<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	 xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" >

<channel>
	<title>Psihiatrie.org</title>
	<atom:link href="http://psihiatrie.org/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://psihiatrie.org</link>
	<description>afectiuni, cercetare, tratament, opinii</description>
	<lastBuildDate>Fri, 11 Oct 2024 14:34:58 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=6.7.1</generator>

<image>
	<url>https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2020/02/1024px-Psi2.svg-150x150.png</url>
	<title>Psihiatrie.org</title>
	<link>https://psihiatrie.org</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Tabula rasa &#8211; teoria „foii goale&#8221; în psihologie</title>
		<link>https://psihiatrie.org/tabula-rasa-teoria-foii-goale-in-psihologie/</link>
					<comments>https://psihiatrie.org/tabula-rasa-teoria-foii-goale-in-psihologie/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ovidiu Balaban-Popa]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 10 Sep 2024 07:56:21 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Psihoterapie]]></category>
		<category><![CDATA[Terapie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://psihiatrie.org/?p=6130</guid>

					<description><![CDATA[<div style="margin-bottom:20px;"><img width="1024" height="1024" src="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/09/DALL·E-2024-09-10-10.51.45-A-conceptual-illustration-of-a-blank-sheet-of-paper-with-a-pencil-beside-it-symbolizing-the-idea-of-tabula-rasa.-The-paper-is-clean-with-no-markin.webp" class="attachment-post-thumbnail size-post-thumbnail wp-post-image" alt="a pencil on a piece of paper" decoding="async" fetchpriority="high" title="Tabula rasa - teoria „foii goale&quot; în psihologie 3"></div>Conceptul de „tabula rasa&#8221; sau „foaie goală&#8221; este o teorie importantă în psihologie și filozofie, cu implicații semnificative în domeniul terapiei și al dezvoltării umane. Această idee sugerează că indivizii se nasc fără conținut mental prestabilit, iar personalitatea și cunoștințele lor se dezvoltă exclusiv prin experiență și învățare. În acest articol, vom explora în detaliu [&#8230;]]]></description>
		
					<wfw:commentRss>https://psihiatrie.org/tabula-rasa-teoria-foii-goale-in-psihologie/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Prescrierea psihotropelor în tulburările psihiatrice din bolile neurologice: accidentul vascular cerebral, traumatismul craniocerebral, scleroza multiplă și epilepsia</title>
		<link>https://psihiatrie.org/prescrierea-psihotropelor-in-tulburarile-psihiatrice-din-bolile-neurologice-accidentul-vascular-cerebral-traumatismul-craniocerebral-scleroza-multipla-si-epilepsia/</link>
					<comments>https://psihiatrie.org/prescrierea-psihotropelor-in-tulburarile-psihiatrice-din-bolile-neurologice-accidentul-vascular-cerebral-traumatismul-craniocerebral-scleroza-multipla-si-epilepsia/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ovidiu Balaban-Popa]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 12 Aug 2024 18:34:39 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Tulburări de sănătate mintală]]></category>
		<category><![CDATA[Farma]]></category>
		<category><![CDATA[Ghiduri de prescriere]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://psihiatrie.org/?p=6085</guid>

					<description><![CDATA[<div style="margin-bottom:20px;"><img width="1280" height="853" src="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/08/6841384.jpg" class="attachment-post-thumbnail size-post-thumbnail wp-post-image" alt="x-ray, mri, ct scan" decoding="async" srcset="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/08/6841384.jpg 1280w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/08/6841384-300x200.jpg 300w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/08/6841384-1024x682.jpg 1024w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/08/6841384-768x512.jpg 768w" sizes="(max-width: 1280px) 100vw, 1280px" title="Prescrierea psihotropelor în tulburările psihiatrice din bolile neurologice: accidentul vascular cerebral, traumatismul craniocerebral, scleroza multiplă și epilepsia 6"></div>Tulburările psihiatrice sunt foarte frecvente în bolile neurologice, afectând între 24% și 51% dintre pacienți. Cele mai comune probleme psihiatrice întâlnite sunt tulburările de dispoziție, în special depresia și anxietatea, dar pot apărea și alte simptome psihiatrice. Aceste afecțiuni de sănătate mintală sunt problematice deoarece sunt asociate cu o funcționalitate fizică și socială mai redusă, [&#8230;]]]></description>
		
					<wfw:commentRss>https://psihiatrie.org/prescrierea-psihotropelor-in-tulburarile-psihiatrice-din-bolile-neurologice-accidentul-vascular-cerebral-traumatismul-craniocerebral-scleroza-multipla-si-epilepsia/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cum sa Scazi Colesterolul Fara Medicamente</title>
		<link>https://psihiatrie.org/cum-sa-scazi-colesterolul-fara-medicamente-p/</link>
					<comments>https://psihiatrie.org/cum-sa-scazi-colesterolul-fara-medicamente-p/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[G.P.]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 25 Jul 2024 13:32:32 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Diverse]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://psihiatrie.org/?p=6079</guid>

					<description><![CDATA[<div style="margin-bottom:20px;"><img width="1600" height="1067" src="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/07/rhltemkeaam.jpg" class="attachment-post-thumbnail size-post-thumbnail wp-post-image" alt="two bowls of soup with peas, carrots and broccoli" decoding="async" srcset="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/07/rhltemkeaam.jpg 1600w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/07/rhltemkeaam-300x200.jpg 300w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/07/rhltemkeaam-1024x683.jpg 1024w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/07/rhltemkeaam-768x512.jpg 768w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/07/rhltemkeaam-1536x1024.jpg 1536w" sizes="(max-width: 1600px) 100vw, 1600px" title="Cum sa Scazi Colesterolul Fara Medicamente 7"></div>Colesterolul ridicat este o problema de sanatate care afecteaza milioane de oameni din intreaga lume. Desi medicamentele pot fi eficiente in controlul colesterolului, exista multiple metode naturale prin care poti sa-l reduci fara a recurge la medicamente. In acest articol, vom explora strategii bazate pe alimentatie, stil de viata si alte practici sanatoase pentru a [&#8230;]]]></description>
		
					<wfw:commentRss>https://psihiatrie.org/cum-sa-scazi-colesterolul-fara-medicamente-p/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>O Nouă Perspectivă în Psihiatria Socială: Dincolo de Individ</title>
		<link>https://psihiatrie.org/o-noua-perspectiva-in-psihiatria-sociala-dincolo-de-individ/</link>
					<comments>https://psihiatrie.org/o-noua-perspectiva-in-psihiatria-sociala-dincolo-de-individ/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ovidiu Balaban-Popa]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 24 Jul 2024 18:33:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Diverse]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://psihiatrie.org/?p=6071</guid>

					<description><![CDATA[<div style="margin-bottom:20px;"><img width="1600" height="1067" src="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/07/nf8xhlmmg0c.jpg" class="attachment-post-thumbnail size-post-thumbnail wp-post-image" alt="people laughing and talking outside during daytime" decoding="async" loading="lazy" srcset="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/07/nf8xhlmmg0c.jpg 1600w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/07/nf8xhlmmg0c-300x200.jpg 300w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/07/nf8xhlmmg0c-1024x683.jpg 1024w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/07/nf8xhlmmg0c-768x512.jpg 768w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/07/nf8xhlmmg0c-1536x1024.jpg 1536w" sizes="auto, (max-width: 1600px) 100vw, 1600px" title="O Nouă Perspectivă în Psihiatria Socială: Dincolo de Individ 8"></div>În lumea psihiatriei și psihologiei moderne, o voce distinctă se ridică pentru a provoca paradigmele existente. Dr. Vincenzo Di Nicola, președintele Asociației Mondiale de Psihiatrie Socială, propune o abordare revoluționară care pune societatea înaintea individului în înțelegerea și tratarea sănătății mentale. Inversarea Perspectivei: Societatea Înaintea Individului Di Nicola argumentează că fundamentele psihologiei și psihiatriei sunt [&#8230;]]]></description>
		
					<wfw:commentRss>https://psihiatrie.org/o-noua-perspectiva-in-psihiatria-sociala-dincolo-de-individ/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Gestionarea efectelor secundare ale medicamentelor psihotrope. Joseph F. Goldberg și Carrie L. Ernst (2019)</title>
		<link>https://psihiatrie.org/gestionarea-efectelor-secundare-ale-medicamentelor-psihotrope-joseph-f-goldberg-si-carrie-l-ernst-2019/</link>
					<comments>https://psihiatrie.org/gestionarea-efectelor-secundare-ale-medicamentelor-psihotrope-joseph-f-goldberg-si-carrie-l-ernst-2019/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ovidiu Balaban-Popa]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 20 Jun 2024 07:05:58 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Farma]]></category>
		<category><![CDATA[Cărți și reviste]]></category>
		<category><![CDATA[Didactic]]></category>
		<category><![CDATA[Ghiduri de prescriere]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://psihiatrie.org/?p=6061</guid>

					<description><![CDATA[<div style="margin-bottom:20px;"><img width="2240" height="1260" src="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/04/ghid-medicatie-psihotropa.jpg" class="attachment-post-thumbnail size-post-thumbnail wp-post-image" alt="Gestionarea efectelor secundare ale medicamentelor psihotrope. Joseph F. Goldberg și Carrie L. Ernst (2019)" decoding="async" loading="lazy" srcset="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/04/ghid-medicatie-psihotropa.jpg 2240w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/04/ghid-medicatie-psihotropa-300x169.jpg 300w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/04/ghid-medicatie-psihotropa-1024x576.jpg 1024w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/04/ghid-medicatie-psihotropa-768x432.jpg 768w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/04/ghid-medicatie-psihotropa-1536x864.jpg 1536w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/04/ghid-medicatie-psihotropa-2048x1152.jpg 2048w" sizes="auto, (max-width: 2240px) 100vw, 2240px" title="Gestionarea efectelor secundare ale medicamentelor psihotrope. Joseph F. Goldberg și Carrie L. Ernst (2019) 9"></div>Medicamentele psihotrope au revoluționat tratamentul tulburărilor de sănătate mintală, oferind alinare pentru milioane de persoane din întreaga lume. Cu toate acestea, la fel ca toate medicamentele, medicamentele psihotrope pot provoca efecte adverse care variază de la ușoare și deranjante până la grave și amenințătoare de viață. Pentru a decide când să gestionezi aceste efecte secundare [&#8230;]]]></description>
		
					<wfw:commentRss>https://psihiatrie.org/gestionarea-efectelor-secundare-ale-medicamentelor-psihotrope-joseph-f-goldberg-si-carrie-l-ernst-2019/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Populații vulnerabile: Cum reacționează diferit pacienții la efectele adverse ale medicamentelor psihotrope</title>
		<link>https://psihiatrie.org/populatii-vulnerabile-cum-reactioneaza-diferit-pacientii-la-efectele-adverse-ale-medicamentelor-psihotrope/</link>
					<comments>https://psihiatrie.org/populatii-vulnerabile-cum-reactioneaza-diferit-pacientii-la-efectele-adverse-ale-medicamentelor-psihotrope/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ovidiu Balaban-Popa]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 20 Jun 2024 06:51:04 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Farma]]></category>
		<category><![CDATA[Ghiduri de prescriere]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://psihiatrie.org/?p=6056</guid>

					<description><![CDATA[<div style="margin-bottom:20px;"><img width="1280" height="848" src="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/7661774.jpg" class="attachment-post-thumbnail size-post-thumbnail wp-post-image" alt="vitamins, pills, pharmacy" decoding="async" loading="lazy" srcset="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/7661774.jpg 1280w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/7661774-300x199.jpg 300w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/7661774-1024x678.jpg 1024w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/7661774-768x509.jpg 768w" sizes="auto, (max-width: 1280px) 100vw, 1280px" title="Populații vulnerabile: Cum reacționează diferit pacienții la efectele adverse ale medicamentelor psihotrope 10"></div>Când vine vorba de tratamentul cu medicamente psihotrope, nu toți pacienții reacționează la fel. Unele grupuri de pacienți pot fi mai sensibile la efectele adverse ale acestor medicamente. În acest articol, vom explora câteva dintre aceste grupuri vulnerabile și vom discuta despre cum pot medicii psihiatri să adapteze tratamentul pentru a minimiza riscurile și a [&#8230;]]]></description>
		
					<wfw:commentRss>https://psihiatrie.org/populatii-vulnerabile-cum-reactioneaza-diferit-pacientii-la-efectele-adverse-ale-medicamentelor-psihotrope/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Studiul din Faza 2b Explorează Eficacitatea MM-120 pentru Tratamentul TAG</title>
		<link>https://psihiatrie.org/studiul-din-faza-2b-exploreaza-eficacitatea-mm-120-pentru-tratamentul-tag/</link>
					<comments>https://psihiatrie.org/studiul-din-faza-2b-exploreaza-eficacitatea-mm-120-pentru-tratamentul-tag/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Erin O'Brien]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 11 Jun 2024 06:02:03 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Noutăți]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://psihiatrie.org/studiul-din-faza-2b-exploreaza-eficacitatea-mm-120-pentru-tratamentul-tag/</guid>

					<description><![CDATA[<div style="margin-bottom:20px;"><img width="5824" height="3328" src="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/76baadac06c6444467efcd5fea7dd6fdc150cd7c-5824x3328.jpg" class="attachment-post-thumbnail size-post-thumbnail wp-post-image" alt="a woman with a sunset behind her" decoding="async" loading="lazy" srcset="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/76baadac06c6444467efcd5fea7dd6fdc150cd7c-5824x3328.jpg 5824w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/76baadac06c6444467efcd5fea7dd6fdc150cd7c-5824x3328-300x171.jpg 300w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/76baadac06c6444467efcd5fea7dd6fdc150cd7c-5824x3328-1024x585.jpg 1024w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/76baadac06c6444467efcd5fea7dd6fdc150cd7c-5824x3328-768x439.jpg 768w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/76baadac06c6444467efcd5fea7dd6fdc150cd7c-5824x3328-1536x878.jpg 1536w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/76baadac06c6444467efcd5fea7dd6fdc150cd7c-5824x3328-2048x1170.jpg 2048w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/76baadac06c6444467efcd5fea7dd6fdc150cd7c-5824x3328-750x430.jpg 750w" sizes="auto, (max-width: 5824px) 100vw, 5824px" title="Studiul din Faza 2b Explorează Eficacitatea MM-120 pentru Tratamentul TAG 11"></div>Rezumat Automată: Rezultate ale Studiului MM-120 pentru Tulburarea de Anxietate Generalizată (GAD) PhD Sarah Karas și colegii ei au prezentat rezultatele unui studiu de fază 2b privind MM-120 (D-lysergic acid diethylamide D-tartrate) pentru tratamentul tulburării de anxietate generalizată (GAD) la reuniunea anuală a American Society of Clinical Psychopharmacology (ASCP) din 2024. Karas este director asociat [&#8230;]]]></description>
		
					<wfw:commentRss>https://psihiatrie.org/studiul-din-faza-2b-exploreaza-eficacitatea-mm-120-pentru-tratamentul-tag/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Primul Ajutor în Sănătatea Mintală: Beneficii și Controverse</title>
		<link>https://psihiatrie.org/primul-ajutor-sanatate-mintala/</link>
					<comments>https://psihiatrie.org/primul-ajutor-sanatate-mintala/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ashley L. Peterson]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 10 Jun 2024 08:34:41 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Psihoeducație]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://psihiatrie.org/cat-de-eficient-este-primul-ajutor-in-sanatatea-mintala/</guid>

					<description><![CDATA[<div style="margin-bottom:20px;"><img width="1280" height="917" src="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/07/7397412.jpg" class="attachment-post-thumbnail size-post-thumbnail wp-post-image" alt="brain, psychologist, mental health" decoding="async" loading="lazy" srcset="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/07/7397412.jpg 1280w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/07/7397412-300x215.jpg 300w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/07/7397412-1024x734.jpg 1024w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/07/7397412-768x550.jpg 768w" sizes="auto, (max-width: 1280px) 100vw, 1280px" title="Primul Ajutor în Sănătatea Mintală: Beneficii și Controverse 12"></div>În ultimii ani, conceptul de Prim Ajutor în Sănătatea Mintală (Mental Health First Aid &#8211; MHFA) a câștigat o atenție considerabilă în domeniul sănătății publice. Dar cât de eficient este acest program și care sunt controversele din jurul său? Haideți să explorăm împreună acest subiect complex. Ce este Primul Ajutor în Sănătatea Mintală? MHFA este [&#8230;]]]></description>
		
					<wfw:commentRss>https://psihiatrie.org/primul-ajutor-sanatate-mintala/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Antipsihotic Experimental Demonstrează Eficacitate Fără Blocarea Receptorului Dopaminei</title>
		<link>https://psihiatrie.org/antipsihotic-experimental-demonstreaza-eficacitate-fara-blocarea-receptorului-dopaminei/</link>
					<comments>https://psihiatrie.org/antipsihotic-experimental-demonstreaza-eficacitate-fara-blocarea-receptorului-dopaminei/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[G.P.]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 09 Jun 2024 17:05:54 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Noutăți]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://psihiatrie.org/?p=5943</guid>

					<description><![CDATA[<div style="margin-bottom:20px;"><img width="3136" height="1792" src="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/87bef0ab4ff9c065552ffb518eb26a70b727a851-3136x1792.jpg" class="attachment-post-thumbnail size-post-thumbnail wp-post-image" alt="Antipsihotic Experimental Demonstrează Eficacitate Fără Blocarea Receptorului Dopaminei" decoding="async" loading="lazy" srcset="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/87bef0ab4ff9c065552ffb518eb26a70b727a851-3136x1792.jpg 3136w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/87bef0ab4ff9c065552ffb518eb26a70b727a851-3136x1792-300x171.jpg 300w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/87bef0ab4ff9c065552ffb518eb26a70b727a851-3136x1792-1024x585.jpg 1024w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/87bef0ab4ff9c065552ffb518eb26a70b727a851-3136x1792-768x439.jpg 768w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/87bef0ab4ff9c065552ffb518eb26a70b727a851-3136x1792-1536x878.jpg 1536w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/87bef0ab4ff9c065552ffb518eb26a70b727a851-3136x1792-2048x1170.jpg 2048w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/87bef0ab4ff9c065552ffb518eb26a70b727a851-3136x1792-750x430.jpg 750w" sizes="auto, (max-width: 3136px) 100vw, 3136px" title="Antipsihotic Experimental Demonstrează Eficacitate Fără Blocarea Receptorului Dopaminei 13"></div>Rezumat pentru rezident în psihiatrie: Agentul investigat KarXT în tratamentul schizofreniei Compoziție și Mecanism de Acțiune: KarXT (xanomeline-trospium clorură) este un agent antipsihotic care nu blochează receptorii de dopamină D2, spre deosebire de antipsihoticele disponibile curent. Componenta xanomeline este un agonist al receptorilor muscarinici M1 și M4. Trospium este un antagonist al receptorilor muscarinici periferici, [&#8230;]]]></description>
		
					<wfw:commentRss>https://psihiatrie.org/antipsihotic-experimental-demonstreaza-eficacitate-fara-blocarea-receptorului-dopaminei/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>”Terapia cu psilocibină” &#8211; J. J. Pursell {rezumat carte}</title>
		<link>https://psihiatrie.org/terapia-cu-psilocibina-j-j-pursell-rezumat-carte/</link>
					<comments>https://psihiatrie.org/terapia-cu-psilocibina-j-j-pursell-rezumat-carte/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[G.P.]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 05 Jun 2024 17:36:14 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Didactic]]></category>
		<category><![CDATA[Cărți și reviste]]></category>
		<category><![CDATA[Terapie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://psihiatrie.org/?p=5932</guid>

					<description><![CDATA[<div style="margin-bottom:20px;"><img width="1200" height="628" src="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/terapia-cu-psilocibina.jpg" class="attachment-post-thumbnail size-post-thumbnail wp-post-image" alt="”Terapia cu psilocibină” - J. J. Pursell {rezumat carte}" decoding="async" loading="lazy" srcset="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/terapia-cu-psilocibina.jpg 1200w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/terapia-cu-psilocibina-300x157.jpg 300w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/terapia-cu-psilocibina-1024x536.jpg 1024w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2024/06/terapia-cu-psilocibina-768x402.jpg 768w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" title="”Terapia cu psilocibină” - J. J. Pursell {rezumat carte} 14"></div>În această lucrare profundă și cuprinzătoare, Dr. JJ Pursell, naturopată și facilitatoare de sesiuni cu psilocibină, ne oferă o privire de ansamblu asupra utilizării terapeutice a ciupercilor psihedelice. Cartea de 240 de pagini, publicată la Timber Press în 2024, acoperă o gamă largă de subiecte legate de terapia cu psilocibină, de la istoria și tradițiile [&#8230;]]]></description>
		
					<wfw:commentRss>https://psihiatrie.org/terapia-cu-psilocibina-j-j-pursell-rezumat-carte/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
