final numită STFU.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Când Vince McMahon s-a întors la RAW,pentru a-l necăji pe Bischoff in Decembrie,Cena l-a ajutat pe Vince McMahon să îl scoată pe Bischoff din peisaj,facându-i un FU.Cena a reuşit cu succes să îşi menţină tilul WWE într-un Elimination Chamber în ianuarie la New Years Revolution.După meci,Vince McMahon a apărut în culise şi a anunţat că Cena va trebui să îşi apere titlul din nou,dar de data asta împotriva lui Edge.Cena a încasat două spear-uri sângeroase de la Edge, fiind învins prin pin fall,iar Edge a devenit noul Campion WWE.&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;Multumesc!&lt;/div&gt;</description><thr:total xmlns:thr="http://purl.org/syndication/thread/1.0">0</thr:total><author>noreply@blogger.com (denyys)</author></item><item><title/><link>http://blackcl.blogspot.com/2009/04/ce-au-in-comun-o.html</link><category>Site-uri....</category><pubDate>Tue, 14 Apr 2009 12:32:00 -0700</pubDate><guid isPermaLink="false">tag:blogger.com,1999:blog-3097457046070792701.post-8736194887197543361</guid><description>&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;                                                                                                  &lt;/span&gt;&lt;span style="color: rgb(51, 255, 51);"&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Site-uri jocuri&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;http://lzone.ucoz.com/&lt;br /&gt;http://onlyzombie.com/news.php&lt;br /&gt;http://downloadfree.dmon.com/&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;                                              &lt;span style="color: rgb(51, 51, 255);"&gt;Site-uri muzica&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;radiofly.ws&lt;br /&gt;muzica9.ro&lt;br /&gt;ten28.com&lt;br /&gt;ten28.ro&lt;br /&gt;                                               Site-uri muzica online&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;youtube.com&lt;br /&gt;&lt;span style="color: rgb(102, 51, 255);"&gt;trilulilu.com&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;                                       &lt;/span&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;Multumesc!&lt;/div&gt;</description><thr:total xmlns:thr="http://purl.org/syndication/thread/1.0">0</thr:total><author>noreply@blogger.com (denyys)</author></item><item><title/><link>http://blackcl.blogspot.com/2009/04/status1-uita-te-si-tu.html</link><category>statusuri messenger</category><pubDate>Tue, 14 Apr 2009 12:32:00 -0700</pubDate><guid isPermaLink="false">tag:blogger.com,1999:blog-3097457046070792701.post-8024616959043944722</guid><description>&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status1:&lt;/span&gt;Uita-te si tu..Nu are lumea ce face decat sa imi citeasca statusul&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status2:&lt;/span&gt;As da zile de la mineee...Sa-ti dau una cat ma tineee..&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status3:&lt;/span&gt;Nu mai citi ca te bat sa mor io X(~X(&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status4:&lt;/span&gt;||)). //\\// .||)). Prea smecher sa fiu deranjat&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status5:&lt;/span&gt;Ai ceva sa-mi spui?Abtine-te :)&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status6:&lt;/span&gt;Nu enerva smecheria sau imi vei simtii furia&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status7:&lt;/span&gt;Foaieverdesolzidepesteuiteprostulcumciteste&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status8:&lt;/span&gt;Cica ala care imi citeste statusul e un animal nevertebrat.Te simti?&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status9:&lt;/span&gt;Mars de-aci..Sau treci pe invisible ca muierile&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status10:&lt;/span&gt;Fraierii nu au voie sa ma deranjeze.Te simti?&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;div class="post-body entry-content"&gt; &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status&lt;/span&gt;1. Cine se trezeste de dimineata…casca toata ziua&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status&lt;/span&gt;2. Invisible to Everyone cu iconita aia gri in stanga.&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status&lt;/span&gt;3. N-am bani de status I-am cheltuit pe avatar&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status&lt;/span&gt;4. A avea constiinta curata inseamna a avea memorie proasta.&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status&lt;/span&gt;5. Eu nu sufar de nebunie, ma bucur de ea in fiecare minut.&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status&lt;/span&gt;6. Nu beau, nu fumez, ma scol la 6 in fiecare zi, ma culc la 10, nu-mi insel nevasta. asta pana ies din puscarie&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status&lt;/span&gt;7. Pestele care lupta impotriva curentului.moare electrocutat.&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status&lt;/span&gt;8. Nu este important sa castigi…este important sa-l faci pe celalalt sa piarda.&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status&lt;/span&gt;9. A gresi este omeneste…totusi, a da vina pe altul este si mai omeneste.&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status&lt;/span&gt;10. Cel mai important nu este sa stii! Mai important este sa ai telefonul celui care stie.&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status&lt;/span&gt;11. Nu poti schimba trecutul, dar iti poti nenoroci un prezent linistit ingrijorandu-te despre viitor.&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status&lt;/span&gt;12. Invata si din greselile altora, nu vei avea timp sa le faci tu pe toate.&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status&lt;/span&gt;13. Cel ce participa la jocuri de noroc se jefuieste singur.&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status&lt;/span&gt;14. Luna de miere este un concediu pe care ni-l luam inainte de a lucra pentru un nou sef.&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status&lt;/span&gt;15. In timp de pace, copiii isi ingroapa parintii.&lt;br /&gt;In razboi, parintii isi ingroapa copiii.&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status&lt;/span&gt;16. Pesimistul zice: “Nu se poate!” Optimistul spune: “Ba se poate!” Cel harnic zice: “Am facut!”&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status&lt;/span&gt;17. Este adevarat ca “banii vorbesc”; cel mai adesea ei ne spun: “La revedere!”&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status&lt;/span&gt;18. Adu-ti aminte ce greu iti este sa te schimbi pe tine insuti si vei intelege atunci cate sanse ai cand incerci sa-i schimbi pe ceilalti.&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status&lt;/span&gt;19. Aproximativ 95% din sfaturile pe care le primesc nu au nici o valoare, dar se merita sa le aud pentru acel 5 la suta care merita toata atentia.&lt;br /&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Status&lt;/span&gt;20. Exista doua cai sigure spre dezastru: sa asculti de toata lumea si sa nu asculti de nimeni.  &lt;/div&gt; &lt;div class="post-footer"&gt; &lt;div class="post-footer-line post-footer-line-1"&gt; &lt;span class="post-author vcard"&gt; Publicat de &lt;span class="fn"&gt;cineva&lt;/span&gt; &lt;/span&gt; &lt;span class="post-timestamp"&gt; la &lt;a class="timestamp-link" href="http://statusuri-de-mess.blogspot.com/2007/10/statusuri-marfa.html" rel="bookmark" title="permanent link"&gt;&lt;abbr class="published" title="2007-10-15T10:46:00-07:00"&gt;10:46&lt;/abbr&gt;&lt;/a&gt; &lt;/span&gt; &lt;span class="reaction-buttons"&gt; &lt;/span&gt; &lt;span class="star-ratings"&gt; &lt;/span&gt; &lt;span class="post-comment-link"&gt; &lt;a class="comment-link" href="https://www.blogger.com/comment.g?blogID=6829851150893002647&amp;amp;postID=8051396079326898390" onclick=""&gt;0 comentarii&lt;/a&gt; &lt;/span&gt; &lt;span class="post-backlinks post-comment-link"&gt; &lt;/span&gt; &lt;span class="post-icons"&gt; &lt;span class="item-control blog-admin pid-1001697423"&gt; &lt;a href="post-edit.g?blogID=6829851150893002647&amp;amp;postID=8051396079326898390" title="Editaţi postarea"&gt; &lt;img alt="" class="icon-action" src="img/icon18_edit_allbkg.gif" width="18" height="18" /&gt; &lt;/a&gt; &lt;/span&gt; &lt;/span&gt; &lt;/div&gt; &lt;div class="post-footer-line post-footer-line-2"&gt; &lt;span class="post-labels"&gt; Etichete: &lt;a href="http://statusuri-de-mess.blogspot.com/search/label/status" rel="tag"&gt;status&lt;/a&gt;, &lt;a href="http://statusuri-de-mess.blogspot.com/search/label/statusuri" rel="tag"&gt;statusuri&lt;/a&gt;, &lt;a href="http://statusuri-de-mess.blogspot.com/search/label/statusuri%20beton" rel="tag"&gt;statusuri beton&lt;/a&gt;, &lt;a href="http://statusuri-de-mess.blogspot.com/search/label/statusuri%20marfa" rel="tag"&gt;statusuri marfa&lt;/a&gt;, &lt;a href="http://statusuri-de-mess.blogspot.com/search/label/statusuri%20noi" rel="tag"&gt;statusuri noi&lt;/a&gt;, &lt;a href="http://statusuri-de-mess.blogspot.com/search/label/statusuri%20si%20iar%20statusuri" rel="tag"&gt;statusuri si iar statusuri&lt;/a&gt;, &lt;a href="http://statusuri-de-mess.blogspot.com/search/label/suparare" rel="tag"&gt;suparare&lt;/a&gt;, &lt;a href="http://statusuri-de-mess.blogspot.com/search/label/super" rel="tag"&gt;super&lt;/a&gt; &lt;/span&gt; &lt;/div&gt; &lt;div class="post-footer-line post-footer-line-3"&gt; &lt;span class="post-location"&gt; &lt;/span&gt; &lt;/div&gt; &lt;/div&gt;  &lt;h2 class="date-header"&gt;12 octombrie 2007&lt;/h2&gt;  &lt;a name="2163577758681636077"&gt;&lt;/a&gt; &lt;h3 class="post-title entry-title"&gt; &lt;a href="http://statusuri-de-mess.blogspot.com/2007/10/statusuri-statusuri-si-iar-statusuri.html"&gt;Statusuri, statusuri si iar statusuri&lt;/a&gt; &lt;/h3&gt;   1. Ce fata ai cand imi citesti statusul&lt;br /&gt;2. Nu te baga in lumea drogurilor…..suntem si asa destul de multi&lt;br /&gt;3. A avea constiinta curata inseamna a avea memorie proasta.&lt;br /&gt;4. Cel care se naste sarac si urat are mari sanse ca atunci cand o sa creasca…. sa isi dezvolte ambele calitati.&lt;br /&gt;5. Cei cinstiti sunt inadaptatii societatii.&lt;br /&gt;6. Pestele care lupta impotriva curentului….moare electrocutat.&lt;br /&gt;7. Nu este important sa castigi…este important sa-l faci pe celalalt sa piarda.&lt;br /&gt;8. Nu sunt complet inutil….cel putin servesc de exemplu negativ pentru altii.&lt;br /&gt;9. A gresi este omeneste…totusi, a da vina pe altul este si mai omeneste.&lt;br /&gt;10.Cel mai important nu este sa stii!Mai important este sa ai telefonul celui care stie.&lt;br /&gt;11. Eu nu sufar de nebunie….ma bucur de ea in fiecare minut.&lt;br /&gt;12. Este bine sa lasi bautura….insa rau este sa uiti unde ai lasat-o.&lt;br /&gt;13. Banii nu fac fericirea….o cumpara gata facuta.&lt;br /&gt;14. Inteligenta ma urmareste…..dar eu sunt mai rapid.&lt;br /&gt;15. Fugi de tentatii…..dar incet sa te poata ajunge.&lt;br /&gt;16. Exista o lume mai buna…….. dar este foarte scumpa.&lt;br /&gt;17. A studia insteamna a te indoiesti de inteligenta colegului de birou.&lt;br /&gt;18. Daca o pasarica ti-a soptit ceva…..atunci inseamna ca ai inebunit pentru ca pasarelele nu vorbesc.&lt;br /&gt;19. Munca nu a omorat niciodata pe nimeni……dar de ce sa risti?&lt;br /&gt;20. Alcoolul omoara incet incet……nu conteaza, nu ma grabesc.&lt;br /&gt;21. Exista doua cuvinte care iti deschid multe usi……trage si impinge.&lt;br /&gt;22. De ce sa bei si sa conduci ….cand poti sa fumezi si si zbori?&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;Multumesc!&lt;/div&gt;</description><thr:total xmlns:thr="http://purl.org/syndication/thread/1.0">0</thr:total><author>noreply@blogger.com (denyys)</author></item></channel></rss>