Nu-i de mine nimic din infernul modern,
eu în peşteri, acum, aş avea locul meu,
pe o piatră de râu mi-ar fi dor să-mi aştern,
orice drum la Paris mi se pare prea greu.

E trei sferturi sub ierbi generaţia mea,
ce să caut aici, fără nimeni din toţi?
invalizi glorioşi, lângă voi aş cădea,
dar mă cheamă absurd nebunia pe roţi.

Prea târziu am ajuns, prea bătrân, la Paris,
amintirea s-a şters, în memorie-i gol,
era bine să-l gust, cât mi-a fost interzis,
de pe oricare loc, azi, abia mă mai scol.

Şi mi-e dor de Brâncuşi, cel mai mult de Brâncuşi,
dacă nu-ntârziam, într-un straniu pariu,
îi umblam la fereşti, îi dormeam pe la uşi,
pentru opera lui, măcar piatră să-i fiu.

Condamnat, pentru veci, să fiu numai român,
noapte bună, oraş al eternei lumini,
prea târziu am ajuns la Paris, prea bătrân,
hai acasă, eu plec, n-are rost să rămân,
e prea scump pentru mine să mor în străini.

Adrian Paunescu, 1995

www.youtube.com/watch?v=eRrNYcmESXA

Aceasta face legatura dintre Biblioteca Francois Mitterrand si Parcul Bercy. Nu strica sa le vizitati pe toate trei in aceeasi dimineata. Puteti incepe cu biblioteca unde ajungeti cu metroul (linia 14) sau cu RER C, sa traversati pasarela si apoi sa va odihniti la umbra unui copac in Parcul Bercy.

Simone de Beauvoir, eseista si scriitoare franceza, reprezentanta de marca a feminismului, mare iubire a lui J. P. Sartre, s-a facut cunoscuta prin eseul ei feminist “Al doilea sex“,  apoi “Memoriile unei fete cuminti” sau “Sangele Celorlalti“. Absolventa de filosofie la Sorbona, are numai 21 de ani cand il intalneste pe marele Sartre.

Relatia lor era cunoscuta de toata lumea, cu impacari si certuri multiple, cu promisiuni si infidelitati de ambele parti, cu plimbari pe strazile Parisului. Puteau fi vazuti regulat pe bulevardul Saint Germain si apoi scriind amandoi la o masa din cele doua celebre cafenele pariziene: Les Deux Magots sau Cafe de Flore. Calatoresc impreuna in SUA, China, Cuba sau Brazilia.

Simone il ingrijeste pana la moarte pe Sartre care se stinge orb si il urmeaza sase ani mai tarziu; vor fi inmormantati unul langa celalalt in cimitirul Montparnasse. Nu au fost casatoriti niciodata.

Daca traversati pasarela Simone de Beauvoir, amintiti-va celebrele ei cuvinte: “Femeie nu te nasti, ci devii“.

Sursa foto Simone de Beauvoir.

Poate ni s-a parut ca este prea mult comercial prezent. Uneori am fost dezamagiti de conditiile de cazare de la hotelurile de 3 sau 4 stele.

Si pe mine m-au enervat lucruri cat timp am stat acolo. De la chelneri care nu ma bagau in seama, la unii care imi aduceau nota de plata inaintea comenzii . De la cersetori multi la pericolul din anumite zone. Dar cel mai bine imi aduc aminte de lipsa curateniei la multe dintre toaletele din localuri. Si la lipsa apei calde. Cum sa iei o masa simandicoasa pe bulevardul Saint Germain, sa platesti 20 EUR pe o salata si 12 EUR un pahar de vin si sa baie sa te speli pe maini cu apa rece?  Asta am discutat-o chiar si cu prieteni localnici si explicatia a fost economia. Chiriile sunt enorme si nu isi mai permit sa plateasca unele lucruri. Cand ma revenit in Bucuresti imi amintesc ca mi se pareau luxoase de-a binelea toaletele din cafenelele normale din oras .

Voua ce nu v-a placut in Paris?

Mie mi s-a parut un oras la fel de plin de indragostiti ca si Venetia, Roma sau Barcelona. Nu am facut o comparatie detaliata  intre ele pentru ca toate aceste destinatii mi s-au parut minunate din alte puncte de vedere decat romantismul.

Roma are partea ei de stradute mici si pline de taverne cochete unde poti petrece o seara in doi. Are cartiere pline de muzica si culoare. Dar italienii mi s-au parut mult mai mult inclinati spre dragoste decat francezii sau spaniolii. Despre austrieci sau nemti nu are sens sa discut .

Barcelona este romantica prin tot ce are: prin mirosul de mare, plaja, culorile si cladirile lui Gaudi sau muzica divina din Palatul Muzicii Catalane.

Venetia este unica. Nu am cum sa o descriu. O plimbare in doi cu gondola frumos ornamentata va seduce orice fata care nu este indragostita inca. In Piata San Marco am intalnit cupluri cu un pahar de vin in fata, cu celebrele orchestre prezente seara de seara sau care isi faceau plimbarea de mana pe malurile Canalului. Cu siguranta Venetia este romantica.

In Paris nu am vazut multa lume sarutandu-se. Nici in vizitele mele turistice, nici in timpul sederii mai lungi nu mi s-a intamplat sa vad indragostiti la tot pasul. Nu se tineau prea multi de mana si nu erau indecenti cu nimic (cu exceptia unor turisti trecuti de 40 de ani care erau practic urcati unul pe altul, la ora 5 dimineata in metroul spre Defence).

Dar in Paris sunt cele mai multe cereri in casatorie. In Paris am vazut cele mai romantice picnicuri in doi in parcuri. In Paris am vazut multi francezi iesiti la cina numai in doi, fara prieteni, amici sau familie. In Paris se asculta multa, multa muzica de dragoste.  In Paris tinerii ies seara pe cheiurile Senei cu o sticla de vin si doua pahare (de sticla neaparat). In Paris oamenii danseaza in doi. Tot pe acelasi cheiuri celebre. In Paris lumea isi stergea cate o lacrima la un spectacol de muzica. In Paris turistii simt impulsul sa se sarute cand ajung la Turnul Eiffel.

Nu cred ca Parisul mai este  cel mai ramantic loc dar cu siguranta unul de neratat. Mi-au sarbatorit cei 3 ani de la casatorie in cimitirul Montparnasse si apoi intr-o croaziera. Cei 5 ani i-am aniversat la barul Hemingway, cu doua dintre cele mai bune cocktail-uri din Paris. Imi doresc sa vad si mai multe din locurile frumoase din aceasta lume. Dar parca aniversarile romantice apartin totusi Parisului.

Pe scurt, daca aveti un buget de 320 de EUR de persoana si vreti sa vedeti o bacatica de Paris, o agentie tur-operatoare are urmatoarea oferta:

• 7 zile (Bucuresti-Budapesta- Paris-Valea Loirei, Munchen, Salzburg si Viena)
• transport cu autocar de 3 stele
• cazari la hoteluri de 2 si 3 stele
• ghid roman pe perioada sejurului
• excursie optionala: castelele  Blois, Amboise si Chenanceaux de pe Valea Loirei (40 de EUR)

Avantaje:

• pretul relativ mic pentru 7 zile in cateva orase europene
• pentru a se evita ridicarea costului se circula cu autocarul in doua nopti
• pentru cei care nu au vazut mult din Europa, este o posibilitate de a-si face o prima impresie asupra unor orase ca Viena, Munchen sau Salzburg. In fiecare din aceste orase sunt organizate mici tururi din autocar pe langa cele mai importante obiective
• calatorii care vor sa nu aiba dureri de cap cu cazarile sau care nu stiu o limba straina, vor scapa de niste griji si se vor concentra asupra excursiei in sine

Dezavantaje:

• cele 7 zile nu vor fi de odihna sau relaxare. Se va merge si noaptea cu autocarul si nu vor fi pauze de timp liber prea multe
• la pretul excursiei mai adaugati si costurile cu intrarile la obiectivele tursitice si eventualii ghizi locali (la anumite obiective nu sunt permisi decat ghizi din partea locului)
• nu veti putea aprofunda foarte bine orasele. Va fi mai mult o excursie in care sa va faceti o parere
• Parisului nu-i sunt dedicate prea multe zile

Sfaturile Vulpitzei:

• intrebati inainte de semnarea contractului la ce hoteluri va fi facuta cazarea. Mergeti apoi acasa si cautati pe internet cum arata hotelul si daca corespunde necesitatilor voastre. In Paris in 2007 am stat cu aceeasi agentie la un hotel ok dar in Budapesta a fost teroare.
• in locul excursiei de pe Valea Loirei, va recomand sa hoinariti prin Paris. Ii este dedicat destul de putin si mai bine reusiti sa vedeti mai mult din el. Puteti intr-o alta vizita sa va concentrati si asupra imprejurimilor
• o perna pentru gat  va va salva, mai ales in cele doua nopti in care se circula
• luati-va ceva de mancare si apa pentru prima si ultima zi din circuit

Excursie organizata de Omnia Turism; programul integral aici pentru cei interesati.

Primul ar fi ca de aici va puteti urca pe unul dintre frumoasele vapoare Bateaux-Mouches, vapoare care va vor purta prin istoria, arta si frumusetea Parisului. Nu cred ca am mai vazut undeva atata aglomeratie de popoare, de oameni ferciti, cu urechile ciulite la explicatiile in multe limbi de circulatie internationala. Daca stati mai mult timp, faceti o croaziera si ziua si noaptea. Daca timpul va este limitat, ora ideala este 18-19 in timpul iernii si 21 vara.

Cel de-al doilea motiv il vedeti imediat cum iesiti de la statia de metrou Pont de l`Alma. Veti observa un monument nou, el se deosebeste de vestigiile mai vechi ale zonei. Acolo este iesirea din tunelul in care a avut loc accidentul dramatic in care a murit Lady Diana si iubitul ei, Dodi al-Fayed.  Monumentul nu a fost facut in memoria Dianei, el este doar o improvizatie pentru ca lumea simtea nevoia in acele zile sa vina sa aduca un omagiu.  In zilele de vara locul este plin de flori aduse de admiratori din toata lumea si zilnic vin turisti sa faca fotografii si sa-si aduca aminte de cea care a fost cea mai iubita printesa de catre englezi.

Pleaca trei zile si trebuie sa cuprinda in ele toata savoarea, farmecul, istoria si mirosul acestui oras. Cum s-o faca? As zice ca este imposibil dar apoi ma razgandesc. Daca ai si o singura zi din viata merita sa o petreci in Paris.

Ioana, stii si tu ca nu ai timp de multe muzee. Lasa-le pentru o viitoare escapada mai lunga. Plimba-te prin Montmartre, bea o cafea la Amelie, croaziera pe Sena la ceas de seara, turnul (cum sa nu urcam in turn prima oara aici?), poate un mic concert ca sa iei pulsul cultural al orasului, un pranz cu studentii langa Sorbona (Cartierul Latin), de ziua ta macarons de la Laduree sau Pierre Herme, plimbare pe Champs Elysees, pauza de odihna la Cafe de Flore (Saint Germain de Pres) si poate cateva ore in care sa nu faci nimic. Doar sa hoinaresti pe strazi si sa-ti faci planuri pentru viitor .

Este deschis in fiecare zi in afara de luni si cuprinde expozitii de astronomie, geologie, bilogie, matematica, chimie si fizica. Taxa de intrare este de 8 EUR pentru adulti si 6 EUR pentru copii.  Mai exista si taxe suplimentare pentru diverse  expozitii pe care le puteti afla de aici.

Cateva poze pentru inspiratie:

Ei bine, astazi l-am vizitat pentru prima oara. Cu rusine spun asta pentru ca stiam de el de multa vreme dar nu am crezut cu adevarat ca este chiar asa bun. Imi imaginam o clona de boulangerie, cum exista destul de multe in Bucuresti. Ei bine, m-am inselat.

Rue de Pain, situat in Floreasca colt cu strada Tudor Stefan, este locul unde papilele mele gustative au fost satisfacute pe deplin. Si nici macar nu eram in forma maxima. Am inceput cu un cappuccino delicios, un Illy cu multa spuma de lapte. Am continuat cu o supa indiana cu curry (12 lei) si apoi o omleta cu emmental si sunca (15 lei). Totul asezonat cu o salata cu sos vinegrette (8 lei) si un cos cu paine asortata (6 lei):  bagheta cu cereale, bagheta fara drojdie (pentru amatorii de coaja si putin miez), paine neagra sau alba simpla. Am fi putut alege un quiche lorraine (20 lei) daca nu am fi ajuns destul de tarziu. Pentru ca duminica este foarte aglomerat, mai ales dimineata.

Decorul plin de elemente frantuzesti a fost intrecut doar de chelnerii care nu aveau nimic in comun cu cei din Paris. Draguti, saritori si in stare sa-ti recomande bunatati din meniu. La desert am ales un millfeuille (8 lei) care se topea in farfurie pana sa ajunga in gura. Nu m-a mai mirat gustul preparatelor dupa ce am citit ca este un maitre boulanger angajat si  croissantele sunt facute dimineata si nu vin congelate.

Meniul este plin cu multe bunatati, inclusiv variante pentru mic-dejun sau pranz. Cu 38 sau 44 de lei puteti savura supa zilei+ gustarea aleasa si o cafea sau un pahar cu vin. La plecare am luat si o bagheta pentru dimineata mohorata de luni care se anunta. Da, ar exista viata dupa Paris cu mai multe locuri asemanatoare in Bucuresti.

Ei bine, la inceput de 2011 eu topaiam prin casa. Munceam cu spor, faceam liste, strangeam bani, aranjam acte si visam.  La sfarsit de luna plecam in paradis pentru doua luni. Eram si ingrijorata: nu stiam exact ce ma asteapta, daca nu dau faliment prin mijlocul Parisului, daca nu ma descurc deloc in franceza, ce vor face clientii mei sau ce voi face eu daca imi va placea acolo . Dar cat de mare poate fi ingrijorarea cand totusi exista emotia? Cand iei viata mai pe nepregatite, cand pornesti in noi aventuri? Temerile mele nu erau totusi de plans, sa nu exageram. Miresicile mele faceau liste cu magneti si prietenii ma intrebam zilnic daca ma mai intorc.

Este ianuarie 2012. S-a terminat vacanta, revelionul a trecut pe nesimtite, Mos Craciun s-a intors la el acasa,  este frig, nimeni pe la finante nu are chef de munca, casele de sanatate sunt asaltate de cozi interminabile, este sfarsit de trimestru, ma asteapta 300, 100, 112, 390, 394, declaratii si decizii de mariri salariul minim pe economie. Ce ma fac acum? Exista viata dupa Paris?

Prima poza in oras.