Timp de cinci zile,  expozanți, producători și comercianți, din întreaga țară (Arad, București, Bacău, Brașov, Breaza, Constanța, Craiova, Făgăraș, Jimbolia, Iași, Lupeni, Onești, Piatra Neamț, Ploiești, Reghin, Sinaia, Sovata, Timișoara, alte localități) vor oferi publicului larg, la prețuri accesibile de producător, o gamă variată de articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, articole pentru copii, marochinărie, piele-blănuri, articole de lenjerie dar și accesorii, bijuterii, cosmetice și produse naturiste.

Pentru a răspunde dorinței de divertisment a publicului, în spaţiul exterior al Centrului Regional de Afaceri, va fi organizat un Târg cu produse tradiţionale, cu dulciuri de casă, articole de artizanat, miere de albine, altele.

Expoziţia este deschisă de miercuri până sâmbătă, între orele 10⁰⁰ – 20⁰⁰, iar duminică, între orele 10⁰⁰ – 18⁰⁰.

Intrarea este liberă.

Articolul Ediția de vară a Salonului Industriei Ușoare, 17-21 iunie 2026 apare prima dată în Stiri din Timisoara: articole si informatii locale, national-international.

În jurul anului 1500, în cartierul Fanar se construiește Bogdan-Serai; numele a circulat până în sec. XVIII și vine de la Bogdan Întemeietorul și al lui Ștefan cel Mare, numit de turci Bogdan Beg. De această reședință sunt legate numele lui Petru Rareș, care a locuit aici în anul 1541, Petru Șchiopul, Barnovshi Vodă, care a mers cu o suită impunătoare la Poartă în 1633, Moise Movilă. În anul 1657 clădirea era pusă la dispoziția agentului diplomatic suedez Paul Strasburg, dar în vremea lui Constantin Vodă Cantemir, ea intră în posesia Țării Moldovei, găzduind pe fiii săi, Dimitrie și Antioh Cantemir.

În anul 1784, palatul și bisericuța moldovenească cu hramul Sfântul Nicolae au fost mistuite de flăcări, din ele rămânând doar ruinele ce aveau să amintească peste secole de frumusețea Bogdan-Seraiului de altă dată. În anul 1912 se mai vedeau urme de zugrăveli în tempera, iar în anul 1914 se păstrau la Muzeul imperial trei sarcofage de marmură scoase din paracliserul bisericii.

În apropiere de Bogdan-Serai se afla Vlah-Seraiul, reședința domnilor munteni. Aici a stat și a scris cărturarul Spătarul Milescu, fiind capuchehaie a lui Grigore Ghica, aici a tradus din grecește în română „Vechiul Testament”, între anii 1661-1664. Pe baza acestei lucrări a fost tipărită la București în 1668, Biblia lui Șerban Cantacuzino, iar Ion Ghica a stat aici o vreme ca agent diplomatic al Țării Românești.

„Ambasadele ”celor două țări românești au fost distruse de incendii, acum au rămas în ruine, dar, avem la Istanbul foarte multe lucrări de artă, documente, sigilii, podoabe, straie domnești, prezența românească la Constantinopol fiind întărită de domnitorii români, care au sprijinit cu bani și tot felul de daruri lăcașurilor de cult și multe imobile. Pe un aer (steag bisericesc), datând din 1777, păstrat la Biserica Patriarhiei din Constantinopol, este brodată stema Moldovei și se poate citi: „Biserica Patriarhiei din Constantinopol, cu hramul Sfântul Gheorghe, a fost reclădită la 1720, nu fără sprijinul capuchehaelor Valahiei și Moldovei, precum stă scris la intrările din nartex”.

În Muzeul de Arheologie din Istanbul găsim obiecte de artă de proveniență românească. Desprinsă   dintr-o suită de imagini este cea de-a XXVIII metopă de pe monumentul de la Adamclisi, ce prezintă 2 ostași romani, purtând uniforma specifică legionarilor și potrivit lui Grigore Tocilescu, ar fi vorba de împăratul Traian și un locotenent al său. Tocilescu a descoperit metopa la Constantinopol în anul 1895 în  grădina lui Halil Bey, folosită pe post de ornament. În anul 1957, de la Istanbul a fost trimisă o fotografie în care se arată că, metopa se află depusă la Muzeul de Arheologie.

În Palatul imperial, în Sala de arme se găsesc sabia lui Ștefan cel Mare și trei săbii moldovenești din vremea lui, confecționate din oțel, lungi de 1,30 m, mânerul înfășurat cu sârmă de aur, cu diferite ornamente. Un cronicar turc, Abdul Aziz ne spune că toată averea lui Rareș, ascunsă la Suceava, săbii, perle și vase prețioase, cărți legate în aur și argint, monede, evanghelii, cruci împodobite și lucrate artistic, stofe, mătăsuri, „toate au fost luate de haznaua imperială”, în timpul expediției din 1538.

Articolul Bogdan-Serai și Vlah-Serai -„Ambasadele” Românești de la Constantinopol apare prima dată în Stiri din Timisoara: articole si informatii locale, national-international.

A studiat în limba română la Begeiți / Torac, apoi liceul în limba sârbă la Zrenjanin. Urmeză  Facultatea de Drept şi Academia de Artă la Novi Sad. S-a căsătorit cu poetul  Milan Nenadici cu care a întemeiat o frumoasă familie.

A debutat la începutul anilor 70. Dintre scrierile sale, menţionăm: Pension în bibliotecă, versuri, Pancevo, Editura Libertatea, 1978; Abilitatea vrăjitoarei, versuri, Pancevo, Editura Libertatea, 1981; Omul, pasăre neagră, poeme, Novi Sad, 1990;  Poeme pe nisip, poeme în proză, Novi Sad, 1996 etc. A colaborat cu revistele : „Tribuna tineretului”, „Lumina”, „Polja”, „Mladost”, „Knjizevne novine”, „Knjizevna rec”, „Index” etc.

A tradus în limba sârbă din opera lui Radu Gyr, Mihail I. Vlad, Carolina Ilica, Mircea Dinescu, Gheorghe Schwartz, Constantin Chiticaru, Florina Ilis, Mircea Cărtărescu. Alături de soţul ei, a tradus: ,,Luceafǎrul” de  Mihai Eminescu / ,,Svetlonoša”, Mihaj Eminesku (Vrbas, Editura Slovo, 1995) și   ,,Luceafărul & scrisorile”, Mihai Eminescu / ,,Večernik & pisma”/ Mihaj Eminesku” (Panciova, Editura Libertatea, 2000).

Ambii soţi s-au dedicate scrisului şi transmiterii culturii. Pierderea Ilenei Ursu şi a soţului ei a lăsat un loc gol în cultură. Ileana Ursu s-a stins din viață în 2021.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ileana_Ursu

Articolul Moştenirea culturală lăsată de Ileana Ursu apare prima dată în Stiri din Timisoara: articole si informatii locale, national-international.

Programul include o expoziție, mesaje festive, conferințe și un concert, cu un accent special pe celebrarea a 100 de ani de la înființarea complexului școlar german „Banatia” din Timișoara.

În clădirea Banatia au funcționat o școală primară romano-catolică, gimnaziul, Institutul Pedagogic, Liceul Comercial, școala profesională, precum și un internat cu 300 de locuri, bucătărie și sală de mese. Director și spiritual a fost Msgr. Josef Nischbach, canonic catedral.

La eveniment vor participa conferențiari de renume, reprezentanți ai statului bavarez și ai orașului Augsburg, precum și ansambluri culturale ale comunității, întărind mesajul tradiției, identității și coeziunii.

Articolul Zile Culturale la Augsburg apare prima dată în Stiri din Timisoara: articole si informatii locale, national-international.

Vor fi afectați consumatorii arondați străzilor: Brăniștei, Bulevardul Revoluției din 1989, Filipescu, Nicolae Iorga, Alexandru Mocioni, Dr. Alexandru Martha, Paciurea, Semenic. Total branșamente afectate: 28.

La reluarea furnizării, apa poate prezenta urme de turbiditate pentru scurt timp, fapt pentru care se recomandă să nu o folosiți în scopuri menajere până la limpezire.

Articolul Întreruperea furnizării apei pe unele străzi din Timișoara apare prima dată în Stiri din Timisoara: articole si informatii locale, national-international.

Articolul In memoriam Simion Dănilă. Întâlnirea scriitorului Hans Dama cu colegii timișoreni apare prima dată în Stiri din Timisoara: articole si informatii locale, national-international.

Școala primară o face în satul natal și datorită talentului la desen, la îndemnul stăruitor al directorului școlii, profesor de matematică, la finele clasei a șaptea a dat examen la Liceul de Muzică și Arte Plastice din Botoșani, dată când a plecat definitiv din satul în care s-a născut și a copilărit.

Pasiunea elevului a fost lectura și, pregătindu-se pentru bacalaureat, cu memoria plină de fragmente din diferite poezii care se cereau, a început să compună versuri, devenind conștient că s-a născut și cu talentul de  a scrie.

Tot în acei ani a reușit să citească primele capodopere din literatura universală, respectiv: „Mizerabilii” și „Legenda secolelor” (V. Hugo), „Crimă și pedeapsă” (Dostoievski), „Quo vadis”, „Potopul”, „Prin pustiu și junglă” (H. Sienkiewicz), „Divina comedie” (Dante Alighieri), „Ana Karenina”, „Război și pace” (L.Tolstoi) ș.a.

A continuat studiile la Liceul de Arte Plastice din Timişoara, absolvit în 1975, continuând cu Şcoala Tehnică Postliceală „Mecanică Fină şi Optică” din orașul de pe Bega, absolvită în 1977, făcând abonament la Biblioteca Județeană Timiș, de unde împrumuta tot ceea ce găsea și i se părea important, iar din librării și de la anticariat cumpăra antologii de poezie universală, își procura și reviste, precum „Flacăra”, „Cronica” ș.a., apoi a urmat cursurile Facultății de Teologie din Bucureşti, absolvită în 1994, după studii fiind profesor de Teologie la Liceul Teologic „Logos” din Timişoara și pastor al Bisericii „Filadelfia”, Timișoara.

La Academia Română, Filiala Timișoara, scriitorul Ticu Leontescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, a lansat, la cenaclul ,,Respiro” volumul de poezii religioase ,,Nufăr peste ape”Antologie de autor, prefațat de Eugen Dorcescu și o postfață de Mariana Anghel, evenimentul reunind oameni de cultură, scriitori, jurnaliști, universitari și iubitori ai poeziei autentice, transformând întâlnirea într-o adevărată sărbătoare a spiritului, unde au luat cuvântul prof. Univ. dr. Adrian Dinu Tachieru, Conf. Univ. dr.Mirela-Ioana-Dorcescu-Borchin, prof. Gheorghe Ciulpan, autorul antologiei, Monica Condan, moderatorul activității fiind prof. Viorica Bălteanu.

Elevul Lorenzo Lisi a recitat în grai bănățean versuri de Victor Vlad Drlamarina, iar pagini muzicale geniale au fost interpretate de Gianluca Vanzelli, prim-flautist la Opera Națională Română din Timișoara, activitatea continuând cu melodii pe versurile poetului Ticu Leontescu

Prin intermediul lui Eugen Dorcescu, Ticu Leontescu l-a cunoscut pe Aurel Turcuș,  care, începând din anul 2007, l-a invitat și încurajat să participe, an de an, la Festivalul Internațional de Creație Literară Religioasă, desfășurat la Timișoara, la data de 14 septembire (Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci), festival menit să identifice și să încurajeze scriitori pasionați de literatura religioasă de factură creștină, atât din țară, cât și din afara țării, evaluându-le creația și cărțile publicate, confirmându-le valoarea prin acordarea de mențiuni și premii.

Ticu Leontescu debutează absolut în Revista „Exodus”, Chicago (USA), noiembrie 1989, iar debutul editorial îl face cu volumul  de versuri „Răstignită iubirea”, Editura Marineasa, Timişoara, 2004.

Colaborează la revistele: „Exodus”(Chicago), „Agapia”(Los Angeles), „Alo”(Cluj-Napoca), „Anotimpuri literare”(Timişoara), „Banat”(Lugoj), „Coloana Infinitului”(Timișoara), „Poezia”(Iaşi), „Floare de latinitate”(Novi Sad, Serbia), „Reflex”(Reşiţa), „Portal Măiastra”(Târgu-Jiu), „Hyperion”(Botoșani), „Plumb”(Bacău) etc., dar și în volume colective cu  „Lumină lină”, Editura ,,Eurostampa”, Timişoara, 2004, „Poemele Iaşilor”, Editura ,,Alfa”, Iaşi, 2008, „Poezia Salonului”, antologie, Iaşi, 2008, autori: Cătălin Bordeianu şi Catinca Agache „Peisaj în devenire”(O panoramă a poeziei din Banat), Editura ,,Brumar”, Timișoara,  „O sută de voci lirice”(Cor în Iașul Centenar), Editura ,,Junimea”, Iași, 2018, „Enciclopedia Banatului”, (vol.1) Literatura (Academia Română, Filiala Timișoara), Editura ,,.David Press Print”, Timișoara, 2016, dar și cu multimedia: Radio „Timişoara”; Tvr. Timișoara; Tv. „Europa Nova”, Timișoara; Tv. „Alfa-Omega”, Timişoara; „Credo” Tv., Cluj-Napoca.

Ticu Leontescu  a scris și publicat următoarele volume de poezii: ,,Răstignită iubirea”, Editura ,,Marineasa”, Timişoara, 2004 (Prefaţă de Teodor Pandrea), „Plâns transfigurat”, Editura ,,Marineasa”, Timişoara, 2005 (Text coperta a IV-a – Eugen Dorcescu), „Iaşii în… haiku”, Editura ,,Marineasa”, Timişoara, 2007 (Text coperta a IV-a – Eugen Dorcescu), „E toamnă în Eden”, Editura ,,Eubeea”, Timişoara, 2008  (Prefaţă – Ion Arieşanu), „Crucea-răscruce”, Editura ,,Anthropos”, Timişoara, 2010 (Prefaţă de Constantin Buiciuc, text coperta a IV-a – Eugen Dorcescu), „Se poartă negru”, Editura Eurostampa, Timişoara, 2012 (Text coperta a IV-a – Gheorghe Secheşan), „Beduin”, Editura ,,Brumar”, Timişoara, 2012 (Prefaţă – Eugen Dorcescu),

„Peste edenice ruine”, Editura ,,Mirton”, Timișoara, 2017 (Cuvânt de însoțire – Adrian Dinu Rachieru, text coperta a IV-a – Eugen Dorcescu), „Poeme în clarobscur”, Editura „Mirton”, Timișoara, 2021. „E toamnă în Eden”, „Crucea-răscruce”, „Peste edenice ruine”, fiindu-i cele mai dragi volume de poezii.

Volumele de poeme abordează repetitiv și obsesiv tema majoră a căderii omului, precum și a urmărilor dezastruoase, din punct de vedere moral, în istoria lumii, a acesteia, dar și tema    majoră privind implicarea suverană și soteriologică a lui Dumnezeu, Creatorul, întru restaurarea creației, mai ales a omului.

Astfel, peste ruinele anticului Eden și peste mormântul primului Adam (cel din Eden), se înalță biruitoare și restauratoare Crucea Jertfei (Mormântul) Ultimului Adam (Cel de pe Golgota), Iisus Hristos.

Referinţe critice asupra volumelor de poezii (selectiv, în volum) are de la Olimpia Berca, „Provincia literară”, Editura ,,Eubeea”, Timişoara, 2008, , „Departe de centru, aproape de centru”, Editura ,,Mirton”,  Timişoara, 2012, Editura on-line ,,Semănătorul”, 2009, Constantin Buiciuc, „Oglinda lui Narcis”, vol. II, Editura ,,Marineasa”,  Timişoara, 2011, Maria Niţu, „Prezent continuu”, Editura ,,Eubeea”, Timişoara, 2012, Mioara Bahna, „Aventura lecturii – poezie română contemporană”  Editura ,,Pim”, Iaşi, 2013, Emilian Marcu, „Vitrina cărţilor”, Editura ,,Pim”, Iaşi, 2013, Cristina Ștefan,  „Însemnări (ne)critice”, Editura ,,Artbook”, Bacău, 2016, dar și de la Camelia Crişan, „Anotimpuri literare”, Timişoara, nr. 53, 2006, Carmen Raluca Şerban, „Tomis”, Constanţa, nr. august 2006, Remus Valeriu Giorgioni, „Banat”, Lugoj, nr. 6-7, 2006, A.E. Crim, „Anotimpuri literare”, Timişoara, nr. 59, 2007, Remus Valeriu Giorgioni, „Banat”, Lugoj, nr. 8, 2007, Emilian Marcu, „Convorbiri literare”, Iaşi, nr. februarie, 2008, Florin Contrea, „O carte pe zi”, on-line, 23 iulie, 2008, Marius Chelaru, „Poezia”, Iaşi, nr. 1(43), 2008, Ion Arieşanu, „Paralela 45”, Timişoara, nr. 5798, 2009, Emilian Marcu, „Convorbiri literare”, Iaşi, nr. februarie, 2009, Alexandru Ruja, „Orizont”, Timişoara, nr. 4(1519), aprilie 2009, Rodica Opreanu, ,,Anotimpuri literare” Timișoara, nr.67-68, 2009,Adrian Dinu Rachieru, „Banat”, Lugoj, nr. 19, octombrie 2009, „Convorbiri literare”, Iaşi, nr. 4(172), 2010, Claudiu T. Arieşan, „Orizont”, Timişoara, nr. 11(1538), noiembrie 2010, Constantin Buiciuc, „Actualitatea literară”, Lugoj, nr. 2, noiembrie 2010, Eugen Dorcescu, „Anotimpuri literare”, Timişoara, nr. 72, trim. IV, 2010, Laurenţiu Nistorescu, „Paralela 45”, Timişoara, nr. august 2012, Ioan Holban, „Evenimentul regional al Moldovei”, Iaşi,  6763, iulie 2013, Theodor Codreanu, „Bucureştiul literar şi artistic”, Bucureşti, nr. 9(36), septembrie 2014, Lucia Elena Popa, ,,Coloana Infinitului”, Timișoara, nr. 106, 2018, Livius Petru Bercea, „Banchetul”, Petroșani, nr. 37-38-39, p. 166, an IV, 2019, ,,Paralela 45”, Timișoara, nr.8890, p. 4, mai 2019.

Pentru activitatea sa poetică, Ticu Leontescu a obținut următoarele premii: Premiul „Dosoftei”, la Festivalul Internaţional de Creaţie Literară Religioasă „Lumină lină”, Timişoara, septembrie 2006, Premiul Special, la Festivalul Internaţional de Creaţie Literară Religioasă „Lumină lină”, Timişoara, decembrie 2007și septembrie 2008, Premiul de Excelenţă, la Festivalul Internaţional de Creaţie Literară Religioasă „Lumină lină”, Timişoara, septembrie 2009, Marele Premiu „Dosoftei”, la Festivalul Internaţional de Creaţie Literară Religioasă „Lumină lină”, Timişoara, septembrie 2011, Marele Premiu „Dosoftei”, pentru poezie în volum, la Festivalul Internaţional de Creaţie Literară Religioasă, „Lumină lină”, Timişoara, septembrie 2012 și septembrie 2014,  Marele Premiu „Aurel Turcuș”, pentru întreaga sa creație literară de factură religioasă, la Festivalul-Concurs Internațional de Creație Literar-Artistică și Educativ-Științifică Religioasă, Ediția a XIII-a, 14 septembrie 2016, Timișoara, România, Premiul de Excelență „Dosoftei”, pentru volumul de poezii ,,Peste edenice ruine”, la Festivalul-Concurs Internațional de Creație Literar-Artistică și Educativ-Științifică  Religioasă, Ediția a XV-a, Timișoara, 14 septembrie 2018, o Diplomă de Excelență, acordată de Societatea Culturală „Clepsidra”, pentru biruințele din câmpia literelor, la „Caravana Scriitorilor”.

Poezia lui Ticu Leontescu este una militantă, cu filon religios, actuală, aducându-l pe Dumnezeu în agora sufletului său, de unde își strigă semenii.

Poetul este colocvial, se adresează direct, detașat, plin de încredere, instanței divine, mărturisind dragostea, bucuria, păsurile, dialogul cu divinitatea desfășurându-se neprotocolar, ca între prieteni, în stil arghezian.

Discursul său liric nu aparține, pe deplin, nici poeziei religioase (nu există referiri la ritual), nici, pe de-a-ntregul, celei mistice (nu există, manifest, freamătul, fiorul misterului), dar comunicarea nemijlocită cu sacrul este intensă, este prezentă pretutindeni și în orice clipă.

Atâta doar că avem a face cu o comunicare neceremonioasă, neprotocolară, cu o comunicare eliberată, uneori, de ostentativul cutremur al ființei, o comunicare simplă lipsită de retorică, smerită, umilă, plină de încredințare, aidoma celei trăite de un copil care vorbește întruna și despre toate cu Tatăl.

Pentru Ticu Leontescu scrisul în sine, meșteșugul acesta, dobândit în timp, prinde duh de viață, prin conjugarea, sută la sută, a talentului și efortului, inspirația și transpirația, căci Creatorul îl inspiră pe scriitorul care transpiră, talentul este de la Dumnezeu, iar efortul este de la artist, fie el pictor, sculptor, scriitor, compozitor, oricine altcineva și orice altceva.

Scrisul este și el o artă și ca atare scriitorul este un împreună lucrător cu Domnul, care coboară cu Harul său, sublim și tainic.

Așadar, scrisul, omenește vorbind, este un meșteșug dobândit, dar, dumnezeiește vorbind, este și o taină divină, niciodată deplin revelată.P

Ticu Leontescu este pastorul, omul de cultură, profesorul generos și un remarcabil scriitor, creația sa literară, fiind una cu adevărat prodigioasă, iar volumele de poezie, scrise și publicate în ultimele decenii, au consacrat un poet de mare rafinament compozițional și înaltă elevație spirituală, un  poet creștin, pasionat de lectură și travaliu.

Gheorghe Sinescu

Articolul Ticu Leontescu, om de cultură, scriitor bănățean remarcabil apare prima dată în Stiri din Timisoara: articole si informatii locale, national-international.

Sâmbătă, 13 iunie, de la ora 18:00, în Parcul Rozelor din Timișoara, muzica și dansul se întâlnesc în jurul unui spectacol care explorează romantismul și sacrificiul, un simbol al baletului romantic – Lacul lebedelor, de Piotr Ilici Ceaikovski. Orchestra New Hope și European Grand Ballet aduc mai aproape de public o poveste de dragoste care a captivat generații la rând, cea dintre prințul Siegfried și prințesa Odette, într-o formulă – eveniment: orchestră live și balet pe aceeași scenă.

Peste 65 de artiști vor reda tematica victoriei binelui asupra răului și a dragostei adevărate printr-o producție multisenzorială. Muzicieni consacrați, sub bagheta dirijorului Octavian Lup și balerini de top din Spania, Italia, Austria, Suedia și România, în coregrafia lui Bogdan Cănilă (prim-solist al Operei Naționale din București) își unesc forțele creatoare într-o experiență sonoră și vizuală, care va face interiorul și exteriorul să se întrepătrundă și va pune în mișcare emoția din fiecare dintre noi.

Bilete se găsesc pe site-ul iabilet.ro sau în magazinele Flanco și statiile SelfPay din toată țara.

Lacul lebedelor este mai mult decât o capodoperă. Este un limbaj universal al sensibilității. Pentru mine, acest concert reprezintă momentul în care orchestra, baletul și publicul respiră împreună aceeași emoție. Îmi doresc ca fiecare spectator să plece din sală cu sentimentul că frumusețea poate vindeca, poate uni și poate aduce speranță. (Octavian Lup)

Orchestra New Hope a fost creată în anul 2018 la inițiativa violoncelistului Octavian Lup. Este un ansamblu muzical dedicat promovării excelenței artistice și apropierii muzicii de comunitate și reunește tineri muzicieni profesioniști, membri ai unor importante instituții muzicale din România, uniți de dorința de a transmite prin muzică emoție, speranță și inspirație.

Orchestra New Hope este una dintre cele mai renumite orchestre la nivel național. A avut marea onoare de a susține Concertul Regal în prezența Familiei Regale a României în octombrie 2025.

Octavian Lup, unul dintre cei mai străluciți violonceliști ai generație sale, este laureat a numeroase concursuri din România și din străinătate. El a concertat pe patru continente ale lumii, alături de nume cu rezonanță din domeniul muzicii clasice. Asemeni lui George Enescu, s-a perfecționat la celebrul Conservator Superior Național de Muzică din Paris. Pe lângă activitatea solistică intensă, își dedică timpul tinerei generații de muzicieni, fiind lector universitar doctor la academia de muzica „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca.

Acest proiect face parte din „Stagiunea Excelenței” New Hope, o serie de șase concerte cu energie de la E.On Romania.

Parteneri: Filarmonica Banatul, Casa de Cultură a Municipiului Tmișoara, Primăria Timișoara.

Partener media: Kiss Fm

Articolul Lacul lebedelor în Parcul Rozelor din Timișoara apare prima dată în Stiri din Timisoara: articole si informatii locale, national-international.

Articolul Connect-R – Ziua lui Ștefan apare prima dată în Stiri din Timisoara: articole si informatii locale, national-international.

Momentul comemorativ a debutat cu slujba de pomenire, oficiată la mormântul său din cimitirul Calea Şagului, unde îşi doarme somnul de veci alături de fiica sa Oana Maria Cenan, decedată în urmă cu trei ani. Pe lângă membrii familiei, la sfânta rugăciune au participat membri ai filialei ziariştilor timişoreni, în frunte cu domnul preşedinte Ioan David, care au împodobit mormântul cu flori şi candele.

La parastasul oficiat apoi în biserica „Naşterea Maicii Domnului” – Iosefin s-au alăturat alţi jurnalişti şi oameni de cultură timişoreni.

După acest moment emoţionant, în sala de festivităţi „Preot Ioan Imbroane” a parohiei a avut loc o manifestare omagială, în cadrul căreia a fost evocată personalitatea jurnalistului, reporterului, redactorului şi comentatorului sportiv Doru Dinu Pavel Glăvan. Despre viaţa şi ostenelile sale jurnalistice au vorbit preotul dr. Ionel Popescu, prof. univ. dr. Dumitru Mnerie şi preotul Petru Berbentea, participanţii având posibilitatea de a urmări filmul documentar despre cel comemorat, realizat de regizorul Victor Popa. Moderatorul acestei întâlniri comemorative a fost conf. univ., CS II, dr. Ioan David, preşedintele Filialei „Valeriu Branişte” – Timiș a U.Z.P.R.

Vorbitorii au evidenţiat calităţile manageriale, profesionale, organizatorice, culturale şi morale ale acestui fiu de seamă al Banatului, o adevărată „voce de aur”, vreme de cinci decenii, a radioului public. Datorită ostenelilor sale remarcabile, a fost înfiinţat Radio Reşiţa, care a primit statutul oficial de post public local al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Om de cultură, ataşat încă din copilărie de Biserică, Doru Dinu Glăvan a oferit slujitorilor Bisericii bănăţene posibilitatea de a transmite cuvântul lui Dumnezeu prin intermediul radioului reşiţean. Astfel, din studioul acestui post de radio s-au adresat credincioşilor episcopii Caransebeşului şi mitropoliţii Banatului, clericii din administraţiile eparhiale, preoţii şi monahii acestui colţ de ţară.

Un alt aspect demn de toată cinstea este acela că, în calitate de preşedinte al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Doru Dinu Glăvan a facilitat primirea jurnaliştilor din presa bisericească în cadrul acestei uniuni, pentru care a obţinut statutul de „Uniune de creaţie şi de utilitate publică”.

Pentru toate ostenelile sale, ştiute şi neştiute, Doru Dinu Pavel Glăvan rămâne în amintirea noastră ca un om de omenie, un om bun şi credincios, devotat cu trup şi suflet profesiei de jurnalist, vrednic de preţuirea, recunoştinţa şi neuitarea tuturor celor ce l-am cunoscut şi apreciat.

Veşnică să fie pomenirea lui, din neam în neam!

Articolul In memoriam, Doru Dinu Pavel Glăvan (1946–2021) apare prima dată în Stiri din Timisoara: articole si informatii locale, national-international.

La sfârșitul Sf. Liturghii va avea loc vernisajul primei expoziții jubiliare intitulată MILLENNIUM CSANADIENSE MXXX – MMXXX. Aceasta a fost prezentată anul trecut în Domul Sf. Gheorghe, Catedrala Romano-Catolică de Timișoara, respectiv în Catedrala Sf. Fecioare Maria din Szeged. Ea face parte dintr-o serie, deja continuată cu o a doua parte, în acest an, și este dedicată aniversării a 1000 de ani de la întemeierea Episcopiei de Cenad în anul 1030, a cărei succesoare este și Dieceza de Timișoara.

Seria de expoziții va prezenta, în fiecare an, până în 2030 – anul jubileului – câte o etapă din istoria Bisericii noastre locale, respectiv a istoriei Diecezelor de Timișoara, de Szeged-Csanád și de Becicherecul Mare/Zrenjanin.

Expoziția care se va deschide în 7 iunie a.c. la Sânnicolau Mare va prezenta primele cinci secole ale vechii Episcopii de Cenad, de la întemeierea acesteia în anul 1030 până la cucerirea cetății Timișoarei de către armata otomană și începutul dominației acestui imperiu, în anul 1552.

La finalul Sf. Liturghii E.S. Martin Roos, episcop emerit de Timișoara va realiza o prezentare a expoziției. Vizitatorilor le vor fi puse la dispoziție caietul-comentariu și pliante informative în limbile română, maghiară, germană și sârbă.

Expoziția poate fi vizitată zilnic în biserica parohială din Sânnicolau Mare, respectând însă programul liturgic (în timpul Sf. Liturghii nu este permisă vizitarea expoziției). Organizarea evenimentului s-a realizat în parteneriat cu Parohia Romano-Catolică Sânnicolau Mare și Forumul Democrat al Germanilor din Sânnicolau Mare.

Articolul Vernisajul expoziției MILLENNIUM CSANADIENSE MXXX – MMXXX – Partea I-a apare prima dată în Stiri din Timisoara: articole si informatii locale, national-international.

Astfel, Gala Ansamblului Coral al Facultății de Muzică și Teatru – Universitatea de Vest din Timișoara, sub bagheta dirijorului lect. univ. dr. Darius Iordănescu va avea loc 6 iunie 2026, ora 19:00, în Biserica Romano-Catolică Sfântul Gerard din Cenad.

Soliștii serii vor fi: Violeta Tulbea, Alexandru Ticula, Ada Mîrza, Ionela Katona, Robert Oniță, Anca Domuța, Camelia Tuță și Iris Nistor, alături de invitata specială Ania Sara Botoș. La pian: Oana Palconi, Sebastian Covaci și Oana Malcoci. Instrumentiști: Valentina Cernescu – orgă, Giulia Szuromi – percuție. Prezintă: Nicoleta Iancu.

Programul va reuni lucrări semnate de Anton Bruckner, Andrew Lloyd Webber, Mozart, Offenbach, Donizetti, Wagner, Puccini, Verdi și Tomaso Albinoni, într-o seară dedicată emoției și excelenței artistice.

Articolul Cenad – Gala Ansamblului Coral al Facultății de Muzică și Teatru apare prima dată în Stiri din Timisoara: articole si informatii locale, national-international.

Cu această ocazie în Domul Sf. Gheorghe, Catedrala romano-catolică din Timişoara începând cu ora 18.00 va avea loc o Sf. Liturghie pontificală celebrată de Excelenţa Sa Iosif Csaba Pál, episcop diecezan, la care vor participa preoţii şi credincioşii celor nouă parohii romano-catolice din Timişoara.

Articolul Sf. Liturghie pontificală în solemnitatea Preasfântul Trup și Sânge al Domnului apare prima dată în Stiri din Timisoara: articole si informatii locale, national-international.

„Pasajul Slavici – Polonă este una dintre verigile slabe ale infrastructurii din Timișoara și, după mai bine de 40 de ani fără lucrări serioase, are nevoie de investiții. S-a degradat atât de tare, încât a devenit un calvar pentru șoferi, pietoni și bicicliști, dar acum intrăm serios în reconstrucție cu o investiție de aproape 12 milioane de euro din bugetul local. Vom avea și o extindere a pasajelor în punctele unde traficul se blochează astăzi din cauza îngustării benzilor dinspre străzile Ovidiu Cotruș și Polonă”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău.

Investiția, în valoare de peste 49 de milioane de lei (fără TVA), este suportată integral din bugetul local. Lucrările sunt executate de asocierea formată din Freyrom S.A., Procons Group S.R.L., Inginerie Drumuri și Poduri S.R.L. și Integrated Road Solutions S.R.L.

Articolul Pasajul Slavici – Polonă intră în procesul de reabilitare apare prima dată în Stiri din Timisoara: articole si informatii locale, national-international.

Municipalitatea urmărește prin acest demers, eficientizarea procesului de analiză a cererilor, reducerea timpilor de emitere a acordurilor și asigurarea unui flux administrativ mai clar și mai predictibil pentru operatorii economici. În situația în care documentația este incompletă sau duce la respingerea cererii de emitere, agenții economici pot solicita returnarea taxei sau utilizarea ei pentru o nouă cerere.

Măsura municipalității vine în completarea procedurilor deja existente pentru celelalte tipuri de acorduri și avize necesare desfășurării activităților comerciale.

Cererile pot fi depuse online prin intermediul platformei de servicii a Primăriei Municipiului Timișoara, accesând următoarele formulare: https://servicii.primariatm.ro/avizare-activitate-comert-terase-sezoniere https://servicii.primariatm.ro/prelungire-acord-terasa

Articolul Emiterea acordurilor pentru terase, mai eficient apare prima dată în Stiri din Timisoara: articole si informatii locale, national-international.