Montaniarzi

Destinatii europene pentru pasionatii de drumetii. Partea I

Daniela Margoi — Sun, 01 Oct 2017 20:31:16 +0000

Traseul Alpin Sloven Plasata intre Muntii Alpi, Marea Mediterană, Câmpia Panonica si regiunea carstica, Slovenia este in sine o destinatie extraordinara pentru iubitorii de natura. Are mai mult de 11.000 de pesteri si este prima tara din lume declarata destinatie verde potrivit standardului international Green Destinations. In plus, este singura tara din lume cu cuvântul dragoste în numele său! Nu e de mirare ca aici se afla unul dintre cele mai vechi trasee de drumeţii din lume, Slovenska planinska pot. Mai este denumit si Transverzala, pentru ca traverseaza tara dintr-o parte in alta. Traseul incepe in Maribor si se termina pe tarmul marii Adriatice, la granita cu Italia. In lungime de 599 km, cu 75 puncte de control, leagă 49 de cabane, 23 de vârfuri şi 5 oraşe. Este considerat a fi un traseu de dificultate medie dar prezinta si cateva portiuni de dificulate ridicata. Poate fi parcurs în 28 de zile, iar pe unele portiuni vei intalni chiar si alergatori care se antreneaza de-a lungul traseului, recordul fiind de şapte zile, 8 ore, şi zece minute. Maribor este al doilea oras ca marime din Slovenia. De aici traseul urca platoul impadurit al dealurilor Pohorje. Apoi continuă cu lanturile muntoase Kamnik şi Savinja iar mai departe, pe pasunile alpine si crestele presarate de flori ale masivului Karavanke dupa care ajunge la Alpii Iulieni cu Varful Triglav, cel mai inalt munte din Slovenia, 2446m. Dupa ce a marcat cea mai inalta creasta, traseul coboara spre Marea Adriatica, urmareste dealurile impadurite pre-alpine si colinele calcaroase ale tinutului Karst acoperite de palcuri de maslini, pana ajunge la micul orasel Delebeli Rtic, pe litoralul adriatic. Un pic de istorie. Ideea de a conecta cele mai frumoase zone inalte ale Sloveniei, dealuri si munti i-a venit profesorului Ivan Šumljak (1899-1984). Acesta a trimis propunerea Asociatiei Alpine Slovene in 1950, aceea de a uni intr-un singur traseu toate portiunile existente la momentul respectiv. Traseul a fost deschis oficial pe 1 august 1953 si avea 80 de puncte de control. Slovenia a devenit astfel prima tara europeana cu un traseu care traversa toata suprafata dintr-o parte in alta. Cand sa mergi. De la jumatatea lunii iunie pana la jumatatea lui septembrie, cand vremea este placuta si potecile sunt curatate de zapada. In plus refugiile si cabanele de pe varfurile inalte sunt deschise. In restul anului cele mai multe cabane si facilitati sunt inchise iar stratul de zapada poate fi consistent. Nu rata. Cel mai inalt varf, Triglav (2864m). Este desigur cel mai vizitat de turisti si este considerat simbolul national al Sloveniei. Ascensiunea este recomandata celor cu o conditie fizica buna. Exista mai multe variante de a urca pana in varf, iar o data ajunsi acolo, veti fi avea parte de peisaje incredibile. Poti cauta cazare si detalii despre alte activitati aici https://www.slovenia.info/en. Drumul regelui, Kungsleden Este cel mai cunoscut traseu de drumetii din Suedia, fiind situat in nordul indepartat al Laponiei. Pasionatii de munte vor avea parte de peisaje cu totul spectaculoase odata ajunsi aici, in plus exista o retea extinsa de cabane si refugii. Acopera 400 km iar denumirea de Kungsleden a fost folosita pentru prima data în 1928 de STF, Asociaţia de turism suedeza. Traseul se intinde intre Abisko şi cel ma inalt munte din Suedia, Kebnekaise (2106 m), si poate fi strabatut intr-o tura de 8 zile/7 nopţi printr-un peisaj in care alterneaza paduri, văi, lacuri, munti toate intr-un spatiu urias de o salbaticie si un farmec cu totul aparte. In plus puteţi prelungi drumetia cu o zi in care sa urcati pe Muntele Kebnekaise. In punctele unde începe şi se termina tura (Abisko şi Kebnekaise) exista cabane cu duşuri, saună şi restaurant. De-a lungul traseului exista cabane simple, dar confortabile, dintre care unele cu facilităţi de saună si unde se pot cumpara alimente. Cu aceste opţiuni pentru a re-alimentare, nu este nevoie sa pleci cu provizii pentru perioade mai lungi de doua zile. Cand sa mergi. De la mijlocul lunii iunie pana in a treia saptamana din septembrie; este potrivit pentru oricine, cu un nivel bun de pregatire fizica şi experienţă anterioară de drumeţii. Desi este frecventat mai ales in timpul verii, poate fi o experienta cu adevarat spectaculoasa sa il strabati pe schiuri in timpul iernii. Cea mai buna perioada de schi este în aprilie şi prima parte a lunii mai. Exista lumina naturala aproape douăzeci şi patru de ore şi rareori e foarte rece. Sezonul de vară începe la sfârşitul lunii iunie şi durează până spre sfârşitul lunii septembrie. Partea cea mai frecventată de traseu este intre Abisko Singi şi mai departe spre Nikkaluokta depasind cabana de la poalele Muntilor Kebnekaise cu cel mai înalt vârf, Giebmegáisi. Recomandarea noastra este sa ramai o zi sau doua in plus la una din cabanele de pe traseu pentru a explora regiunea si pentru a te bucura de peisajele incredibile. Cabanele sunt simple, dar confortabile şi sunt gandite pentru self-catering, fără energie electrică şi apă curentă. Detalii despre cazare si alte activitati gasesti aici: https://www.swedishtouristassociation.com Citeste si: Munții Pădurea Neagră, rădăcina Dunării The Huffington Post: România ar putea fi cea mai frumoasă țară a Europei; Wild Carpathia: România, minunea Europei

The post Destinatii europene pentru pasionatii de drumetii. Partea I appeared first on Montaniarzi.

Gura iadului sau vulcanii noroioși din Banat

Daniela Margoi — Fri, 21 Jul 2017 01:10:30 +0000

Vulcanii noroioși din Forocici au fost botezaí de localnici drept ”Gura iadului”, dar cu toate acestea au intrat în grupul select al monumentelor naturii. Vulcanii noroioși se afla la aproape 40 de kilometri de Timișoara. Pe timp ploios nu vă aventurați spre ei, pentru ca drumurile sunt de pământ și se transformă în făgașe pline de noroi. La vulcanii noroioși din Banat se ajunge fie din Seceani, fie din Pischia. În ambele cazuri, drumul asfaltat trebuie părăsit cu o variantă off roads. Locurile sunt splendide, e multă liniște, e curat. Traseul este mult mai plăcut cu bicicleta, dar un ghid localnic e util pentru că sunt multe poteci și e greu să alegi la fiecare răscruce calea cea bună. Recent zona a primit ceva marcaje și indicatoare, dar sfatul unui cunoscător al locului este prețios și necesar. Punctul de unde încep vulcanii are în preajmă unui podeț. Drept în față, în pantă unui deal, se află o carieră de piatră iar prin jur se afla vulcanii… Cel mai mare crater e ascuns privirilor de o sălcie, la rădăcină căreia apa bolborosește înfundat, într-un adevărat jacuzzi natural. Alte cratere, mai mici, sunt răspândite prin iarbă înaltă, iar oamenii susțin chiar că acestea își schimbă locul din vreme în vreme. ”Am ajuns la studiul vulcanilor noroioși din povestirile unor săteni care vorbeau despre un vulcan adormit Zudabara, în apropierea căruia vulcani cu apă rece, numiți forocici, bolborosesc. Interesant este că acești vulcani noroioși sunt unici în România, pentru că emană bioxid de carbon, față de cei din Buzău unde este vorba despre hidrocarburi și de cei din Transilvania unde sunt emanații de gaz metan. Oamenii din imediata lor apropiere încă se tratează de reumatism, iar cei mai sensibili au parte de stări de amețeală în preajma lor.Apa tămăduitoare nu este fierbinte, ci rece, dar face bulbuci din cauza emanațiilor de bioxid de carbon.”, a declarat într-o conferință de presă, Teodora Moț, doctorand în istorie antică la Universitatea de Vest Timișoara. ”Gura iadului” bolborosește mai ales atunci când ploaia acoperă ”căldarea” crăpată prin care ies necontenit gaze, mai ales bioxid de carbon. “Vulcanii noroioși de la Forocici nu sunt identici cu cei din zona Buzău, Pâclele Mari și Pâclele Mici sau cu unii din Transilvania, care sunt legați de emisiile de gaz metan. Au o cu totul altă origine. Gazele care sunt emanate sunt bioxid de carbon, în principal, și sunt asociate cu izvoare minerale. Chiar apa care apare în zonă este minerală, care nu se deosebește prea mult de cea de la Lipova sau aceea din fântânile din Pișchia. În zonele unde sunt apar niște mici cratere. În anii secetoși, apa seacă complet, dar dacă punem o pungă deasupra lor se va umfla cu aer, ceea ce ne arată că emisia de bioxid de carbon este continuă și există independent de existența apei. Nu există fenomenul de bolborosire ca la vulcanii noroioși. Diametrul lor este de circa 3-4 metri, depinde de câtă apă se adună. Nu este un peisaj selenar, iar când e iarbă mare nici nu se găsește vulcanul”, a povestit prof. univ. dr. Petru Udrea, de la Facultatea de Geografie a Universității de Vest Timișoara. Spre deosebire de vulcanii noroioși din zona Buzăului, de la Pâclele Mari și Pâclele Mici, peisajul vulcanilor din Câmpia Banatului este mult mai prietenos, iar dacă nu cunoști bine locul, poți călca pe ‘gura iadului’ fără să bagi de seamă. ‘Vulcanii noroioși de la Forocici nu sunt identici cu cei din zona Buzău, Pâclele Mari și Pâclele Mici sau cu unii din Transilvania, care sunt legați de emisiile de gaz metan. Au o cu totul altă origine. Gazele care sunt emanate sunt CO2, în principal, și sunt asociate cu izvoare minerale. Chiar apa care apare în zonă este minerală, care nu se deosebește prea mult de cea de la Lipova sau aceea din fântânile din Pișchia. În zonele unde sunt, apar niște mici cratere. În anii secetoși, apa seacă complet, dar dacă punem o pungă deasupra lor, ea se va umfla cu aer, ceea ce ne arată că emisia de CO2 este continuă și există independent de existența apei. Nu există fenomenul de bolborosire ca la vulcanii noroioși. Diametrul lor este de circa 3-4 metri, depinde de câtă apă se adună. Nu este un peisaj selenar, iar când e iarbă mare, nici nu se găsește vulcanul’, a explicat, pentru AGERPRES, prof. univ. dr. Petru Udrea, de la Facultatea de Geografie a Universității de Vest Timișoara. Vulcanii noroioși de la Forocici par să fie destul de tineri, ținând cont de elementele formelor de relief din vecinătate, pentru că acele emisii de CO2 sunt asociate cu niște falii ale structurii geologice de adâncime și ajungând în zona superioară a scoarței, care sunt nisipuri și pietrișuri destul de recente, antrenează și apele subterane, freatice, care se îmbogățesc în CO2 și devin niște borvizuri. Pe Valea Matca, unde sunt amplasați acești vulcani noroioși, relieful este destul de tânăr, sub 10 mii de ani, e posibil ca fenomenul de vulcani noroioși să fi apărut după ce prin eroziune pârâul Matca s-a adâncit și a erodat elementele de la suprafață și a ajuns într-o zonă unde emisia de gaz a fost mai puternică, astfel încât a putut să fie antrenat și elementul numit apă subterană. Unele voci au speculat faptul că vulcanii din banat ar putea să fie semnul unei posibile viitoare activități vulcanice. . În fapt ultimii vulcani din Banat au erupt în urmă cu un milion de ani. Vulcanul Șumigu din Gătaia și cei din zona Lucareț-Șanovița, lângă Topolovăț. Nu există nici un fel de indicatori care să arate că ar exista activitate recentă. În apropiere se află pădurile și lacurile din zona deluroasă Fibiș-Pișchia-Murani. În zona mlaștinilor Murani avem o vegetație foarte bogată, cu numeroase specii de păsări, asemănător Deltei Dunării. Citeste si: Sfânta Ana, unicul lac vulcanic din Europa Munții Călimani; vulcanii României Vulcanii noroioși, cazanele necuratului din Buzău Sursa foto

The post Gura iadului sau vulcanii noroioși din Banat appeared first on Montaniarzi.

3 locuri ideale de stat cu cortul

Daniela Margoi — Fri, 21 Jul 2017 00:37:28 +0000

A merge cu cortul, fie că este pentru un sfârșit de săptămână, fie că este pentru mai multe zile, este o experiență cu totul și cu totul minunată pe care trebuie să o încerce oricine, măcar o singură dată în viața lui. Plecăm de la ideea că ești echipat cum se cuvine că ai un cort bun și tot ceea ce mai este necesar pe lângă … cortul omului pentru a avea parte de tot confortul pe care îl poți avea. Ceea ce îți mai trebuie sunt locurile ideale de stat cu cortul. Noi am ales trei. În fapt sunt mult mai multe. Locuri bune de mers cu cortul, la munte Ce au în comun aceste trei locații pe care le-am considerat ca fiind ideale de stat cu cortul este faptul că sunt în locuri de o frumusețe rarîă, toate relativ sălbatice și foarte curate. În plus toate sunt accesibile cu mașina, așa că pe lângă bucuria de a sta cu cortul ai și confortul psihic de a avea la îndemână mașina și un drum care te poate (a)duce rapid la civilizație. Wild Carpathia: România, minunea Europei 1. Valea Beiului în Cheile Nerei Campingul este amplasat la circa 20 de kilometri de Sasca Montană (urmărește indicatoarele spre Păstrăvărie și Potoc) și până la Podul Bei drumul este asfaltat. Urmează ceva mai puțin de cinci kilometri de drum forestier, marcat cu bandă albastră. Drumul este îngust și relativ prost, dar cu atenție și calm poate fi parcurs fără complicații. Nu este recomandat noaptea și nici în perioadele cu ploaie abundentă. Un 4×4 se descurcă însă fără nici un fel de probleme, iar drumul mai aspru nu are totuși decât cinci kilometri, adică mai puțin de 15-20 minute pentru un turism. Campingul este situat într-o poiană, are toalete ecologice, iar în apropiere este o păstrăvărie, un magazin cu alimente și un restaurant. Camparea se taxează (în vara lui 2016 era 15 lei pe noapte pentru cort și mașină). Este un camping potrivit și pentru familiile cu copii pentru că ești foarte aproape de câteva trasee ușurele la Cascada Beușnița, Lacul Ochiul Beiului și Cascada la Văioagă. Cheile Nerei îți dezvăluie tot ce au ele mai frumos, iar noaptea cerul este F A B U L O S, iar diminețile sunt ca în basmele cu zâne. Ai șanse să dai peste urs și râs, dar locul este relativ populat și cu puțină atenție la depozitarea mâncării și a gunoiului, riscurile sunt spre zero. 2. Vampire Camping lângă Castelul lui Dracula Aceste este un loc care a devenit foarte popular în ultimii ani graţie spiritului vestitului Dracula și a poziționării pe culoarul Rucăr-Bran. Cu cortul la Bran este una dintre cele mai frumose experiențe pe care le poți trăi. Campingul este situat chiar lângă Castelul Bran şi oferă 200 de locuri pentru turişti care vor să stea la cort sau vin cu rulota. Preţul este 4,5 euro pe zi pentru adulţi şi 2 euro pentru copii. Pentru parcarea maşinilor sau a rulotei se plătesc în plus între 2 şi 4 euro pe zi. Turiştii cazaţi aici au o panoramă superbă asupra Castelului lui Dracula, iar atmosfera este una specific legendelor cu vampiri. Se poate sta cu cortul într-un cadru organizat, dar se oferă şi posibilitatea unor bungalow-uri de 6 persoane. 10 refugii alpine pe care trebuie să le cunoști Locul este foarte primitor, sigur, bine amenajat. Este ideal pentru familii cu copii, chiar și mici. Exista spații cu utilități sanitare foarte bine întreținute, dușuri (cu apa caldă poate să fie o problemă). Exista locuri de unde poți cumpăra alimente, iar împrejurimile sunt excelente și pline d eprovocări. În fond stai la poalele castelului Bran așa că noaptea ai grijă cine îți bate la ușa cortului. Oricum nu strică să ai la tine câteva căpățâne de usturoi, pentru orice eventualitate. 3. Transalpina Acesta este locul perfect. Eu, dacă m-aș mărita din nou, aici mi-aș petrece luna de miere. Ceva mai plin de adrenalină și totodată mai romantic nu există. Așa că daca ai până în 40 de ani și vrei să trăiești aventura vieții tale, ia-ți fata, cortul, butelia și du-te pe Transalpina. Se poate campa pe marginea râului Lotru, în zona Obârşia Lotrului sau în cea a Lacului Vidra. De fapt se pare că în zonă camparea poate fi făcută oriunde atâta timp cât se respectă codul ecologic. Nu ai condiții amenajate, dar dacă ești bine utilat poți face rai din orice loc alegi. Este ideal pentru o vacanță de 3-5 zile, mai mult poate să fie stresant din anumite puncte de vedere care țin de confort. Dacă vrei să experimentezi a sta cu cortul pe Transalpina atunci fă un grup mare (10-12 persoane), cu 5-6 corturi, bine echipate și vei avea cea mai frumoasă vacanță din viața ta! Harta Muntilor Lotrului. In umbra Fagarasilor Sursa foto: pixabay.com

The post 3 locuri ideale de stat cu cortul appeared first on Montaniarzi.

Vremea in intervalul 17-30 iulie

Daniela Margoi — Tue, 18 Jul 2017 05:25:00 +0000

Regimul termic va rămâne unul în general cald pentru această perioadă, cu temperaturi ce vor oscila între 27 și 35 de grade, în funcție de fiecare regiune, iar probabilitatea pentru apariția precipitațiilor, slabe cantitativ, va fi mai ridicată în ultimele zile din luna iulie, conform prognozei Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), aferentă perioadei 17 – 30 iulie. În Banat, intervalul de prognoză va debuta cu valori termice apropiate de mediile multianuale, respectiv o medie a maximelor de 28 — 29 de grade și a minimelor de 13 — 14 grade. Treptat, pe măsură ce temperatura aerului va continua să crească, vremea va deveni călduroasă, local caniculară în timpul după-amiezelor. Cele mai ridicate valori termice sunt estimate pentru perioada 21 — 24 iulie, când media maximelor va fi în jurul a 36 de grade, iar a celor minime de 18 — 20 de grade. Pe parcursul celei de-a doua săptămâni se estimează o scădere a valorilor termice, astfel încât la finalul ei se va ajunge la medii ale maximelor în jurul a 32 de grade și a celor minime de 16 — 17 grade. Până spre finalul primei săptămâni, ploile vor fi cu totul izolate. Ulterior, sunt posibile ploi în general slabe cantitativ, cu o probabilitate mai mare în intervalele 25 — 27 și 28 — 29 iulie. În Crișana, intervalul de prognoză debutează cu valori termice apropiate de mediile multianuale, respectiv o medie a maximelor de 27 — 29 grade și a minimelor de 11 — 13 grade. Pe măsură ce temperatura aerului va continua să crească, vremea va deveni călduroasă, local caniculară în timpul după-amiezelor. Cele mai ridicate valori termice sunt estimate pentru perioada 21 — 24 iulie, când media maximelor va fi în jurul a 35 de grade, iar a celor minime de 17 — 18 grade. Pe parcursul celei de-a doua săptămâni de prognoză se estimează o scădere a valorilor termice, astfel încât la finalul ei se va ajunge la medii ale maximelor în jurul a 30 de grade și a celor minime de 16 — 17 grade. Până spre finalul primei săptămâni este posibil să nu plouă decât slab și cu totul izolat, dar probabilitatea de apariție a averselor în general slabe cantitativ va crește ulterior. În Transilvania, pe parcursul primei săptămâni, vremea se va încălzi treptat, devenind călduroasă în a doua parte a ei, când media temperaturii maxime va fi de 32 — 33 de grade, iar a celor minime se va situa în jurul valorii de 15 grade. În intervalul 24 — 30 iulie, regimul termic nu va avea variații semnificative, vremea urmând să se mențină călduroasă, în medie cu maxime de 30 — 31 de grade și minime de 14 — 15 grade. În unele zile ale celei de-a doua săptămâni vor fi posibile ploi de scurtă durată și în general slabe cantitativ, cu probabilitate ceva mai ridicată de apariție în intervalul 25 — 26 iulie. În Maramureș, la debutul primei săptămâni, media valorilor minime va fi de 26 — 28 de grade, iar a celor minime de 10 — 12 grade. Ulterior, vremea va deveni treptat călduroasă, astfel încât în intervalul 21 — 24 iulie se va ajunge la maxime, în medie, de 33 — 34 de grade și minime în jurul a 16 grade. În a doua săptămână, pe fondul accentuării instabilității atmosferice, se preconizează o scădere ușoară a valorilor termice, spre o medie a maximelor de 20 de grade și minime în jur de 12 grade. Până spre 23 iulie, ploile se vor semnala doar cu totul izolat. În perioada 24 — 29 iulie va fi ridicată probabilitatea pentru averse care local pot fi mai însemnate cantitativ pe 25-26 iulie și în a doua parte a celei de-a doua săptămâni. În Moldova, pe parcursul primei săptămâni, vremea se va încălzi treptat, devenind călduroasă în a doua parte a ei, când media temperaturilor maxime va fi de 32 — 33 de grade, iar a celor minime se va situa în jurul valorii de 18 grade. În intervalul 24 — 30 iulie, regimul termic nu va avea variații semnificative, vremea urmând să se mențină călduroasă, cu maxime de 30 — 32 de grade și minime de 16 — 18 grade. Ploi de scurtă durată și, în general, slabe cantitativ vor fi posibile în unele zile ale celei de-a doua săptămâni, cu probabilitate ceva mai ridicată în intervalul 25 — 26 iulie. În zona Dobrogei, vremea va intra într-un proces de încălzire, ce se va menține până spre finalul primei săptămâni, când media temperaturilor maxime va ajunge la 31 — 32 de grade, iar a celor minime se va situa în jurul valorii de 20 de grade. În intervalul 24 — 30 iulie, regimul termic nu va avea variații semnificative, vremea urmând să se mențină călduroasă, cu maxime de 30 — 31 de grade și minime de 20 de grade. Ploi de scurtă durată vor mai fi posibile la începutul intervalului și după data de 28 iulie. În Muntenia, până pe 23 iulie, temperatura va crește ușor și treptat, de la maxime în jur de 26 de grade, până spre o medie a acestora de 34 — 35 de grade, vremea urmând să devină călduroasă, local caniculară în timpul după-amiezelor din a doua parte a primei săptămâni. În același sens vor evolua și minimele, ce vor atinge o medie de 18 — 19 grade, izolat urmând să se înregistreze și nopți tropicale. Aceste valori termice, mai ridicate decât mediile multianuale se vor menține și în a doua săptămână de prognoză, o ușoară scădere fiind posibilă spre sfârșitul acesteia, când este estimată o medie a valorilor maxime în jur de 32 de grade. Probabilitatea pentru fenomene specifice instabilității atmosferice va fi în creștere după 23 iulie, când mai ales în zonele de deal vor fi ploi de scurtă durată și descărcări electrice. În Oltenia, intervalul de prognoză, va debuta cu valori termice ușor sub mediile multianuale, respectiv o medie a maximelor de numai 26 de grade și minime în jur de 14 grade. Apoi, temperatura aerului va continua să crească, iar vremea va deveni călduroasă, local caniculară în timpul după-amiezelor. Cele mai ridicate valori termice sunt estimate pentru perioada 22 — 25 iulie, când media maximelor va fi de 35 — 36 de grade, iar a celor minime se va apropia de 20 de grade. Pe parcursul celei de-a doua săptămâni se estimează o scădere a valorilor termice, spre medii ale maximelor de 32 de grade și de 18 grade a celor minime. Până spre finalul săptămânii, ploile vor fi cu totul izolate. Ulterior sunt posibile averse, în general, slabe cantitativ, cu o probabilitate mai mare în jurul datei de 25 iulie și după 28 iulie. La munte, la începutul primei săptămâni, vremea va fi răcoroasă, mai ales în timpul dimineților, când media valorilor minime va fi de 6 — 8 grade, iar a celor maxime nu va depăși 16 — 18 grade. Ulterior, procesul de încălzire se va remarca și în această regiune, astfel încât, în jurul datei de 23 iulie, se va ajunge la maxime, în medie de 24 de grade și minime în jur de 14 grade. În a doua săptămână, pe fondul accentuării instabilității atmosferice, se preconizează o scădere ușoară a valorilor termice, spre o medie a maximelor de 20 de grade și a minimelor în jur de 12 grade. Până spre data de 23 iulie, ploile se vor semnala doar cu totul izolat în timpul după-amiezelor. Probabilitatea va fi ridicată pentru averse care, local, pot fi torențiale în săptămâna 24-29 iulie, cantitățile mai însemnate fiind estimate pe 25 — 26 iulie și în ultimele zile ale acestei perioade. Consulta site-ul meteoalarm inainte de a pleca pe munte! Sursa: ANM

The post Vremea in intervalul 17-30 iulie appeared first on Montaniarzi.

Lacul Bâlea, monument al naturii, perla Făgărașilor

Daniela Margoi — Mon, 17 Jul 2017 05:50:41 +0000

Lacul Bâlea este fără îndoială unul dintre cele mai frumose și mai spectaculoase lacuri din Făgăraș. Lacul glaciar Bâlea este situat la o altitudine de 2.034 m. Lacul are 360 m în lungime, o suprafață de 4,65 ha și o adâncime de 11,35 m. Lacul Bâlea și o suprafață de circa 180 ha în jurul lacului au fost declarate, în 1932, rezervație științifică, potrivit balea-turism.ro/. Rezervația cuprinde mai multe plante rare, cum este floarea de colț, și animale ocrotite: capra neagră, râsul, acvila de munte. Lacurile din Masivul Făgăraș sunt situate pe cei doi versanți (nordic și sudic) în special, în circuri glaciare. Chiar dacă glaciația în Munții Făgăraș a avut o extensiune mare, numărul lacurilor este mic. Pe versantul nordic se găsesc doar șapte lacuri glaciare, și anume: Urlea, Podragul Mare, Podragul Mic, Podrăgel, Bâlea, Doamnei și Avrig. Pe versantul sudic, lacurile sunt mai multe, dar mai mici, cele mai importante fiind: Jgheburoasa, Roșu, Galben, Buda, Capa și Călțun. Majoritatea lacurilor din Făgăraș se găsesc la peste 2.000 m altitudine, doar lacul Doamnei este sub această limită (1.860 m). În ceea ce privește lacul situat la cea mai mare altitudine este lacul Mioarelor din bazinul Leaota — 2.282 m. Ca adâncime, lacul Podragul are valoarea cea mai mare — 15,5 m, iar ca suprafață lacul Bâlea cu 4,65 ha. Bâlea Lac – perla Făgărașilor Circul glaciar Bâlea este dominat de creste crenelate din care se ridică, de la est la vest, vârfurile Vânătoarea lui Buteanu (2.507 m altitudine), Văiuga (2. 443 m altitudine), Iezerul Caprei și Paltinu despărțite de șaua Caprei (2.315 m altitudine) și curmătura Bâlii (2.208 m altitudine). Uneori, spre sfârșitul lunii octombrie, pe lacul Bâlea se instalează un pod de gheață care se menține și până la sfârșitul lui mai, deci peste 200 de zile, atingând și 1,20 m grosime. Sub podul de gheață, temperatura apei la contactul cu gheața, este de 0 grade Celsius și 2,5-2,8 grade Celsius în adâncime. În timpul verii, temperatura apei la suprafață variază între 10 și 15 grade Celsius, în funcție de temperatura aerului. Bucăți de gheață de pe lacul Bâlea sunt tăiate pentru construcția Hotelului de Gheață Cele 95 de lacuri ale Făgărașului Lacurile glaciare se găsesc răspândite în masivele Făgăraș (circa 30 de lacuri), Parâng (circa 28 de lacuri), Cindrel, Șureanu, Retezat (circa 58 de lacuri), Godeanu și Țarcu. Cea mai mare suprafață dintre lacurile glaciare o are Bucura — 10 ha, urmat de Zănoaga — 9 ha și Bâlea 4,65 ha. Adâncimile lacurilor glaciare sunt, în general, mai mari față de cele ale lacurilor din zona de luncă, câmpie sau podiș. Adâncimea cea mai mare este de 29 m și se întâlnește la lacul Zănoaga din Retezat. Printre lacurile cu adâncimea mai mare de 10 m menționăm: Tăul Negru — Retezat (24,8 m), Galeș — Retezat (20,5 m), Tăul fără Fund — Parâng (17,6 m), Bucura — Retezat (17,1 m), Podragul Mare — Făgăraș (15,5 m), Iezerul mare — Cindrel (13,3 m), Bâlea — Făgăraș (11,3 m) etc. Majoritatea lacurilor sunt instalate în circuri glaciare barate de praguri în rocă sau morenice. O caracteristică a majorității lacurilor din Retezat, Făgăraș, Parâng o dă prezența grohotișurilor și blocurilor de dimensiuni mari, care formează adeseori chiar țărmul lacului: Călțun, lacurile Paltinului și Podul Giurgiului din Făgăraș, Tăul Știrbului, Pietrele, Tăul Porții, Tăul Țapului din Retezat, Tăul Roșiile și Tăul fără Fund în Parâng. Lacul Bâlea se află la o distanță de 77 km de orașul Sibiu, 68 km de Făgăraș și la 85 km de Curtea de Argeș, drumul pe care se poate ajunge la el fiind faimosul Transfăgărășan, una dintre cele mai spectaculoase șosele montane din Europa. Vara se poate ajunge până la Bâlea lac cu mașina, însă între 1 noiembrie și 1 iulie, Transfăgărășanul este închis oficial pe sectorul de drum cuprins între kilometrul 104 (Piscu Negru — județul Argeș) și kilometrul 131 (Bâlea Cascadă — județul Sibiu), pe celelalte porțiuni circulația fiind permisă tot timpul anului. În sezonul rece, Valea Bâlea, între Bâlea Cascadă și Bâlea Lac (3.700 m), se poate traversa doar cu telecabina situată în imediata apropiere a cabanei Bâlea Cascadă (1.234 m altitudine). Munții Măcinului – Făgărașii de la Dunăre Șoseaua Transfăgărășan (DN7C) traversează cel mai înalt lanț muntos din România, Munții Făgăraș, pe o distanță de aproximativ 92 km prin județele Argeș și Sibiu. Transfăgărășanul ajunge la altitudinea de 2.042 metri și este situat pe locul al doilea ca altitudine în România după șoseaua Transalpina (DN67C), cu 2.145 m, din Munții Parâng. Șoseaua pornește de la kilometrul 0, din Bascov (județul Argeș), continuă pe malul stâng al lacului Vidraru și de-a lungul văii pârâului Capra, ajungând până la tunelul de la Bâlea Lac, la limita cu județul Sibiu, și se încheie în zona comunei Cârțișoara, județul Sibiu, unde se unește cu DN1 (E68). Șoseaua a fost construită între 1970-1974 și leagă Transilvania de Muntenia. Accesul la Bâlea Lac se poate face și pe Transfăgărașan, nu doar cu telecabina. Transfăgărășanul (DN7C) leagă județele Sibiu și Argeș, șoseaua fiind deszăpezită de drumarii sibieni. Trasee spre Moldoveanu Lacul Bâlea și Transfăgărășanul nu sunt singurele puncte de atracție pentru turiști. În zonă există numeroase obiective turistice, între care: Mănăstirea Curtea de Argeș, Lacul și Barajul Vidraru, Cetatea Poenari (construită la sfârșitul secolului XIII și începutul secolului XIV de domnitorul Negru Vodă, și refăcută de Vlad Țepeș în secolul XV), Cascada Bâlea (numită și Urlătoarea Bâlei, situată între vârfurile Moldoveanu — 2.554 m și Negoiu — 2.535 m, la o altitudine de 1.234 m; cea mai mare cascadă în trepte din țara noastră, cu o cădere de 60 m, potrivit http://locuridinromania.ro/judetul-sibiu/cascada-balea.html), Casa memorială a lui Badea Cârțan din Cârțișoara, masivele și traseele montane din jurul Transfăgărașanului. Sursa foto: pixabay.com

The post Lacul Bâlea, monument al naturii, perla Făgărașilor appeared first on Montaniarzi.

10 refugii alpine pe care trebuie să le cunoști

Daniela Margoi — Wed, 14 Oct 2015 14:30:00 +0000

Munții Carpații nu-s prea bogați la capitolul refugii alpine. Există câteva pe care le cunoaște toată lumea, altele mai puțin cunoscute drumeților ocazionali și câteva accesibile doar celor ce cunosc foarte bine muntele. Prea puține refugii noi au fost reabilitate, iar cele nou construite se pot număra pe degetele de la o mână. Povestea SKV. Siebenbürgischer Karpathenverein – Asociația Carpatină Transilvană Tot ceea ce ține de refugiile alpine în Munții Carpați din România cade în sarcina echipelor Salvamont. Salvamontiștii se ocupă de întreținerea și reabilitatea lor, tot ei sunt cei care au instalat adăposturi noi. Problema care macină societatea românească sapă și la temelia refugiilor alpine – lipsa banilor și un general dezinteres, cu excepția celor care înțeleg că singura șansă de a face ceva este de a ignora autoritățile și de a face pur și simplu pe principiul că omul este cel care sfințește locul. Dincolo de această întroducere, care poate fi completată și modificată în funcție de viitoarele realități românești, iată o listă cu zece refugii alpine pe care trebuie să le cunoști, dacă iubești muntele, indiferent de vremuri și vreme. 1. Refugiul Diana. Este situat la 1520 metri, pe versantul de nord-vest în Munții Piatra Craiului, Poiana Curmătura Prăpastiilor, între văile Padina Inchisa și Padina Popii. Refugiul are o capacitate limitată la 8-10 locuri la prici, în conditii de bivuac. Refugiul este un punct de referință pentru numeroasele trasee alpine în zonă. Refugiul este accesibil de pe două trasee marcate, unul cu plecare din Zărnești, celălalt din Plaiul Foii. Ultima refacere a refugiului a fost realizată de Asociația Montană Carpați în 2008. În refugiu picură apă la ploile mai serioase, dar este bine izolat, curat, iar ușa se închide bine. 2. Refugiul Călțun este cel mai înalt refugiu alpin din Europa refăcut doar cu materiale eco. Este unul dintre cele mai frumoase și mai noi refugii alpine, dacă nu chiar cel mai nou și cel mai frumos. Refugiul Călțun se află la o altitudine de 2.135 de metri în apropierea Vârfului Negoiu din Munții Făgăraș. Cunoscut și ca refugiul ”Nautilus” acesta poate adăposti în condiții foarte bune chiar și 30 de oameni. Zona este expusă pericolelor, iar refugiul este mai mult decat binevenit. Are defectul de a fi greu de localizat pe vreme de ceață. Refugiul este în grija unității Salvamont Sibiu. 3. Refugiu Coștila se află pe valea Coștilei. Are 20-25 locuri la prici, în conditii de bivuac. Refugiul se află la 1690 metri. Refugiul a fost construit în 1938 pe un teren pus la dispoziție de Casa Regală. La refugiu se poate ajunge de la Căminul Alpin în punctul „La Măsurătoarea Urşilor” (1310 m), apoi pe poteca spre Valea Albă, la stânga o potecă marcată duce spre refugiul alpin „Coştila” (marcaj bandă albastră). 4. Refugiul Iezer. Este situat în Munții Iezer Păpușa lângă lacul Iezer, la altitudinea de 2135 metri. Este localizat într-o căldare glaciară de sub creastă. Are 30 locuri în 2 camere, în condiții de bivuac. Are plită, sobă, priciuri din platbandă sudată, saltele de burete, panouri fotovoltaice pentru a asigură electricitate. Se poate ajunge la refugiu de la cabană Voina, prin Valea Jepilor (marcaj punct albastru, 4-5 ore, pe drum dificil nerecomandat iarna). Refugiul a fost dat în folosință în 1974, prin reconstruirea din temelie a vechiului refugiu de pe malul lacului Iezer. Refugiul se află în administrarea și grija unității Salvamont-Câmpulung. Refugiul este din piatră cu uși metalice și este deschis tot timpul. 5. Refugiul Speranțelor, este în Piatra Craiului. Este unul din refugiile alpine refăcute recent. Refugiul este situat la altitudinea de 1685 metri, pe versantul de nord-vest, în zonă Padina lui Călinet – Brâul Cioranga – Vârful Ascuțit), pe cel mai nou traseu marcat din Crai. Are opt locuri la prici, în condiții de bivuac. Este un refugiu semisferic din plastic și fibră de sticlă. 6. Refugiul Vistea Mare, este situat în Făgăraș la 2310 metri altitudine, pe muchia de sub vârful Vistea Mare (2527 m). Poate oferi adăpost pentru 12 persoane, dar încap și 20. Are locuri la prici, în condiții de bivuac. Acces de la Cabană Valea Sâmbetei, prin Fereastră Mare (pe traseu marcat cu triunghi roșu), apoi pe traseu de creastă via șaua Vistisoarei (marcat cu bandă roșie). Salvamontiștii din Victoria au refăcut în 2004 acest refugiu și tot ei îl au în grijă. De la refugiu se mai fac doar 30 minute până pe Vistea Mare (pe traseul marcat cu bandă roșie) și încă 15 minute până pe Moldoveanu (pe traseul marcat cu punct roșu). 7. Refugiul Vârful Ascuțit este localizat în Munții Piatra Craiului, la altitudinea de 2150 metri, pe creastă nordică a Pietrei Craiului. Refugiul are 8-10 locuri la prici, în condiții de bivuac. REfugiul este accesibil de la Cabană Curmătură, prin Padinile Frumoase, pe trasul cu marcaj triunghi albastru sau via Vârful Turnu (1923 m), pe traseul cu marcaj punct roșu. Primul refugiu localizat aici a fost construit în perioadă 1945-1950 de Carl Lehman (1894-1991), unmare îndrăgostit de munte, din Brașov. REfugiul Ascuțit se mai numește și refugiul Lehman. 8. Refugiul Șaua Bătrână se află la 2170 metri, în Bucegi. Refugiul se află la intersecția traseelor marcate cu bandă roșie, care vine de la vârful Omu și merge spre șaua Strungă, și triunghi roșu care vine din Poiană Gutanu și merge spre hotelul Peștera. Are spațiu pentru 20-25 de oameni. Este un refugiu relativ nou, montat în 2010, este mare și spațios. 9. Refugiul Cârja este în Parâng la altitudinea de 2231 metri, fiind situat la bază vârfului Cârja, pe traseul Parângul Mic-Vârful Cârja (pe traseul cu marcaj bandă roșie). Are opt locuri în condiții de bivuac. Contrucția datează din 1889 când SKV – Societatea Carpatina Ardeleana a Turiștilor – a construit acest refugiu, care în decursul anilor a fost distrus și reconstruit în mai multe rânduri. Structura de bază, din piatră datează din 1889. Locul de amplasare nu este cel mai inspirat deoarece se adună foarte multă zăpada, iarna este inutilizabil fiind complet acoperit de zăpada. 10. Refugiul Curmătura Builei se află la 1560 metri în Parcul Natural Buila-Vânturarița. Are 20 locuri la prici, în două camere și prispă. Refugiul a fost reconstruit și amenajat în 2009 de către Asociația Kogayon din Costești-Vâlcea, care a asigurat banii necesari pentru achiziționarea materialelor și plată manoperei.

The post 10 refugii alpine pe care trebuie să le cunoști appeared first on Montaniarzi.

Cascada Cailor, locul unde caii n-au mai avut aripi

Daniela Margoi — Wed, 14 Oct 2015 10:34:40 +0000

Caii au aripi, însă uneori le pierd, dar fără să-și dea seama. Cascada Cailor este locul unde caii și-au pierdut aripile. Legendele locului vorbesc despre o hergelie care a fost încolțită de lupi și urși. Aflați pe marginea hăului, caii au vrut să scape sărind în gol ajutându-se de aripile lor. Dintr-un motiv neștiut tocmai atunci caii au rămas fără aripi, iar saltul lor în gol a fost fără nici o șansă. Cascada Cailor este unul din cele mai impresionante monumente ale naturii de pe versantul nordic al Munților Rodnei, în apropiere de stațiunea turistică Borșa. Cascada Cailor are o cădere de apă de peste 90 metri și își are originea într-un circ glaciar, alimentat de apa ploilor, de zăpezi și de câteva râuri subterane. Apa ce provine din topirea zăpezii și din ploi se adună într-un circ glaciar și de acolo se aruncă în hău, pe versantul abrupt al Rezervației Piatra Rea, formând cascada. Debitul cascadei variază în funcție de ploi și topirea zăpezilor de pe versant Cascada fiind fabuloasă prin spectacolul oferit, primăvara și toamna, cînd se topesc zăpezile și cînd sunt precipitații abundente. Muntii Rodnei, cei mai inalti munti ai Orientalilor. Trasee Cascada se află la o altitudine de 1.300 metri, iar căderea de apă are mai multe trepte, dintre acare cea mai mare are 18 metri. Denumirea Cascadei Cailor pare să vină de la întâmplare reală. Oamenii își țineau hergheliile de cai, din primăvară până în toamnă, pe pășunile bogate din zonă. Într-o primăvară caii au fost atacați de urși și lupi. Unii cai au fost prinși, iar alții pentru a scăpa s-au aruncat în hău. În urma acestui incident, mai multe locuri din împrejurimi au primit nume care fac referire la cai (cu sau fără aripi). Aici este Muntele Cailor, Podul Cailor, Izvorul Cailor și Cascada Cailor. Accesul spre Cascada Cailor se face ușor, fie că se alege drumul pe jos de la Borșa, mergând circa o oră și jumătate, pe o potecă prin valea formată în dreapta stațiunii, fie că se alege telescaunul din stațiunea Borșa. De la telescaun se poate ajunge la Cascada Cailor în circa 15 minute. Cascada Lotrișorului, singura cascadă artificială din România În inima muntelui, aproape de cascadă, există un singur refugiu, aflat în apropiere, în Poiana Ştiol. Orașul Borșa este situat într-un culoar depresionar mărginit de Munții Maramureșului și Munții Rodnei, în județul Maramureș, la 80 de kilometri de Sighetu Marmației și la 145 kilometri de Baia Mare. Borșa se află la o altitudine de aproape 700 metri și este cel mai important punct de plecare pentru călătoriile spre Munții Rodnei. Mai mult, Borșa se află între două arii importante, aflate sub protecție: Parcul Natural din Munții Maramureș și Parcul Național din Munții Rodnei. Tărâmul cascadelor de poveste. Cheile Nerei Parcul Național Munții Rodnei reprezintă cea mai mare arie protejată din Carpații Orientali, cu o suprafață de 47.227 de hectare, din care 3.300 de hectare au fost declarate rezervație a biosferei în 1979. Munții Rodnei fac parte din grupa nordică a Carpaților Orientali, fiind cei mai înalți și mai greu de străbătut din lanțul Carpaților Orientali. Culmea principală, cu o lungime de peste 50 kilometri și o lățime de 30-40 kilometri, fiind orientată de la est la vest, este abruptă spre nord și domoală spre sud. Relieful este tipic alpin, format din creste semețe, culmi prelungite, circuri glaciare și văi drenate de cursuri repezi de apă, care formează numeroase repezișuri și cascade. Între Vârful Pietrosu Mare (2.303 m) și Vârful Gropilor (2.060 m) creasta formează un arc de cerc cu deschidere spre vest. Sursa foto: emaramures.ro/

The post Cascada Cailor, locul unde caii n-au mai avut aripi appeared first on Montaniarzi.

Obiecte fără de care nu ai voie pe munte

Daniela Margoi — Tue, 13 Oct 2015 19:20:50 +0000

Sunt zeci de sfaturi, liste și recomandări cu privire la obiectele necesare pe munte. Unele se referă la haine, altele la bocanci (despre asta am scris cu drag și cu poftă și noi aici și aici, și-s texte bune pe care le poți citi cu încredere), altele la rucsac și sacul de dormit, altele la amândouă, cele mai multe menționează trusa medicală, altele trec și pe la capitolul alimente și fac tot felul de recomandări utile și binevenite. În principiu tot ceea ce iei cu tine pe munte este necesar, util și important, dar pe de altă parte fiecare dintre cei care umblă pe creste sau prin văile crestelor știu că unele din obiectele pe care le-au luat în rucsac au rămas neutilizate în timp ce altele, aparent neimportante, s-au dovedit la un moment dat mai mult decât necesare și ți-au lipsit, dacă nu le-ai avut cu tine. Cele mai multe din lucrurile pe care un montaniard le pune în rucsac vin ca urmare a experiențelor anterioare, altele pentru că ai văzut pe net și pe bloguri, altele pentru că ți-a spus un prieten, dar cele mai multe pentru că ți-au fost necesare cu o altă ocazie sau pentru că ți-au lipsit teribil la ultima campanie pe munte. Eu am făcut o listă cu câteva obiecte fără de care nu ai voie pe munte. Este foarte posibil să nu-ți fie necesare, dar simplul fapt că le ai poate crește confortul tău psihic și-ți poate aduce un plus de siguranță. Nu-i exclus ca aceste obiecte să te scoată din încurcături serioase sau să facă diferența între a te afla într-o situație critică și o problemă rezolvată rapid și fără complicații. Fluier de supraviețuire. Este excepțional de util. Te face auzit de la distanțe foarte mari, poate pune pe fugă animalele sălbatice și câinii de stână, este mic, este practic fără greutate și este util mereu în situații foarte neplăcute. Fluierul de supraviețuire te ajută în situațiile de urgență să atingi până la 120 de decibeli, iar datorită rezonanței sale, efortul de a te face auzit este minim. Pastile pentru dezinfecția apei. Sunt mici, încap într-un buzunar și sunt excepțional de utile. Trebuie să le ai cu tine indiferent unde pleci, ca principiu, pentru că nu se știe niciodată, dar pe munte, mai ales în cazul traseelor lungi sunt obligatorii. Pastilele sunt necesare și iarna și vara. Un briceag multifuncțional. Sunt zeci de modele, cu zeci de utilități, dar trebuie să alegi unul cu adevărat practic. Trebuie să te ajute să tai, să prinzi, să înșurubezi și, în general să faci tot ceea ce nu poți face cu doar cu degetele sau cu mâna goală. Știai că fiecare soldat american are, încă din timpul celui de Al Doilea Război Mondial un briceag într-un buzunar? Un acumulator extern pentru bateria telefonului. Și aici ai zeci de modele, iar telefonul, pe munte – chiar dacă nu-ți asigură acoperire 100% din traseu, este esențial. Poate că unele din capacitățile și abilitățile omului au fost arse și epuizate de apariția telefoanelor inteligente, dar dat fiind faptul că am ajuns la acest nivel al evoluției fără ele, cu siguranță am câștigat pe altă parte, ceea ce am pierdut, iar utilitatea lor nu poate fi pusă în discuție. Lanternă și baterii suplimentare. Știai că întunericul este una din spaimele care sunt înscrise în ADN-ul uman. Întunericul te limitează, te blochează și te face neputincios. În condițiile astea lanterna și bateriile sunt esențiale, nu? Tot în categoria de obiecte fără de care nu ai voie pe munte se numără un set complet de haine de schimb pentru că cel mai mare inamic pe munte, indiferent de anotimp este umezeala, iar umezeala înseamnă hipotermie și complicații grave. Hainele pentru munte trebuie să fie haine pentru munte, adică rezistente la umezeală, cu capacitatea de a se usca ușor, să fie ușoare și călduroase, fie că-i iarnă, fie că-i vara. Ultimul pe lista noastră, dar nu cel din urmă este un rucsac bun. Când spun bun, chiar mă gândesc la un rucsac bun. Imaginează-te pe munte cu tot ce înseamnă siguranța ta, în rucsac, iar acesta pocnește când il freci de un perete de stâncă. Ce faci? Soluția este un rucsac bun, deștept compartimentat și din materiale impermeabile și rezistene. A! Să nu uit. Adaugă și o bucată de izopren! Drum bun și soare!

The post Obiecte fără de care nu ai voie pe munte appeared first on Montaniarzi.

Aplicația Salvamont de la Vodafone, un instrument cu adevărat util

Daniela Margoi — Mon, 12 Oct 2015 16:20:10 +0000

Nu avem intenția de a face publicitate gratuită companiei Vodafone, dar trebuie să admitem că aplicația Salvamont dezvoltată de aceștia este cu adevărat utilă. Trebuie făcut din capul locului precizarea că aplicația este utilă doar dacă ai semnal pe telefon, iar harta care arată zonele de acoperire Vodafone, scoate foarte bine în evidență tot lanțul Munților Carpați cu ceva excepții: Bucegii, Făgărașii și unele zone mai umblat din Apuseni. În rest Carpații în zonele de creastă, prin văi și mai ales prin Orientali nu prea … vorbesc la telefon, indiferent de rețea. Aproape totul despre Salvamont I Dar și așa aplicația este mai mult decât binevenită. Salvamont este aplicația oficială a Asociației Națională a Salvatorilor Montani din România (ANSMR), realizată în parteneriat cu Vodafone România. În 2014 aplicaţia Salvamont powered by Vodafone a depăşit 135.000 de descărcări, în creştere cu 125% faţă de 2013, şi a ajuns la 40.000 de utilizatori unici lunar. Aplicaţia este compatibilă cu smartphone-urile Android şi iOS, poate fi descărcată gratuit de către clienţii tuturor operatorilor de telefonie mobilă şi va fi – curând – disponibilă şi pentru terminalele Windows Phone. Există și o variantă în limba engleză, pentru Android, iOS şi Windows Phone. În plus aplicație permite apelarea serviciului Salvamont la numărul 0Salvamont (0725826668), gratuit și cu tarif normal pentru toate rețelele. Pentru sezonul de iarnă există o anexă a aplicației ce include un ghid complet, actualizat în timp real, cu informaţii despre starea zilnică a zăpezii şi calitatea pârtiilor de schi, cabane, traseele montane practicabile şi condiţiile meteo. Aplicația are o rublică SOS, prin intermediul căreia pot solicită ajutorul echipei Salvamont, trimiţându-le automat acestora poziţia GPS, pentru o localizare cât mai exactă şi rapidă. Totul este să ai acces la internet și acoperire pentru rețeaua ta de telefonie mobilă. Aplicația stabilește pentru cel care utilizează serviciile acesteia și apelează secțiunea SOS un tranfer complet de date între dispeceratul Vodafone al salvamont și cel în cazuă, care include informații referitoare inclusiv la nivelul bateriei telefonului, plus traseul, altitudinea și coordonatele celui în cauză. Bocancii de iarnă și trebuie să știi despre ei Dispeceratul este activ 24 de ore din 24, și poate transmite informații cître cea mai apropiată echipă Salvamont raportat la cel care are nevoie de ajutor. Locația utilizatorului este identificată doar la cererea utilizatorului folosind funcția GPS. Se poate păstra funcția de localizare activă și pe durată parcurgerii unui traseu mai lung, pentru a informă echipă Salvamont pe întreagă perioadă a deplasări, datele fiind înregistrate în banca de date a operatorului. Este remarcabil faptul că traficul pe interne prin aplicație este gratuit și nelimitat. Aplicația are și rol de informare activă pentru că se presupune că cei care o folosesc sunt împătimiți ai munților, și trasmite celor care au aplicația descărcată pe telefon notificări cu noutăți legate de trasee de munte, cabane, condtiții meteo, pârtii din întreagă țara. Mai trebuie spus că Vodafone susține Asociația Națională a Salvatorilor Montani din România înclusiv financiar, în 2014 fiind alocați acesteia 128.000 euro.

The post Aplicația Salvamont de la Vodafone, un instrument cu adevărat util appeared first on Montaniarzi.

Aproape totul despre Salvamont I

Daniela Margoi — Mon, 12 Oct 2015 08:55:46 +0000

Salvamont sau Asociația Națională a Salvatorilor Montani din România (ANSMR) este o organizație recunoscută de utilitate publică care reunește salvatorii montani din România și care se ocupă de reglementarea activității de salvare montană și de pregătirea salvatorilor montani. Salvamont este o asociație cu personal calificat, care oferă servicii destinate să salveze pe cei accidentați, rătăciți în munți, colaborează direct cu serviciul național de urgență 112, dar este finanțat din fonduri ale Consiilor județene din județele aflate în zona de munte. Seviciul Salvamont este unul din cele mai serioase și mai credibile organizații de intervenție rapidă din România, cu toate că cea mai mare parte din activitata Salvamont se face pe bază de voluntariat, dragoste pentru munte și oameni. Scopul acestui materiale este unul de a informa cu privire la datele generale ale Salvamont România și nu are ca obiectiv critica sau a scoate în evidență situațiile anormale (din păcate devenite firești în România), dar sub protecția anonimatului o să spun ceea ce mi-a spus cu naduf, tristețe și resemnare un sef de Salvamont județean: ”Aceasta echipă Salvamont există doar pentru noi, cei care facem parte din grupul de intervenție suntem oameni care avem bani, avem echipament și suntem dedicați muntelui. De fapt ceea ce ține la un nivel ridicat Salvamontul în România este dragostea absolută a salvamontiștilor pentru munte. Noi facem în 90% din cazuri voluntariat sau muncim cu bani de acasă, deși grupurile Salvamont au salvat zeci de vieți. Noi facem asta cu echipamentele noastre cu benzina și motorina noastră, cu abonamente la telefon plătite de noi și așa mai departe. Banii alocați de la administrație pentru Salvamont sunt ca și cum nu ar exista! De fapt, într-un fel este vina noastră că s-a ajuns aici. Cei care ar trebui să finanțeze cu adevărat activitatea Salvamont – nu mă gândesc la câștiguri pentru noi, ci măcar la echipamente și combustibil, au văzut că noi ne facem mereu treaba fie că ne dau, fie că nu ne dau bani, iar în condițiile astea au zis că este mai rentabil să nu ne mai dea bani sau să ne dea niste sume derizorii… Păcat de munții noștrii și păcat de potențialul lor… În rest noi să fim sănătoși!”. Nu știu dacă este sau nu exagerată această abordare, știu doar că numai gândul că baieții de la Salvamont există este suficient, pentru că încrederea mea în ei este maximă. Există 32 de Servicii Publice Județene Salvamont. Fiecare în parte are o bază centrală, telefon și o echipă de salvamontiști (mereu gata de intervenție și mereu îndrăgostiți de munte). Există echipe Salvamont în județele Gorj, cu bază Salvamont la Râncă, în Bistrița-Năsăud, în Argeș la Nucșoara, în Cluj cu punct de lucru la Băișoara. Există Serviciul Public Salvamont Sibiu, Centrul Județean Salvamont Neamț cu puncte de lucru la cabana Dochia și Izvorul Muntelui. Foarte des apelate sunt serviciul Salvamont a Orașului Predeal (are și un număr de telefon local, alocat sepecial: 456 269) Echipe Salvamont s-au constituit și la Borșa și pentru zona Bran-Moeciu (telefon 0268 236 978; 0268 236 800). Echipe salvamont sunt și în județele Albă și Brașov. Pentru acesta din urmă există formația Salvamont a Municipiului Brașov (telefon: 0724/503 585; 0722/523 298), dar și echipa Salvamont Săcele (telefon: 0722/730 759) și Râșnov (telefon. 0725.826668). Lor se adaugă Salvamont Cristianu Mare: 0268/262222 și Serviciul Public Județean Salvamont Prahova – Formația Cheia (0244/311 922, 0725 826 668). Echipe gata de intervenție sunt și în județele Caraș-Severin, cu punct de lucru în Rețița (acoperă munții Semenic, Aninei, Locvei, Almajului, Dognecei și Nemanului) și Caransebeș (acoperă munții Țarcu, Mic, Godeanu, Poiană Ruscă), dar și în județele Harghita și Târgu-Mureș, Vâlcea, Argeș, Bihor și Dâmbovița, unele dintre ele cu unități și puncte de lucru în zonele montane din județele respective. Există un telefon unic, apelabil de pe întreg teritoriul României, 0-SALVAMONT (0725-826 668). Serviciul este cu taxa unui apel normal, pentru a micşora numărul alarmelor false sau al glumelor proaste. Numărul unic este oferit de Vodafone, dar este apelabil din orice rețea de telefoniefiind cuplat la un dispecerat care funcţioneaza 24/7. Dispeceratul este dotat cu tehnologii de ultimă oră. În caz de urgenţă, dispeceratul ia legătura cu cea mai apropiată formaţie salvamont de locul în care se află accidentatul, şi coordonează echipa spre locul accidentului. Serviciul poate fi apelabil și prin sistemul național de urgență 112. Sursa foto: salvamont

The post Aproape totul despre Salvamont I appeared first on Montaniarzi.