Ex-primarul de Corjova, Valeriu Mițul, susține că milițienii au intimidat locuitorii în ajun, determinânu-i să nu participe la acțiunea de comemorare. După slujba de pomenire, articipanții au vizionat filmul „Masacrul inocenților”, regizat de regretatul Victor Bucătaru.

Menționăm că la acțiunea de comemorare nu au fost prezenți oficiali ai raionului Dubăsari, dar nici reprezentanți ai autorităților de la Chișinău.

Știrea Ziua Memoriei la Corjova, umbrită de prezența milițienilor și serviciilor speciale transnistrene/ GALERIE FOTO a apărut pe Moldova.org.

La Dubăsari eram în 1991, pe 25 septembrie, când mercenarii de la Tiraspol au încercat să ia cu asalt sectorul de poliție de acolo. Am trecut atunci, cu batalionul de poliție cu destinație specială peste Nistru și am ajuns la timp. Iar dimineața, la ora 7, am arestat patru autobuze care au venit din Tiraspol, cu mercenari, care se deplasau de la poliția rutieră până la podul de la Criuleni. Dar n-au reușit să iasă din autobuze, pentru că noi eram deja acolo și îi așteptam.

Adică totul a început cu mult mai devreme decât data de 2 martie și era premeditat, foarte bine gândit din timp?

Da, a fost din timp, pentru că războiul a început nu din 2 martie. El a început din `89, din `90, `91, când singura forță pe vremuri încă sovietice, unica forță capabilă în Moldova să facă față, era batalionul de poliție cu destinație specială. Eram atunci implicați în toate operațiunile necesare. Vreau să vă spun că 300 de patrioți ai Moldovei, care eram în acel batalion, ne descurcam cu toate problemele.

Cum s-a întâmplat atunci că, în primele confruntări, combatanții moldoveni n-au putut ține în fața ofensivei din partea transnistreană?

Părerea mea, a unui militar este, că am avut foarte mulți trădători în ministerele de forță. Pe lângă asta, atunci, la sfârșitul anilor `80 – începutul anilor `90, nu aveam specialiștii necesari în ale armatei. Ei au venit mai târziu, din unitățile unde-și făceau serviciul în perioada fostei Uniuni Sovietice. Iar polițiștii aveau misiunea lor, cu totul alta decât războiul.

Pilda poate fi chiar a mea. Eu, fiind ofițer în trupele de interne a fostei armate sovietice, acest „spectacol” de la noi, l-am trăit în Armenia, în conflictul cu Azerbaidjanul, și mie-mi erau cunoscute toate aceste lucruri. În 1991, în luna noiembrie, am fost scos din funcția de comandant al batalionului de poliție cu destinație specială și trimis în rezerva ministrului de Interne, unde am stat până în februarie 1992. Și, când a început războiul, acolo luptau polițiștii care, după cum vă spuneam, aveau cu totul alte misiuni. Iar ca alde mine, erau ținuți acasă – nu erau trimiși acolo să comande.

Mi-aduc aminte, în martie, a venit la mine acasă, la 1 de noapte, vicecomisarul de la Dubăsari, Dumnezeu să-l ierte, colonelul Colesnic, și mă roagă: domnule Vasile, am promit un batalion sub comandă și nu știu cum s-o fac. I-am arătat atunci, pe foaie, ce trebuie să facă: prima, a doua, a treia, cu ce arme, cum să organizeze apărarea…

În martie, când eram deja șef de Stat Major la Brigada II de Carabinieri, a fost implicat și un detașament de-al nostru pe platoul Coșnița.

D-le Severin, dar ce s-a întâmplat, de fapt, la Dubăsari pe 2 martie, atunci când au fost declanșate operațiunile militare?

Nu vreau să mint, nu știu detalii, pentru că noi am fost puși în cunoștință de cauză abia pe 3-4 martie.

Dar putea fi evitat acest conflict? Putea fi atunci găsită o soluție care să fi exclus vărsările de sânge?

Eu socot că putea fi evitat, dar atunci nu avea nimeni experiență. Pe unda aceasta, de eliberare de sub ciubota rusească, s-au făcut munte greșeli, care puteau fi evitate. În primul rând, trebuiau luate sub jurisdicția Moldovei unitățile Armatei a 14-a. Tancurile, brigada de la Florești, care înainte de a începe războiul au fost duse, chipurile, în Rusia, dar de fapt au ajuns partea cealaltă – la Tiraspol.

N-au trebuit concediați din posturi militarii de etnie rusă. Că ei unde s-au dus? Au fugit peste Nistru, la Tiraspol. Acolo au fost alungați ofițeri cu experiență foarte bună și cu foarte multe cunoștințe. Acolo ei au organizat repede toate operațiunile, mai ales că aveau pregătit de la Moscova structurile Ministerului de Interne, ale Armatei și toate celelalte necesare. Ei doar au ajuns acolo și, știind situația de la noi, le-a fost foarte ușor să ne asculte… Au și rămas de-ai lor aici, care transmiteau toată informația. Stațiile de radio lucrau pe același frecvențe. Multe lucruri care trebuiau schimbate.

Dar, au trebuit păstrați specialiștii, de acționat după altă tactică și atunci nu ajungeam la vărsările de sânge, pe care le-am avut.

Să înțelegem că s-a procedat după un scenariu la indigo în toate regiunile separatiste din fosta URSS?

Și în Karabahul de Munte, și în Georgia a funcționat același scenariu. Iar acum se procedează la fel, în Crimeea. Arătau la televizor cum trupele ruse fac exerciții de intervenții pe distanțe mari. Eu priveam cu soția televizorul și i-am zis că știu unde vor ajunge tancurile. Ea m-a întrebat, unde? În Crimeea! Iar sâmbăta ea m-a întrebat: Vasile, dar tu de unde ai știut că acolo vor merge? Păi Rusia are același scenariu, dă-i doar un motiv și se apucă să-și facă treaba.

Ar putea astăzi puterile occidentale să oprească o intervenție deschisă în Ucraina?

Eu cred că pot. Pentru că dacă nu vor avea minte, problema e foarte mare. În principiu, eu socot că dacă Putin nu-l oprea atunci pe Ianukovici și nu-i propunea acei bani, dacă Ucraina semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, poate nu se întâmpla tot ce se întâmplă acum în Ucraina.

Știrea Transnistria, Crimeea, Abhazia, Karabah – același scenariu / Interviu la 22 de ani de la începutul războiului de pe Nistru a apărut pe Moldova.org.

„Miliția și structurile transnistrene au speriat oamenii din sat, puțini au ieșit azi la comemorare. E trist că se politizează un eveniment trist”, a spus Mițul în deschiderea manifestației.

Acțiunea este urmărită îndeaproape, ca în fiecare an, de milițieni și un grup de cazaci, iar organizatorii se tem de o nouă provocare, transmite corespondentul Moldova.org

În cadrul manifestațiilor de la Corjova, elevii liceelor cu predare în limba română din regiunea transnistreană urmează să vizioneze filmul „Masacrul inocenților”, regizat de regretatul Victor Bucătaru. De asemenea, la Corjova va fi organizată o masă de pomenire.

Sursa imaginilor: Moldova.org

Știrea Sătenii de la Corjova, intimidați de miliția transnistreană. Oamenii se tem să vină la acțiunile de comemorare / FOTO a apărut pe Moldova.org.

De asemenea, astăzi au fost oficiate slujbe de pomenire în toate bisericile ortodoxe din Moldova.

Acțiunile de comemorare vor continua la ora 11.00, la Complexul memorial „Eternitate”, la care vor participa veteranii și rudele celor căzuți în timpul luptelor. La eveniment va fi prezent și președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti.

La ora 13.00, în Capitală va fi organizată o masă de pomenire pentru 500 de persoane.

La fel, anual, în această zi acțiuni de comemorare sunt organizate de Asociația Veteranilor și Primăria satului la Corjova, unde în 1992 s-au dat lupte între miliția transnistreană și poliția Republicii Moldova.

Sursa imaginii: Adevarul.ro

Știrea 22 de ani de la începutul războiului de pe Nistru. Moldova comemorează victimele a apărut pe Moldova.org.

Majoritatea locuitorilor regiunii separatiste, a căror drepturi le sunt încălcate, nu ştiu unde să-şi caute dreptatea.

Moldova este semnatară a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului din septembrie 1997. Convenţia se aplică şi regiunii transnistrene, deoarece aceasta este parte componentă a teritoriului Republicii Moldova recunoscut internaţional.

„Indivizii care consideră că drepturile le-au fost încălcate au dreptul să trimită cereri către Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg,” a declarat pentru Moldova.ORG, Philip Leach, Profesor Universitar la catedra Drepturile Omului din cadrul Universităţii Middlesex din Marea Britanie.

Potrivit expertului, problematica asigurării drepturilor omului în regiuni separatiste este una complexă.

„Sub incidenţa Convenţiei, se consideră că jurisdicţia este de regulă exercitată prin intermediul teritoriului unui stat”, a explicat Leach, care este şi directorul Centrului European de Advocacy în domeniul Drepturilor Omului, instituţie ce reprezintă persoane la procesele prezentate la Curtea Europeană.

„Prezumţia de jurisdicţie se poate limita în situaţii excepţionale, în special unde statul este împiedicat să-şi exercite autoritatea asupra unor părţi din teritoriu (care poate fi rezultatul controlului exercitat de un regim separatist sau o ocupaţie militară de către trupele unui alt stat care controlează teritoriul)”, a explicat Profesorul Leach.

Potrivit acestuia, dacă poate fi dovedit faptul că un alt stat controlează o anumită regiune, atunci statul respectiv va fi considerat responsabil pentru eventualele încălcări ale drepturilor omului.

Expertul face referire la cazul „Ilaşcu vs. Moldova şi Rusia” din 2004 când patru petiţionari s-au plâns de faptul că au fost reţinuţi ilegal de către autorităţile transnistrene.

„După o analiză extensivă în teritoriu, Curtea Europeană a ajuns la concluzia că guvernul Rusiei poate fi făcut responsabil din cauza sprijinului militar, economic, financiar şi economic acordat regimului separatist. Aceasta a însemnat că regimul a fost sub autoritatea sau, cel puţin, sub influenţă semnificativă a Federaţiei Ruse”, a comentat expertul.

Cu toate acestea, chiar dacă guvernul nu exercită control total asupra teritoriului său, acesta are totuşi responsabilitatea de a angaja toate mijloacele necesare de care dispune – legale şi diplomatice – pentru a asigura respectarea drepturilor omului.

Făcând referire la cazul “Ilaşcu”, Curtea Europeană a hotărât că şi Moldova a fost responsabilă de încălcările Convenţiei, deoarece autorităţile de la Chişinău nu au depus eforturile necesare pentru a asigura eliberarea din detenţie a lui Ilaşcu în 2001.

„Judecând asupra deciziilor precedente, este clar faptul că reclamaţiile cu privire la presupusele încălcări ale drepturilor omului din regiunea Transnistreană pot fi trimise la Curtea Europeană. Precedentul juridic confirmă, de asemenea, că atât Rusia cât şi Moldova pot fi considerate responsabile pentru orice încălcare a Convenţiei, în dependenţă de dovezile colectate pentru fiecare caz”, a concluzionat Philip Leach.

Știrea Expert britanic explică cine e responsabil pentru încălcarea drepturilor omului în Transnistria/ EXCLUSIV a apărut pe Moldova.org.

Solicitat să se refere la acest subiect, Ambasadorul SUA la Chişinău, William Moser, a menţionat:  „Eu nu cred că aceste negocieri trebuie să înceapă de la zero. În ultimii doi am participat la rundele de negocieri care au avut loc, voi participa şi la aceasta din 27 -82 februarie, de la Viena şi constat ca s-a obţinut un anumit progres în cadrul negocierilor. Un exemplu ar fi libera circulaţie a bunurilor în ambele direcţii, obţinută în urma discuţilor. De asemenea, am discutat multe aspecte socio- economice. Au fost relansate mai multe proiecte care erau nefuncţionale la un moment dat. Ştiu că uneori negocierile par a fi fără progres, dar faptul că cele 2 părţi discută –  deja este foarte importnat. Or, fără o  asemenea modalitate de dialog nu am putea avea nici o speranţă în soluţionarea acestui conflict. În acest context, reiterez că este foarte important ca ambele maluri ale Nistrului să depună eforturi  semnificative, să întreprindă acţiuni concrete, care ar reprezenta un compromis real. Şi dacă la negocieri se doreşte găsirea unei limbi comune, trebuie să fim gata pentru compromis”.

De asemenea, diplomantul a menţionat că Republica Moldova va avea în curând regim liberalizat de vize cu UE, iar acest regim este valabil şi pentru cetăţenii din stânga Nistrului, care au paşapoarte biometrice moldoveneşti. „Consider că este o modalitate bună de a unifica părţile. Mai consatt că UE a fost foarte generoasă când a permis extinderea termenului preferinţelor  economice existente  acum între cele două maluri ale Nistrului până la sfârşitul  anul 2015. Astfel, transnistrenii vor beneficia de călătorii şi comerţ, în baza Acordurilor Republicii Moldova cu UE,  iar acestea este ceea ce îşi doresc şi ei”, a adăugat acesta.

Știrea Libera circulaţie în UE va avea un impact pozitiv în unificarea celor două maluri ale Nistrului/ AMBASADOR a apărut pe Moldova.org.

Știrea GALERIE FOTO: Școlile cu predare în grafia latină din Transnistria a apărut pe Moldova.org.

Partea moldovenească a atenţionat delegaţiile din cadrul CUC, îndeosebi cei din regiunea transnistreană, ca fiind inadmisibile acţiunile orientate spre intimidarea cetăţenilor şi blocarea activităţii organelor de drept în Bender. Ca rezultat al discuţiilor în cadrul Comisiei, după orele 14 : 00, forţele paramilitare transnistrene amplasate la posturi au fost retrase, iar Copreşedintele delegaţiei transnistrene a dat asigurări că astfel de acţiuni nu se vor repeta în viitor.

Pe 20 februarie, a fost majorat semnificativ numărul reprezentanţilor structurilor de forţă ale Tiraspolului la posturile din raionul cu regim sporit de securitate, orașul Bender, şi au fost desfăşurate acţiuni ostile a acestora faţă de populaţia care traversa aceste posturi.

Știrea Forţele paramilitare transnistrene de la posturile din Bender au fost retrase a apărut pe Moldova.org.

În același context, Gurin a menționat că reprezentanții așa zisului serviciu vamal din regiune vor fi sancționați pentru că l-au privat ilegal de libertate pe Ion Iovcev și ceilalți doi angajați ai instituției.

“Nu este unicul caz de acest gen care vizează investigarea unor fapte ilegale comise de reprezentanţii autorităţilor din Transnistria. Sunt zeci de asemenea cazuri care durează şi ani de zile. Noi vom identifica persoanele şi respectiv le vom sancţiona. Cele mai eficiente măsuri pentru moment sunt arestarea sau căutarea lor Internaţională, adică acele persoane culpabile nu vor mai putea ieşi de pe teritoriul respectiv, nu se vor mai putea deplasa în afara ţării”, a declarat procurorul general, Corneliu Gurin.

Acesta a adăugat că ”pentru noi este foarte complicat să interprindem anumite acţiuni de desfăşurare penală pentru că trebuie să le faci la depărtare, iar uneori chiar periculos”.

Știrea Procurorul general despre sancționarea persoanelor care l-au reținut pe Iovcev: Este foarte complicat a apărut pe Moldova.org.

“Rezolvarea problemei deschiderii unui consulat general al Federației Ruse la Tiraspol, unde locuiesc 180 de cetățeni ruși, este pentru noi prioritară în cazul regiunii transnistrene. Acest subiect este adus în vizor de mulți ani în dialogul cu Chișinăul, la toate nivelele. Din păcate, partenerii noștri, folosind o logică neclară, nu ne permit deschiderea consulatului deocamdată”, a menționat Karasin, citat de RIA Novosti.

Oficialul rus a mai adăugat că Ministerul de Externe al Federației Ruse își concentrează eforturile pentru a ridica calitatea serviciilor consulare pentru cetățenii ruși care locuiesc în regiunea transnistreană.

Știrea Rușii, nemulțumiți că autoritățile de la Chișinău nu le permit deschiderea unui consulat la Tiraspol a apărut pe Moldova.org.