Am o întrebare pentru Președinte și pentru clasa politică în majoritatea ei: dacă în 1989, față de acțiunile și declarațiile aberante ale lui Ceaușescu, tot poporul român rămânea la fel de pasiv, unde am fi fost astăzi? Dacă Timișoara nu exista, urmată de marile orașe, cine mai făcea Revoluția? Dacă acei oameni care și-au dat viața la Baricadă stăteau acasă și-și vedeau de mersul liniar și gri al traiului în România de atunci, cine mai lupta pe 21 și 22 decembrie pentru libertate?

Absența acestora duce la falimentul moral al președintelui României. Iar falimentul moral se traduce într-un mandat toxic și eșuat.

mai mult la : republica.ro/unde-eram-astazi

Misiunea directorului CIA reflectă schimbarea de opinie a Administrației Trump, care la începutul mandatului avea ferma convingere că Rusia va învinge datorită resurselor superioare Ucrainei. Între timp, realitatea a demonstrat altceva. Ratcliffe i-a transmis oficial lui Putin ceea ce spusese și public, și anume că în ultimele 18 luni Rusia a cucerit sub 1% din teritoriul Ucrainei cu un preț formidabil, sute de mii de morți și răniți pe front și distrugerea economiei. Speranța de viață a soldaților ruși pe front e sub 35 de minute, confirmă directorul CIA.

Citiți traducerea textului din New York Times mai jos.

„John Ratcliffe, directorul C.I.A., i-a transmis săptămâna aceasta un mesaj urgent lui Aleksandr V. Bortnikov, șeful serviciului de informații interne al Rusiei, F.S.B., în cadrul unei vizite secrete la Moscova. Kenny Holston/The New York Times

John Ratcliffe, directorul C.I.A., a făcut în această săptămână o vizită secretă la Moscova pentru a transmite în privat evaluarea sa sumbră asupra situației războiului Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a-i îndemna pe ruși să ajungă la un acord înainte ca situația lor militară și economică să se înrăutățească, au declarat actuali și foști oficiali.

Domnul Ratcliffe i-a transmis mesajul lui Aleksandr V. Bortnikov, șeful serviciului de informații interne al Rusiei, F.S.B., și nu a formulat nicio amenințare privind eventualele consecințe pentru partea rusă în cazul în care președintele Vladimir V. Putin ar ignora evaluarea directorului C.I.A. și ar alege să continue lupta.

Analiștii C.I.A. s-au întrebat de mult timp dacă sfătuitorii domnului Putin i-au oferit evaluări sincere cu privire la evoluția și costurile războiului.

C.I.A. a menținut de mult timp canale de comunicare cu F.S.B. și cu serviciul rus de informații externe, cunoscut sub denumirea de S.V.R.
Oficialii au declarat că canalul de informații al domnului Ratcliffe cu Bortnikov funcționează în paralel cu canale separate pe care emisarul președintelui Trump, Steve Witkoff, și Jared Kushner, ginerele președintelui, le-au stabilit cu alți consilieri de rang înalt ai lui Putin.
Unii oficiali au spus că speră ca Putin, el însuși fost ofițer de informații, să considere un mesaj transmis de directorul C.I.A. drept mai urgent și mai credibil decât comunicările purtate prin canalele diplomatice obișnuite.

În cea mai mare parte a anului trecut, Trump și unii dintre principalii săi consilieri păreau să creadă că o victorie militară rusă asupra Ucrainei era inevitabilă, datorită populației mai numeroase a Rusiei și arsenalului său nuclear. Dar rușii au suferit pierderi masive, iar câștigurile lor pe câmpul de luptă au stagnat. Nu este clar dacă mesajul lui Ratcliffe a prefigurat vreo schimbare a politicii SUA față de Rusia sau Ucraina.Vizita lui Ratcliffe a fost cel mai recent efort al administrației Trump de a da un nou impuls negocierilor blocate. A devenit din ce în ce mai clar că Ucraina nu va renunța la lupta în est, chiar și în condițiile reducerii sprijinului militar american.

Având în vedere ceea ce el a prezentat drept realitatea militară și economică sumbră pentru Rusia, Ratcliffe i-a spus lui Bortnikov că, în opinia sa, a venit momentul ca Moscova să se angajeze în negocieri serioase pentru încheierea războiului. De la revenirea lui Trump la Casa Albă, Statele Unite și-au redus sprijinul militar acordat ucrainenilor, obligându-i să se bazeze într-o măsură mai mare pe partenerii europeni. C.I.A. și-a menținut parteneriatele strânse în domeniul informațiilor cu ucrainenii, parteneriate care au început în urmă cu mai bine de un deceniu.

Mesajul privat pe care Ratcliffe i l-a transmis lui Bortnikov în legătură cu Ucraina a reflectat unele dintre declarațiile publice ale directorului.
Luna trecută, Ratcliffe a vorbit în termeni tranșanți despre pierderile trupelor ruse în timpul războiului și despre incapacitatea Moscovei de a avansa pe câmpul de luptă. El a remarcat că speranța de viață a unui soldat rus aflat pe linia frontului era de mai puțin de 35 de minute.
El a adăugat că Rusia a câștigat doar aproximativ 1% din teritoriul total al Ucrainei în cele 18 luni de când a devenit director al C.I.A., evoluție pe care a atribuit-o „măiestriei” Ucrainei în utilizarea tehnologiei dronelor.

Înainte ca Ratcliffe să se întâlnească la Moscova cu Bortnikov, el a discutat cu omologii săi ucraineni, asigurându-i că urma să exploreze pozițiile Rusiei și nu să facă concesii în numele ucrainenilor. Diplomații europeni consideră că ar putea exista o oportunitate de a obține un acord de pace între Rusia și Ucraina în lunile de iarnă care urmează, având în vedere că ofensiva rusă din Donbas a stagnat în mare măsură și că Ucraina este capabilă să continue să impună costuri semnificative Rusiei prin războiul cu drone.

Unii dintre acești oficiali europeni au făcut presiuni asupra administrației Trump pentru a include un oficial din domeniul securității naționale în grupul de oficiali care încearcă să-i convingă pe ruși să accepte un acord de pace — cineva care să poată transmite genul de mesaj ferm pe care Ratcliffe l-a transmis în această săptămână.

Ucrainenii i-au considerat de mult timp pe Witkoff și Kushner prea apropiați de ruși. În schimb, îl consideră pe Ratcliffe, un critic vehement al Rusiei de mult timp, un mediator potențial mai neutru. Trump l-a folosit în repetate rânduri pe Ratcliffe drept mesager discret.
În ianuarie, el a devenit primul oficial de rang de cabinet care a vizitat Venezuela după ce forțele pentru operațiuni speciale ale SUA l-au capturat pe președintele Nicolás Maduro.

În mai, a călătorit în Cuba, transmițându-le liderilor acestei țări o evaluare sumbră a situației economiei cubaneze în contextul blocadei petroliere impuse de SUA. El a îndemnat țara să adopte o serie de schimbări politice și economice de amploare înainte ca situația să se înrăutățească.

Contactele directe dintre șefii serviciilor de informații americane și ruse au fost sporadice în ultimii ani. În noiembrie 2021, William J. Burns, directorul C.I.A. în administrația Biden, s-a întâlnit față în față la Moscova cu Bortnikov și cu alți oficiali ruși de rang înalt pentru a-l avertiza pe Putin să nu lanseze o invazie pe scară largă în Ucraina.

Matei Udrea

www.nytimes.com

Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a sosit joi seară la Chișinău, unde participă la evenimentele dedicate Zilei Independenței Republicii Moldova. Liderul ucrainean a fost întâmpinat de șefa statului Maia Sandu la Președinție, transmite tvrmoldova.md

În jurul 17.00, Volodimir Zelenski a fost întâmpinat la Președinția R. Moldova. A început o reuniune trilaterală cu oficialii din cele trei țări, Ucraina, România, Republica Moldova. Urmează declarații de presă în jurul orei 19.25, însă ce știm deja de la reprezentanții Președinției e că se discută câteva teme importante, inclusiv cooperarea pe mai multe domenii, cum ar fi energia, infrastructura și contracararea războiului hibrid dus de Rusia, situația la zi privind războiul dus de Federația Rusă în Ucraina, a transmis de la Chișinău Daniela Danilova, jurnalist TVR Moldova.

Va fi și un dineu cu cei trei oficiali de stat, dar și cu alți oficiali din cele trei țări. Apoi, președinta Maia Sandu și cei doi înalți oaspeți vor merge în Piața Marii Adunări Naționale, unde, după ora 21:00, se vor adresa cetățenilor, potrivit tvrmoldova.md.

Republica Moldova sărbătoreşte astăzi 35 de ani de la proclamarea Independenţei.

Mulți tineri nu cunosc această istorie a renașterii noastre, nu-și cunosc adevărații eroi, nu bănuiesc cu cât greu, cu câte sacrificii, ne-am desprins de „muma” sovietică. Tocmai de aceea, filmul e extrem de relevant și trebuie să fie văzut mai ales de generațile născute de la începutul anilor 2000 încoace.

După film, cineva din public a întrebat-o pe autoare dacă „a meritat” lupta asta. Am sesizat o tentă de sarcasm. Ok. Dar iată ce aș vrea să subliniez.

Acest gen de luptă civică (și militară, cum a fost cea din timpul războiului de pe Nistru), nu e despre beneficii. Nici măcar nu e despre un scop final care, de regulă, nu corespunde în totalitate așteptărilor. Acest gen de luptă e despre demnitate și despre lipsa alternativei pentru caracterele care nu pot să se împace cu nedreptatea, refuzând condiția de nevertebrate. Acest gen de luptă nu e despre cârnații de pe masă și casă în buricul Chișinăului. E despre un fel de a fi, de a trăi cu o conștiință împăcată și de a lăsa o urmă în spirala istoriei, chiar dacă lucrurile o iau razna peste ani.

Acest gen de luptă e despre curajul de a fi Om.

La mulți ani, draga mea Moldovă! La mulți ani, Oameni!

Angela Arama

Ce se confirmă până acum:

• șeful CIA, John Ratcliffe, se află la Moscova, existând acum și confirmări oficiale, după apariția clipurilor cu aterizarea și coloana oficială.
• șefii serviciilor americane au avut astfel de vizite când Rusia și SUA au avut de discutat subiecte sensibile, ascunse de public și de canalele diplomatice. Ei nu negociază politica celor două țări.
• FT scrie că SUA i-au cerut Ucrainei să oprească atacurile asupra regiunii Moscova, și asupra altora regiuni din zona de vest, pentru trei zile, până la finalul zilei de miercuri, pentru această vizită.
• Peskov a negat vizita și posibila întâlnire.
• Putin și-a anulat câteva evenimente publice din aceste zile.
• Ratcliffe nu este acolo ca emisar al lui Trump. Are subiecte sensibile de discuții. Emisarii lui Trump sunt S Witkoff si J Kushner, ei negociază un acord de pace sau o colaborare cu Rusia.
• ultima vizită la Moscova, a unui șef CIA a fost cu câteva luni înaintea de invazia Rusiei în Ucraina, când americanii observau mobilizarea armatei ruse. Burns a mers atunci pentru a le transmite rușilor angajamentul lui Biden, de a susține Ucraina.

Care ar putea fi temele?

1. Varianta unu ar fi escaladarea din ultima perioadă. Tot mai multe drone ajung în țări NATO, tot mai multe acțiuni de sabotaj din partea Rusiei în UE și o intensificare a operațiunilor serviciilor ruse în Europa. Ar fi un avertisment din partea SUA, pentru a evita noi acțiuni. Doar în ultimele zile Finlanda, Germania, Polonia și Slovenia au comunicat ( autorități sau presă ) noi acțiuni de sabotaj din partea Rusiei. Dar au fost și acțiunile din Italia și Bulgaria la mai multe unități de producție de tehnică militară.
2. O posibilă schimbare de atitudine a SUA la adresa Rusiei, dacă aceasta nu se așează la masa negocierilor.
3. O nemulțumire a SUA la adresa Rusiei, pentru ajutorul dat Iranului.
4. Avertismente mai multor servicii de informații, inclusiv americane, despre intenția lui Putin de a testa coeziunea NATO.
5. Un posibil schimb de prizonieri între Rusia și SUA, cum a existat și în trecut, însă atunci nu a fost necesară prezența șefului CIA la Moscova.

Cred că cele mai mari șanse sunt pentru punctele 1, 3 sau 4!

Se pare însă că vizita s-a încheiat rapid. Avionul american tocmai ce a părăsit mai devreme Moscova.

Mihai Razvan Moraru

La reuniunea liderilor Coaliției de Voință desfășurată astăzi la Kyiv am pledat pentru mai multă apărare antiaeriană pentru Ucraina. Asta ar însemna un cer mai sigur și deasupra Republicii Moldova. Din 2022 am înregistrat aproape 60 de violări ale spațiului nostru aerian, iar anul acesta numărul lor a crescut substanțial. Fiecare dronă doborâtă de Ucraina înseamnă și un pericol mai mic pentru satele noastre.
O spun la Chișinău, o spun la Kyiv, o spun în fiecare capitală europeană unde sunt întrebată despre securitatea țării mele: este greu de imaginat o Moldovă liberă fără o Ucraină liberă.

Le doresc ucrainenilor ca următoarea aniversare să fie celebrată pe timp de pace.

Maia Sandu

Austria arată cât de fragil poate deveni un mecanism de acoperire construit de-a lungul deceniilor atunci când țara-gazdă începe să-l urmărească atent. The Insider îl identifică pe fostul reprezentant comercial, Andrei Plotnikov, în vârstă de 67 de ani, drept colonel GRU și adjunct al rezidentului de la Viena, interesat de marile companii, politicieni și jurnaliști. Postul fusese rezervat în mod tradițional serviciilor de informații militare, iar în interiorul GRU Plotnikov era cunoscut drept „legenda noastră”. După o serie de scandaluri de spionaj, însă, Austria a respins fiecare candidat propus de Moscova, obligându-i pe ruși să aleagă dintre oamenii deja aflați în reprezentanța comercială. În cele din urmă, postul a ajuns la Artiom Klimențev, a cărui mamă este prezentată drept o figură importantă în cercurile financiare și despre care ancheta spune că l-ar fi ajutat să obțină, în 2018, un post de consultant guvernamental. Când serviciile occidentale ajung să recunoască mecanismul de acoperire, schimbarea omului nu mai repară nimic: legenda este deja compromisă.

Aceeași degradare se vede în Algeria, unde ofițerul GRU Ivan Nalici a fost înlăturat după opt ani. Potrivit The Insider, acesta își construise o rețea extinsă de relații cu militari, oficiali și persoane publice, după ce ocupase anterior posturi și în agenția de presă RIA Novosti, Rosoboronexport și Rostec. „Algeria este poarta către Africa”, spunea Nalici. În locul lui a venit Alexei Șatilov, în vârstă de 56 de ani, din administrația prezidențială, deja fost reprezentant comercial în Algeria și descris drept protejat al lui Igor Neverov, șeful direcției de politică externă a Kremlinului. Pentru un serviciu de informații, pierderea unui asemenea om este mult mai gravă decât pierderea unei funcții pe organigramă: un post poate fi ocupat peste noapte, dar relațiile, accesul, încrederea și rețelele de agenți construite în ani nu pot fi reconstruite la comandă.

Cazul Cubei dezvăluie o altă fisură: Serghei Baldin, care reprezentase anterior interesele Rusiei în Portugalia și Brazilia și al cărui mandat brazilian fusese strâns legat de Rosoboronexport, a demisionat în iunie 2026. The Insider spune că acesta ascunsese Ministerului un dosar penal privind contrabanda cu valută, după ce vameșii găsiseră asupra lui aproape 52.000 de dolari la Șeremetievo în 2021. Succesorul său, Vahtang Moșașvili, este fiul unui fost coleg din Ministerul Transporturilor și prieten al lui Igor Levitin, consilier al lui Putin. În alte țări, posturile au rămas pur și simplu vacante. În Moldova, Vladislav Darvai a plecat după ce The Insider a publicat conversații interceptate care, potrivit publicației, îl arătau intermedind contactele lui Vladimir Plahotniuc în Rusia și discuții privind ingerința în alegerile moldovenești. Iar Siria arată că Moscova nu poate renunța complet la această infrastructură: acolo noul reprezentant comercial, Vladimir Noskov, este din nou ofițer GRU de carieră, cu pregătire la Academia Militară Diplomatică și cu experiență de informații în Liban, Egipt și Qatar.

Imaginea de ansamblu este sumbră pentru Moscova: acolo unde poate, Kremlinul taie din aparatul GRU; acolo unde încă are nevoie de el, îl păstrează. Între timp, rețelele construite în decenii sunt pierdute, posturile devin tot mai ușor de identificat, iar în locul profesioniștilor apar tot mai des oamenii conectați la clanurile puterii. Nu este doar o reformă administrativă, ci este semnul unei mașinării de informații care începe să-și piardă oamenii, acoperirile și continuitatea exact acolo unde acestea contează cel mai mult.

Adi Rus

«Блатные» вместо «ГРУшников». Как в торгпредствах РФ шпионов меняют на детей и друзей влиятельных чиновников

Российские торговые представительства есть более чем в 50 странах мира. Примерно треть их сотрудников — кадровые офицеры военной разведки, чье начальство сидит не в Минпромторге, а в штаб-квартире ГРУ на Хорошёвском шоссе в Москве. У шпионов свои цели и оперативные задачи, далекие от международной торговли. В 2018 году торгпредства перевели из Минэкономики в ведение Минпромторга, а еще через год затеяли масштабную реформу. Однако сначала из-за пандемии, а затем под тяжестью международных санкций после вторжения в Украину уровень российской торговли с большинством стран упал почти до нуля, и реформа провалилась. По словам источника The Insider в Минпромторге, глава ведомства Антон Алиханов убедил Путина наполовину сократить «балласт» из ГРУ и заменить разведчиков профессионалами от торговли. Но в итоге на место шпионов приходят родственники или друзья высокопоставленных чиновников.

sursa :  Galina Vieru  ·

„Într-o lună, am realizat cel mai important lucru pentru a se vedea cât de mulți oameni din Rusia sunt pentru pace, pentru libertate, pentru că nu doresc continuarea a ceea ce se întâmplă (referire la războiul din Ucraina). Acum, nimeni din lume nu mai poate spune că toți rușii susțin ceea ce se întâmplă, că toți tac în Rusia.

Da, noi nu avem acea formă de rezistență. Și le mulțumesc oamenilor pentru asta, că nu există acea formă care îi trimite pe oameni în pușcării. Noi suntem împreună cu ei, fiindcă ei au gândit totul, și postările pe internet, clipurile video, put și simplu au luat Mărul și umblă cu el pe străzi. (…) Oamenii au găsit o formă normală, pașnică de a-și exprima propriile poziții”

a declarat președintele partidului „Iabloko” Nikolai Rîbakov

Россияне берут в руки яблоки и ходят с ними по улицам. Люди нашли нормальный, мирный способ выразить свою позицию.

Противники Путина заявляют, что их миссия увенчалась настоящим успехом, поскольку им удалось доказать всем, что не все в России поддерживают «специальную военную операцию» на Украине, всего за месяц до выборов.

«За месяц мы добились самого важного — увидели, сколько людей в России за мир, за свободу, потому что они не хотят продолжения того, что происходит (имеется в виду война на Украине). Теперь никто в мире не может сказать, что все россияне поддерживают происходящее, что все молчат в России.

Да, у нас нет такой формы сопротивления. И я благодарю людей за это, что нет такой формы, которая сажает людей в тюрьму. Мы с ними, потому что они все продумали, и посты в интернете, видео, они просто взяли яблоко и пошли с ним по улицам. (…) Люди нашли нормальную, мирную форму выражения своих взглядов»,

— сказал председатель партии «Яблоко» Николай Рыбаков.

РЫБАКОВ: „Кремль борется не с нами. Вот как на самом деле”. Яблоко, Шлосберг, Миронов, ПЛАН Б