Totusi, natura ia in deradere tabu-urile: oricine a trait furtuna franceza din anul 2000 si canicula din 2003, care a determinat in doua saptamani decesul a 35.000 de persoane in toata Europa, o stie. In 2005, Coasta de Est a Statelor Unite a fost maturata de cinci uragane succesive si unul dintre ele a ras New Orleans-ul! Pe insulele lor japonezii au numarat si ei sapte uragane, dar despre acelea nu a vorbit nimeni. Dupa scurgerea timpului necesar pentru a analiza datele receptionate, explicatiile oamenilor de stiinta au inceput sa curga, unele dupa altele, la sfarsitul lui 2006: marele responsabil pentru toate aceste drame ar fi Soarele, devenit violent atunci cand ar fi trebuit sa fie in faza sa cea mai calma. Publicul nu a vazut, daca putem spune asa, decat foc inaintea ochilor: obisnuiti sa nu-si puna problema responsabilitatii pentru dereglarea climatului, oamenii au pus aceste drame din 1999, 2000, 2003, 2005 si 2008 pe seama incalzirii globale, asa cum li s-a spus la stiri. Si in timp ce aceasta incalzire globala era culpabilizata fara incetare, micul vehicul 4×4 al NASA care se afla pe suprafata lui Marte, Mars Global Surveyor, trimitea informatii indicand ca nivelul apelor inghetate aflate la polii lui Marte a scazut cu aproape 3 metri in timpul unui an martian, adica aproape doi ani pentru noi.

Informatie extraordinara, trecuta cu totul cu vederea: deci Pamantul nu este singurul care se incalzeste. Marte de asemenea. in ce priveste planeta Neptun si lunile sale, distantate cu 4,5 de miliarde de kilometri fata de soare, este chiar mai rau: incepand cu 1989, s-a inregistrat o crestere cu 5% a temperaturii suprafetei lui Triton, un fenomen de incalzire neasteptat pentru aceasta planeta atat de indepartata de Soare. Referitor la Pluto, desi este planeta cea mai indepartata de Soare, pentru ea a inceput un veritabil infern, sub forma unei canicule accelerate. Echipa profesorului James Elliot a stabilit cu certitudine ca pe o perioada de 14 ani, planeta Pluto s-a incalzit, temperatura sa multiplicandu- se de 3 ori. Aceasta informatie precisa a reprezentat o surpriza totala pentru oamenii de stiinta, care nu prevazusera o asemenea transformare.

Asadar poluarea de pe Pamant nu este singura responsabila pentru incalzirea globala, exista un alt fenomen, mult mai grav, de vreme ce intreg sistemul solar s-a incalzit. Cine si-ar fi inchipuit un asemenea lucru? in nici-un caz oamenii de stiinta, care se prefac mereu ca stiu tot si care descopera mereu, cu gura cascata, lucruri la care nu s-au gandit inainte, grabindu-se apoi sa prezinte lumii noile lor mari descoperiri. Totusi, satelitii nu au fotografiat uzine Michelin pe Marte sau mine de carbon sovietice in activitate pe Neptun si cu atat mai putin pe Pluto… Dar mass-media repeta in fiecare zi ca gazele cu efect de sera sunt responsabile pentru tot. Acest lucru trebuie insa verificat!

In mod clar, un alt factor, necunoscut, declanseaza aceasta caldura. Dar despre aceasta, mass-media nu vorbeste. Pentru unii oameni de stiinta rusi, aceasta improbabila incalzire spatiala se datoreaza sistemului nostru solar, care, avansand si el cu toata viteza in spatiu, a intrat „intr-un nor interstelar“ (dar nici ei nu dau mai multe detalii). Pentru americani, in schimb, Soarele este principalul responsabil, dar ei nu reusesc sa explice de ce planetele cele mai indepartate sunt acelea care se incalzesc cel mai repede… Pentru John J. Matese, om de stiinta englez, aceasta s-ar petrece din cauza unei stele pitice brune, existente chiar in mijlocul galaxiei noastre… De fapt, deja de cinci ani, diferite observatoare au evidentiat o indepartata „prezenta straina“ care perturba drumul cometelor periodice. Pentru altii, ansamblul acestor probleme este datorat prezentei unei gauri negre… Profesorul Gillespie, fost angajat al NASA, paleoastronom, chiar daca nu a aflat cauza, a descoperit in schimb ca atunci cand Jupiter si Saturn sunt aliniate de aceeasi parte a Soarelui, se declanseaza adevarate furtuni ale petelor solare. in schimb, atunci cand Jupiter si Saturn sunt separate, adica la stanga si la dreapta Soarelui, activitatea petelor solare este cea mai scazuta. Cele doua planete par sa aiba o influenta asupra comportamentului solar si observam ca in decembrie 2012 vom avea parte de o foarte nefavorabila configuratie pentru noi: Jupiter si Saturn vor fi aliniate de aceeasi parte a Soarelui, fenomen ce corespunde cu marirea numarului petelor solare si este corelat cu declansarea a si mai multor cicloane, secete si inundatii aici, pe Pamant.

Revista Futura-Sciences, comentand un articol ar revistei Nature, a subliniat de asemenea aceasta problema a incalzirii inexplicabile:
„Profesorul Lauri Fenton, de la Centrul de cercetari Ames de la NASA spune clar: planeta Marte, sau mai degraba atmosfera sa, este de asemenea in plina faza de incalzire climatica, din motive destul de apropiate de acelea pe care le traieste in prezent Pamantul. Conform acestui studiu, realizat in colaborare cu US Geological Survey, temperaturile medii ale suprafetei planetei rosii cresc de patru ori mai rapid decat pe Pamant. Cercetatorii estimeaza ca temperatura suprafetei martiene ar fi crescut cu 0,65° intre anii 70 si anii 90, adica de la aterizarea sondelor americane Viking si de la primele date precis masurate. (…) Temperatura solului creste in continuare, topirea ghetii se accelereaza, si tot asa.“

Daca cei mai buni oameni de stiinta ai planetei sunt incapabili sa ne explice aceasta incalzire a spatiului, sa vedem de ce aceasta aparitia Fecioarei de la Fatima a avut in centrul ei Soarele. Acest veritabil fenomen supranatural, departe de a fi nesemnificativ, asa cum cred scepticii, este plin de invataminte.. Cand a aparut la Fatima, Fecioara a facut ca Soarele sa se intunece, ca si cum ar fi vrut sa ne avertizeze ca Soarele sau spatiul, la un moment dat, ne vor face probleme. Era in 1917. Dar abia in 2007, comunitatea heliologilor a inceput sa traga semnale de alarma, prevenindu-ne ca 2011 si mai ales 2012 vor fi ani in mod deosebit nefavorabili din cauza violentei activitati solare ce va aparea. In acest sens, chiar daca dintr-o perspectiva profana, heliologii li se alatura preotilor din vechile civilizatii centro-americane, care supravegheau Soarele in permanenta, preocupati ca Soarele ar putea sa se manieze. Daca ei isi inchipuiau ca oferindu-i sacrificii umane, Soarele se va indura, potentatii zilelor noastre se multumesc sa sacrifice miliarde de euro pe masa Agentiei Spatiale Europene si sa intretina alti „mari preoti“ (care, de data aceasta, sunt privilegiati pentru ca, fiind functionari internationali, nu platesc impozite) pentru a ne prezice ceea ce se va petrece in continuare.

Sa ne punem totusi intrebarea in termeni clari: se poate Soarele misca intr-un mod cu totul neobisnuit? Sau, poate, planeta noastra se poate misca in asa fel incat sa dea impresia ca Soarele este acela care se prabuseste? Astrofizicienii sunt in aceasta directie categorici: daca Pamantul poate oscila pe axa sa, fapt care s-a produs de multe ori in trecut, Soarele, a priori, nu se misca. Singurul lucru de care ne putem teme sunt brustele sale eruptii, mult mai violente de un timp incoace decat acelea cu care suntem obisnuiti.

Este mai mult decat adevarat ca savantii nu pot observa azi intregul spatiu. Daca un corp ceresc ar ajunge la noi din zone neacoperite (95%) de telescoape, cel mai devreme l-am vedea cu 3 sau 4 zile inainte, fara sa mai vorbim de cometele invizibile. si se pare ca Vaticanul, probabil presupunand ceva, a hotarat ca in 1980 sa construiasca nimic altceva decat…. un imens observator astronomic, Mount Graham International Observatory, instalat pe varful unui munte in desertul din Arizona, avand doua telescoape gigantice indreptate spre cer. Doar aspectul urmator ar trebui sa ne mire si ne puna pe ganduri: o „putere straina“ precum Vaticanul a primit toate permisiunile guvernului american pentru a instala un observator gigantic plin de dispozitive electronice pe suprafata sa! Incredibil. Totusi, Vaticanul a obtinut toate permisiunile, si aceasta in ciuda protestelor si a opozitiei vehemente a indienilor locali, al caror munte sacru a fost violat… Conducerea Observatorului Mount Graham a fost incredintata calugarului astrofizician Guy Consomagno, licentiat la MIT, si preotului iezuit George Coyne, licentiat la Georgetown University. Un alt detaliu: Vaticanul isi rezerva 60% din timpul de utilizare, lasand cele 40% ramase Universitatii din Arizona. Cele doua telescoape inaugurate in 1993, Vatican Advanced Technology si Heinrich Hertz, nu au fost suficiente. in 2004, Sfantul Scaun a cumparat un al treilea, mai perfectionat, Large Binocular Telescope.

Acestea nu se prea potrivesc cu preotia si chiar mai putin cu misiunea Bisericii, chiar daca din punct de vedere istoric castelul Gandolfo, resedinta Papala de vara, a avut intotdeauna un mic centru astronomic pe acoperisul sau. Aflam, asadar, ca o institutie religioasa, care patroneaza niste fiinte ce si-au asumat un legamant de saracie, finanteaza in mod discret, cu zeci de milioane de euro, o universitate specializata in mecanica fluidelor, in colaborare cu EADS (Eoropean Aeronautic Defence and Space Company). Total ilogic.

Si chiar asa, de ce are nevoie Vaticanul sa supravegheze cerul cu trei telescoape colosale in desertul din Arizona? Parintele iezuit Malachi Martin, fost consilier al papilor Ioan al XXIII-lea, Paul al VI-lea si Ioan-Paul al II-lea, si celebru pentru nenumaratele sale carti despre functionarea interna a curiei, a scapat, cum se spune, „porumbelul“ in timpul unui interviu la un radio new-yorkez, facand afirmatia semnificativa: „Cunoasterea a ceea ce se petrece in spatiu si observarea a ceea ce se apropie va fi foarte important, chiar capital in anii ce vor veni.“

Capital pentru Vatican! in mod clar, Roma asteapta ca ceva sa vina din cer, caci niciun alt motiv nu ar putea explica aceste cheltuieli considerabile din partea unui Sfant Scaun cunoscut mai mult pentru spiritul sau iezuit si econom. Cert este ca pentru asa ceva, micile colecte din biserici nu mai sunt suficiente. Langa cutia milei ar trebui sa se mai puna o cutie pe care sa scrie: „Pentru noul telescop de mare capacitate“. in schimb, daca se iau in seama diferitele revelatii ale Fecioarei din secolul al XX-lea, cum ar fi de exemplu acelea din 1962 de la Garabandal, utilitatea acestui observator incepe sa se contureze.

Un dezavantaj al televizorului (de exemplu) ar fi manipularea oamenilor pentru a decide anumite lucruri. E evident că în cazul în care s-ar folosi în scopuri bune, ar fi excelent, însă în general prin televizor se manipulează foarte mult. Deciziile pe care le iei în viaţa ta sunt oarecum schimbate de televizor. Te îmbraci după cum vezi că se îmbrăca cei din acea cutie luminoasă, mănânci ce vezi acolo şi gândeşti în modul în care televizorul, fără să-ţi dai seama, iţi induce să gândeşti.

Spunea cineva că: “Televizorul s-a inventat pentru a distra şi întreţine masele analfabete“. Problema e că acum nu întreţine şi distrează doar masele analfabete, ci şi acele mase în al căror cap se mai învârt raţional nişte neuroni. Un bun exemplu ar fi GRIPA PORCINA. Dacă ea nu ar fi fost atât de ”promovată” de ziare, pagini web ş,i în primul rând, de TELEVIZOR, ar fi trecut ca fiind o banală gripă sezonieră. E foarte uşor să manipulezi un om atunci când toată informaţia îi vine dintr-un singur loc.

Vă las o înregistrare care descrie foarte bine acest lucru, şi in general ce se mai întâmplă în ziua de azi, în lume:

Da, adevărul e că sună foarte interesant acest lucru şi chiar măreşte speranţa persoanelor care cred că viaţă nu se sfârşeşte după moartea corpului.

“Existăm într-un număr infinit de universuri, iar tot ce s-ar putea întâmplă ar avea loc în oricare dintre ele, dar nu în toate, simultan. De aceea, moartea nu există ca atare în sens real, în toate planurile. Chiar dacă trupul se distruge, el este, de fapt, o sursă de energie cu puterea de 20 de Waţi, existentă în creierul omenesc”. Cercetătorul mai spune că această energie nu dispare niciodată, nici chiar după moartea fizică. “Oare nu cumva ea călătoreşte dintr-un univers în altul?”, se întreabă Robert Lanza.

Spunea cândva Albert Einstein: “Acum, vechiul meu prieten Besso a plecat din această lume stranie – mai devreme ca mine, ce-i drept. Dar asta nu înseamnă nimic. Cei ca noi ştiu că diferenţa dintre trecut, prezent şi viitor nu este decât o iluzie ceva mai persistentă. Pentru că nemurirea nu înseamnă neapărat o existenţă la nesfârşit în timp, ci este o viaţă într-un plan paralel”

E probabil una din întrebările cu cel mai greu răspuns, însă, pentru voi ce înseamnă moartea?

via: dincolodelimite.blogspot.com

O lună albastră este a doua lună plină dintr-o lună (4 săptămâni). Nu e un fenomen ciudat, însă ca această luna plină să apară chiar în seara de revelion, putem spune că este ceva destul de ciudat. Atât de ciudat, încât nu vom mai avea parte de acesta până în 2028, peste 19 ani.

Nimeni nu cunoaşte foarte bine originea acestui nume, dar s-au găsit pasaje scrise de prin 1528. Chiar dacă acest fenomen nu implică şi schimbarea de culoare a satelitului nostru natural, datorită unor fenomene naturale sau nu, acesta s-a văzut albastru. De exemplu, în anul 1883 după câteva erupţii ale unor vulcani, datorită substanţelor chimice liberate în atmosferă, luna s-a văzut timp de doi ani albastră. Am mai putea da un exemplu din anul 1950 când, în urma unor incendii de păduri din Canada, luna sa văzut şi atunci albastră.

Nişte oameni de ştiinţă nord-americani cred că au răspunsul întrebării acestui articol. După cum declară aceşti oameni de ştiinţă, cauza apetitului nostru infinit ar fi un hormon numit grelină. Acest hormon acţionează asupra creierului, iar acesta nu poate refuza încă o înghiţitură din mâncarea favorită. Oamenii de ştiinţă au mai legat creşterea acestui hormon cu satisfacţia obţinută după consumarea alcoolului sau a cocainei. Se pare că acest hormon este liberat în stomac pentru a ajunge ulterior la creier, producându-ne senzaţia de foame.

De acum încolo, când vă îngrăşaţi, ştiţi cine e vinovatul, nu? Să nu uitați însă că voința e mult mai puternică.

Titlul articolului nu este exagerat. Se referă la “BANG! The complete history of the Universe“, o carte ce ne-a fost donată “în the interesul ştiinţei” :) de către www.books-express.ro

Acest “manual” ne povesteşte în termeni simpli, uşor de urmărit şi înţeles (în spiritul acestui blog) istoria completă a Universului de la naşterea lui, The Big Bang ( anul 0 în orologiul Universului, cu 13.7 mld. ani în urmă), până la sfârşitul lui, era energiei critice scăzute (10^150 de ani dupa Big Bang = 1 urmat de 150 de zerouri).

Nu aş reuşi să simplific conţinutul acestei cărţi şi în acelaşi timp să prezint toate cunoştintele pe care le are de oferit acest best-seller, nu i-aş face dreptate, aşa că voi încerca să fac un rezumat cu câteva curiozităţi deprinse din BANG!, despre BANG! şi să va prezint câteva motive pentru care BANG! nu trebuie să lipsească din biblioteca voastră.

Brian May | co-autor | chitarist Queen

În caz că nu aţi recunoscut personajul, Brian May este cunoscut ca fiind chitarist solo şi vocalist de acompaniament al formaţiei engleze de muzică rock Queen. Tot el este şi co-autor al acestui best seller, împreună cu Chris Lintott şi stimabilul Sir Patrick Moore. Din pasiunea lor pentru ştiinţa Universului a rezultat acest ghid nuanţat superb din punct de vedere fotografic, explicit şi în acelaşi timp simplificat, pe înţelesul oricui, prin care parcurgem misterele spaţiului, timpului şi materiei.

“BANG!” este reeditată de fiecare data când se fac descoperiri noi relevante pentru a transmite informaţia cât mai exact posibil.
Teoria Big Bang-ului este de fapt o colecţie de teorii prin care se explică, în limita dovezilor disponibile, naşterea şi existenţa Universului în care trăim.
Practic odată cu Big Bang (în urmă cu 13.7 mld de ani) a luat naştere tot ce există în Univers : spaţiul ce ne înconjoară, timpul ca unitate de măsură a etapelor prin care trece Universul (dar şi ca unitate de măsură a distanţelor – vom observă că timpul este o noţiune relativa in spaţiu) şi materia fiind esenţa creaţiei în acest vast neant.

Vom analiza prezenţa Pământului in raport cu acest spaţiu incomensurabil şi prezenţa noastră, mignionă, din moment ce o analiză a Universului propriu-zis ar fi de necuprins într-un singur articol, iar o comparaţie cu ceva familiar este mult mai facilă decât să ne aruncăm în explicarea valorilor necunoscutului din Univers.

Din punct de vedere al timpului Pământul, de la naşterea lui până în prezent, este reprezentat de nişte valori insignifiante în comparaţie cu Universul, iar omul în comparaţia cu Pământul este la fel de insignifiant. Să ne gândim că vârstă Pământului este reprezentată de un an calendaristic.
Pe 1 Ianuarie (cu 4.6 mld de ani în urmă) s-a născut Pământul.
Forme de viaţă primitive au apărut prin luna Mai, dar nu au evoluat în peşti decât prin luna Noiembrie, iar abia spre sfârşitul lunii evoluând în făpturi terestre.
Reptilele stăpâneau lumea în primele săptămâni ale lui Decembrie, dinozaurii dispărând pe la jumătatea lunii. Mamiferele au apărut între timp, dar strămoşii omului abia în dimineaţa zilei de 31 Decembrie.
Toată istoria speciei noastre Homo sapiens are loc în ultima oră a anului respectiv.
Iisus Hristos a apărut pe pământ cu cel mult un minut în urmă. :)

Din punct de vedere al distanţelor avem şi aici valori “astronomice” :)De exemplu Pământul are un diametrul de aprox. 10^6m (12,800 km), sistemul nostru solar 10^12m, galaxia noastră (Calea Lactee) 10^19m, Universul 10^25m. Sunt valori imense de calculat în m sau km.

Pentru a uşura tranziţia, în spaţiu, distanţa se măsoară în ani lumină. Practic înseamnă distanţa ce poate fi străbătută într-un an cu viteza luminii (300,000 km/secundă). În km înseamnă distanţa de 9600 de miliarde de km, sau 9,600,000,000,000 km = un an lumina.
Ca o mică comparaţie Diametrul Pământului este de 12,800 km.
Distanţa până la singurul noastru satelit natural Luna este de 400,000 km.
Distanţa până la Soare  150,000,000 km.
Distanţa până la cea mai apropiată stea Proxima Centauri este de 4,6 ani lumina ( peste 44 000 de miliarde de km).
Constelaţia Orion se alfă la aprox. 300 de ani lumina ( 3 mil. de mld. de km).
Cea mai apropiată galaxie de Calea Lactee este Andromeda Centauri la doar două mil. de ani lumina de noi ( 20 de mld. de mld. de km).
Cel mai îndepărtat punct “vizibil” este destul de apropiat : 12 mld. de ani lumina – calculaţi voi în km :)

dati click pt. zoom

Văzute de la distanţe aşa de mari, stelele par mici punctuleţe luminoase. Spre exemplu Betelegeux (o stea din constelaţia Orion) ar putea cuprinde întreaga orbită a Pământului în jurul Soarelui. Dacă ne luăm după calculele de mai sus ar avea un diametru de aprox. 300 mil de km, în timp ce Soarele nostru are doar 1,4 mil. km în diametru. Practic Soarele este un astru pitic, dar totuşi giganţi precum Betelegeux sau VY Canis Majoris (de 2100 de ori mai mare decât Soarele – cea mai mare înregistrată până acum) sunt destuli de rari.

Stelele sunt catalogate şi in funcţie de culori. Cele roşii (Betelegeux) sunt mai reci, pe când cele albe (Rigel) sunt foarte fierbinţi. Al nostru este galben şi îndeplineşte condiţiile perfecte pentru a întreţine viaţă pe Pământ. Nici prea cald, nici prea frig.

Totuşi privind în sus spre stele de fapt privim în trecut. Datorită distanţelor de neimaginat noţiunea de timp este relativa. Spre exemplu dacă ne uităm la Steaua Polară (Polaris) aflată la 400 de ani lumina, vedem cum ar fi arătat ea prin 1609. Lumina văzută pe cer este lumina Stelei Polaris după ce a parcurs ce 400 de ani lumina până la noi. Universul e atât de vast încât noi vedem pe cer lumina unor stele care au murit cu mult înainte ca Pământul să fi existat sau chiar Soarele.

Încă două linkuri cu filmuleţe sugestive foarte interesante: aici şi aici
(Legenda: mld = miliarde | mil = milioane | 10^12 = 10 la puterea a 12-a)

Aş putea preciza multe alte informaţii de substanţă din acest manual de înţelegere al Universului. Cu certitudine pe viitor îl voi folosii drept sursă inspirationala.
Recomand cu căldură “BANG! The complete history of the Universe“.

Mulţumim   www.books-express.ro !!!

În urmă cu câteva zile a apărut o ştire bombă pe site-ul Telegraph cu titlul ”Aliens ‘already exist on earth’, Bulgarian scientists claim”.

Lachezar Filipov, directorul adjunct al cercetării spaţiale de la Institutului Academiei din Bulgaria de Ştiinţe, a declarat: “Extratereştrii se află printre noi, ne privesc tot timpul. Ei nu sunt ostili faţă de noi, ci mai degrabă, vor să ne ajute, însă, noi nu am crescut suficient pentru a avea un contact direct cu ei”.

El a adăugat că oamenii nu o să stabilească un contact direct cu extratereştrii prin undele de radio ale telescoapelor, ci prin puterea gândirii sau a frecvenţelor cuantice.

Chiar şi Vaticanul a fost de acord cu faptul că extratereştrii există, a mai adăugat Filipov. El mai spune că rasa umană va avea contact direct cu ei în următorii 10, 15 ani. Extratereştrii sunt critici privind comportamentul nostru lipsit de etică cu privire la intervenţia noastră în procesele naturii.

Existenţa lor nu mă miră. Mă miră însă alte lucruri. De ce au ales Bulgaria? Sau poate că au ales mai multe ţări şi doar Bulgaria a scos la lumină acest lucru? În lumea în care un preşedinte primeşte premiul Nobel pentru Pace şi în acelaşi timp trimite 30 000 de persoane în război… nu trebuie să credeţi nimic, însă ştirea mi s-a părut foarte interesantă. Rămâne de văzut dacă aceşti extratereştrii sunt artificiali sau adevăraţi.

Statisticile din România le puteţi urmării în următorul PDF (sursa www.cnlas.ro)

Statistici legate de SIDA în anul 2008 publicate de UNAIDS în noiembrie 2009 :

Din anul 1981, mai mult de 25 de milioane de oameni au murit în urma infectării cu SIDA.

Există un “trend” ascendent al persoanelor ce trăiesc cu HIV/SIDA, de la 8 milioane de persoane în 1990 până la 33,4 de milioane în 2008.

Repartiţia geografică a cazurilor de HIV/SIDA arată că majoritatea cazurilor ( 67% ) sunt în Africa sub-sahariană.

Infecţia cu HIV (Human Immunodeficiency Virus | Virusul Imunodeficienţei Umane) este ireversibilă, se poate doar întârzia apariţia bolii prin administrare de medicamente. Boala SIDA odată declanşată, evoluează continuu, doar putându-se întârzia şi trata medicamentos sau chirurgical (unele boli apărute ca urmare a deficitului imunitar).

HIV se transmite relativ dificil. El nu poate supravieţui în afară organismului, departe de căldură şi lichide şi, prin urmare, nu se găseşte în aer. HIV nu poate fi contactat prin tuse, strănut, insecte, ca muştele şi ţânţarii sau prin folosirea colectivă a prosoapelor, tacâmurilor sau a altor obiecte.

O cale de transmitere a virusului HIV şi cea mai răspândită este prin contact sexual. Acesta include atât relaţiile heterosexuale cât şi pe cele homosexuale. Virusul este transmis de la un partener la celălalt prin intermediul lichidelor din corp. Prezervativul este cea mai simplă şi eficientă barieră împotriva virusului HIV.

A doua cale prin care se transmite HIV este cea transplacentară de la mama infectată la copilul aflat incă in uter. Virusul poate pătrunde în sângele copilului înainte ca acesta să se nască, când se dezvoltă în uter sau în timpul naşterii.

A treia cale de contactare a virusului este prin sânge sau prin lichidele corpului, de obicei prin injectare. Poate fi sânge donat contaminat, deşi în prezent, sângele donat este examinat cu atenţie, în scopul prevenirii răspândirii virusului HIV prin transfuzii sau poate fi transmis şi prin refolosirea unui ac hipodermic nesterilizat sau a unei seringi nesterile, deja folosită de o persoană infectată.

Discriminarea persoanelor purtătoare ale virusului HIV este o problemă de luat în serios, în special în România. Aceste persoane au aceleaşi drepturi şi obligaţii şi e moral corect (dar şi legal) să fie trataţi la fel. În special pe plan social sunt discriminaţi şi marginalizaţi. Teama faţă de aceste persoane este nefondată. Transmiterea virusului este aproape imposibilă dacă se iau precauţiile ce se impun. E răspunderea fiecărui individ, fie purtător sau nu al virusului HIV, de a se proteja şi de a îi proteja pe ceilalţi. STOP discriminarii !

sursa: wiki | www.unainds.org –  recomand aceste linkuri pt. informaţii detaliate

Apropo, pe 12 iunie grupul farmaceutic Novartis, cu ajutorul guvernului nord-american, a anunţat că a produs vaccinul împotriva virusului. Nu vi se pare incredibil? Virusul apare în aprilie şi în iunie deja au un vaccin? Cât de sigur poate fi acel vaccin?

Exagerarea, frica iraţională şi dezinformarea contribuie la crearea unei realităţi false. Ce înţelegeţi voi prin informaţiile date de mass media, OMS, Guvernul Statelor Unite şi industria farmaceutică? Că este un virus foarte periculos ce omoară milioane de oameni, nu? Ei bine, v-aţi uitat în jurul vostru? Se întâmplă aşa ceva? În jurul meu, nu. De ce nu terminăm cu această mizerie? Chiar ne cred proşti?

Mi-aş dori un ministru al sănătăţii precum doamna Ewa Kopacz din Polonia, care acum câteva zile a făcut nişte declaraţii foarte interesante, sau mai bine zis, pur şi simplu a spus adevărul http://www.youtube.com/watch?v=JT4gMviCP4g. Industria farmaceutică nu îşi asumă niciun risc cu acest vaccin, riscul ar trebui să şi-l asume guvernul fiecărei ţări, lucru ce în Polonia încă nu s-a întâmplat şi nici nu o să se întâmple, atât timp cât o să aibă un asemenea ministru.<

Cum să inviţi persoanele din ţara ta să se vaccineze când e un vaccin făcut într-o lună şi ceva, când el nu a fost testat pe bolnavi, ci pe oameni sănătoşi, când nu ştii din ce e făcut, când nu ştii ce efecte secundare are sau pur şi simplu când vezi că în Germania doar 13% din populaţie acceptă noul vaccin. Pun pariu că acei oameni sunt cei neinformaţi, cei care nu au reuşit să pună în aplicare raţiunea, cei care au fost învinşi de frică.

Să vă mai spun ceva interesant, “noua” gripă porcină “a apărut” În Mexic, în luna aprilie 2009, într-o localitate numită “La Gloria”, însă se pare că industria farmaceutică are un don de a vedea viitorul. Şi spun asta pentru că ele au cerut licenţă împotrivă noii gripe cu câţiva ani înainte de a apărea virusul şi a se genera ”pandemia” mondială. Firme precum Baxter, Novartis şi Glaxosmithkline au obţinut licenţe pentru a crea vaccinuri unui “virus inexistent”.

BAXTER: solicită licenţa (pentru a combate o pandemie care încă nu există) pe 28/08/2008, fiind aprobată în martie 2009.

NOVARTIS: solicită licenţa (pentru a combate o pandemie care încă nu există) pe 06/09/2006, fiind aprobată în februarie 2009.

GLAXOSMITHKLINE: solicită licenţa (pentru a combate o pandemie care încă nu există) pe21/03/2006 şi se aprobă în mai 2008.

Pentru a termina şirul informaţiilor interesante:

• Ministerul Sănătăţii a Chinei spune că două persoane care au primit vaccinul gripei porcine au murit.

• Un suedez în vârstă de 50 de ani moare după ce primeşte vaccinul antigripal: http://www.aftonbladet.se/nyheter/article6001249.ab

• O femeie de 64 de ani moare la două zile după vaccinarea împotriva virusului gripal: http://www.budapesttimes.hu/content/view/13267/219/

• Medicii spanioli nu vor să se vaccineze: Omul de rând îşi indinte braţul împins de frică şi dezinformare, noi însă, ştiind mai mult despre ce e vorba, suntem mai reticenţi, vaccinul nu a fost suficient testat: http://www.elconfidencialdigital.com/Articulo.aspx?IdObjeto=21943

• Al 5-lea mort în Suedia după vaccinarea împotriva ”noului” virus: http://www.cedesna.com/acces/index.php?option=com_content&task=view&id=210&Itemid=2

• Un băiat de 14 ani se vaccinează, iar a doua zi paralizează: http://www.youtube.com/watch?v=ihvFNipTzDA