<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	
	xmlns:georss="http://www.georss.org/georss"
	xmlns:geo="http://www.w3.org/2003/01/geo/wgs84_pos#"
	>

<channel>
	<title>Magazin Cultural Științific</title>
	<atom:link href="http://omae.ro/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://omae.ro</link>
	<description>Descoperă Lumea !</description>
	<lastBuildDate>Thu, 26 Sep 2024 06:14:34 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=6.8.1</generator>

<image>
	<url>https://i0.wp.com/omae.ro/wp-content/uploads/2024/08/cropped-earth-space-moon.jpg?fit=32%2C32&#038;ssl=1</url>
	<title>Magazin Cultural Științific</title>
	<link>https://omae.ro</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
<site xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">47567215</site>	<item>
		<title>Cei trei muschetari au existat cu adevărat</title>
		<link>https://omae.ro/cei-trei-muschetari-au-existat-cu-adevarat/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 26 Sep 2024 06:14:34 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură]]></category>
		<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[Alexandre Dumas]]></category>
		<category><![CDATA[Cei trei muschetari]]></category>
		<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Dumas]]></category>
		<category><![CDATA[Romane]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://omae.ro/?p=12298</guid>

					<description><![CDATA[<p>Puțini știu că faimoșii Athos, Porthos și Aramis, personajele emblematice ale romanului Cei trei muschetari, au pășit dincolo de paginile cărții și au existat în realitate. Alexandre Dumas, celebrul autor francez, i-a descoperit în timp ce realiza cercetări pentru un roman istoric. Athos, al cărui nume real era Armand de Sillégue, Seigneur d’Athos et d’Autevielle, [&#8230;]</p>
<p>The post <a href="https://omae.ro/cei-trei-muschetari-au-existat-cu-adevarat/">Cei trei muschetari au existat cu adevărat</a> first appeared on <a href="https://omae.ro">Magazin Cultural Științific</a>.</p>]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">12298</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Semnele care arată că moartea este aproape</title>
		<link>https://omae.ro/semnele-care-arata-ca-moartea-este-aproape/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 24 Sep 2024 13:16:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Mistere]]></category>
		<category><![CDATA[Natură]]></category>
		<category><![CDATA[mistere]]></category>
		<category><![CDATA[Moarte]]></category>
		<category><![CDATA[paranormal]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://omae.ro/?p=12294</guid>

					<description><![CDATA[<p>Să îi vezi pe cei dragi murind nu este niciodată un lucru ușor. Asistenta Julie McFadden, care activează în domeniul îngrijirii paliative, susține că există șase semne care dezvăluie că moartea este aproape. Asistenta, în vârstă de 41 de ani, trăiește în Los Angeles și își petrece timpul administrând îngrijiri paliative pacienților. De asemenea, aceasta [&#8230;]</p>
<p>The post <a href="https://omae.ro/semnele-care-arata-ca-moartea-este-aproape/">Semnele care arată că moartea este aproape</a> first appeared on <a href="https://omae.ro">Magazin Cultural Științific</a>.</p>]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">12294</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Podul de la Cernavodă, o capodoperă a lui Anghel Saligny</title>
		<link>https://omae.ro/podul-de-la-cernavoda-o-capodopera-a-lui-anghel-saligny/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 19 Sep 2024 07:25:27 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[Sec.XIX]]></category>
		<category><![CDATA[Anghel Saligny]]></category>
		<category><![CDATA[istoria românilor]]></category>
		<category><![CDATA[Personalități românești]]></category>
		<category><![CDATA[Podul de la Cernavodă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://omae.ro/?p=12287</guid>

					<description><![CDATA[<p>În istoria ingineriei românești, puține realizări se ridică la nivelul Podului de la Cernavodă, o capodoperă arhitecturală inaugurată la 14 septembrie 1895. Proiectat și construit sub conducerea vizionară a inginerului Anghel Saligny, acest pod a reprezentat nu doar o legătură vitală peste Dunăre, ci și un salt tehnologic remarcabil pentru epoca sa. Saligny a introdus [&#8230;]</p>
<p>The post <a href="https://omae.ro/podul-de-la-cernavoda-o-capodopera-a-lui-anghel-saligny/">Podul de la Cernavodă, o capodoperă a lui Anghel Saligny</a> first appeared on <a href="https://omae.ro">Magazin Cultural Științific</a>.</p>]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">12287</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Bermeja, adevărata Insulă misterioasă din largul Mexicului</title>
		<link>https://omae.ro/bermeja-adevarata-insula-misterioasa-din-largul-mexicului/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 18 Sep 2024 13:04:52 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Americile]]></category>
		<category><![CDATA[Mistere]]></category>
		<category><![CDATA[Bermeja]]></category>
		<category><![CDATA[Insule misterioase]]></category>
		<category><![CDATA[Mexic]]></category>
		<category><![CDATA[mistere]]></category>
		<category><![CDATA[Oceane]]></category>
		<category><![CDATA[SUA]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://omae.ro/?p=12283</guid>

					<description><![CDATA[<p>Bermeja: Insula care a dispărut de pe coasta Mexicului. A fost distrusă într-un război al petrolului? În Golful Mexic, o insulă misterioasă cunoscută sub numele de Bermeja a apărut odată pe hărți timp de secole, stârnind curiozitatea exploratorilor, cartografilor și, mai târziu, a guvernelor. Prezentat ca o masă de pământ mică, roșiatică, în largul coastei [&#8230;]</p>
<p>The post <a href="https://omae.ro/bermeja-adevarata-insula-misterioasa-din-largul-mexicului/">Bermeja, adevărata Insulă misterioasă din largul Mexicului</a> first appeared on <a href="https://omae.ro">Magazin Cultural Științific</a>.</p>]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">12283</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Dacii antici și ciocnirea lor cu Roma (video)</title>
		<link>https://omae.ro/dacii-antici-si-ciocnirea-lor-cu-roma-video/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 17 Sep 2024 11:34:53 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[Bătălii celebre]]></category>
		<category><![CDATA[Decebal]]></category>
		<category><![CDATA[Imparatul Traian]]></category>
		<category><![CDATA[Imperiul Roman]]></category>
		<category><![CDATA[Istoria dacilor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://omae.ro/?p=12278</guid>

					<description><![CDATA[<p>Dacii au fost o civilizație străveche care a prosperat în nord-estul Balcanilor, o regiune bogată în resurse naturale și mărginită de Marea Neagră. Această locație strategică a promovat o istorie culturală bogată, deși dacii sunt adesea umbriți în relatările istorice. Locuind părți ale României moderne, Moldovei, Ungariei și Ucrainei, ei erau mai degrabă un grup [&#8230;]</p>
<p>The post <a href="https://omae.ro/dacii-antici-si-ciocnirea-lor-cu-roma-video/">Dacii antici și ciocnirea lor cu Roma (video)</a> first appeared on <a href="https://omae.ro">Magazin Cultural Științific</a>.</p>]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">12278</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Virginia Andreescu Haret, prima arhitectă din România</title>
		<link>https://omae.ro/virginia-andreescu-haret-prima-arhitecta-din-romania/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 17 Sep 2024 05:25:50 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[Sec.XIX]]></category>
		<category><![CDATA[Sec.XX]]></category>
		<category><![CDATA[Arhitectură România]]></category>
		<category><![CDATA[Personalități românești]]></category>
		<category><![CDATA[Virginia Andreescu Haret]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://omae.ro/?p=12269</guid>

					<description><![CDATA[<p>În istoria arhitecturii românești, un nume strălucește cu o intensitate aparte: Virginia Andreescu Haret. Născută în 1894 în București, această femeie remarcabilă a devenit nu doar prima arhitectă din România, ci și o figură de referință în domeniul său, lăsând o moștenire arhitecturală impresionantă și deschizând drumul pentru generațiile viitoare de femei în acest domeniu. [&#8230;]</p>
<p>The post <a href="https://omae.ro/virginia-andreescu-haret-prima-arhitecta-din-romania/">Virginia Andreescu Haret, prima arhitectă din România</a> first appeared on <a href="https://omae.ro">Magazin Cultural Științific</a>.</p>]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">12269</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Bizara piatră de altar de la Stonehenge</title>
		<link>https://omae.ro/bizara-piatra-de-altar-de-la-stonehenge/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 17 Sep 2024 05:04:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[î.e.n.]]></category>
		<category><![CDATA[Mistere]]></category>
		<category><![CDATA[Anglia]]></category>
		<category><![CDATA[Civilizații antice]]></category>
		<category><![CDATA[mistere]]></category>
		<category><![CDATA[Situri megalitice]]></category>
		<category><![CDATA[Stonehenge]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://omae.ro/?p=12266</guid>

					<description><![CDATA[<p>Misterul pietrei altarului de la Stonehenge s-a complicat, la câteva săptămâni după ce geologii au dezvăluit în mod senzațional că uriașa piatră neolitică a fost transportată sute de kilometri din nordul Scoției în Wiltshire. Această descoperire, descrisă drept „uluitoare” de către unul dintre oamenii de știință implicați, a stabilit că megaliticul de șase tone nu [&#8230;]</p>
<p>The post <a href="https://omae.ro/bizara-piatra-de-altar-de-la-stonehenge/">Bizara piatră de altar de la Stonehenge</a> first appeared on <a href="https://omae.ro">Magazin Cultural Științific</a>.</p>]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">12266</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Leul din Lechistan salvează Europa de la islamizare (1683)</title>
		<link>https://omae.ro/leul-din-lechistan-salveaza-europa-de-la-islamizare-1683/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 13 Sep 2024 09:43:08 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Sec.XVII]]></category>
		<category><![CDATA[Asediul Vienei]]></category>
		<category><![CDATA[Austria]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Sobieski]]></category>
		<category><![CDATA[Viena]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://omae.ro/?p=12261</guid>

					<description><![CDATA[<p>Cucerirea și islamizarea Europei a fost cel mai mare vis al liderilor musulmanii de-a lungul secolelor. Încă de la cucerirea arabă din secolul al VII lea și până la expansiunea otomană începând cu finele secolului al XIV lea. Emirii din Cordoba și sultanii turci au forțat în câteva rânduri porțile Europei, fără succes. Întâi Carol [&#8230;]</p>
<p>The post <a href="https://omae.ro/leul-din-lechistan-salveaza-europa-de-la-islamizare-1683/">Leul din Lechistan salvează Europa de la islamizare (1683)</a> first appeared on <a href="https://omae.ro">Magazin Cultural Științific</a>.</p>]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">12261</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Adevărata fortăreață a lui Vlad Țepeș, Cetatea Poienari</title>
		<link>https://omae.ro/adevarata-fortareata-a-lui-vlad-tepes-cetatea-poienari/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 13 Sep 2024 08:55:43 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[Cetatea Poienari]]></category>
		<category><![CDATA[Istoria României]]></category>
		<category><![CDATA[istoria românilor]]></category>
		<category><![CDATA[Vlad Țepeș]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://omae.ro/?p=12257</guid>

					<description><![CDATA[<p>Ridicată în secolul al XIV-lea, în timpul domniei lui Negru Vodă, şi având la început doar un turn, Cetatea Poienari a fost extinsă în timpul lui Vlad Ţepeş. Aflată aproape de Barajul Vidraru, a fost reşedinţa secundară a lui Vlad Ţepeş, fiind edificată ca post de fortăreaţă contra otomanilor. A fost ultimul refugiu al lui [&#8230;]</p>
<p>The post <a href="https://omae.ro/adevarata-fortareata-a-lui-vlad-tepes-cetatea-poienari/">Adevărata fortăreață a lui Vlad Țepeș, Cetatea Poienari</a> first appeared on <a href="https://omae.ro">Magazin Cultural Științific</a>.</p>]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">12257</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Misterele catedralelor gotice</title>
		<link>https://omae.ro/misterele-catedralelor-gotice/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 13 Sep 2024 06:21:55 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[Mistere]]></category>
		<category><![CDATA[Catedrale]]></category>
		<category><![CDATA[Catolicism]]></category>
		<category><![CDATA[Chartres]]></category>
		<category><![CDATA[mistere]]></category>
		<category><![CDATA[Ordinul Templierilor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://omae.ro/?p=12254</guid>

					<description><![CDATA[<p>În toată lumea există locuri care emană o energie extrem de puternică. Aflate pe vârfuri de munţi, pe coline sau în păduri, în preajma unor arbori bătrâni sau pe maluri de ape, ele au fost considerate, încă din urmă cu mii de ani, drept surse magice de putere şi sănătate. Vechile temple păgâne erau întotdeauna [&#8230;]</p>
<p>The post <a href="https://omae.ro/misterele-catedralelor-gotice/">Misterele catedralelor gotice</a> first appeared on <a href="https://omae.ro">Magazin Cultural Științific</a>.</p>]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">12254</post-id>	</item>
	</channel>
</rss>
