Nu știu dacă mai întâlnim ceva omenesc pe internet, odată cu apariția inteligenței artificiale, deși aceasta este o unealtă eficientă de rafinare a creativității. Dacă obișnuiești să eviți conținutul generat, ai nimerit acolo unde trebuie.

Nu am crezut vreodată că voi scăpa din vâltoarea abisului. Teroarea necunoașterii face victime printre suflete, indiferent de gradul lor de școlarizare. Dacă studiile superioare ne-ar învăța să fim oameni, am trăi într-o lume complet diferită.

Eu admir oamenii, nu lucrurile, și sunt interesat de suflet, nu de imagine. Corp avem cu toții, dar înțelepciunea este scumpă la vedere, așa cum îmi spunea cineva în copilărie.

Situația a făcut ca fericirea să treacă pe lângă mine, dar am învățat să trăiesc și fără ea. Am lucruri mai importante de împlinit decât plăcerile egoiste.

Viața trăită în abis m-a învățat că atunci când încetez să mi le mai doresc, atrag lucrurile către mine asemenea unui magnet. M-a învățat că încercarea de a impresiona oamenii nu îi mulțumește, că, indiferent de aparențe, nimeni nu îmi este superior și că nimic nu dăinuie, nici măcar suferința.

Într-o zi te naști, în alta pleci, în una te îndrăgostești, iar în alta ești nevoit să renunți la ceea ce iubești. Unii îți lasă răni în suflet, alții ți le vindecă. Dacă simți că obligațiile nu îți permit să studiezi știința spirituală, află că viața ți-a întins o capcană.

Banul îi unește pe oamenii moderni, care pornesc în căutarea resurselor încă de pe băncile facultății. Aceștia reacționează doar la propriul interes. În clipa în care mica lor resursă dispare, constată că niciun așa-numit prieten nu îi susține, fiind nevoiți să revină în realitatea moralității, pe care au părăsit-o fără să privească în urmă.

Aici încă trăiesc părinții lor și, în funcție de caz, vreo rudă bolnavă.

Mulți aprobă adevărul, fără a își face timp pentru a îl asculta și a îl asimila. Dacă adevărul le-ar aduce profit, l-ar predica de pe acoperișuri. De aceea se întorc în abis, pe care îl gustă ca și cum ar fi pentru ultima oară, apoi își găsesc sfârșitul. Căci spiritul lor latent nici măcar nu s-a înscris la școala divină.

Vine o zi în care cei care te-au umilit îți vor da socoteală, iar, în funcție de iubirea de care dispui, vei dovedi că ai trecut proba umană. Tu ai o iubire uriașă, primită de la Tatăl tău sfânt, care te-a scos din abis, în ciuda răutății lumii.

Dincolo de abis

Ești o floare crescută pe o creangă putredă, a cărei casă este cerul și nu societatea decadentă a oamenilor.

Istoria ne-a demonstrat că, atunci când o societate aflată în dezvoltare își atinge apogeul, se prăbușește. Lipsa activității spirituale a conducătorilor săi și bunăstarea privilegiaților o adoarme. Așa au pierit stăpânii Egiptului Antic, care, din marii înțelepți ai Pământului, ajunseseră mai proști decât sclavii.

Omule bun, eu nu scriu de la mine însumi, neavând niciun grăunte de iubire în inima mea fortificată și nici înțelepciune, dar există o Forță care ne iubește și care a promis că ne va scoate nevătămați de aici. Această Forță, folosind un fel de a spune, mă obligă.

Dacă cineva se gândește cu milă la tine, în timp ce te rănește, pe acela îl vei conduce. Nu le spune oamenilor ceea ce preferă să audă, fii un om matur și rostește adevărul; astfel îi vei ajuta.

Asumă-ți maturitatea, devenind părintele civilizației. Stai la fereastră și citește Ultima Evanghelie vol. 1, tu, cel care nu te rușinezi cu mine și nu te temi de lume. Asemenea ție sunt puțini: suflete eliberate din abis.

Iată că îți scriu la vârsta de treizeci și nouă de ani, deși mi-am propus să mă opresc. După o lungă bătălie interioară, Forța care Și-a dat viața pentru oameni m-a învins, astfel încât am publicat aceste rânduri.

Credit foto: unsplash.com (licență standard)

Omul conștient găsește înăuntrul său atât motivația, cât și resursele necesare pentru a se ridica, a își recunoaște greșelile și a încerca din nou, chiar și pentru a mia oară. Orice sursă de ajutor exterior, cu efect temporar, îl face dependent și profită de vulnerabilitatea sa.

Autocunoașterea oferă acces la o înțelepciune a cărei existență omul, de-a lungul vieții, nu o conștientizează. Nu vorbim despre dobândirea imediată a unei inteligențe capabile să stăpânească toate lucrurile materiale, ci despre o viziune limpede asupra propriei vieți. Mulți reușesc astfel să accepte și să înțeleagă motivele destrămării familiei sau ale pierderii unui membru.

Orice beneficiu extras din comorile spirituale ascunse iese la iveală în momentele delicate, atunci când omul este încercat. Noua realitate agresivă, bazată pe consumerism și guvernată de bani, nu are puterea de a îl determina să uite cine este. În lume, el pătrunde doar atât cât îi cere necesitatea.

Înrăiește-te într-un scop bun, păstrează-ți intenția pură și spune lucrurilor pe nume. Cineva trebuie să rostească adevărul, în ciuda riscurilor pe care și le asumă. Există oameni care oftează atunci când trec pe lângă o mașină luxoasă și oameni care iubesc să privească un apus de soare, să își întemeieze o familie, să îl cinstească pe Dumnezeu.

Omul care își lasă familia pentru o aventură de o noapte, să te bucuri că a plecat. Acela nu se cunoaște pe sine și nu realizează că, în fața unui cămin cald și iubitor, pălește orice fantezie.

Nu mă recompensa pentru curajul pe care ți-l dăruiesc. Clarifică situația relațiilor trecute care ți-au frânt aripile și astfel mă vei bucura.

Contactează-ți rudele, plătește-ți datoriile și iartă-i pe cei care ți-au pus bețe în roate. Bucură-te dacă ai aflat că cel pe care odinioară l-ai părăsit și-a refăcut viața și nu te lăsa pradă invidiei. Chiar și imperfecții au dreptul la autocunoaștere și desăvârșire.

Viața nu este corectă, îți spui adesea, persistând în lupta ta. Depășește frustrarea și evită gândirea compulsivă. Cea mai nocivă boală a tuturor timpurilor este grija zilei de mâine. Dacă situația îți permite, părăsește orașul și mută-te la țară, într-o zi îți vei mulțumi.

Viața nu a fost menită să fie ușoară și lipsită de provocări, chiar provocările creează fericirea. Cu cât îi vei permite vieții să treacă prin tine, cu bune și rele, cu atât te vei cunoaște și, în cele din urmă, vei râde de toate nenorocirile care atunci când le-ai trăit te-au doborât.

Revelarea sinelui

Te iubesc. Vreau să știi aceasta și să îți dezvolți o credință matură. Ea presupune încredere în sinele tău și aspirație spre autocunoaștere. Dacă simți panică sau tristețe, nu te mai ascunde, îmbrățișează-le și ele vor pleca, știind că au fost biruite. Teama, de asemenea, trebuie să știe că în percepția ta moartea este nimic.

Din ce în ce mai mulți oameni simt o repulsie față de emoțiile frumoase și le evită. Este semnul că încă poartă o rană interioară deschisă, înlocuind lumina cu altceva. Dar înțelepciunea și bunul gust nu vor dispărea niciodată.

Alege frumosul, iubește natura și luptă pentru familia ta. Chiar dacă sufletul este invizibil, nu înseamnă că nu are nevoie de hrană. Nici mintea nu se vede, și totuși se bucură de întreaga ta atenție. Sufletul tău este chiar ființa pe care o privești, în fiecare dimineață, în oglindă.

Eu nu îți dăruiesc contra cost ghidul omului proaspăt trezit. Spiritualului monden i-au fost anihilate toate puterile prin validare și abundență, ca să nu mai contribuie. În schimb, îți pun la dispoziție gratuit o serie de cărți în care Dumnezeu îi ia apărarea așa-numitului păcătos.

Mulțumindu-te cu cât ți-a dat Dumnezeu, vei primi mai mult. Iubind fără a lua în posesie, vei fi iubit. Făcând față cu brio tuturor tentațiilor, care în ultima vreme s-au înmulțit, vei cuceri Împărăția Spirituală.

Credit foto: unsplash.com (licență plătită)

Nu există un moment potrivit pentru a lua o decizie. Timpul este acum. Dacă refuzi să acționezi, crezând că toate au timpul lor, te-ai lăsat influențat de lume. Dacă aștepți ca altcineva să rezolve lucrurile pentru tine, trăiești în iluzie.

Dacă mulți au parcurs deja drumul succesului, în timp ce tu încă te străduiești să pornești, află că nimic bun nu se dobândește ușor și că valoarea creațiilor tale trezește forțe telurice care ți se împotrivesc.

Dacă răsplata ta ar fi fost mică, ai fi primit-o deja. Așteptarea nu înseamnă că visul tău nu se va împlini, ci este selecția dintre o scânteie trecătoare și un foc. Răbdarea și blândețea te vor conduce în vârf.

Îți dorești să impresionezi Universul sau pe Dumnezeu cu bunătatea ta, doar dacă lucrurile vor decurge așa cum ți-ai propus? Dacă se împlinește cutare sau cutare lucru, promiți că vei deveni un om mai bun? Eu îți spun că, dacă nu te străduiești să practici binele acolo unde te afli, folosind uneltele pe care le ai la dispoziție, ai primit viața degeaba.

Pentru a găsi fericirea, începe prin a nu îți mai căuta locul în această lume; treci prin ea, aspirând la cer. Preocupă-te de lucruri dificile, care îți aduc mai puțină plăcere. Abandonul de sine poate fi cel mai dificil lucru.

Căci nu lumea trebuie impresionată, ci Dumnezeu. În lume trăiești șaptezeci de ani, lângă Dumnezeu o eternitate. Te-ai născut pe acest Pământ pentru a trăi împăcat cu tine însuți. Căutând validare de la o lume care a răstignit un om perfect, nu vei deveni independent.

Nu Îl ignora pe Dumnezeu în anii tinereții, orbit de gloria timpurie. Rămâi aproape de El, pentru ca bătrânețea ta să fie blândă, iar viața ta plină de sens.

Totuși, greșelile tinereții, de care te rușinezi, au rolul de a te smeri înaintea Sa, astfel te poate iubi mai mult. Perfecțiunea imaginată de oameni ar fi născut în tine mândria. Provocările au rolul de a te întări, nu de a te distruge. La fel și minciunile, care te fac să cauți adevărul eliberator.

Puterea blândeții stă în a alege pacea în loc de a demonstra dreptatea. A fi neînțeles nu înseamnă că ai greșit. Omul imatur care nu prețuiește darul cel mic nu îl merită nici pe cel mare, iar cel care crede că nu mai are nimic de învățat, încă nici nu a început.

Un cățel care a trăit legat va deveni suspicios atunci când stăpânul său îi va dezlega lesa pe o pajiște înverzită, întrebându-se ce a greșit, în loc să adulmece libertatea.

Prețuiește pacea

Nu lua toate păcatele asupra ta, lasă otrava pentru cei care o răspândesc și prețuiește pacea. Viitorul tău, al țării și al lumii, depinde de pacea lăuntrică. Răul câștigă atunci când oamenii aruncă vina unii pe alții, în loc să se unească întru același scop.

Înainte de a arăta cu degetul spre altul, recunoaște-ți propriile greșeli. Nu îți mai risipi timpul cu afirmații pozitive pe care nu le simți. Dacă îți amintești de suflet doar atunci când viața ta ia o întorsătură neplăcută, suferința este o binecuvântare.

Dacă ai familia aproape, fii blând și iubitor în orice situație. Bucură‑te de fiecare zi însorită și de fiecare ploaie. Un ceai fierbinte, servit la fereastră în lumina aurie a apusului, însoțit de un sentiment de recunoștință, nu te costă nimic.

Atunci când lumea pare cenușie, iar oamenii par întunecați, află că ți-ai pierdut puterea blândeții. Îți dăruiești energia vitală certăreților și propagandiștilor, în timp ce clipele petrecute cu tine însuți sau în doi rămân pentru viața de apoi.

Dacă rezonezi cu această putere, te invit să aprofundezi cartea Ultima Evanghelie vol. 1. Este o expunere extraordinară a forței lăuntrice care revelează adevărul, purifică emoțional și deschide calea către Împărăția Spirituală.

Credit foto: unsplash.com (licență plătită)

Lumina spirituală nu are legătură cu chakrele, cu superstițiile sau cu conspirațiile. Ea este înțelepciune și constă în renunțarea la orice program artificial de ghidare. Este revenirea la simțire și, totodată, la învățătura curată pe care omul primordial a primit-o de la Tatăl tuturor făpturilor.

Atunci când deschidem ochii, realizăm că toate lucrurile pe care le considerăm firești sunt miracole. Abilitățile noastre, precum vederea și capacitatea de mișcare, nu trebuie desconsiderate.

Grijile și nemulțumirile sunt dușmanii noștri zilnici, nu prietenii. Perfecțiunea utopică nu este întotdeauna benefică. Doar omul care iubește natura așa cum este înțelege viața cu adevărat.

Ce faci atunci când vin facturile și contul tău bancar se golește? Ce faci când primești o veste proastă despre sănătatea ta sau când o persoană dragă pleacă? Cazi din vârful pe care l-ai urcat o viață întreagă acceptând înfrângerea sau îți amintești că toate soluțiile există deja în conștiința ta, așteptând manifestarea?

Înțelepciunea, maturitatea și abundența există înainte ca tu să ai nevoie de ele, la fel ca Pământul, cu toate bogățiile sale. Trebuie doar să înveți să le chemi prin puterea imaginației și a credinței. Împărăția Spirituală se află în inima ta; prin ea, Dumnezeu îți vorbește, dând viață fiecărui gând bun care te întâmpină.

Încă de când am început acest proiect, în primăvara anului 2012, m-am întrebat dacă mesajul îmi este cu adevărat transmis sau dacă mi-l imaginez dintr-o nevoie acută de încurajare. Răspunsul a venit prin scrierea unor cuvinte pe care nu le auzisem niciodată și pentru care a trebuit să consult dicționarul ca să le înțeleg sensul.

Fiorul mă cuprindea cu fiecare înțelegere care îmi lumina convingerile prăfuite, uitate în beciul meu domnesc, iar spiritul se trezea. Cert era că paginile geniale care ieșeau din mâinile mele nu proveneau de la omul Alberto. Pe atunci mă aflam puțin peste nivelul analfabeților.

Am rostit cu voce tare că omenirea trebuie să îmi descopere cărțile, pentru a se lumina și a renunța la programa teologică medievală, în care nu se învață nimic real. Tinerii nu cunosc prea multe despre viața minunată pe care o au de trăit și, de aceea, nu iubesc nimic.

Cu adevărat, dacă nu Îi mulțumești lui Dumnezeu din toată inima, înseamnă că încă nu ai conștientizat ceea ce ți-a dăruit și că lumina spirituală este departe de tine.

Lecția de astăzi mi-a fost livrată pe peron, în stație, în timp ce mă strecuram prin mulțime pentru a urca în tren. Am ajuns în Tübingen, un orășel deosebit din regiunea Baden-Württemberg, Germania.

Existența infinită

Zona este înconjurată de dealuri înverzite, ferme de cai și clădiri istorice. Străduțele sunt împodobite cu flori pe tot parcursul anului, iar casele colorate și magazinele atent decorate creează o atmosferă de poveste.

Scările care duc spre dealul din spatele mănăstirii ascund o potecă turistică pe care am descoperit-o întâmplător, căutând un punct panoramic de unde să admir apusul înălțător. Totuși, minunea de care ne-am putea bucura zilnic, dar pe care de cele mai multe ori o ignorăm, nu este accesibilă oricui.

La întoarcere, strecurându-mă prin mulțime pentru a urca în RE6, am observat un om în scaun cu rotile, pipăind ușile, ghidat de sunetul punții accesibile care la deschidere atingea marginea peronului. Era imobilizat în cărucior și, pe deasupra, orb.

Deși călătorea fără însoțitor, refuza orice intervenție, fiind ajutat doar de auzul fin și de un baston legat de mână. Din când în când, își apropia fața de fereastra vagonului, căci gălăgia mulțimii aflate în stație îi afecta probabil concentrarea.

Învățătura hristică susține că lumina spirituală este mai importantă decât vederea, chiar și decât viața. Vorbind cu Dumnezeu vol. 3 demonstrează că ființa umană nu poate fi redusă la existența fizică și că conștiința sa a fost limitată în mod voit.

Credit foto: unsplash.com (licență standard)

Mulți dintre noi ne dorim să fim înțeleși și iubiți măcar o dată în viață. Dacă evenimentele prin care am trecut ne-au modelat, următorul pas este să ne acceptăm și să nu lăsăm pe nimeni să ne judece. Acesta sunt eu, omul care primește fiecare palmă dată de Dumnezeu ca pe o binecuvântare.

Nu există un moment mai potrivit pentru a îți manifesta iubirea decât atunci când ești înconjurat de ură. Rostește o rugăciune de recunoștință pentru cei care nu se pot ajuta. Dacă până acum ai crezut în ceva, din comoditate sau pentru că ai fost avantajat, amintește-ți că roata se învârte și că lumea se schimbă.

Ceea ce nu faci din responsabilitate și iubire, la timpul potrivit, vei face mai târziu din frică. Libertatea este o sabie cu două tăișuri; prin ea poți ignora strigătele semenilor tăi sau te poți implica. Dacă în trecut ai făcut pace cu adevărul, astăzi vei triumfa.

Nu contribui la ura lumii. Gândește limpede, chiar și în cele mai întunecate situații. În războaiele actuale, nu omul luptă împotriva omului, ci un sistem contra altui sistem. Acest lucru naște ura între frați. O vorbă înțeleaptă ne îndeamnă să cercetăm toate lucrurile și să păstrăm ce este bun, căci nimeni nu deține adevărul absolut.

Lider este cel care dă putere poporului, nu cei care îl subjugă. Aceștia din urmă sunt tirani. Însă tiranii sunt sclavi la rândul lor, fiind luați în stăpânire de forțe mai mari. Un popor harnic și conștiincios, care își îndeplinește datoria din proprie inițiativă, va fi iubit nu doar de urmașii săi, ci și de alte popoare. Frica, în schimb, îi afectează sănătatea și discernământul.

Mi-e dor de zilele în care eram calzi și înțelepți, când fețele erau senine, iar zâmbetele sincere. Atunci, viața era simplă, cunoașterea rară, iar sărăcia ne învăluia, dar focul din inimile noastre încă ardea.

Ura unora trezește în alții lumina. În cele din urmă, ne vom trezi cu toții; însă cu cât am luptat mai aprig împotriva binelui, cu atât mai adâncă va fi durerea.

Pe Pământ va fi pace doar atunci când vom înțelege că nu avem nevoie să îi învingem pe ceilalți, ci pe noi înșine, biruind în bătălia interioară. Căci toți suntem aceeași specie cândva minunată, care, din prea multă iubire de sine, a uitat de Dumnezeu.

Lasă-te purtat pe aripile creativității. Deschide-te către nou și dezvoltă-te. Nu ajuta punând condiții, ci dăruiește din inimă și înaintează neclintit acolo unde alții se împiedică. Nu alerga după bogăție, caută mai întâi Împărăția Spirituală. Orice tulburare mentală ascunde o rană sufletească care se vindecă. Nu plânge împreună cu întunericul; zâmbește în lumina soarelui.

Saltul conștiinței

În timp ce mă întorceam acasă pe străduțele liniștite ale cartierului Dürrlewang, așteptând ninsoarea și bucurându-mă de luminițele calde care sclipeau la ferestre, am zărit un tată dedicat care a trezit în mine nostalgia.

Era un bărbat îmbrăcat cu un palton lung și mănuși din piele, ținând în mână două sacoșe. Către el alergau două fetițe, ca niște ghemotoace de bucurie, manifestând iubirea inocentă pe care i-o purtau. Întâmplarea mi-a amintit de propria copilărie.

Ce fior plăcut mă pătrundea în pragul sărbătorilor de iarnă, așteptându-i pe mama și tata. Scoteam o ciocolată din punga mea plină de dulciuri și îmi petreceam seara admirându-i.

Fără a rosti vreun cuvânt, părinții îmi marcau sufletul prin seriozitatea și înțelepciunea care li se citeau pe fețe. Copil fiind, mă uitam când la ei, când la bradul de Crăciun, devenind conștient că eram cea mai privilegiată ființă de pe Pământ.

Acum, în timp ce îți scriu cu degetele înghețate, primii fulgi au început să cadă, acoperind covorul de frunze uscate. Din când în când, nu uita să citești. Vorbind cu Dumnezeu vol. 2 te ajută să rămâi puternic pentru cei pe care îi iubești.

Credit foto: freepik.com (licență standard)

Sănătatea se reflectă pe chip. Ea izvorăște din simplitate și din lepădarea de frică. Dacă vrei să te însănătoșești, încetinește. Aliniază-te ordinii creației și nu mai alerga pe lângă ea crezând că ai un plan mai bun decât cel care ți-a fost dat de sus.

În viață poți avea o mie de probleme, dar atunci când apare o problemă de sănătate, realizezi că ai doar una. Banii, relațiile și grijile pălesc în umbra ei. Lucrurile care odinioară te frământau devin invizibile. Nimic nu mai contează atunci când trupul și mintea strigă după ajutor.

Sănătatea nu este doar ceva ce ai, ci este totul. Ea înseamnă puterea de a te trezi și a te simți viu, de a te mișca liber, de a râde fără durere, de a respira fără efort. Abia atunci când o pierdem înțelegem cât de prețioasă este.

Atunci când sănătatea este afectată, orice lucru mărunt devine o povară. Visele sunt puse în așteptare, fericirea se îndepărtează, iar culorile vieții se șterg. A avea grijă de tine nu este un moft, ci un act de iubire. Astăzi, a fi sănătos a devenit un lux.

Un om sănătos poate înfrunta orice bătălie. Fără sănătate, chiar și cele mai mici lupte par imposibile. Nu aștepta să o pierzi pentru a îi recunoaște valoarea. Prețuiește-o acum, cât încă o ai. Și totuși, sănătatea nu ține doar de trup.

În general, fii un om cu mintea deschisă și lasă informația spirituală să te întâmpine. Totodată, rămâi selectiv, pentru a îți dezvolta o gândire independentă.

Acceptă sfaturi de la un om pur, nu de la unul inteligent. Cel inteligent este înșelător și oportunist, pe când cel pur vrea doar să ajute. La baza cuvintelor celui din urmă stă experiența, în timp ce omul școlit aplică strategii dobândite din auzite și își transformă apropiații în unelte pentru atingerea propriilor obiective.

Eu mă împrietenesc cu omul cinstit și bun care, în ciuda loviturilor primite, rămâne sănătos și crede în bine. Credința îi dă putere și discernământ, păstrându-l ancorat în realitate.

În adâncul sufletului meu știu că România s-a trezit, dar odată trează nu i-a plăcut ceea ce a văzut. Primul pas, atât în misiunea colectivă, cât și în cea individuală, este conștientizarea.

Orice boală se agravează atunci când este ignorată prea mult timp, la fel ca rănile netratate, care pot obliga medicii să amputeze membrele victimei. Chiar și așa, credința îi oferă omului pur puterea de a înainta și de a descoperi nenumărate lucruri. Inteligentul nu realizează că din lume nu va lua nimic, poate doar disprețul celor pe care i-a înșelat, frica și rușinea.

Sănătatea minții

Niciun om, nicio zi și nicio situație nu sunt zadarnice. Nimic nu piere, ci totul se transformă în ceva mai bun.

Atunci când moare cineva, lumea percepe o pierdere, sfârșitul unei existențe. Privește trupul neînsuflețit care se descompune și treptat dispare și trage această concluzie; dar nu este astfel.

Trupul nu dispare. Particulele care îl alcătuiesc sunt transfigurate, alese cu precizie divină și transformate în ceva mai sublim. Ceea ce este pur este revendicat de inteligența spirituală, dând naștere unei ființe superioare, invizibilă ochiului omenesc, iar ceea ce este impur se întoarce în sol, reluând ciclul vieții.

Și sufletul are o formă. Corpul astral care părăsește trupul de carne seamănă cu acesta, dar este mai tânăr și mai frumos. Spre deosebire de trupul grosier, afectat de forțele telurice care au acționat neîncetat asupra omului de-a lungul vieții, sufletul și-a păstrat sănătatea.

Dacă inteligența spirituală a putut crea ceva atât de perfect, din care noi percepem doar un proces nesemnificativ, fii sigur că dincolo ne așteaptă lucruri și mai minunate.

Începe procesul de purificare mentală și spirituală citind Vorbind cu Dumnezeu vol. 1 și bucură-te de sănătatea care te va însoți veșnic.

Credit foto: freepik.com (licență standard)

Aici mă opresc și admir panorama, bucurându-mă de spectacolul cerului cu norii săi maiestuoși. În regiunea orașului Stuttgart plouă pe alocuri, în timp ce cea mai mare parte a cerului rămâne senină. Mă las mângâiat de aerul răcoros care însoțește furtuna și privesc apusul soarelui, răsăritul lunii, stelele.

În drumul meu spre podul lăudat, am zărit un om cu fața senină, aplecat la marginea șoselei. Căuta cu zel prin tufișuri, iar trecătorii îl ocoleau nepăsători, fără a manifesta vreun interes pentru descoperirea sa.

Apropiindu-mă, am observat că strângea frunze de spin, pe care le așeza într-un recipient aerisit, pentru a le lua acasă. Din ele prepara un leac străvechi pentru soția bolnavă, care, cu ajutorul cataplasmei, s-a vindecat. Iubirea este victoria spiritelor și poate reda vederea unui orb din naștere chiar și cu noroi.

Ploaia a trecut. Norii violet-portocalii s-au risipit, iar pe cer a apărut o lună plină. Admir pădurea, pășind cu umbrela în mână, și trec prin poarta curcubeului. Acesta îmi arată că, dacă cerul este inima mea, norii sunt armatele iubirii, cele care alungă frica umanității.

Un șofer prietenos mă atenționează, semn că m-a observat pe pod, dar nu mă simt jenat. Eu am familia mea, care așteaptă hrana spirituală pe care o primesc la rândul meu. Îi mulțumesc cerului pentru viața aceasta și pentru onoarea de a scrie, prin care învățătura ajunge la inima ta.

Cu aceste cuvinte închei primele zece articole din noul proiect de promovare a seriei Mierea Pământului. Mierea Pământului doc. 10 este manualul omului sensibil, în sensul pozitiv al cuvântului, care, mai presus de toate, este conștient.

Am putea privi cerul viață după viață, implorând o soartă mai blândă, sperând că vom întâlni norocul mai des și că lucrurile se vor așeza de la sine, fără lacrimi și suspine, însă nu Îl vom descoperi pe Dumnezeu; căci Dumnezeu nu locuiește în cer.

Cărțile m-au învățat să nu îmi doresc nimic pentru mine, ci să mă bucur atunci când ofer, așa cum procedează Dumnezeu. Astfel mi-am recăpătat libertatea și am dobândit fericirea care mi se potrivește, în felul meu.

Doar prin abandon omul își echilibrează aspectele spirituale și iese victorios din viața terestră, pe care o promovează, apoi revine în lumină. Dacă nu m-aș fi lăsat inspirat, ci m-aș fi luptat cu toate situațiile pe care le-am întâlnit, nu aș fi realizat nimic, iar voi nu ați fi știut de mine.

Răsărit de soare

Ce frumos este omul tânăr și sănătos și cât de repede își poate pierde strălucirea. Frumusețea nu dispare însă odată cu îmbătrânirea; ea se mută în interior, fiind atrasă de spiritul care o asimilează și o face nemuritoare. Toate faptele bune sunt păstrate acolo.

Cu cât înaintează în vârstă, el devine mai înțelept, dar nu mai are energia necesară pentru a lupta singur împotriva lumii. Își exprimă punctul de vedere și apoi se retrage, căci întunericul îl copleșește, iar voința slabă a trăitorilor îl face conștient de libertatea lor.

Haosul, dezordinea și pierderea controlului grăbesc degradarea. Ele arată că cei care au condus umanitatea nu au fost învățători sinceri și buni. Dacă ar fi fost buni, urmașii lor ar fi fost la fel. De aceea, pentru a clădi o civilizație, trebuie să dărâmi ceea ce este vechi și rău și să instaurezi ceea ce este nou și bun.

Durerea apare atunci când valorile josnice ale oamenilor, mândria și lăcomia lor, sunt călcate în picioare, fiind înlocuite de altele superioare, angelice și, ulterior, divine. Acestea vor fi primele valori adevărate lăsate omului primordial de Dumnezeu.

Tu mănâncă hrană cât mai simplă, ascultă muzică lentă, citește cărți îngerești și vorbește cu Dumnezeu fără mijlocitori, căci Mijlocitorul este El.

Credit foto: unsplash.com (licență standard)