Niste dude plictisite

The Doodz no more

plictisiteledude@gmail.com (bloo) — Wed, 30 Jul 2008 23:12:00 +0000

M-am mutat. De acum inainte ma gasiti aici. Pentru ca de ceva vreme nu mai eram practic doua dude, dar de lene nu mi-am facut alt blog. Well, a venit si acest moment. Designul nu e definitiv :P

Song of the day: Morcheeba - Rome wasn't built in a day

plictisiteledude@gmail.com (bloo) — Tue, 29 Jul 2008 20:19:00 +0000

Nu mai am radbare sa scriu inca un post lung, asa ca aleg o melodie relativ cunoscuta si fredonabila. Ca tot s-au desfasurat ei la Peninsula nu demult. Btw, cica au scos CSS album ;)) E in curs de ascultare.

site

A fost si bere

plictisiteledude@gmail.com (bloo) — Tue, 29 Jul 2008 20:05:00 +0000

Adica Sarbatoarea Berii, ca vad ca termenul de festival a cam iesit din uz. Caravana Timisoreana ajunse si acasa, in weekendul ce a trecut. De ce nu a pornit de aici nu voi intelege niciodata. Oricum eu nu mai sunt adepta acestor manifestatii la care se impinge lumea si se sta 2 ore la coada pentru un mic. Berea la pahar a fost ca intotdeauna, cu 2 lei garantadu-ti astampararea setei pentru 20 de minute. Eu m-am prezentat doar duminica, si asta deoarece ne-au incantat Baniciu si Vintila. De Cargo si Vita m-am saturat pana peste cap. Si aici si acasa, in Lugoj, de fiecare data cand e vreo sarbatoare de genul asta aduce una dintre aceste mirifice 2 trupe. Nu ca nu le-as aprecia pentru aportul pe care si l-au adus in dezvoltarea mea muzicala, dar am fost la prea multe concerte deja. Va las cu o poza de la concert si cu una din parcare, de a doua zi. Care s-a curatit destul de repede, tin sa precizez.

Samantha Who?

plictisiteledude@gmail.com (bloo) — Tue, 29 Jul 2008 19:13:00 +0000

Cum am fost in criza de seriale, am zis sa aleg ceva superficial care sa ma tina treaza in timp ce mananc si zac in pat. Am incercat cu Two and a Half Men, dar la asta chiar nu rezist sa ma uit. E ingrozitor de sec (sorry Mihai :P). Asa ca m-am oprit la Samantha Who?, care beneficiaza de calitatea de a nu depasi 20 de minute si de a smulge ocazionalele zambete. Pentru ca de rafele de ras nu am avut parte.
Serialul e usurel, vizionabil, in orice caz nu genul care sa te obsedeze. Reuneste o gramada de actori din alte seriale la care m-am uitat de-a lungul timpului, motiv pentru care m-am si decis sa ii dau o sansa. O avem in primul rand pe Christina Applegate, pe care o stim cu totii din Married with children si care se descurca binisor in rolul principal. Nu degeaba a smuls si o nominalizare la premiile Emmy. Urmeaza Barry Watson, sau bunaciunea umana de Matt din 7th Heaven, dupa care suspinam in adolescenta. Sa nu uitam nici de Melissa McCarthy, aka Sookie din Gilmore Girls. La amestecatura intra si Jennifer Esposito, genul de actrita pe care ai mai vazut-o, dar nu stii de unde sa o iei. Si il avem in vreo 2 episoade si pe Eddie Cibrian, cel ce a fost odata ca niciodata Cole din Sunset Beach, dupa care suspinam in copilarie. Si pentru care m-am uitat la Logan's War de vreo 6 ori, in ciuda faptului ca e cu Chuck Norris. Bine, aici are un amestec si Protv-ul, care intr-un timp il tot redifuzau.
Ok, gata cu distributia. Cat despre plot, Samantha e lovita de o masina si isi pierde memoria. Asa ca nu isi mai cunoaste prietenii, ziua de nastere, parintii sau boyfriendul. Si se descopera de-a lungul primului sezon, ce cumuleaza 15 episoade - adica se poate vedea in vreo 5 ore. De asemenea incearca sa se schimbe dupa ce ajunge la concluzia ca era o persoana detestabila. Dar Bad Sam de dinainte de accident ii tot da tarcoale si mai prinde cate o ocazie sa iasa la suprafata. Mai avem 2 prietene de-ale amnezicii, una buna si nebuna si aialalta loiala si mai nepopulara asa, precum si un ex-prieten de care bineinteles eroina noastra se reindragosteste. Se adauga si doi parinti, putin cam sariti de pe fix de felul lor si Frank, simpaticul portar.
Dupa cum am mai zis: usurel. Nitel amuzant, nitel stupid. A se privi in perioadele de plictiseala.

Eticheta de RATT

plictisiteledude@gmail.com (bloo) — Tue, 29 Jul 2008 18:49:00 +0000

Lasam astazi deoparte discutia cu vesnica asteptare a tramvaiului 6. Ignoram chiar si mirosurile specifice acestor mijloace de transport in comun, faptul ca uneori nu functioneaza prostiile alea de compostoare de bilete sau ca aerisirea nu e foarte avansata. Cu exceptia autobuzelor noi, in fata carora imi scot palaria. Desi si in cazul lor ar fi ceva plangeri referitoare la compartimentarea spatiului. Anyhow, astazi vorbim despre comportamentul pasagerilor. Care de multe ori lasa rau de tot de dorit. Asa ca daca vreti sa nu iti arunc priviri diabolice in timp ce traversam piata Balcescu, ia in considerare urmatoarele sfaturi:

nu te imbulzi ca ultimul zanatec cand urci scarile - stai chill ca nu va pleca tramvaiul fara tine, ba chiar te va astepta uneori daca te vede conductorul ca alergi ca bezmeticul sa apuci si tu sa pui piciorul pe scara inainte de inchiderea usilor
daca sunt doua locuri libere unul lang altul, fa bine si aseaza-te pe ala de la geam - nimic nu ma enerveaza mai mult decat sa vad persoane care se arunca direct pe locul de la margine, punandu-si plasele sau mai stiu eu ce pe locul de langa, mai ales cand sunt o gramada care sunt nevoiti sa stea in picioare
nu imi fura portofelul - in cel mai bun caz vei gasi 5 lei in el si toate actele mele la un loc, fara de care nu pot sa traiesc (acelasi sfat se aplica si in cazul celorlalte obiecte de mare valoare de la mine din geanta, printre care se numara Bob, servetelele umede si carnetelul cu coperti lucioase)
urmatorul sfat este clasic: nu asculta muzica de pe telefonul tau super-perfomant prin intermediul difuzorului, fie ca e vorba de Beethoven, Iron Maiden sau Salam - nimanui nu ii convine sa-ti suporte toanele muzicale, in special batranicii din fata
nu te apuca sa vorbesti cu mine daca esti cu 3 scaune in spate, peste capetele celorlalti pasageri - cu atat mai putin sa imi ceri numarul de telefon, sa ma chemi in nush ce club sau sa imi spui cat arat eu de bine in ziua respectiva - I really don't care about you
daca vine controlorul si te prinde fara bilet, macar ai bunul simt sa cobori inainte sa incepi sa faci scandal - poluarea fonica de orice fel nu e niciodata binevenita
iar in final, cand te dai jos, incearca sa nu il impingi pe nenea ala slab cu capul in asfalt - putina gratie nu a omorat pe nimeni

Iuuuui

plictisiteledude@gmail.com (bloo) — Sun, 27 Jul 2008 08:33:00 +0000

Non-activitate

plictisiteledude@gmail.com (bloo) — Fri, 25 Jul 2008 14:06:00 +0000

Astazi am fost pusa in dificultate. Nu m-am dus la lucru. E vineri, ceea ce in industria noastra se numeste zi libera. Eu, fiind novice, nu m-am bucurat pana acum de virtutile acestei minunate zi libere in scurta perioada de cand sunt angajata. Si astazi, hop tup, sunt acasa. M-am trezit tot la o ora matinala, 9, ce-i drept ceva mai putin matinala decat ora mea obisnuita din timpul saptamanii. Si am inceput sa ma invart.
Am scris ceva articole, am baut doua ciocolate calde, mi-am citit feedurile. Apoi pauza. M-am hotarat sa imi fac ceva de-ale gurii, adica paste. Gata intr-un sfert de ora. Mi-am amintit ca in perioada in care aveam numai zile libere mi le umpleam cu seriale. Cum momentan sunt in pauza de ele, mi-am mancat spaghetele urmarind un episod de nush cand din Veronica Mars. Dupa, am intrat din nou in pauza de activitate. It's like...boring. Am continuat cu serialul si am ajuns deja la 3 episoade. Si ceva curatenie si packing, ca ma duc la Lugoooj :D

SATC the movie

plictisiteledude@gmail.com (bloo) — Tue, 22 Jul 2008 20:53:00 +0000

Scriam mai demult un post despre acest film, asa, in expectativa. Acum am reusit in final sa il vizionez si imi voi revarsa mai jos opinia. Spoilere si altele de genul, asa ca daca nu l-ati vazut si planuiti sa o faceti in viitorul apropiat nu cititi.
Ok then, filmul asta e aiurea rau. In primul rand, e muult prea lung. Nu inteleg filmele care nu au bunul simt de a se limita la o durata acceptabila (gen 1 ora jumate). Daaar nu, asta trebuia sa fie deosebit. Nu chiar la fel de lung ca cele din seria Harry Potter, dar nici nu ii mai trebuia mult. Apoi, e ingrozitor de previzibil. Eu m-am uitat la serial, mi-a placut, si pot afirma cu mana pe inima ca sunt anumite episoade care sunt mult mai bune decat aceasta pelicula.
Carrie e deprimata 80% din film. That's not good. Apoi isi mai si tranteste o culoare in cap ce o face sa arate mult mai batrana (probabil ca sa scoata in evidenta tristetea - haha). Si e pur si simplu, nu stiu, seaca.
Miranda se crizeaza toata dupa ce afla ca Steve a inselat-o. Asta dupa ce nu mai facusera sex de 6 luni. Asa ca il paraseste si incepe creierasul sa ii debiteze tot soiul de ganduri ciudate, cum ar fi cel al divortului. Seriously? Pana la urma totul se termina cu bine, but of course, dar isi distruge psihic bietul sot, tinandu-l in expectativa prea mult timp.
Charlotte pare cea mai normala. adica cea mai apropiata de clasica Charlotte, din serial. Ramane in sfarsit gravida, asta pe langa faptul ca o creste si pe micuta chinezoaica pe care a adoptat-o la sfarsitul serialului.
Si Samantha. Oh well, Samantha e cu Smith in LA, dar se decide subit ca nu poate sa fie cu el deoarece nu e genul ala de tipa. Adica vrea sa faca sex si cu alti barbati. Culmea, el accepta foarte senin despartirea. Si explicati-mi si mie ce e cu freza aia idioata pe capul lui? Era like totally hot in serial, si in film pare doar your average cute looking guy.

Apare si Jennifer Hudson, in rolul Louise, asistenta lui Carrie. La ce ii trebe tipei asistenta nu stiu. Oricum nu e cine stie ce de capul ei.
Si mister Big, el e tot speriat de bombe, a se citi relatii serioase si oficializate. Asa ca o paraseste pe biata Carrie in fata altarului si apoi ii trimite mailuri dragastoase. Pana la urma se iau, clar.
Mi-a placut faza cu pantoful, de pe la sfarsit ;))
Ca sa fim clari, nu e un film excesiv de prost, asa si cateva faza dragute. E genul de film de fete, digerabil, mai ales daca ar fi fost putin mai scurt. Totusi, pentru cei care s-au uitat la serial si au avut anumite asteptari - dezamagire totala in my humble opinion.

Song of the day: Melting Carousel - Violet and peachy

plictisiteledude@gmail.com (bloo) — Tue, 22 Jul 2008 17:37:00 +0000

Trupa se desfasoara azi la Bucuresti. Dap, exista o posibilitate ca baietii si Gabi sa reprezinte minunatia asta de oras la Stufstock! Asa ca fingers crossed :D

site

Birotico-psihoza

plictisiteledude@gmail.com (bloo) — Tue, 22 Jul 2008 17:25:00 +0000

Am intrat azi la Diverta aia din Libertatii sa imi cumpar un pix. Big mistake! Era cat pe ce sa cheltui o avere din bugetul meu actual pe un pix galben superb cu Sponge Bob (din ala stupid pentru copii, da - avea si ceva puf). Ca sa nu mai vorbesc de celelalte minunatii de pixuri de pe care abia mi-am dezlipit ochii si stapanit dorinta. M-am trezit deodata in paradisul post-it-urilor si al markerelor, al foilor colorate in toate felurile si al brelocurilor ubercute. Ma si imaginam stand la birou inconjurata de toate acele minunatii papetaresti. As fi cumparat instant trei sfert de librarie. Autostapanirea si dorinta de a mai fuma/manca ceva saptamana asta m-au trezit insa la cruda si mohorata realitate. Asa ca am ocolit sectiunea cu carti si am plecat de acolo cu 2 pixuri oribile, al caror pret totaliza un leu. Lasa ca iau eu salariul la un moment dat:P.

Carreras, tu esti?

plictisiteledude@gmail.com (bloo) — Sun, 20 Jul 2008 21:41:00 +0000

Am fost la concertul lui Jose Carreras, da. Super evenimentul muzical al anului, in Romania, pare-se. Culmea e ca mi-a placut. Sonorizarea a fost buna, spectatorii au fost civilizati si voluntarii care te indreptau spre loc zambitori. M-a enervat faptul ca s-a permis intrarea doar cu vreo juma de ora inainte, cand coada era deja kilometrica. Erau pe acolo si oameni care stateau de la 6. Plus ca inauntru se vindeau racoritoare cu 3 lei, dar apa sanchi. Frigiderul era full cu sticle de Cola, dar apa plata era deja evaporata dupa vreo 20 de minute - juma de ora de cand am intrat eu. Geezas! Nu ma bag in toata ciondaneala cu fotografii, care initial era vorba ca au voie sa fotografieze 10 minute si azi top, ca se permite acest lucru doar la final. Nu asta va intereseaza. Ci faptul ca a fost lume multa multa, ca Sabina Puertolas este magnifica si ca Joey DeMaio, basistul de la Manowar, i-a inmanat premiul de excelenta tenorului din partea Ordinului Suveran Sfantul Ioan de Ierusalim - Cavaleri de Malta, Federatia Prioratelor Autonome, pentru intreaga sa activitate muzicala si caritabila. Va las cu o poza ingrozitoare facuta de mine, care nu mai aveam baterii si nu eram capabila sa pozez scena, doar ecranul imens din fata mea. Mai multe veti gasi maine pe tion :)

Forensic fairytale

plictisiteledude@gmail.com (bloo) — Wed, 16 Jul 2008 19:51:00 +0000

Pushing daisies e un serial colorat la care e musai sa te uiti. Care daca ti-a placut Amelie, o sa iti pice cu tronc (ciudat suna expresia asta). Care iti va smulge zambete din acelea tampe. Dar sa o luam metodic, cu firul epic.
Personajul central e Ned, un placintar simpatic interpretat de Lee Pace. Nu doar ca e simpatic, dar are si un talent mai deosebit: invie morti. Nu in modul spooky, ci ii atinge si isi revin. Daaaar, daca ii atinge a doua oara: dead forever. Imi dau si eu seama cat de stupid suna, but trust me, e mirif serialul. Anyway, mai e un mishmash: daca ii tine in viata mai mult de un minut, altcineva din apropiere isi va da duhul. Buuun. Si cum talentul lui nu poate ramane nevalorificat, Emerson, un detectiv avid de recompense, il ia pe Ned ca si partener. Tot ce trebuie sa faca e sa invie victimele, sa le intrebe cine le-a facut de petrecanie si sa le omoare la loc. Totul merge ca pe roate pana in clipa in care Chuck (de la Charlotte), de care placintarul era indragostit in copilarie, moare. Atunci ce se hotaraste el? Sa o tina in viata. De tot. Culmea e ca nici tipa nu il uitase, si cei doi se reindragostesc. Si uite asa, desi nu au voie sa se atinga, deoarece Chuck ar muri de tot, incepe sa se dezvolte o ciudata poveste de dragoste. Mai apare in decor si Olive, o tipa ce lucreaza la placintarie si e indragostita de Ned, si cele 2 matusi ale lui Chuck, Vivian si Lily.
Scenele sunt foarte bine gandite si realizate, serialul e plin de culoare si suflet, replicile sunt amuzante si destepte. Ned, Chuck si Emerson formeaza un trio superb: placintarul e melancolic, ea e vesela si energica si detectivul e cinic si ironic. Exista si un narator, care te ghideaza de-a lungul povestirii. Primul sezon a avut doar 9 episoade, din cauza grevei scenaristilor, iar cel de-a doilea incepe din toamna, de la 1 octombrie. Aveti mai jos si trailerul. Enjoy! :P

Snoopy's babies

plictisiteledude@gmail.com (bloo) — Wed, 16 Jul 2008 19:30:00 +0000

Dupa ce am vazut postul Amei, am zis ca trebe neaparat sa imi laud si eu potaia, mai ales ca recent a devenit tata. Asa ca, iata-l pe Snoopy :X

Si ai lui copii, in a doua lor zi pe aceasta lume.

Pe tipesa o cheama Linda.

Song of the day: Cars can be blue - My Favourite Retard

plictisiteledude@gmail.com (bloo) — Wed, 16 Jul 2008 18:35:00 +0000

Am scris despre ei mai demult, dar imi place prea tare melodia de fata ca sa nu o onorez :P

myspace

Reclama aia la Samsung

plictisiteledude@gmail.com (bloo) — Tue, 15 Jul 2008 18:56:00 +0000

Pe care eu si Susana ne chinuiam sa o gasim mai demult. Pentru ca nu dadeam nicicum de ea si pentru "HEy", piesa celor de la The Mood. Cu cati de O s-o scrie acum.

And thus, with a kiss, I die

plictisiteledude@gmail.com (bloo) — Tue, 15 Jul 2008 18:12:00 +0000

Ramasesem oarecum datoare cu un post despre piesa, la care am ajuns imbracata ca un boschetar si m-am simtit ciudat printre zecile de oameni cu rochii de gala si costume proaspat calcate. Si care avusesera timp sa faca si un dus inainte, si sa se dea cu fond de ten. Mie imi ieseau ochii din orbite de somn ce imi era (caz in care Pepsi se dovedeste absolut inutil).

Sa vezi "Romeo si Julieta" in varianta asta, interpretata de actorii de la Globe Theater, este absolut senzational. Imi pare rau ca nu imi vin in minte epitete suficient de sugestive prin care sa descriu atmosfera de la piesa. Dupa ce am devorat tot ce puteam devora in adolescenta de Shakespeare, mi-am reamintit cu aceasta ocazie de cat eram de fascinata de scrierile lui. Mai ales de sonete. Aveam o carticica pe care o caram peste tot dupa mine.
Anyway, punerea in scena a fost foarte simpatica, totul a inceput intr-o maniera vesela, cu costumatii contemporane, pentru ca mai apoi evolutia costumelor si gradarea actiunii sa dramatizeze atmosfera. A durat mai mult de doua ore si a smuls aplauze frenetice publicului. Si mie, bineinteles. My favourite: Mercutio, interpretat de Nitzan Sharron.

Poze mai gasiti aici si aici :).

Amalgam

plictisiteledude@gmail.com (bloo) — Tue, 15 Jul 2008 17:41:00 +0000

M-am chinuit 2 minute sa incep sa scriu acest mirific post, deoarece Blogger se pare ca a uitat de mine si a inceput sa ma ignore. Mai precis sa imi dea eroare de fiecare data cand apas pe "Mesaj nou". Oh well, se rezolva cu putina perseverenta.
Ma simt ciudat scriind fara diacritice, dupa ce de 2 saptamani si ceva suntem nedespartite. Nu stiau daca ati observat, dar diacritice e la genul neutru. Un diacritic, doua diacritice. Cu diacriticul ma trezesc dimineata, imi beau cafeaua, ma gandesc ce sa fac in ziua respectiva. Cu diacriticele ma razboiesc pe la munca. Trecem subtil peste observatia cum ca diacritic este adjectiv.
Azi am baut pentru prima oara dupa mult timp cafea. Uitasem cat e de buna. Imi hranisem nevoia de cofeina cu capuccino de la automat. Well, that no more.
Sunt in pana de seriale. Nu mai tare ca in perioada ce s-a incheiat ieri, odata cu revenirea tumultuoasa a internetului. In perioada de sevraj am revazut "Grey's Anatomy" si mi-am dat seama ca Meredith ma enerveaza la culme. Si Izzy cateodata. Si ca serialul e de fapt o telenovela americanizata si aruncata intr-un spital. A trecut euforia ce ma cuprinsese la prima vizionare.
Mi-e dor de vacantele lenese de la bunici, cu trezit la 2, citit, colindat strazi si pierdut nopti aiurea. Sau de dezmaturile de la Timis, din Lugoj. Si de caine, de Snoopy. Care are copii :P Trei, mai precis.
Si, ca o concluzie, de un timp parca nu mai ascult muzica. De cand mi s-a terminat bateria la mp3player si am tot uitat sa imi cumpar alta. Winampul mai merge uneori pe fundal, o aud, dar nu o ascult. Asta nu imi place.
Asa se intampla cand nu ai mai scris pe blog de o gramada de timp. Ai o groaza de idei si niciun chef sa le organizezi. De unde rezulta amalgamul.

Damn internet

plictisiteledude@gmail.com (bloo) — Fri, 11 Jul 2008 12:10:00 +0000

Problemele tehnice m-au tinut din nou departe de blog zilele astea, dar sper sa imi revin in viitorul apropiat. Pana una alta, am fost la "Romeo si Julieta" aseara la Colegiul Banatean (asta ca sa va fac in ciuda) si am inceput oarecum sa ma obisnuiesc cu trezitul de dimineata :P Anyway, mai pe larg cu alta ocazie. si da, asta e post scris de la munca ;))!

They're villans, clear

plictisiteledude@gmail.com (bloo) — Fri, 04 Jul 2008 15:06:00 +0000

Promo pentru sezonul 3 din Heroes. Moama, cat mai e pana in 22 septembrie :P

via

Song of the day: Tanita Tikaram - Twist in my sobriety

plictisiteledude@gmail.com (bloo) — Thu, 03 Jul 2008 16:44:00 +0000

Pentru ca nu am pus-o niciodata pe blog din cate imi amintesc si e una din melodiile mele preferate. Stresam pe toata lumea cu ea printr-a 11-a. Tipa si-a lansat ultimul album in 2005.

site neoficial ingrozitor

Random thoughts

plictisiteledude@gmail.com (bloo) — Thu, 03 Jul 2008 16:36:00 +0000

Cum naiba au baietii energie sa te streseze la 7 si 20 dimineata sa le dai numarul de telefon, nu stiu.
In sfarsit pot spune ca atunci cand am status "Dorm", chiar dorm.
Indie TM link :D
Imi doresc sa imbratisez pe cineva.
Nu am mai avut energie sa merg azi la concert :(
Casa mea arata ca dupa razboi. Ala de 100 de ani, care de fapt a tinut 116 sau ceva de genul (era o intrebare din asta pe vremurile cand jucam trivia)
Nu mai am cartus negru la imprimanta. HP, da :))

Program de vara

plictisiteledude@gmail.com (bloo) — Thu, 03 Jul 2008 16:22:00 +0000

04-06 iulie: BestFest, Bucureşti - Line-up: Alanis Morissetee, Nelly Furtado, Kaiser Chiefs, Cypress Hill, Manu Chao, Apollo 440, Manic Street Preachers.......
10-12 iulie: Summer Break Festival, Simeria - Line-up: Alix Perez, Danny Byrd, MC Ivory, PNal, TRG
11-12 iulie: The Mission Dance Weekend, Mamaia - Line-up: Fatboy Slim, Timo Mass
12-13 iulie: Rockin'Transilvania, Sibiu - Line-up: Helloween, Kreator, Testament
18-20 iulie: Gărâna Jazz Festival
24-26 iulie: Romanian Electronic Festival, Braşov
25-27 iulie: Festivalul Sighişoara Medievală, Sighişoara
26 iulie: Concert Lenny Kravitz, Bucureşti
01 august: Concert Camera Obscura, Bucureşti
04 august: Concert Iron Maiden, Bucureşti
08-09 august: Rock la Mureş, Periam - Line-up: Anti-Flag, Iris, N.O.H.A., Lună Amară, Şuie
14-16 august: Stufstock, Vama Veche - Line-up: dEUS, Apocalyptica, Air Traffic, Kultur Shock

Daca ar arata si programul meu asa, ar fi excelent ;))

Song of the day: Isobel Campbell&Mark Lanegan -The Raven

plictisiteledude@gmail.com (bloo) — Wed, 02 Jul 2008 19:09:00 +0000

Va povesteam despre ei si noul lor album in aprilie. Ei bine, "Sunday at devil dirt" s-a lansat si e de datoria mea sa impartasesc cu voi aceasta superbitate de melodie :X.

Oh da :|

plictisiteledude@gmail.com (bloo) — Wed, 02 Jul 2008 17:27:00 +0000

Pentru adormiti

plictisiteledude@gmail.com (bloo) — Wed, 02 Jul 2008 17:05:00 +0000

De cand cu munca, programul mi s-a schimbat instantaneu. Cu alte cuvinte, in loc sa ma mai culc la 5 si sa ma trezesc la 14, ma culc la 12 si ma trezesc la 7. Greu cu acomodarea asta. Si cum sufar de sindromul dormitului pana tarziu, un plan grandios era necesar pentru a-mi asigura trezirea in conditii optime la aceste ore mici. Vestea buna este ca dupa ani de experimente, am ajuns la solutia perfecta. Pe care v-o impartasesc si voua, cu draga inima.
Se iau 3 telefoane si se fixeaza alarma la fiecare, la diferenta de 5 minute. Bineinteles, alarma se pune pe repeat. Se alege o melodie care sa tipe si se da volumul la maxim. Mai avem nevoie de un ceas cu radio, la care se masluieste frecventa astfel incat sa se auda doar niste baraituri enervante. Dupa cum ati putut anticipa, si acesta se fixeaza sa sune. Ultimul, ca masura de maxima urgenta.
Apoi se iau toate aceste ustensile si se aseaza suficient de departe de locul in care dormiti incat sa fiti nevoit sa va ridicati pentru a le opri, dar si suficient de aproape incat sa le auziti cum se desfasoara. Functioneaza in 95 % din cazuri, cel putin pentru mine. Promit sa o perfectionez pe viitor. Ajuta si indeplinirea normei de 8 de somn, si culcatul inainte de miezul noptii. In sfaturile gen camera aerisita si picioarele mai sus decat capul (sau invers?) nu ma bag.