În Republica Moldova există numeroase locuri atractive atât pentru moldoveni, cât şi pentru turiştii străini. De cele mai multe ori însă, aceste locaţii nu eu oportunităţi de dezvoltare. Rezervaţia naturală „Pădurea Domnească” este una din atracţiile care risca să rămână neexplorată, dacă autorităţile locale şi Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Nord nu ar fi început implementarea unuia dintre cele mai promiţătoare proiecte pentru dezvoltarea şi promovarea turismului – „Amenajarea traseului ecoturistic Pădurea Domnească”.

Rezervaţia „Pădurea Domnească” se află la aproape 160 km de Chişinău, în raionul Glodeni, fiind cunoscută, în special, pentru zimbrii care vieţuiesc acolo. Anual, rezervaţia este vizitată de 3-4 mii de turişti. Şi asta în lipsa unei infrastructuri bine dezvoltate. În viitorul apropiat însă, ea va deveni un loc nu doar pentru vizite fulger, ci şi de relaxare şi agrement. De asemenea, va aduce un beneficiu enorm pentru economia locală.

„Dezvoltarea turismului, în general, este un prim pas al acestui proiect. Nu ne referim doar la partea care ţine de distracţii, ci şi la cea economică, care ar crea locuri de muncă, venituri suplimentare etc.”, spune preşedintele raionului Glodeni, Valeriu Ţarigradschi, unul dintre autorii proiectului care se bucură de suportul ADR Nord. Astfel, vor fi construite un centru de informare a turiştilor, o parcare şi o terasă-belvedere, de unde turiştii vor admira peisajele pitoreşti şi zimbrii, trei căsuţe pentru popasuri ecoturistice care vor putea găzdui până la 21 de persoane, va fi amenajat un loc pentru camping. „Aceste două locaţii sunt o parte mică din proiectul nostru. În total, el presupune şase locaţii, care urmează să fie realizate, pe rând, în viitor”, precizează V. Ţarigradschi.

Ghenadie Zalevschi, inginerul-şef al rezervaţiei naturale, cel care ştie totul despre „Pădurea Domnească” şi tot ce are tangenţă cu acest loc, spune că proiectul deja a înregistrat primele rezultate: punctul de informare pentru turiști – o casă de vară din lemn unde pot fi organizate și evenimente în aer liber (conferinţe, traininguri, discuţii) şi o belvedere. „Aici poate veni oricine, să admire natura, să respire aer curat. Din păcate, cea mai mare problemă acum este cazarea, iar cu forţele proprii nu am fi putut nerezolva această problemă”, spune Gh. Zalevschi. El se bucură de iniţierea proiectului şi crede că după ce lucrările vor fi duse la bun sfârşit, businessul local nu va întârzia să se dezvolte. „Noi şi aşa avem de oferit multe, însă odată cu construcţia căsuţelor pentru cazare şi a locurilor de parcare, sunt sigur că zona va deveni mult mai atractivă. Ar putea fi amenjate şi alte vile turistice în localităţile megieşe, care să le ofere turiştilor o atmosferă unică”. Vizitatorii vor putea admira nu doar zimbrii. Cu puţin noroc, ei vor putea vedea şi mistreţi sau căprioare, iar în viitor aici ar putea fi aduşi şi cerbi. Flora din rezervaţia naturală de asemenea este bogată în diverse specii rare de copaci. În prezent, la dispoziţia vizitatorilor stau trei ghizi, serviciile cărora costă 250 de lei, în timp ce intrarea pe teritoriul rezervaţiei costă 25 de lei pentru un adult.

Maria Beţişor lucrează la rezervaţie în calitate de pădurar. În ziua când am vizitat „Pădurea Domnească”, ea tocmai îşi lua rămas bun de la nişte rude care au venit să vadă zimbrii. „Este un loc pitoresc, foarte bun pentru ca maturii să uite de rutina din Capitală, iar copiii să admire animalele. Suntem siguri că la primăvară-vară, când natura va reînvia, atmosfera va fi mai veselă”, spun soţii Maria şi Grigore. Oamenii din satul Cuhneşti, localitate din apropierea rezervaţiei naturale, sunt mândri că trăiesc în această regiune cu care Moldova se mândreşte. „Vara vin mulţi oameni. Dacă autorităţile vor face totul aşa cum au promis, ar putea câştiga şi satul din asta”, crede Natalia Bagrin. Soţul ei, Mihail, o completează: „Aici, în raion, sunt multe locuri frumoase, ai ce vedea. Dacă ar fi mai mulţi turişti, şi localnicii ar putea dezvolta idei de afaceri, ca să nu mai fie nevoiţi să plece peste hotare. Natura a fost generoasă cu noi”.

Zimbrăria de pe teritoriul Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească” constituie un important traseu turistic, informativ şi relaxant pentru cei care vizitează raionul Glodeni. De altfel, acest raion este cunoscut şi pentru cele „100 de movile” – un loc enigmatic, monument natural unic în Europa, dar şi pentru Grota Buteşti – un şir de recifi calcaroşi din zona Prutului.

Valoarea totală a proiectului „Amenajarea traseului ecoturistic Pădurea Domnească” constituie 4632,1 mii de lei.

de Ion Surdu

Aşa arată punctul de informare pentru turiştii care vor vizita traseul eco-turistic „Pădurea Domnească

Oaspeţii zimbrilor sunt îndemnați să fie grijulii cu animalele

Știrea Pădurea Domnească, mai atractivă pentru turişti/ FOTO a apărut pe Moldova.org.

Este o tradiţie. Deja a opta oară, localnicii prepară clătite pentru turişti în cadrul Festivalului Clătitelor de la Prejmer. Au fost pregătite cam 1200, să ajungă pentru toţi, iar multe dintre gospodine au preferat să le prepare chiar în stradă.

Din trăsuri, tineri pictaţi pe faţă au împărţit clătite tututor celor care le-au ieşit în cale. În spatele lor, alţi tineri călare i-au chemat la petrecere pe localnici şi pe turişti.

Pe lângă clătite, turiştii şi localnicii au savurat şi spectacolele de stradă, cu trăsuri, măşti şi muzică bună.

Foto: adevarul.ro

Știrea La Prejmer, la Festivalul clătitelor a apărut pe Moldova.org.

De sus, de pe vârf de stâncă se vede ca-n palmă o insulă înconjurată de apele bătrânului fluviu. Pe mal de Nistru, străjuite de stânci milenare, se află casele gospodarilor de la Naslavcea. Şi aşa e de aproape şase secole, or localitatea este atestată documentar la 1437. La începuturi Naslavcea s-a numit Novăcăuţi.

Satul este încântător prin ceea ce i-a dat din plin Cel de Sus. E nevoie de mult timp pentru a hălădui prin frumuseţile de la Naslavcea. Am ales doar câteva din ele – monumente deosebite şi interesante, monumente despre care trebuie de scris doar cu superlative.

Mai întâi opresc la cele „33 de vaduri” – o impresionantă Rezervaţie peisagistică situată în valea râuleţului Chisărău, numit de localnici Cosărău. Mai sus de valea râului se înalţă o falnică pădure de stejari.

Rezervaţia peisagistică „La 33 de vaduri” are o bogată şi interesantă floră şi faună. Aici sunt plante rare, cum ar fi: cruşinul,ruginiţa penată, lăcrămioară, salvia cleioasă, caprifoiul obişnuit. Totodată, în rezervaţie sunt plante incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova – popâlnicul nobil şi ghiocelul alb.

În Rezervaţia „La 33 de vaduri” trăiesc jderi de piatră, jderi de pădure, nevăstuici, vulpi, pisici sălbatice, ciocănitori verzi, silvii cu cap negru, pitulici fluierătoare, mierle negre, granguri etc. La fel, aici pot fi întâlnite animale rare – arici comun, chiţcan comun, lilieci cu urechi ascuţite şi de apă, veveriţe, şoareci scurmători, bursuci, sturzi de iarnă şi sturzi de vâsc. Jderii de pădure, pisicile sălbatice şi trei specii de şerpi – vipera comuna, şarpele de alun şi şarpele lui Esculap – sunt animale incluse Cartea Roşie.

La Naslavcea mai pot fi admirate două monumente geologice şi paleontologice – „Râpa Carpov Iar” sau „Râpa lui Carp” şi „Râpa Rudâi Iar” ori „Râpa Rudi”.

Dinu Rusu
Foto: moldovenii.md

Știrea Naslavcea – destinație cu farmec a apărut pe Moldova.org.

Ponderi mai însemnate în numărul total de turişti şi excursionişti străini sosiţi în Republica Moldova le-au revenit cetăţenilor din România (17,5%), Federaţia Rusă (12,2%) și Ucraina (7,9%), urmate de Polonia, Germania, Italia, Statele Unite ale Americii, Turcia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Franţa, Olanda și altele.

În același timp, prin intermediul agenţiilor de turism şi turoperatorilor în anul 2013 au plecat în străinătate 157,6 mii de turişti şi excursionişti, cu 7,3% mai mult comparativ cu 2012. Majoritatea cetăţenilor moldoveni au plecat în scopuri de odihnă, recreere şi agrement (97,9%). În special, aceștia au preferat să călătorească în Turcia (36,6%), Bulgaria (33,5%), România (9,0%), Ucraina (5,8%), Grecia (5,4%), Egipt (1,6%) şi Emiratele Arabe Unite (1,2%).

Știrea Peste 13 mii de turiști au vizitat Republica Moldova în 2013 a apărut pe Moldova.org.

Lucrez de peste 10 ani în marketing şi am învăţat multe din propria experienţă. Am avut şi ratări şi rezultate foarte frumoase. Încă nu am ajuns expert (nu-mi place cuvântul) dar prin câte „greble am călcat”, zic eu, pot acum să dau şi nişte sfaturi.

N-aş fi filmat niciun spot video pentru TV. Poate doar pentru online.

Nu trebuie plasată nicio publicitate la TV, europenii şi americanii în proporţie de 80% folosesc internetul pentru a căuta sau a se informa despre o destinaţie turistică.

Dar spotul e făcut totuşi, din păcate nu e făcut bine, nu s-au respectat câteva lucuri elementare din promovare.

De reţinut!

-          Orice ai face, gândeşte-te că Tu Vinzi!

-        Spune exact, Cui te adresezi? Cine este target grupul tău ?

-          Abia când îţi cunoşti consumatorul, atunci vii cu un mesaj către acest consumator.

Nu-mi place pentru că:

-          Nu are un mesaj clar,  spotul nu are început şi nu are sfârşit.

-         Melodia, cu iz de melodie peruană ( parcă vezi cum zboară condorii)  nu se leagă cu Republica Moldova.

-          Turismul este, de fapt, o poveste spusă frumos.Voi nu spuneţi nimic.

-           Eu nu  aş merge într-o ţară post-sovietică care îşi spune „…an adventure into the unknown” . Eu nu vreau unknown, eu vreau să ştiu ce mă aşteaptă la destinaţie.

-          Exact şi cu acest Mistery. Nu e bine, lumea gândeşte în stereotipuri ori se ştie că europenii numai de bine nu ştiu de Moldova. Şi când mai vii cu un mesaj de Mistery- rămân toţi acasă, nu mai vin la noi.

-          Scrii  Traditions şi arăţi  beciuri – e clar că suntem beţivii Europei. Deci noi singuri ne lipim nişte stikere pe frunte !

O Recomandare ! Dacă tot aţi cheltuit 8 000 euro atunci mergeţi cu acest spot pe piaţa rusă, ei încă ne percep ca Цветущая Молдавия.

A doua recomandare ! Nu cheltuiţi banii aiurea pe TV, chiar dacă banii nu vin din buget, păcat de cheltuială. Investiţi în promovarea online. Linkurile să direcţioneze la un site bun, cu posibilităţi extinse (informaţii, pachete turistice de  la agenţii, atracţii turistice). Un exemplu bun.

A treia  recomandare! Puneţi  accent pe Agroturism! Ecoturism! Turismul de weekend !Promovaţi în primul rând turismul intern ! Spor la treabă!

Știrea Viorica Tarlapan-Ataman despre spotul turistic al Republicii Moldova a apărut pe Moldova.org.

Râul Uj îl împarte în două, „despărţind” de bunăvoie şi nesilit de nimeni partea veche de cea nouă. Acest hidronim a şi dat toponimul Ujgorod, adică “oraşul de pe Uj”. De fapt, maghiarii îi spun Ungvar, iar Slovacii – Užhorod.

Se presupune că denumirea ar proveni de la cuvintele din limba bulgară veche: „ugoli” – cărbune, „ugol” – unghi” şi „uzoc” – ţinând cont de valea îngustă a râului Uj.

Totodată, sunt versiuni toponimice de la turcismele „ung”, „ong” – „drept”.

Ujgorog este oraşul a peste 80 de etnii, aici vorbindu-se ucraineana, maghiara, ceha, slovaca, poloneza, germana, româna, rusa…

Respectând, parcă!, tradiţia bătrânelor citadele europene, Ujgorod stă răsfirat pe şapte coline. Privit de pe una din ele oraşul seamănă cu un vechi amfiteatru. Locuitorii, dar şi oaspeţii recunosc că partea veche este mult mai impresionantă decât cea nouă. Or, în prima se păstrează adevăratul colorit al bătrânei urbe – case mici, drumuri înguste şi pavate…

Dealul Castelului este un simbol al Ujgorodului, o certitudine de vechime. Anume aici s-au stabilit cei care au pus temelia oraşului, iar acum pe acest loc se află un castel.

Construit pe timpul Rusiei Kievene, secolele IX-XIII, devine de-a lungul anilor imaginea de rezistenţă.

Istoria castelului e învăluită de mistere şi legende, poveşti şi adevăruri. Se spune că pe atunci când polonezii au trecut graniţa dorind să devasteze oraşul, unul dintre voievozi, nutrind cucerirea castelului, şi-a luat alte haine, s-a dat drept un necunoscut şi, din întâmplare!, s-a întâlnit cu ducesa, care era de o frumuseţe nemaipomenită.

Fata s-a îndrăgostit şi i-a spus voievodului unde este intrarea secretă, o taină cunoscută doar de către cei de la castel. Tatăl a aflat despre această trădare şi a ordonat s-o zidească de vie în pereţii cetăţii, iar iubitul ei să fie spânzurat. De atunci, la miezul nopţii, apare o fantomă care-şi caută persoana dragă, iar la cântatul cocoşilor – dispare.

La începutul secolului al XIII-lea, castelul este consolidat şi e începută construirea unei cetăţi din piatră. Pe parcursul istoriei aceasta a fost de mai multe ori reconstruită.

Astăzi, aici se află Muzeul Etnografic, unde pot fi admirate peste 100 de mii de exponate: obiecte de bronz, ceramică, numismatică, arme, periodice preţioase, colecţie de piese turnate (simple şi artistice), îmbrăcăminte populară şi broderie, ceasuri etc.

Privesc cu interes toate exponatele, însă cel mai mult rămân impresionat de colecţia deosebită de cărţi vechi şi manuscrise preţioase. Este o împletire de curiozitate şi emoţii, or, răsfoiesc pentru prima dată o Evanghelie Regală de la 1401, Psaltirea din or. Mukacevo (sec. XIV), Evanghelia Ostrimirovo (sec. XIV), Evanghelia Moscovită (sec. XVI), Biblia rusă (sec. XV) a lui Francisc Scorini, Biblia de la Ostrog (1581) a lui Ivan Fiodorov etc.

Alături de cetate se află Muzeul de arhitectură şi trai. Deşi e trecut de ora şase, Ella Ceanţeva muzeograf de la această instituţie, aflând că sunt ziarist din Basarabia, se oferă să-mi fie ghid.

Muzeul apare în spaţiul cultural al Ucrainei în anul 1970, pe locul numit „Groapa vrăjitoarelor”. Se spune că pe timpuri aici erau arse de vii cele ce făceau farmece.

„Aici este Transcarpatia în miniatură – case de ucraineni, huţuli, români, maghiari, nemţi etc., mori de apă şi vânt, prisăci, fierării. Alături de fiecare casă este câte o femeie care povesteşte despre tradiţiile unui neam sau altul. Curios este pentru multă lume că toate casele sunt construite din lemn şi acoperite cu stuf. Dar asta e tradiţia, aşa au fost timpurile. Ceea ce vedem aici e o dovadă certă că strămoşii noştri trăiau în armonie cu natura. Chiar dacă aveau casele mici şi sărace, ei iubeau verdele şi frumosul. De fiecare dată constat că erau bogaţi sufleteşte, femeile – mari gospodine, iar bărbaţii cu grija sfântă de a face o casă şi sfinte lăcaşuri”, zice Ella Ceanţeva.

Pe o mică alee ne îndreptăm spre Biserica de lemn de la Şelestovo, construită la 1777, care a fost cumpărată de la greco-catolici de către ortodocşi şi adusă la Mukacevo, iar în 1974 devine exponat de muzeu.

Icoanele de la catapeteasma Bisericii din Şelestovo au fost furate în timpul transportării, astfel în locul lor sunt plasate altele, din diferite sfinte lăcaşuri ale Transcarpatiei.

Printre bijuteriile ortodoxe ale Ujgorodului sunt Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” şi Catedrala Ortodoxă „Înălţarea Sfintei Cruci”.

Primul locaş este construit la 1930 întru pomenirea celor decedaţi în primul război mondial. La 1979 acesta devine muzeu de religie şi ateism, iar la 1991 revine la menirea de altădată.

Catedrala este un locaş sfânt impunător din partea nouă a oraşului şi face parte dintr-un mare complex – centru duhovnicesc, şcoală pentru copii şi tineri. Tot aici se mai află o bisericuţă în cinstea sfinţilor Chiril şi Metodie.

Catedrala a început a fi zidită în anul 1994, la construcţia ei , potrivit ghizilor, au fost folosite două milioane de cărămizi.

Pe timpuri, pe strada Kapitulinnaia aveau accesul doar aristocraţii, acum mulţi îşi îndreaptă paşii spre unul din cele mai impunătoare lăcaşuri sfintele ale Ujgorodului – Catedrala greco-catolică „Înălţarea Sfintei Cruci”, construită la sfârşitul primei jumătăţi a secolului al XVII-lea.

De o frumuseţe arhitecturală deosebită, după anul 1775 Episcopul Andrei Bacinschi o reconstruieşte conform tradiţiei estice şi mai ridică şi o capelă – „Adormirea Maicii Domnului”. La începutul secolului al XIX-lea, la catedrală mai sunt adăugite două clopotniţe de lemn.

În 1812 o furtună a distrus una dintre ele. Pentru a păstra simetria, peste doi ani, au fost ridicate alte două clopotniţe. La 1949, greco-catolicii rămân fără catedrală „datorită” unei decizii a puterii sovietice, care hotărăşte să o dea ortodocşilor. Peste mai bine de patru decenii, sfântul locaş este restituit primilor posesori.

Aproape de Catedrala greco-catolică, dar pe strada Voloşin, una dintre cele mai vechi din Ujgorod, se află Biserica romano-catolică „Sfântul Gheorghe”.

Aflu aici că pentru prima dată o biserică romano-catolică în acest oraş apare la 1332. Actuala este construită la 23 aprilie 1762.

Incredibil este că în ea sunt 650 de locuri. De asemenea, impresionează sculpturile care se află aici, amintind diferite evenimente biblice. Actualmente slujbele sunt oficiate în maghiară şi slovacă.

Pe aceeaşi stradă, vis-a-vis de biserică, s-a aflat prima şcoală orăşenească pentru fete, alături de aceasta – prima tipografie.

… Şi iarăşi e seară şi lumea va hălădui pe străzile vechiului oraş, pe acolo pe unde nu trec maşinile şi oamenii nestingheriţi pot să depene fel de fel de istorii şi amintiri.
Sub clar de lună, tinerii vor cânta melodii de dor în Piaţa Teatrului, iar îndrăgostiţii se vor plimba pe cea mai mare alee de tei din Europa.

Text și foto: Dinu Rusu

Știrea GALERIE FOTO: Ujgorod, oraşul de peste o mie de ani a apărut pe Moldova.org.

În cadrul unei conferințe de presă, directorul General al Agenției Turismului, Nicolae Platon a prezentat și materialele promoționale editate în acest sens. Potrivit lui, spotul video urmează să fie difuzat la posturile internaționale Euronews, Discovery, BBC și CNN, în scopul promovării turismului.

Anterior, într-un interviu acordat pentru portalul Moldova. ORG, Nicolae Platon a anunțat despre faptul că Republica Moldova va avea propriul brand şi slogan turistic. Tot atunci, el a anunțat și despre lansarea unui clip video despre turismul din Republica Moldova care va fi de 20-30 secunde şi care va fi emis prin intermediul posturile internaţionale cum ar fi CNN sau Discovery în Moldova. La fel, urmează a fi lansat și un clip publicitar de 5-7 minute care va fi permanent difuzat la expoziţiile internaţionale.

Urmăriți mai jos spotul de promovare a imaginii turistice a Republicii Moldova.

Știrea Agenția Turismului a lansat spotul de promovare a Republicii Moldova/ VIDEO a apărut pe Moldova.org.

Astfel, agenții turistici sunt îndemnați să manifeste un grad sporit de atenție în cazul organizării excursiilor și să evitare deplasările pe drumurile publice cu autovehiculele spre destinațiile turistice greu accesibile. De asemenea, se recomandă reducerea timpului de aflare a turiștilor în aer liber. 

Menționăm că în Republica Moldova este instituit Cod Galben de ninsori puternice și viscol. În România a fost anunțat ieri Cod Roșu de nisoare în județele Buzău, sudul județului Vrancea și jumătatea de nord a județului Brăila.

Știrea În atenția agenților turistici din Republica Moldova a apărut pe Moldova.org.

Cei care doresc să viziteze muzeele importante din Sibiu vor avea nevoie de mai mult de o zi la dispoziție, așa că ar putea găsi utilă această lista cu pensiuni din Sibiu.

„Sibiul, cu ASTRA, este clar, cel mai important centru muzeografic din România și cel mai vizitat. Oricum o întoarcem, mai bine de 500.000 de oameni, pe an, intră în muzeele sibiene. (…) Este un semn extraordinar de bun, pentru că și în Occident, nu există turist care să nu intre în muzee. Noi începem să urcăm”, a declarat, într-o conferință de presă, directorul Muzeului Național Brukenthal, Sabin Adrian Luca.

Potrivit acestuia, anul trecut, Muzeul Național Brukenthal a înregistrat 739.378 de vizitatori, din care mai puțin de jumătate, 270.732, au intrat cel puțin o dată în unul din sediile muzeului, încasările generale din bilete reprezentând peste 1,1 milioane de lei, în creștere față de 2012.

Îmbucurător este pentru Brukenthal că vizitatorii început să-și cumpere abonamente și bilete complete, care le permit accesul în toate muzeele care stau sub brandul Brukenthal, adică nu se mai limitează doar să intre la Palatul situat în Piața Mare din centrul istoric al Sibiului.

Brukenthalul este un brand internațional de renume. Anul trecut, peste 470.000 de europeni au văzut cel puțin un tablou de la Brukenthal, expus în muzee din România, Polonia și Italia.

Cei care nu ajung la Sibiu doresc să vadă, în special, tablourile colecționarului Brukenthal, măcar on-line. Cel mai vechi muzeu din România, Muzeul Național Brukenthal, ocupă locul doi în lume, după Luvru (Franța), la numărul de vizitatori virtuali, în urma unei statistici pe 2012, iar anul trecut accesările on-line au crescut cu 40.000, ajungându-se la peste 407.000 de oameni interesați să vizualizeze pe Internet colecțiile muzeului sibian.

Și Muzeul ASTRA din municipiu ajută turismul cultural, dezvoltat în mod exploziv, începând din 2007, anul în care Sibiul a fost, în premieră pentru România, Capitală Culturală a Europei.

Muzeul ASTRA din Sibiu este considerat de directorul acestuia, Valeriu Ion Olaru, „muzeul cu cei mai mulți vizitatori din România”, după ce, în 2013, a reușit să ajungă la 374.419 de persoane care i-au trecut pragul.

Muzeul ASTRA din Sibiu va deveni în scurt timp cel mai mare muzeu în aer liber din Europa, după ce va primi de la Consiliul Județean o suprafață de 51 de hectare, ajungând astfel la un total de 141 de hectare.

Stela Matioc, șefa Serviciului de promovare și dezvoltare în cultură și turism al Primăriei Municipiului Sibiu, a confirmat că muzeele din Sibiu joacă un rol important în atragerea turiștilor.

Unul din primele trei obiective pe care le caută un turist străin în Sibiu, este cel puțin un muzeu din cele două, Brukenthalul și ASTRA. Practic, Sibiul a devenit un model național de turism cultural, potrivit Stelei Matioc.

Știrea Sibiul, cel mai important centru muzeal din România. O jumătate de milion de turiști, pe an a apărut pe Moldova.org.

Potrivit Agenției Turismului, În cadrul acestora, Republica Moldova va participa cu stand propriu de promovare, iar participanților li se va pune la dispoziție gratuit spațiul expozițional și mobilierul necesar.

Urmăriți mai jos care sunt evenimentele internațioane de turism la care Republica Moldova va fi prezentă: 

Știrea Republica Moldova va participa în 2014 la 8 expoziții internaționale de turism a apărut pe Moldova.org.