<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<?xml-stylesheet type="text/xsl" media="screen" href="/~d/styles/rss2full.xsl"?><?xml-stylesheet type="text/css" media="screen" href="http://feeds.feedburner.com/~d/styles/itemcontent.css"?><rss xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:feedburner="http://rssnamespace.org/feedburner/ext/1.0" version="2.0">

<channel>
	<title>Victor Osorhan</title>
	
	<link>http://osorhan.com</link>
	<description>My Web Directory</description>
	<pubDate>Thu, 09 Jul 2009 13:57:03 +0000</pubDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.5.1</generator>
	<language>en</language>
			<atom10:link xmlns:atom10="http://www.w3.org/2005/Atom" rel="self" type="application/rss+xml" href="http://feeds.feedburner.com/osorhan" /><feedburner:info uri="osorhan" /><atom10:link xmlns:atom10="http://www.w3.org/2005/Atom" rel="hub" href="http://pubsubhubbub.appspot.com/" /><feedburner:browserFriendly></feedburner:browserFriendly><item>
		<title>Acasha la Sarmizegetusa. Să găsim adevarul!</title>
		<link>http://osorhan.com/2009/07/acasha-la-sarmizegetusa-sa-gasim-adevarul/</link>
		<comments>http://osorhan.com/2009/07/acasha-la-sarmizegetusa-sa-gasim-adevarul/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 09 Jul 2009 13:57:03 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Victor Osorhan</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[BlogRO]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://osorhan.com/?p=215</guid>
		<description><![CDATA[Am primit textul acesta pe mail, din păcate nu ştiu cine este autorul. Il felicit pentru valoraosa informaţiei pe care ne-a adus-o. Textul îmi confirmă mai multe concluzii personale. Cred că versiunea oficială despre orginea şi istoria dacilor este eronată iar în acest text veţi găsi multe argumente pertinente care suţin acest lucru. Studiaţi cu [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><em>Am primit textul acesta pe mail, din păcate nu ştiu cine este autorul. Il felicit pentru valoraosa informaţiei pe care ne-a adus-o. Textul îmi confirmă mai multe concluzii personale. Cred că versiunea oficială despre orginea şi istoria dacilor este eronată iar în acest text veţi găsi multe argumente pertinente care suţin acest lucru. Studiaţi cu atenţie şi tabelul de la sfârşitul articolului. Sunt multe cuvinte din limba română care se înrudesc evident cu sanskrita şi este improbabil ca acestea să fi evoluat din latină, lucru care clatină ipoteza conform căreia limba română işi are originea în limba latină. E prea îndrăzneţ să credem că de fapt e invers?</em></p>
<p>Se impune cu prisosinta schimbarea unor paradigme preluate, idei impuse si din pacate acceptate de totii romanii, datorita neconcordantei lor cu realitatea obiectiva. Cu totii am invatat   la   scoala,  iar  copii  nostrii  o  fac  si  acum,  ca  poporul  roman  este rezultatul  &#8220;contopirii  dacilor  cu  romanii&#8221;, iar limba romana este o limba ce a derivat  latina  vulgara  (latina  vulgaris)  in  urma  cuceririi  romane  a  Daciei, Devenite  ca leit  motiv  al istoriei noastre predate in scoli si licee, aceste doua &#8220;invataminte   adanci&#8221;  socheaza,  la  o  analiza  mai  atenta,  prin  lipsa  lor  de realism  istoric.  Dar  sa  analizam  aceste  aspecte,  insistand  in special pe cel legat de limba romana.</p>
<p>In primul rand trebuie sa analizam momentul cuceririi Daciei de catre Imperiul Roman (de fapt doar a 14% din teritoriu, unii spun ca mai putin, la 7% avand in vedere sa erau paduri seculare pe km intregi, ferite de cuceritori), in ansamblul istoriei acestuia si mai ales in analogie cu celelalte cuceriri romane. Tabelul urmator indica provinciile cucerite de romani, anul cuceririi, anul evacuarii si anii de stapanire romana in respectiva regiune.</p>
<table border="1" cellspacing="0" cellpadding="0" width="521.0">
<tbody>
<tr>
<td valign="top">Provincia</td>
<td valign="top">Anul cuceririi</td>
<td valign="top">Anul evacuarii</td>
<td valign="top">Anii de stapanire romana</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Ilirya &amp; Dalmatia</td>
<td valign="top">168 i.e.n.</td>
<td valign="top">476 e.n&#8230;</td>
<td valign="top">644</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Epirus &amp; Achaea</td>
<td valign="top">168 i.e.n.</td>
<td valign="top">395 e.n.</td>
<td valign="top">563</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Macedonia</td>
<td valign="top">146 i.e.n.</td>
<td valign="top">395 e.n.</td>
<td valign="top">541</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Thracia</td>
<td valign="top">46 i.e.n.</td>
<td valign="top">395 e.n.</td>
<td valign="top">441</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Moesia</td>
<td valign="top">44 i.e..n.</td>
<td valign="top">395 e.n.</td>
<td valign="top">439</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Pannonia</td>
<td valign="top">10 i.e.n.</td>
<td valign="top">408 e.n.</td>
<td valign="top">418</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Dacia</td>
<td valign="top">106 e.n.</td>
<td valign="top">271 e.n.</td>
<td valign="top">165 (!!!)</td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p>Din cate se poate observa din tabelul de mai sus, Dacia a fost singura provincie din intreg Imperiul care a avut mai putin de 200 de ani de stapanire romana. In Britannia romanii au stat 500 de ani, iar englezii nu sunt deloc latini. Pamanturile Transilvaniei au fost sub ocupatie maghiara mai bine de 1000 de ani, si totusi romanii ardeleni nu si-au uitat limba si nici obiceiurile si nici n-au invatat maghiara in proportie de masa. La toate aceste se adauga faptul ca romanii nici nu visau sa dispuna de mijloacele si metodele Imperiului Austro-Ungar (religie, accesul la functiile administrative ingradit pentru cetatenii de etnie romana, ceea ce i-ar fi &#8220;cointeresat&#8221; pe unii sa renunte la limba, nume, obiceiuri si religie), din motive de breasla si posesiuni si privilegii singurii care au cedat au fost secuii. De asemenea, romanii, turcii, bulgarii nu au reusit sa schimbe nici limba macedonenilor, aromanilor, cuto-vlahilor de la sud de Dunare, care sunt intelesi doar de romani. Si nici romana veche din satele din muntii Elvetiei, care este a 5-cea limba oficiala vorbita acolo de milenii, alaturi de germana, italiana, franceza. De asemenea, in Malta, stapanirea romana a fost de peste 800 de ani, iar maltezii nici acum nu vorbesc o limba de origine latina. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca italiana (deci la ei acasa!) este alaturi de franceza, limba &#8220;de origine latina&#8221; care se aseamana cel mai putin cu LATINA! Toate aceste ne demonstreaza ca istoria mai trebuie studiata, iar paradigmele acceptate candva in istoria noastra tumultoasa (oarecum explicabil in acele momente) trebuie indepartate pentru instaurarea adevarului istoric pe baze pur stiintifice si nu din dorinta de afirmare sau dominare asupra altor popoare.</p>
<p>Dar sa continuam! Se pune totusi intrebarea, de ce limba noastra romana se aseamana atat de bine cu latina. De ce 70% din masa vocabularului (totalitatea cuvintelor uzuale folosite si cunoscute de toti vorbitorii unei limbi) &#8220;provine&#8221; din latina? Unul din marii nostri istorici, Nicolae Densusianu, ne ofera un posibil raspuns, in lucrarea sa <em>&#8220;Dacia preistorica&#8221;</em>: &#8220;latina vulgara&#8221; pomenita de istorici, era limba marelui neam al tracilor, iar latina era o &#8220;traca literara&#8221;. De asemenea, el ne spune, ca &#8220;romanii la Sarmizegetusa n-au avut nevoie de talmaci&#8221; (Nicolae Densusianu - <em>Dacia preistorica</em>, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1989)</p>
<p>Cum se poate explica altfel faptul ca dispunand de mijloace reduse de comunicare, neexistand un invatamant de masa, taranii acestor locuri (vechii daci) au reusit sa invete limba latina atat de bine, creand o limba unitara pe un teritoriu atat de vast, limba pe care istoria nu a creat-o nici macar in Italia unde si in zilele noastre dialectele din nord (Toscan si Lombard) si cele din sud (Calabrian si Sardinian) fac oamenii sa nu se inteleaga intre ei. Acelasi fenomen il intalnim si in Franta unde un provensal nu se intelege cu un normand, vorbind limbi atat de diferite. O multitudine de dialecte exista si in tara noastra, dar diferentele dintre acestea nu sunt o piedica in fata comunicarii dintre oameni. Un maramuresean si un oltean, moldovean sau banatean sau dobrogean se inteleg fara probleme, iar exemplele ar putea continua la infinit, pentru ca situatia din Romania este unica aproape in Europa, unde oamenii sunt capabili sa comunice intre ei prin limba insusita de mic copil acasa, si nu doar prin limba literara studiata in scoli, asa cum se intampla in Franta, Italia, Anglia, etc. Si atunci cum se poate sa credem ca, vechii tarani daci au invatat atat de bine limba latina de la soldatii din legiunile romane, recrutati din toate provinciile imperiului, si care - culmea! - nu stiau nici ei prea bine latina?  Daca privim o harta, vom vedea ca sub stapanirea romana a intrat aproximativ 14%  (unii spun de7% ca romanii nu intrau in padurile seculare) din teritoriul vechii Dacii. Presupunand prin absurd ca romanii ar fi infaptuit in Dacia Felix o opera extraordinara de romanizare?! ,  reusind sa impuna limba latina unei intregi populatii dace, in doar 165 de ani); ce i-a facut totusi pe restul dacilor liberi (carpii, costobocii, dacii mari, etc) sa se &#8220;romanizeze&#8221; de buna voie, in exact aceeasi perioada??? Pentru ca limba romana este o limba unitara, vorbita pe intreg teritoriul Romaniei Mari si nu doar in regiunile stapanite odinioara de romani, ca dovada ca si acum in Elvetia  sate dinmunti a 5-cea limba oficiala vorbita este Romana veche ( o forma de latina vulgaris).</p>
<p>Convingerea specialistilor istorici care au avut curajul sa iasa din sabloanele impuse ( fara sa fie politizati), a fost aceea ca dacii, getii, unii cercetatori spun ca din familie fac parte si gotii apartinand marelui neam al tracilor erau urmasii aryenilor, acei proto-europeni, din care s-au desprins toate popoarele indo-europene. Singura explicatie logica este aceea ca mai bine de jumatate din lexicul de baza al limbii romane provine direct din vechea limba a pelasgilor, a acelor proto-europeni de care am vorbit. Latinii nu au fost si ei decat un neam din arborele traci. Acest lucru o spun poetii si istoricii romani. Vergilius (70 - 19 i.d.H.), in a sa epopee <em>&#8220;Eneida&#8221; </em>imortalizeaza faptele eroului principal Eneea, trac de origine, supravietuitor al razboiului troian. Conform legendei, acesta a migrat in peninsula Italica, fiind considerat intemeietorul poporului roman. De asemenea, marele istoric Dio Cassius a spus: &#8220;si iarasi sa nu uitam ca Traian - Troian a fost trac veritabil. Luptele dintre Traian si Decebal au fost razboaie fraticide, iar Tracii au fost Daci&#8221;. (de unde si ideia ca vorbeau aceiasi limba si deci stia Traian-Troian unde sa se duca sa ia si aurul si sarea!!) Multi afirma pe buna credinta ca atata timp cat sarea a fost &#8220;valuta forte&#8221; nimeni n-a plecat nicaieri, si continuitatea vietii in Dacia este atestata numeros arheologic.. . Iar ideia ca toti au fost macelariti este iar o ipoteza nerealista mai ales ca nu tot teritoriu a fost ocupat 7-14%. Soldatii erau limitati ca putere numerica, adusi din toate provinciile, fara sa stie alte mestesuguri sau indemanari, n-aveau cum sa se ocupe cu mestesugurile. Imperiu Roman nu putea ramane fara sare..sau &#8220;solda&#8221; si nici crescatorii de vite, curatand toata populatia din Dacia, n-aveau acest interes.</p>
<p>Marele neam al tracilor numara un numar impresionant de triburi. Dupa Mircea Eliade, numarul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. 200 (<em>&#8220;Dictionar al religiilor&#8221;</em>, pag.265), iar prof. Dumitru Balasa a alcatuit un tabel al acestora, numarand nu mai putin de 150 de ramuri tracice (<em>&#8220;Tara Soarelui&#8221; sau &#8220;Istoria daco-Romaniei&#8221;</em>, ed. Kogaion, 1997).Triburile esentiale fiind cele ale Dacilor, Getilor, Ramanilor (întemeietorii Troiei), Bessilor (metalurgisti) , Latinilor etc. Herodot (425 BC) considera: &#8220;Neamul tracilor este cel mai numeros din lume, Tracii au multe nume, dupa regiuni, dar obiceiurile sunt cam aceleasi la toti&#8221; (Fontes, I, 65).( Dr. Napoleon Savescu, <em>&#8220;NOI NU SUNTEM URMASII ROMEI&#8221;</em> , cap I subcap. 10, pag 85)</p>
<p>In 1786 W. Jones a intuit si afirmat provenienta sanskritei, elinei si latinei dintr-o &#8220;limba matca&#8221;. De atunci numerosi cercetatori s-au straduit sa reconstruiasca aceasta limba &#8220;matca&#8221;, generând doua teorii care sustin doua origini: limba indo-europeana, pe de o parte si limba aryana pe de alta parte ( localizata in Europa preistorica) .</p>
<p>Marja Gimbutas, profesor la Universitatea din Los Angeles, California, spune: &#8220;România este vatra a ceea ce numim &#8220;vechea Europa&#8221;, o entitate culturala cuprinsa între 6500-3500 î.d.H., axata pe o societate matriarhala, teocratica , pasnica, iubitoare si creatoare de arta, care a precedat societatile indo-europene patriarhale, de luptatori, din epocile Bronzului si Fierului. A devenit de asemenea evident ca aceasta straveche civilizatie Europeana precede cu câteva milenii pe cea Sumeriana, facând imposibila ipoteza conform carea civilizatia razboinica si violenta a sumerienilor ar fi fost cea mai timpurie de pe glob&#8221; (Dr. Napoleon Savescu, <em>&#8220;NOI NU SUNTEM URMASII ROMEI &#8220;</em> , cap I subcap. 2, pag.26).</p>
<p>Conform unui studiu publicat de curand, privind evolutia speciei umane, in functie de vechimea cromozomiala, s-a ajuns la concluzia ca &#8220;prima femeie&#8221; a aparut în sud-estul Africii. Urmatorul pas urias a fost în nordul Egiptului, iar de aici spre Peninsula Balcanica si spatiul Carpato-Danubian (Dr. Napoleon Savescu, <em>&#8220;ORIGINEA RASEI UMANE: CEI ZECE ADAMI SI CELE OPTSPREZECE EVE&#8221;</em>).</p>
<p>Profesorii Leon E. Stover si Bruce Kraig în cartea &#8221; The Indo-european heritage&#8221;, aparuta la Nelson-Hall Inc.,Publishers, 325 West Jackson Boulevard, Chicago, Illinois 60606, vorbesc la pagina 25 despre Vechea Europa, a mileniului 5 î.d.H., care-si avea locul în centrul României de azi. Studiile de arheologie moderna a Universitatilor americane ne îndreptatesc sa ne situam pe primul plan în Europa ca vechime. Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie folosind PCR (polimerase chain reaction), pot determina originea materna a unor mumii vechi de sute si mii de ani. Astfel, de la Nicholas Wade, &#8220;Science Time&#8221;, New York Time, din 2 mai 2000, aflam ca oamenii de stiinta, studiind ADN-ul matern, mostenit din generatie în generatie, au putut urmari traseul cromozomial al speciei umane, mergând pana la originea ei, ajungând, pur si simplu, la acea pereche primordiala, la &#8220;Adam&#8221; si &#8220;Eva&#8221;.</p>
<p>Americanii îsi redescopera istoria, studiile recente cromozomiale aratând migratia omului preistoric spre America, nu din Africa, ci din Asia. Dr. Wallace descopera ca aproape toti indienii americani au o mitocondrie care apartine ramurilor, pe care el le numeste: A, B, C si D. Aceasta migrare s-a produs din Asia acum 35.000 de ani, cu o singura exceptie, a unei &#8220;Eve&#8221; (ramura feminina X) venita din Europa, de undeva din nordul spatiului Carpato-Dunarean. (Dr. Napoleon Savescu, <em>&#8220;ORIGINEA RASEI UMANE: CEI ZECE ADAMI SI CELE OPTSPREZECE EVE&#8221;</em>).</p>
<p>Iata ce spune dl. N. Savescu in &#8220;Noi nu suntem urmasii Romei&#8221; la pag.113:<br />
&#8220;În anul 2000 B.C. triburi de origine europeana, autonumindu- se Arieni (în sanscrita Arya=nobil), invadeaza partea nord vestica a Indiei. Originea acestor triburi europene este înca discutata: unii îi considera de origine greaca, germana, celta, dar cei mai multi cred ca erau de origine &#8220;latina&#8221;- datorita înrudirii multor cuvinte sanskrite cu cele &#8220;latine&#8221;.</p>
<p>&lt;&lt; Cercetari fara repros au stabilit, dupa îndelungate cautari, ca singurul SPATIU care raspunde conditiilor din vechea literatura vedica, este cel Carpatic, în care învatatii de la Universitatea din Cambridge plaseaza sub titulatura &#8220;Ancient India&#8221; faza primara a Culturii Vedice. (E.J.Rapson &#8220;The Cambridge History of India -pag. 65 - 76). În 1993 la editura Barnes &amp; Noble Books apare lucrarea lui V.Gordon Childe &#8220;The History of Civilization - The ARYANS&#8221;. Autorul expune în aceasta carte la pagina 176-177 o harta a distributiei Aryenilor în timpul primei lor aparitii din care reiese clar amplasarea acestora în spatiul Carpato- Dunarean, între Carpati si Nistru precum si între Carpati si Peninsula Balcanica. Acesti invadatori arieni aveau o organizare tribala, având în fruntea fiecarui trib un Rege - Rajah a carui functie era ereditara.</p>
<p>Viata de familie era dominata de: TATA (Pitar în sanskrita - nu va suna acest cuvant familiar? &#8230; cel care aduce &#8220;PITA&#8221; în casa) care in germana este VATER, iar în latina PATER. MAMA (MATAR în sanskrita, MUTTER în germana, MATER în latina si MITIR în greaca) se bucura de o oarecare libertate, având autoritate asupra copiilor si servitorilor.</p>
<p>Aceasta populatie Aryana - alba, se suprapune populatiei locale negroide, fara însa a se amesteca cu aceasta, divizând societatea indiana-hindusa in 4 clase sociale numite CASTE:</p>
<p>1.Casta Preotilor - Brahmanii, Aryenii<br />
2.Casta Domnitorilor si Razboinicilor - Ksatriya<br />
3.Casta Negustorilor si taranilor - Vaisyas<br />
4.Casta Servitorilor - Sudras care &#8220;asudau&#8221; muncind pentru primii.<br />
Casta cea mai importanta era cea a Brahmanilor, a celor &#8220;nascuti de doua ori&#8221;, a doua nastere fiind considerata initierea în stiinta Arienilor, în stiinta Vedica. Literatura sacra se împarte în doua mari grupuri:<br />
1) auzita, stiuta - shruti (se pronunta &#8220;asruti&#8221; - traducerea fonetica este foarte asemanatoare: &#8220;stiuti&#8221;&#8230;&#8221; sruti&#8221;.)<br />
2) scrisa - smrti - în sanskrita.</p>
<p>Textele din literatura &#8220;Shruti&#8221; se bucura de cea mai mare autoritate, ele fiind considerate ca transmise oamenilor de catre ZEI. Din aceasta grupare fac parte: RIG VEDA, SAMA VEDA, ATHARUA VEDA, BRAHMANAS, ARANYAKAS si UPANISADELE. Cuvantul &#8220;vede&#8221; or &#8220;vid&#8221; în sanskrita , înseamna &#8220;a cunoaste&#8221;, &#8220;a vedea&#8221; (cu ce limba din lume seamana&#8230; va las pe dumneavoastra, românilor sa descoperiti! ). Primele 4 colectii contin imne dedicate unor zeitati, în timp ce UPANISADELE, contin gândiri speculative, filozofice, în cautarea permanenta a realitatii absolute. Competitive cu scrierile oricarui mare filozof prezent contemporan, ele contin instructiuni rituale, ceremonii, reguli de comportament. Sunt în numar de 108, dar mai cunoscute sunt numai 10 din ele. Spre curiozitatea dumneavoastra, sa vedem cum începe fiecare, chiar traduse în engleza. O alegem pe prima (din cartea &#8220;the UppanisHads&#8221; ce se poate cumpara la Barnes &amp; Noble Books):</p>
<p><em>&#8220;OM (KATHA)&#8230;<br />
May Brahman protect us,<br />
May He guide us,<br />
&#8220;OM- PEACE, PEACE, PEACE&#8230;&#8221;</em></p>
<p><em> </em></p>
<p>Singurul cuvânt care nu a putut fi &#8220;tradus&#8221; din sanskrita în engleza, a fost &#8220;OM&#8221; -cuvânt &#8220;de neanteles&#8221; în &#8220;toata lumea&#8221;&#8230; Sa fie chiar asa?! Iar în prefata lucrarii autorul ni-l explica: &#8220;OM&#8221; - symbol of Brahman or God - is to hindus Divine &#8230; and has a solemn resonance, indefinitely prolonged.&#8221; Cuvântul OM simbolizeaza legatura dintre fiinta suprema si materie, este cuvântul pronuntat în templele hinduse cu respect, cei ce-l rostesc stând în picioare.</p>
<p>Dar cuvântul DEVA ori DAVA (zeu) nu cumva îl aveau si stramosii nostri?</p>
<p>SUCIDAVA (orasul zeului SUCI)&#8230; MOLDAVA (tinutul zeului MOL). Cuvinte înainte fara nici un înteles, încep sa-si capete o explicatie. Sa fie oare si alte cuvinte &#8220;asemanatoare&#8221; ? Cuvântul &#8220;IAMA&#8221;, nu este cunoscut în limba româna curenta &#8230; dar figureaza într-o expresie proverbiala, foarte frecventa: &#8220;a da iama-n vite (cu sensul de a raspândi moarte-n vite) - &#8220;IAMA&#8221; este domnul si judecatorul mortilor în religia vedica.&#8221;</p>
<p>Nu de mult, la Primul Congres International de Dacologie, Bucuresti, hotel Intercontinental, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac vorbea despre <em>Codex Rohonczy </em>, o cronica daco-romaneasca, însumând 448 pagini, scrisa în limba româna arhaica, &#8220;latina vulgara&#8221;cu alfabet geto-dac. Pe fiecare pagina se afla scrise circa 9-14 rânduri. În text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezinta diferite scene laice si religioase. Directia scrierii este de la dreapta la stânga si textul se citeste de jos în sus.</p>
<p>Descoperim ca în bisericele vechi, daco-românesti, cultul ortodox se exercita în limba &#8220;latina vulgara&#8221;, chiar pîna în secolele XII-XIII, când s-a trecut la oficierea cultului în limbile greaca si slavona. Codexul cuprinde mai multe texte, ca Juramântul tinerilor vlahi, diferite discursuri rostite în fata ostasilor vlahi înaintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o Cronica privind viata voievodului Vlad, care a condos Vlahia între anii 1046-1091, Imnul victoriei vlahilor, condusi de Vlad asupra pecenegilor, însotit de note muzicale etc.<br />
Atunci sa nu te revolti si sa te întrebi : &#8221; de ce institute de specialitate ale Academiei Române au ramas pasive la descoperirea si descifrarea acestui document istoric, scris in limba daco-româna, latina dunareana&#8221; într-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult înaintea celui latin al romanilor? Unde or mai fi placutele dacice?</p>
<p>Faptul ca NOI suntem stramosii tuturor popoarelor latine si nici decum o ruda marginala, abia acceptata cum de secole se vehiculeaza, ar trebui sa ne faca sa ne mândrim si nu sa cautam contra argumente. Istoricii si lingvistii nostrii ne spun: &#8220;Romanizarea Daciei nu a însemnat nimicirea localnicilor, ci asimilarea lor.&#8221; Dimpotriva, noi am asimilat tot ce a trecut peste noi. Ovidiu, acest &#8220;paene poeta getes,&#8221; în una din ale sale &#8220;Epistoles ex Ponto&#8221; (IV, II, 21, 22) scrie: &#8220;Si quis in hac lipsum posuisset Homerum, esset, crede mihi, factus et ille Getes!&#8221; Sau în traducerea libera a lui Camilar: &#8220;Homer, adus în locu-mi, el, marele poet, / Cu timpul ca si mine ar fi ajuns un get.&#8221;Crede mihi! zice Ovidiu, el care i-a cunoscut bine si care a si scris elegii în limba lor, desi la început nu-i placeau acesti &#8220;barbari pletosi.&#8221; Sunt atâtea dovezi, istorice, arheologice, si lingvistice, încât numai cine nu vrea nu le vede. &gt;&gt; (pagina lui Gerula: <a href="http://www.geocities.com/dacgerula/index.html">http://www.geocitie s.com/dacgerula/index.html</a></p>
<p><em>Limba romana, o limba prelatina</em></p>
<p>Iata ce spune dl. Mihai VINEREANU(City University, New York), în articolul &#8220;CU SERIOZITATE DESPRE ORIGINEA LIMBII ROMÂNE&#8221; publicat pe internet pe serverul &#8220;Institutului de civilizatie dacica&#8221; din R. Moldova la adresa: <a href="http://www.iatp.md/dava/Vinereanu/vinereanu.html">http://www.iatp. md/dava/Vinerean u/vinereanu. html</a></p>
<p>&#8220;O analiza atenta a limbii Române indica înca de la început o serie de neclaritati. În lexicul nostru se constata ca exista multe etimologii necunoscute sau trimise la diferite surse. Acest fapt denota multa usurinta si graba în stabilirea etimologiei unui cuvânt. Lingvistica comparativ-istorica s-a facut la noi în mod destul de superficial. Etimologiile s-au stabilit pe baza unor asemanari fara sa se tina cont deloc sau aproape deloc de principiile de evolutie fonologica specifice limbii Române. Astfel s-a ajuns ca o multime de cuvinte care au fost împrumutate de limbile învecinate din româna sa fie considerate împrumuturi ale românei din aceste limbi. Cercetarea atenta a mai multor limbi Indo-Europene antice si moderne precum Sanskrita, Hitita, Lituaniana, Letona si mai ales Albaneza dezvaluie cercetatorului multe surprize.&#8221;</p>
<p>Interesant ca si in alte limbi ca celtica gasim cuvinte direct din romana fara sa fie alerate sau schimbate ex. &#8220;sus&#8221; si &#8216;latrina&#8217; si apoi numarul opt in celta e &#8216;oct&#8217;, sunt sigur ca sunt mult mai multe inca se pot cerceta.</p>
<p>Limbile indo-europene se împart în doua grupuri numite conventional kentum si  satem.   Una  din   deosebirile  caracteristice  dintre  ele  consta  în  faptul  ca palatalelor din limbile de tip kentum le corespund, în limbile satem spirante, aceasta înseamna ca numeroase elemente lexicale care contin consoanele k si g(h) în limbile din primul grup cuprind consoanele s si z în limbile din al doilea grup. Exemplu s-a dat cuvântul 100 (suta) : kentum în latina (se scria centum) si satem în persana veche. Din grupul kentum faceau parte limbi ca latina, greaca, celta, vechea germana, etc., iar din grupul satem sanskrita, scita, persana, idiomurile balto-slave si altele. S-a putut stabili ca limba traco-dacica face parte din grupul satem , fiind înrudita cu sanskrita, cu cele balto-slavice, dar mai ales cu ilira vorbita în partea de apus a Peninsulei Balcanice si în tinuturile Calabriei si Apuliei din Italia sud-estica..</p>
<p>Foarte multe cuvinte românesti se aseamana mai mult cu sanskrita decât cu latina, sau altele catalogate de DEX ca împrumutate din slavona, bulgara, sau etimologie necunoscuta, le gasim în sanskrita. (vezi tebelul de mai jos).</p>
<table border="1" cellspacing="0" cellpadding="0" width="521.0">
<tbody>
<tr>
<td valign="top">Romana</td>
<td valign="top">Sanskrita</td>
<td valign="top">Latina</td>
<td valign="top">Alte limbi</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Boier</td>
<td valign="top">Bharu</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="middle"></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Apa</td>
<td valign="top">Apa</td>
<td valign="top">Aqua</td>
<td valign="top">Wasser (germ.); l&#8217;eau (fr.)</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Soare</td>
<td valign="top">Surya</td>
<td valign="top">Sol-is</td>
<td valign="top">Son (engl.); Sonne (germ.)</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Ol, oala</td>
<td valign="top">Ola</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="middle"></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Sarpe</td>
<td valign="top">Sarpa</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="top">Serpent (fr.); Schlange (germ.)</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Ba</td>
<td valign="top">Ba</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="middle"></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Vaca</td>
<td valign="top">Vaca</td>
<td valign="top">Vacca</td>
<td valign="top">Caw (engl.)</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">A crea, creier</td>
<td valign="top">Kri</td>
<td valign="top">Creare, Cerebrum</td>
<td valign="middle"></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">a citi</td>
<td valign="top">Cit, citta</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="top">Read (engl..); lessen (germ.)</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">A adapa</td>
<td valign="top">Padapa</td>
<td valign="top">Adaquare</td>
<td valign="middle"></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Acu, acum, acuma</td>
<td valign="top">açça</td>
<td valign="top">Eccum</td>
<td valign="top">now (eng.); jetzt (germ.)</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Vaduva</td>
<td valign="top">Vidhava</td>
<td valign="top">Viduus</td>
<td valign="top">Wittwe, Wittuwa (germ. veche)</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">carpator</td>
<td valign="top">Karpath</td>
<td valign="top">Coopera-torim</td>
<td valign="middle"></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Cas</td>
<td valign="top">Ksu</td>
<td valign="top">Casseus</td>
<td valign="middle"></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Sase</td>
<td valign="top">Sas</td>
<td valign="top">sex</td>
<td valign="top">six (engl.); sechs (germ.)</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Sapte</td>
<td valign="top">Sapta</td>
<td valign="top">Septem</td>
<td valign="top">seven (engl.); sieben (germ.)</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Stapan</td>
<td valign="top">Stapana</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="top">Master (engl.); Meister (germ.)</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">A aseza</td>
<td valign="top">Asidami</td>
<td valign="top">Assediare</td>
<td valign="top">To sit (engl.); sitzen (germ.)</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Aripa</td>
<td valign="top">Antaripa</td>
<td valign="top">Alapa</td>
<td valign="top">Wing (engl.)</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">A avea</td>
<td valign="top">Av, avami</td>
<td valign="top">habere</td>
<td valign="top">have (engl.); haben (germ.)</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Azi</td>
<td valign="top">Adya</td>
<td valign="top">Hac die</td>
<td valign="top">Today (engl.); heute (germ.)</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Asta</td>
<td valign="top">Asta<br />
Rad.Sta</td>
<td valign="top">Ecce istu<br />
ecce ista</td>
<td valign="middle"></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Buza</td>
<td valign="top">Guda</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="middle"></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Cânepa</td>
<td valign="top">Kanapa</td>
<td valign="top">Kanabis (din gr.)</td>
<td valign="middle"></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">caramida</td>
<td valign="top">Krmidza<br />
(kana si apa)</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="top">Stein (germ.)</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Cucuvea<br />
Cucumer (in Gorj)</td>
<td valign="top">Cuckve</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="middle"></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">a chema</td>
<td valign="top">Cyami</td>
<td valign="top">Clamare</td>
<td valign="middle"></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Cirac</td>
<td valign="top">Kiraka</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="middle"></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Casa<br />
Casi (in Oltenia)</td>
<td valign="top">Ksha, kasha, kashaya, kshi</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="top">home (engl..)</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Colac</td>
<td valign="top">Kolaka</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="top">Kolaci (slav.)</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Dumbrava</td>
<td valign="top">Dumbraba</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="middle"></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Degeaba</td>
<td valign="top">Dudaba</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="top">Caba (turca)</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Gramada</td>
<td valign="top">Grama, da (sufix de multime)<br />
Granata (reunion de villages)</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="top">Gramada (slav.)<br />
Gramada (bulg.)<br />
Gramada (magh.)</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Gata</td>
<td valign="top">Gata</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="top">Gat (albaneza)</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Otâra (oleaca)</td>
<td valign="top">Acira</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="middle"></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Ocara</td>
<td valign="top">Apakara (offense, inimitié)</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="middle"></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Pânza</td>
<td valign="top">Padda (bande d&#8217;ettofe)</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="middle"></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Patuiag</td>
<td valign="top">Padaeuka, Pada-eka</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="middle"></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Poteca</td>
<td valign="top">Pathaka</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="top">Pateka (bulg.); path (engl.); Phad (germ.)</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Pândar</td>
<td valign="top">Pindara (gardian de buffles)</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="top">Pondari (slav.)</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Paradit</td>
<td valign="top">Paladina (affligé)</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="top">Pharado (tiganeste)</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Pita</td>
<td valign="top">Pita</td>
<td valign="top">Panis</td>
<td valign="top">Pita (srb., ungh.); pite (alb.); pyta(neo. gr.); pittakion (gr. veche); pito (macedo-romana)</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Soarta</td>
<td valign="top">Swarta (w=u)</td>
<td valign="top">Sors, sortis</td>
<td valign="middle"></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Rege</td>
<td valign="top">Rajah (j=gi)</td>
<td valign="top">rex</td>
<td valign="middle"></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">A se prasi</td>
<td valign="top">Prasuye, prasuta</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="middle"></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Iata</td>
<td valign="top">Yatha</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="top">Eto (bulg.)</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">Povata</td>
<td valign="top">Pavaça</td>
<td valign="middle"></td>
<td valign="top">Powodka (conducator) (pol.)</td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p>lista poate continua&#8230;. pentru cine se incumeta. Sigur Poetul Ardelean George Cosbuc cunoscator de sanscrita &#8230;.stia mai multe.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://osorhan.com/2009/07/acasha-la-sarmizegetusa-sa-gasim-adevarul/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Top Hosting Providers</title>
		<link>http://osorhan.com/2008/05/top-hosting-providers/</link>
		<comments>http://osorhan.com/2008/05/top-hosting-providers/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 11 May 2008 21:09:55 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Victor Osorhan</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Web Hosting]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://osorhan.com/?p=208</guid>
		<description><![CDATA[Because I lost money with an awful hosting provider (Host Department), I&#8217;ve spent days reading forums and reviews, searching for the best hosting provider. At first glance, there are a lot of good hosting offers but you can easily get trapped. You can find packages with unlimited hosted domains, unlimited disk space, unlimited bandwidth for [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Because I lost money with an awful hosting provider (Host Department), I&#8217;ve spent days reading forums and reviews, searching for the best hosting provider. At first glance, there are a lot of good hosting offers but you can easily get trapped. You can find packages with unlimited hosted domains, unlimited disk space, unlimited bandwidth for just $4 but what about uptime and support? After this extensive search, I found these top companies listed below. I found great reviews almost everywhere about them and they have the best report quality/price. Personally, I&#8217;ve chosen <a title="www.hostgator.com" href="http://osorhan.com/go/www.hostgator.com.php" target="_blank">Host Gator</a> for my websites, because their servers have the best time response from my location.</p>
<table border="0">
<tbody>
<tr>
<td><strong>Host Gator - <a title="www.hostgator.com" href="http://osorhan.com/go/www.hostgator.com.php" target="_blank">www.hostgator.com</a></strong> *I Recommend!*</td>
</tr>
<tr>
<td><a title="www.hostgator.com" href="http://osorhan.com/go/www.hostgator.com.php" target="_blank"><img class="alignleft size-full wp-image-209" title="Hostgator" src="http://osorhan.com/wp-content/uploads/2008/05/hostgator.jpg" alt="" width="340" height="70" /></a><br />
Hosted domains: <strong>Unlimited</strong><br />
Disk Space: <strong>600 GB</strong><br />
Bandwidth: <strong>600 Gb</strong><br />
Price: <strong>$7.95/month</strong></td>
</tr>
<tr>
<td><strong>Lunar Pages - <a title="www.lunarpages.com" href="http://osorhan.com/go/www.lunarpages.com.php" target="_blank">www.lunarpages.com</a></strong></td>
</tr>
<tr>
<td><a title="www.lunarpages.com" href="http://osorhan.com/go/www.lunarpages.com.php" target="_blank"><img class="alignleft size-full wp-image-210" title="Lunarpages" src="http://osorhan.com/wp-content/uploads/2008/05/lunarpages.jpg" alt="" width="340" height="70" /></a>Hosted domains: <strong>Unlimited</strong><br />
Disk Space: <strong>1500 GB</strong><br />
Bandwidth: <strong>15000 Gb</strong><br />
Price: <strong>$4.95</strong><strong>/month</strong></td>
</tr>
<tr>
<td><strong></strong><strong>Blue Host - <a title="www.bluehost.com" href="http://osorhan.com/go/www.bluehost.com.php" target="_blank">www.bluehost.com</a></strong></td>
</tr>
<tr>
<td><a title="www.bluehost.com" href="http://osorhan.com/go/www.bluehost.com.php" target="_blank"><img class="alignleft size-full wp-image-211" title="Bluehost" src="http://osorhan.com/wp-content/uploads/2008/05/bluehost.jpg" alt="" width="340" height="70" /></a>Hosted domains: <strong>Unlimited</strong><br />
Disk Space: <strong>Unlimited</strong><br />
Bandwidth: <strong>Unlimited</strong><br />
Price: <strong>$6.95</strong><strong>/month</strong></td>
</tr>
</tbody>
</table>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://osorhan.com/2008/05/top-hosting-providers/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Estera</title>
		<link>http://osorhan.com/2008/05/estera/</link>
		<comments>http://osorhan.com/2008/05/estera/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 05 May 2008 11:00:10 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Victor Osorhan</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[3D Modeling]]></category>

		<category><![CDATA[Animation]]></category>

		<category><![CDATA[Concepts]]></category>

		<category><![CDATA[Cool Sites]]></category>

		<category><![CDATA[Creatures]]></category>

		<category><![CDATA[Design]]></category>

		<category><![CDATA[Drawings]]></category>

		<category><![CDATA[Fantasy Design]]></category>

		<category><![CDATA[Film]]></category>

		<category><![CDATA[Illustration]]></category>

		<category><![CDATA[Paintings]]></category>

		<category><![CDATA[Photography]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://osorhan.com/?p=205</guid>
		<description><![CDATA[
http://www.estera.org
Painter, graphic artist and my love 
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: center;"><a href="http://www.estera.org" target="_blank"><img class="size-full wp-image-207" title="Estera" src="http://osorhan.com/wp-content/uploads/2008/05/estera1.jpg" alt="" width="358" height="373" /></a></p>
<p><a title="http://www.estera.org" href="http://www.estera.org" target="_blank">http://www.estera.org</a><br />
Painter, graphic artist and my love <img src='http://osorhan.com/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' /></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://osorhan.com/2008/05/estera/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>XAMPP</title>
		<link>http://osorhan.com/2008/05/xampp/</link>
		<comments>http://osorhan.com/2008/05/xampp/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 04 May 2008 14:15:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Victor Osorhan</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Coss-platform]]></category>

		<category><![CDATA[Web Server]]></category>

		<category><![CDATA[_Linux]]></category>

		<category><![CDATA[_Mac OS]]></category>

		<category><![CDATA[_Windows]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://osorhan.com/?p=203</guid>
		<description><![CDATA[Web Server

XAMPP is an easy to install Apache distribution containing MySQL, PHP and Perl. XAMPP is really very easy to install and to use - just download, extract and start.
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a title="http://www.apachefriends.org/en/xampp.html" href="http://www.apachefriends.org/en/xampp.html" target="_blank"><img class="alignleft size-full wp-image-204" title="xcp" src="http://osorhan.com/wp-content/uploads/2008/05/xcp.jpg" alt="" width="128" height="128" /></a><a title="http://www.apachefriends.org/en/xampp.html" href="http://www.apachefriends.org/en/xampp.html" target="_blank"><strong>Web Server</strong></a><br />
<a title="http://www.apachefriends.org/en/xampp.html" href="http://www.apachefriends.org/en/xampp.html" target="_blank"><img src="http://osorhan.com/wp-content/uploads/2007/09/download.gif" alt="" /></a><img src="http://osorhan.com/wp-content/uploads/2007/08/windows_smaller.png" alt="" /><img src="http://osorhan.com/wp-content/uploads/2007/08/apple_smaller.png" alt="" /><img src="http://osorhan.com/wp-content/uploads/2007/08/penguin_smaller.png" alt="" /><br />
XAMPP is an easy to install Apache distribution containing MySQL, PHP and Perl. XAMPP is really very easy to install and to use - just download, extract and start.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://osorhan.com/2008/05/xampp/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Smultron</title>
		<link>http://osorhan.com/2008/05/smultron/</link>
		<comments>http://osorhan.com/2008/05/smultron/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 04 May 2008 13:37:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Victor Osorhan</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Code Editor]]></category>

		<category><![CDATA[Text Editor]]></category>

		<category><![CDATA[_Mac OS]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://osorhan.com/?p=201</guid>
		<description><![CDATA[Text and Code Editor

Smultron is a free text editor for Mac OS X Leopard 10.5 which is both easy to use and powerful. It is designed to neither confuse newcomers nor disappoint advanced users. It should work perfectly for a whole variety of needs - like web programming, script editing, making a to do list [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a title="http://smultron.sourceforge.net/" href="http://smultron.sourceforge.net/" target="_blank"><img class="alignleft size-full wp-image-202" title="smlmainicon" src="http://osorhan.com/wp-content/uploads/2008/05/smlmainicon.jpg" alt="" width="128" height="128" /></a><a title="http://smultron.sourceforge.net/" href="http://smultron.sourceforge.net/" target="_blank"><strong>Text and Code Editor<br />
</strong><img src="http://osorhan.com/wp-content/uploads/2007/09/download.gif" alt="" /></a><img src="http://osorhan.com/wp-content/uploads/2007/08/apple_smaller.png" alt="" /><br />
Smultron is a free text editor for Mac OS X Leopard 10.5 which is both easy to use and powerful. It is designed to neither confuse newcomers nor disappoint advanced users. It should work perfectly for a whole variety of needs - like web programming, script editing, making a to do list and so on.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://osorhan.com/2008/05/smultron/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Cyberduck</title>
		<link>http://osorhan.com/2008/05/cyberduck/</link>
		<comments>http://osorhan.com/2008/05/cyberduck/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 04 May 2008 13:26:25 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Victor Osorhan</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[FTP]]></category>

		<category><![CDATA[_Mac OS]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://osorhan.com/?p=199</guid>
		<description><![CDATA[FTP Browser
 
Cyberduck is an open source FTP, SFTP, WebDAV and Amazon S3 browser licenced under the GPL with an easy to use interface, integration with external editors and support for many Mac OS X system technologies such as Spotlight, Bonjour, Quick Look and the Keychain.
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://osorhan.com/wp-content/uploads/2008/05/cyberduck.jpg"><img class="alignleft size-full wp-image-200" title="Cyberduck" src="http://osorhan.com/wp-content/uploads/2008/05/cyberduck.jpg" alt="" width="128" height="128" /></a><a title="http://cyberduck.ch/" href="http://cyberduck.ch/" target="_blank"><strong>FTP Browser</strong><br />
</a> <a title="http://cyberduck.ch/" href="http://cyberduck.ch/" target="_blank"><img src="http://osorhan.com/wp-content/uploads/2007/09/download.gif" alt="Download" /></a><img src="http://osorhan.com/wp-content/uploads/2007/08/apple_smaller.png" alt="Mac" /></p>
<p>Cyberduck is an open source FTP, SFTP, WebDAV and Amazon S3 browser licenced under the GPL with an easy to use interface, integration with external editors and support for many Mac OS X system technologies such as Spotlight, Bonjour, Quick Look and the Keychain.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://osorhan.com/2008/05/cyberduck/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Thunderbird</title>
		<link>http://osorhan.com/2008/05/thunderbird/</link>
		<comments>http://osorhan.com/2008/05/thunderbird/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 04 May 2008 09:35:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Victor Osorhan</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Coss-platform]]></category>

		<category><![CDATA[Email]]></category>

		<category><![CDATA[_Linux]]></category>

		<category><![CDATA[_Mac OS]]></category>

		<category><![CDATA[_Windows]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://osorhan.com/?p=196</guid>
		<description><![CDATA[Excellent Mail Client

Mozilla’s Thunderbird 2 email application is more powerful than ever. It’s now even easier to organize, secure and customize your mail.
 
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.mozilla.com/en-US/thunderbird/" target="_blank"><img class="alignleft size-full wp-image-197" title="Thunderbird" src="http://osorhan.com/wp-content/uploads/2008/05/thunderbird.jpg" alt="" width="128" height="128" /></a><strong><a title="http://www.mozilla.com/en-US/thunderbird/" href="http://www.mozilla.com/en-US/thunderbird/" target="_blank">Excellent Mail Client</a></strong><br />
<a title="http://www.mozilla.com/en-US/thunderbird/" href="http://www.mozilla.com/en-US/thunderbird/" target="_blank"><img src="http://osorhan.com/wp-content/uploads/2007/09/download.gif" alt="Download" /></a><img src="http://osorhan.com/wp-content/uploads/2007/08/windows_smaller.png" alt="Windows" /><img src="http://osorhan.com/wp-content/uploads/2007/08/apple_smaller.png" alt="Mac" /><img src="http://osorhan.com/wp-content/uploads/2007/08/penguin_smaller.png" alt="Linux" /></p>
<p>Mozilla’s Thunderbird 2 email application is more powerful than ever. It’s now even easier to organize, secure and customize your mail.</p>
<p><script type="text/javascript"><!--
    &amp;lt;! 
        // Rotate the main image
        rotateBackgroundForDiv('main-feature-background');
    // &amp;gt;
// --></script> <script type="text/javascript"><!--
    &amp;lt;! 
      // Configure the Thunderbird download write script
      var gDownloadItemTemplate = "&amp;lt;li class=\"%CSS_CLASS%\"&amp;gt;&amp;lt;a onclick=\"javascript:do_download('%BOUNCER_URL%');\" href=\"%DOWNLOAD_URL%\" class=\"download-link download-thunderbird\"&amp;gt;&amp;lt;span&amp;gt;&amp;lt;strong&amp;gt;Download Thunderbird&amp;lt;\/strong&amp;gt; &amp;lt;em&amp;gt;%VERSION% for %PLATFORM_NAME%, %LANGUAGE_NAME%&amp;nbsp;(%FILE_SIZE%)&amp;lt;\/em&amp;gt;&amp;lt;\/span&amp;gt;&amp;lt;\/a&amp;gt;&amp;lt;\/li&amp;gt;";
      var gDownloadItemMacOS9 = "&amp;lt;a href=\"\"&amp;gt;MacOS 9 and earlier are not supported&amp;lt;\/a&amp;gt;";
      var gDownloadItemOtherPlatform = "&amp;lt;a href=\"/en-US/thunderbird/2.0.0.14/releasenotes/#contributedbuilds\"&amp;gt;Free Download&amp;lt;\/a&amp;gt;"</p>
<p>      document.writeln("&amp;lt;ul class=\"home-download " + gCssClass + " \"&amp;gt;");
      writeDownloadItems("tb");
      document.writeln("&amp;lt;\/ul&amp;gt;");
      document.writeln("&amp;lt;div class=\"download-other\"&amp;gt;&amp;lt;span class=\"other\"&amp;gt;");
      document.writeln("&amp;lt;a class=\"ancilliaryLink\" href=\"system-requirements.html\"&amp;gt;System&amp;nbsp;Requirements&amp;lt;\/a&amp;gt;");
      document.writeln("- &amp;lt;a class=\"ancilliaryLink\" href=\"\/en-US\/thunderbird\/2.0.0.14\/releasenotes\/\"&amp;gt;Release&amp;nbsp;Notes&amp;lt;\/a&amp;gt;");
      document.writeln("- &amp;lt;a class=\"ancilliaryLink\" href=\"\/en-US\/thunderbird\/all.html\"&amp;gt;Other&amp;nbsp;Systems&amp;nbsp;&amp;amp;&amp;nbsp;Languages&amp;lt;\/a&amp;gt;");
      document.writeln("&amp;lt;\/div&amp;gt;");
      document.writeln("&amp;lt;\/span&amp;gt;&amp;lt;\/div&amp;gt;");
      // &amp;gt;
// --></script><a class="download-link download-thunderbird" onclick="javascript:do_download('http://download.mozilla.org/?product=thunderbird-2.0.0.14&amp;os=osx&amp;lang=en-US');" href="http://www.mozilla.com/products/download.html?product=thunderbird-2.0.0.14&amp;os=osx&amp;lang=en-US"><span><strong></strong></span></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://osorhan.com/2008/05/thunderbird/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Alexandre Duret-Lutz</title>
		<link>http://osorhan.com/2007/11/alexandre-duret-lutz/</link>
		<comments>http://osorhan.com/2007/11/alexandre-duret-lutz/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 26 Nov 2007 12:01:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator>estera</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Concepts]]></category>

		<category><![CDATA[Wow]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://osorhan.com/2007/11/26/alexandre-duret-lutz/</guid>
		<description><![CDATA[

Alexandre Duret
http://artjob.ru/2007/10/18/print:page,1,samye_simpotichnye_miniplanety_alexandre_duretlutz.html 
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: center;"><img class="aligncenter" src="http://osorhan.com/wp-content/uploads/2007/11/alexandre-duret.jpg" alt="alexandre-duret.jpg" /></p>
<p><a title="Alexandre Duret" href="http://artjob.ru/2007/10/18/print:page,1,samye_simpotichnye_miniplanety_alexandre_duretlutz.html"><br />
</a>Alexandre Duret<br />
<a title="Alexandre Duret" href="http://artjob.ru/2007/10/18/print:page,1,samye_simpotichnye_miniplanety_alexandre_duretlutz.html">http://artjob.ru/2007/10/18/print:page,1,samye_simpotichnye_miniplanety_alexandre_duretlutz.html </a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://osorhan.com/2007/11/alexandre-duret-lutz/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Creaktif</title>
		<link>http://osorhan.com/2007/11/creaktif/</link>
		<comments>http://osorhan.com/2007/11/creaktif/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 24 Nov 2007 13:15:47 +0000</pubDate>
		<dc:creator>estera</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[3D Modeling]]></category>

		<category><![CDATA[Design]]></category>

		<category><![CDATA[Photography]]></category>

		<category><![CDATA[Wow]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://osorhan.com/2007/11/24/creaktif/</guid>
		<description><![CDATA[
http://www.creaktif.com/ 
Print, movies, web design, photos, street art, design, 3D and other arts.
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: center;"><a title="creaktif" rel="attachment wp-att-186" href="http://osorhan.com/2007/11/creaktif/attachment/186/"><img class="aligncenter" src="http://osorhan.com/wp-content/uploads/2007/11/creaktif1.jpg" alt="creaktif1.jpg" /></a></p>
<p><a title="creaktif" href="http://www.creaktif.com/">http://www.creaktif.com/ </a></p>
<p>Print, movies, web design, photos, street art, design, 3D and other arts.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://osorhan.com/2007/11/creaktif/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Formula apei în … apă</title>
		<link>http://osorhan.com/2007/10/formula-apei-in-apa/</link>
		<comments>http://osorhan.com/2007/10/formula-apei-in-apa/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 25 Oct 2007 23:44:40 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Victor Osorhan</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Intrebări]]></category>

		<category><![CDATA[Pasiuni]]></category>

		<category><![CDATA[Ştiaţi?]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://osorhan.easypedia.org/2007/10/25/formula-apei-in-apa/</guid>
		<description><![CDATA[Din când în când îmi revine în gând misterul originii cuvântului „apă”. Este pasiunea mea pentru etimologie, pasiune născută doar din curiozitatea de a afla cât mai multe despre ce a fost la început. Nu am o formare profesională în acest sens, nu fac alteceva decât să pun cap la cap informaţii din dicţionare, din [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img src="http://osorhan.com/ro/wp-content/uploads/2007/10/a2p1.jpg" alt="a2p1.jpg" align="left" />Din când în când îmi revine în gând misterul originii cuvântului „apă”. Este pasiunea mea pentru etimologie, pasiune născută doar din curiozitatea de a afla cât mai multe despre ce a fost la început. Nu am o formare profesională în acest sens, nu fac alteceva decât să pun cap la cap informaţii din dicţionare, din diferite limbi.</p>
<p>Poate aţi mai auzit de „ciudăţenia” conţinută în literele cuvântului „apă”. O să descriu pe scurt: litera „A” este prima literă din alfabet, litera numărul 1; „P” este a 16-a literă din alfabet. Bun, şi ce dacă? Aici apre o interesantă legătură cu formula chimică a apei: H2O. Molecula de apă este formată din 2 atomi de hidrogen şi un atom de oxigen, mai poate fi notată şi HOH. Nucleul atomului de hidrogen conţine o singură particulă, un proton iar nucleul atomului de oxigen conţine 16 particule, 8 protoni şi 8 neutroni. Iată o similitudine între primul element al sistemului periodic, hidrogenul (H) cu prima literă din alfabet „A” şi între elementul cu număr atomic de masă 16, oxigenul (O) şi a 16-a literă din alfabet, litera „P”. Pe lângă similituinea numerelor, este foarte interesantă poziţionarea literelor conform formulei chimice.</p>
<p>APA -&gt; HOH -&gt; H2O</p>
<p>Unii vor spune: &#8220;O coincidenţă interesantă&#8230;&#8221;. Pe aceştia ştiu că i-am pierdut dar pentru cei cărora am reuşit să le stârnesc curiozitatea, o să continui cu câteva idei vizavi de originea cuvântului românesc „apă”.</p>
<p>Se ştie că oficial originea cuvântului „apă” este atribuită cuvântului latin „aqua”, se presupune că în evoluţia limbii române, grupul „qu” s-a transformat în „p”. E atât de bine când ai o explicaţie clară şi poţi trage o concluzie, dar ce ne facem când elementul neaşteptat apare? În India, am avut surpriza să aud într-o mantră străveche, în sanscrită, cuvântul „apo”, mai tarziu am aflat ca aceasta este forma de plural, la singular fiind &#8220;apa&#8221;! Latina şi sanscrita au avut o evoluţie separată, paralelă, din ceea ce se presupune a fi o limbă originară unică, latina s-a dezvoltat în vest, sanscrita în est, ambele având un punct de plecare presupus undeva în zona Mării Negre. Deci de unde până unde „apa” în sanscrită?</p>
<p>În concluzie îndrăznesc să întreb care cuvânt a evoluat din care de fapt? Dar mai ales îndrăznesc să pun câteva întrebări care clatină puţin ceea ce am fost învăţaţi până acum:</p>
<p>Prima întrebare este legată de acea civilizaţie originară: Era o civilizaţie foarte avansată care avea cunoştinţe temeinice de chimie? Putem să facem oare o legătură cu miturile civilizaţiilor dispărute?</p>
<p>A doua este legată de misterioasa dispariţie a limbii dace. Cum poate fi ştearsă o limbă de pe faţa pământului în 100 de ani? Dar dacă limba dacilor era de fapt tot o limbă aparţinând familiei limbilor indo-europene, apropiată latinei cu care a fuzionat extrem de uşor? Este posibil să se fi păstrat în română forma originară a cuvântului „apă”?</p>
<p>Iar a treia este legată de modelul atomic actual. Cu ceva timp în urmă, un prieten, Ade Zephyr, menţiona că este posibil ca modelul atomic actual şi sistemul periodic al elementelor să fie puţin eronate, işi bazează afirmaţiile pe un studiu susţinut. Există ipoteza conform căreia atomul ar trebui interpretat conform numarului total de particule neutre, considerând că un electron şi un proton formeză de fapt un neutron. În sistemul actual, accentul se pune pe numărul de elecroni. În ceea ce priveşte oxigenul nu am pomenit de 8 electroni ci de 16 particule. Cele două sisteme nu se contrazic neapărat, este doar o diferenţă de abordare. De aici se naşte şi întrebarea: Avem de a face cu o formulă chimică a apei scrisă conform acestui model alternativ?</p>
<p>Pentru cei care au tras deja concluzia că bat câmpii mai precizez că aceste ipoteze nu sunt deloc originale, nu imi aparţin. Sunt ipoteze consacrate, însoţite de studii şi argumente. Nu am emis aceste teorii în baza exemplului cu „apa” ci mai degrabă acest exemplu reprezintă un argument în plus în susţinerea acestora. Aici regăsim doar câteva elemente pe care le-am pus în comun şi sunt tare curios să aflu ce credeţi voi despre toate astea.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://osorhan.com/2007/10/formula-apei-in-apa/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
	</channel>
</rss>
