În acest context, fostul președinte moldovean Igor Dodon se află la Moscova, unde s-a întâlnit cu reprezentanți ai partidului Rusia Justă. Printre aceștia se numără Ruslan Tatarinov, colonel în Rosgvardia și fost combatant pe frontul din Ucraina.

În timpul discuțiilor, Tatarinov a criticat apropierea Republicii Moldova de Occident, iar Dodon a contestat, la rândul său, orientarea proeuropeană a guvernării de la Chișinău. Liderul socialiștilor susține reluarea dialogului cu Vladimir Putin și descrie Rusia drept un partener strategic.

Vizita are loc la doar patru zile după o ședință cu ușile închise a Parlamentului Republicii Moldova, în cadrul căreia deputaților le-a fost prezentat un raport secret privind Armata Națională. Președinta Maia Sandu a explicat că informațiile nu trebuiau să ajungă la state considerate ostile.

Sursa Vitalie Cojocari

Россия испытывает новые маршруты беспилотников, пока Игорь Додон находится в Москве.

Россия адаптирует свою тактику нападения на Украину, запуская беспилотники с ответными действиями из Крыма по траекториям, пересекающим Одесскую область и проходящим вдоль границы Республики Молдова. По словам украинского военного эксперта Сергея «Вспышки» Бескрестнова, некоторые из этих устройств достигли скорости около 400 км/ч. Сообщается, что четыре беспилотника достигли Львова, находящегося более чем в 800 километрах от точек запуска, а другие поразили город Луцк. Эксперт предупреждает, что этот маршрут может быть еще больше сокращен за счет полетов над территорией Республики Молдова, что создаст новые проблемы безопасности для Кишинева.

В этом контексте бывший президент Молдовы Игорь Додон находится в Москве, где он встретился с представителями партии «Справедливая Россия». Среди них Руслан Татаринов, полковник Росгвардии и бывший боец ​​на фронте в Украине.

В ходе переговоров Татаринов раскритиковал сближение Молдовы с Западом, а Додон, в свою очередь, оспорил проевропейскую ориентацию правительства в Кишиневе. Социалистический лидер поддерживает возобновление диалога с Владимиром Путиным и называет Россию стратегическим партнером.

Визит состоялся всего через четыре дня после закрытого заседания молдавского парламента, на котором депутатам был представлен секретный доклад о Национальной армии. Спикер Майя Санду пояснила, что эта информация не должна была попасть в государства, считающиеся враждебными.

Sursa Vitalie Cojocari

Potrivit informațiilor publicate despre operațiune, succesul ucrainean s-a bazat pe pregătirea îndelungată, atacurile asupra liniilor de aprovizionare rusești și utilizarea intensivă a dronelor și a sistemelor robotizate. Forțele ucrainene au vizat inclusiv infrastructura logistică și pozițiile operatorilor ruși de drone, înainte de a trece la atacuri terestre.

Comandamentul ucrainean a anunțat recucerirea mai multor poziții și localități, precum și eliminarea unor grupuri de militari ruși infiltrate în dispozitivul defensiv. Estimările privind suprafața de teritoriu recuperată diferă însă, iar cifrele referitoare la pierderile rusești nu au fost confirmate independent.

Operațiunea ar fi contribuit și la blocarea planurilor Moscovei de a încercui principalele centre urbane ucrainene din nordul Donbasului, inclusiv Sloviansk și Kramatorsk. Analiști militari au remarcat importanța loviturilor asupra logisticii și a capacității ruse de a susține operațiunile de pe front.

Denumirea „Vivaldi” sugerează că ofensiva ar putea continua în mai multe etape. Comandamentul ucrainean a evitat însă să dezvăluie obiectivele următoare, invocând necesitatea păstrării secretului militar.

Contraofensiva reprezintă o încercare a Kievului de a schimba situația tactică într-un sector important al frontului, într-un moment în care Rusia continuă să urmărească ocuparea integrală a Donbasului.

Vizita a avut loc într-un moment în care atacurile asupra orașelor ucrainene continuă să provoace victime civile și să amplifice suferința familiilor afectate de război.

„Mesajul meu a fost clar: vom fi alături de poporul Ucrainei atât timp cât va fi nevoie”, a transmis Ed Miliband, reafirmând angajamentul Marii Britanii de a sprijini Ucraina în fața agresiunii ruse.

Tragedia de la Pryluky readuce în prim-plan costul uman devastator al războiului și vulnerabilitatea civililor, inclusiv a copiilor, în fața atacurilor care lovesc comunitățile ucrainene.

În prima etapă, accesul este permis autoturismelor și altor vehicule destinate transportului de persoane, cu masa maximă autorizată de până la 3,5 tone. Capacitatea estimată este de 400 de autoturisme pe zi.

Ulterior, accesul va fi extins pentru camioane și autobuze, iar din decembrie 2027 este prevăzută și deschiderea traficului pietonal.

Noua legătură este importantă atât pentru transport și economie, cât și pentru comunitățile de pe ambele maluri ale Tisei, inclusiv pentru românii din regiunea ucraineană Transcarpatia.

Liderul de la Kiev a cerut, de asemenea, sprijin tehnologic și militar sporit pentru apărarea spațiului aerian ucrainean, inclusiv acces la Starlink, invocând utilizarea tehnologiilor de comunicații prin satelit în alte operațiuni militare.

„Închideți întreaga economie a Rusiei. Opriți-vă să-i mai hrăniți prin vânzările voastre. Impuneți sancțiuni asupra armelor lor”, a transmis Zelenski, potrivit declarației citate.

Președintele ucrainean susține că, dacă Ucraina ar beneficia de mijloace suficiente pentru a-și proteja cerul și pentru a obține superioritate aeriană, Kremlinul ar fi supus unei presiuni mult mai mari și ar fi nevoit să negocieze.

Zelenski a avertizat totodată că Rusia ar putea beneficia de dezvoltarea unor tehnologii alternative de comunicații prin satelit, cu sprijinul Chinei.

Mesajul său s-a încheiat cu o acuzație directă la adresa celor care consideră că negocierile sunt blocate:

„Ăsta nu e un impas. Asta se numește lipsă de voință.”

„Vă rog, aveți grijă de voi. Răspundeți la semnalele de pericol de rachete”, a transmis liderul de la Kiev.

Zelenski afirmă că serviciile ucrainene și forțele aeriene sunt pregătite să intervină, însă capacitatea de apărare depinde de armamentul disponibil.

MIZA ESTE URIAȘĂ: președintele ucrainean spune că următoarea etapă a apărării depinde în mare măsură de sprijinul aliaților.

Zelenski face apel direct la Statele Unite, Europa și ceilalți parteneri internaționali să furnizeze Ucrainei sistemele defensive de care are nevoie.

Deocamdată, nu a fost precizat momentul în care ar putea avea loc presupusul atac, iar informațiile despre pregătirile Rusiei reprezintă evaluarea serviciilor ucrainene.

În mesajul său, vicepremierul Mihai Popșoi a subliniat că decizia autorităților de la Tallin de a deschide o ambasadă rezidentă în țara noastră reflectă angajamentul Estoniei pentru consolidarea relațiilor cu Republica Moldova. Oficialul a remarcat că prezența diplomatică a misiunii va contribui la intensificarea cooperării dintre cele două țări și va facilita coordonarea proiectelor comune în sprijinul cetățenilor ambelor state.

„Este o onoare să particip la deschiderea Ambasadei Estoniei. Faptul că prietenii noștri estonieni au acum o prezență permanentă la Chișinău confirmă parteneriatul solid și prietenia care ne leagă de decenii”, a spus Mihai Popșoi.

La rândul său, ministrul afacerilor externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a reafirmat sprijinul țării sale pentru extinderea inițiativelor, care ar contribui la aprofundarea parteneriatului moldo-estonian: „Mă bucur să fiu astăzi aici și să deschidem Ambasada Estoniei la Chișinău, un obiectiv care a fost o prioritate pentru mine. Mesajul nostru este clar: vom continua să vă susținem în drumul către Uniunea Europeană. Sunt convins că ne așteaptă împreună un viitor prosper și sigur.”

Până în prezent, Ambasada Republicii Estonia în Republica Moldova a avut sediul la București. Țara noastră și-a deschis Ambasada la Tallinn în 2006. Relaţiile diplomatice între cele două țări au fost stabilite în noiembrie 1992.

Suedia, Germania, Italia și Spania au transmis mesaje ferme prin care reconfirmă prezența ambasadorilor și a echipelor diplomatice în Ucraina, subliniând totodată obligația Federației Ruse de a respecta normele internaționale.

Luni, 5 octombrie, Ambasada Suediei la Kiev a oferit o declarație comună alături de reprezentanții altor state membre UE, condamnând presiunile exercitate de Kremlin:

„Împreună cu ceilalți șefi ai misiunilor diplomatice din Kiev, luăm cu îngrijorare act de amenințările ministerului rus de Externe la adresa diplomaților și cetățenilor străini din Ucraina. Rusia este obligată să respecte Convenția de la Viena și normele dreptului internațional umanitar. Rămânem în Kiev.”

Declarații similare au fost emise de ministerele de externe din Polonia și Estonia, iar ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina, Katarina Mathernova, a confirmat că Delegația UE își continuă activitatea la Kiev. De asemenea, Comisia Europeană a reiterat angajamentul ferm de a sprijini Ucraina și de a intensifica presiunea diplomatică și economică asupra Moscovei.
Cronologia tensiunilor recente

Săptămâna trecută, Ministerul rus de Externe a cerut personalului diplomatic străin și cetățenilor străini să evite călătoriile sau prezența în Ucraina, invocând viitoare lovituri masive ca răspuns la atacurile ucrainene asupra obiectivelor militare din Rusia.Amenințări similare formulate de Moscova în luna mai au fost respinse în mod identic de comunitatea internațională.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat pentru Reuters că Ucraina își va intensifica la rândul ei loviturile asupra rafinăriilor rusești, acuzând Moscova că încearcă să creeze panică și să determine evacuarea populației din marile orașe.

Deși nu a amenințat în mod direct cu o invazie, mesajul transmis este unul tipic la cronicile Kremlinului: dacă o țară vecină iese din sfera de control a Moscovei, independența și deciziile ei suverane sunt catalogate drept greșeli periculoase care atrag consecințe.

Distanțarea Armeniei de Moscova nu a apărut din senin. Rusia s-a prezentat ani la rând drept garantul de securitate al Armeniei, însă a eșuat complet în a-și proteja aliatul în timpul presiunilor militare exercitate de Azerbaidjan și al prăbușirii controlului armean asupra regiunii Nagorno-Karabah. Misiunea rusă de menținere a păcii nu a împiedicat ofensiva din 2023 și nici exodul masiv al populației armene din regiune. Orientarea Erevanului către noi parteneri internaționali este rezultatul direct al promisiunilor încălcate de către Moscova.

Declarațiile publice ale lui Medvedev devin tot mai greu de luat în serios, însă rămâne imposibil de ignorat ceea ce trădează ele. De fiecare dată când influența Rusiei slăbește într-o regiune, Medvedev își face apariția pentru a le reaminti națiunilor suverane ce a făcut Moscova în Ucraina.

Atunci când diplomația eșuează, Kremlinul recurge la amenințări. Iar când amenințările nu mai funcționează, îl trimite pe Medvedev să explice de ce rezistența în fața influenței ruse este, cumva, vina victimei.

Aeronava Boeing 737 MAX 8 „Ivan Patzaichin” a companiei TAROM a efectuat, astăzi, 3 octombrie, zborul inaugural pe ruta București–Chișinău, fiind întâmpinată la International Airport „Eugen Doga” Chisinau. La ceremonie a participat viceprim-ministrul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Bolea Vladimir.

Evenimentul a reunit oficiali din Republica Moldova și România, reprezentanți ai companiei TAROM, membri ai familiei lui Ivan Patzaichin și jurnaliști din ambele țări. Printre participanți s-au numărat Irinel Ionel Scriosteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România, Mihail Mîțu, ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian Anghel, director general al TAROM, Ivona Potzaichin-Rusu, reprezentanta familiei Ivan Patzaichin, Mihai Covaliu, președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, și Sergiu Spoială, administratorul Aeroportului Internațional „Eugen Doga” – Chișinău.

Conexiunea aeriană București–Chișinău facilitează deplasările dintre Republica Moldova și România, atât pentru călătorii personale, cât și pentru cele de afaceri sau turistice. Totodată, prin aeroportul din București, pasagerii au acces la alte destinații internaționale.

„Anul acesta marcăm 100 de ani de aviație civilă pe teritoriul actual al Republicii Moldova, iar primele legături aeriene, inaugurate în iunie 1926, ne conectau tot cu România, prin rutele București–Galați–Chișinău și București–Galați–Iași. Un secol mai târziu, această legătură rămâne importantă pentru familiile, oamenii de afaceri și toți cei care călătoresc între țările noastre. Avem nevoie de curse stabile, servicii bune și mai multe posibilități de conexiune cu alte destinații. Vom continua colaborarea cu operatorii aerieni pentru a dezvolta aceste legături în beneficiul pasagerilor”, a declarat vicepremierul Bolea Vladimir.

Aeronava poartă numele lui Ivan Patzaichin, multiplu campion olimpic și una dintre personalitățile reprezentative ale sportului românesc. Prezența membrilor familiei sale la ceremonie a oferit prilejul de a aduce un omagiu performanțelor sportivului.